HOTARARE   Nr. 1709 din 17 decembrie 2008

privind recunoasterea Statutului Episcopiei Ortodoxe Sarbe de Timisoara

ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 29 din 15 ianuarie 2009

In temeiul art. 29 alin. (3) şi al art. 108 din Constituţia României, republicată, precum şi al art. 49 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. - Se recunoaşte Statutul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul culturii şi cultelor,

Adrian Iorgulescu

ANEXĂ

STATUTUL

Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara

CAPITOLUL I

Biserica

SECŢIUNEA 1

Introducere

Art. 1. - (1) Biserica Ortodoxă Sârbă, denumită în continuare B.O.S., este indivizibilă şi autocefală.

(2)  B.O.S. mărturiseşte public învăţătura sa de credinţă, slujirea sa cultică o săvârşeşte public şi administrează şi orânduieşte în mod independent treburile cultico-bisericeşti.

(3)  B.O.S. întreţine unitatea dogmatică şi canonică cu toate celelalte biserici ortodoxe.

Art. 2. - B.O.S., cu sediul în Belgrad, Serbia, are rangul de patriarhie.

Art. 3. - Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timişoara, cu reşedinţa în Timişoara, este organismul cultic care, duhovniceşte, ierarhic şi canonic, este parte componentă a B.O.S. autocefale.

SECŢIUNEA a 2-a

Stema

Art. 4. - Stema Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara are următoarea reprezentare: Epitaful patriarhal de culoarea porfirei este împodobit în partea dreaptă cu o cruce cu două braţe orizontale, iar în partea stângă cu cârja arhierească, în mijloc se află un scut ce are deasupra sa mitra arhierească aurie; în jumătatea superioară de culoare albastră a scutului se află reprezentat în partea dreaptă turnul Sfântul Sava de la Hilandaru, iar în partea stângă, biserica mănăstirii Patriarhiei de Ipek, ambele reprezentări fiind de culoare albă. In jumătatea inferioară de culoare albă, la mijloc, se află o cruce aurie cu patru braţe şi câte un opaiţ arzând în fiecare colţ al braţului.

Art. 5. - Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timişoara îşi păstrează şi stema sa istorică reprezentată prin doi îngeri care ţin un scut de culoare albastră, împărţit orizontal în două părţi. In partea stângă a părţii superioare se află un porumbel aşezat pe globul domnesc cu cruce, iar în partea dreaptă este macheta vechii catedrale timişorene cu hramul Inălţarea Domnului. Partea inferioară este împărţită în două părţi: în partea stângă se află baza unei coloane din reşedinţă ce are în vârf o coroană de lauri, iar în partea dreaptă se află o inimă cu aripi şi coroană deasupra. Deasupra scutului se află un heruvim cu şase aripi, deasupra sa mitra arhierească, în stânga crucea cu două braţe orizontale, iar în dreapta cârja arhierească.

SECŢIUNEA a 3-a

Steagul

Art. 6. - Steagul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara este tricolor: roşu-albastru-alb, cu cruce aurie şi opaiţe arzând în colţurile braţelor crucii.

SECŢIUNEA a 4-a

Ştampila

Art. 7. - Toate autorităţile bisericeşti, organismele şi organele Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara au ştampile proprii cu stema bisericească la mijloc şi textul bilingv corespunzător, în limba sârbă cu caractere chirilice şi în limba română cu caractere latine, conţinând denumirea oficială a cultului.

Art. 8. - Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timişoara îşi păstrează şi ştampila sa istorică, cu stema la mijloc, prevăzută la art. 5, care va fi folosită la sărbătorile festive.

SECŢIUNEA a 5-a

Limbile oficiale

Art. 9. - (1) Limbile oficiale ale Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara sunt: limba sârbă cu grafie chirilică şi limba română.

(2) Evidenţa financiar-contabilă a Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara se va ţine şi în limba română.

(3) In relaţiile oficiale cu autorităţilor statului se va folosi limba română.

SECŢIUNEA a 6-a

Instituţiile bisericeşti

Art. 10. - Persoanele juridice ale Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara sunt următoarele:

a) episcopia;

b) comunităţile bisericeşti;

c) parohiile;

d) mănăstirile.

Art. 11. - Persoanele juridice prevăzute la art. 10 lit. b)-d) sunt cu activitate limitată, activitatea lor fiind reglementată de canoanele Bisericii Ortodoxe, de legiuirile B.O.S. şi de prevederile prezentului statut.

Art. 12. - Persoanele juridice prevăzute la art. 11 dobândesc şi posedă bunuri atât mobile, cât şi imobile.

Art. 13. -Averea Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara slujeşte numai scopurilor Bisericii. Biserica îşi atinge scopurile sale nu spre folosul personal al membrilor săi, ci fiecare beneficiu sau creştere a averii bisericeşti se foloseşte spre avansarea Bisericii.

SECŢIUNEA a 7-a

Venitul

Art. 14. - Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timişoara administrează în mod independent şi dispune liber asupra veniturilor şi cheltuielilor ei.

SECŢIUNEA a 8-a

Conducerea Bisericii

Art. 15. - B.O.S. este condusă în baza:

a) Sfintei Scripturi şi a Sfintei Tradiţii după învăţătura Sfintei Biserici Ortodoxe;

b) pravilelor sinoadelor ecumenice şi pravilelor recunoscute de acestea, precum cele apostolice, ale sinoadelor locale şi ale sfinţilor părinţi, respectiv, a canoanelor bisericeşti;

c) dispoziţiilor sinoadelor locale şi ale sinoadelor patriarhale, care au fost acceptate de B.O.S.;

d) Constituţiei B.O.S.;

e) dispoziţiilor, regulamentelor şi hotărârilor fundamentale ale ierarhiei bisericeşti competente.

Art. 16. - Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timişoara este condusă în baza dispoziţiilor prezentului statut, cu respectarea prevederilor Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor.

Art. 17. - Principiile B.O.S., Constituţia sa, precum şi regulile şi prescripţiile aduse de către Sfântul Sobor arhieresc, care se referă la autoritatea bisericească, canonică, ierarhică, administrativă şi juridică, sunt obligatorii şi pentru Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timişoara.

SECŢIUNEA a 9-a

Organizarea

Art. 18. - Organizarea B.O.S. este ierarhic-bisericească.

Art. 19. -Intreaga autoritate bisericească: duhovnicescă, disciplinar-bisericescă şi juridic-bisericească, conform canoanelor şi organizării B.O.S., revine numai ierarhiei. Autoritatea ierarhiei se exercită prin organele şi reprezentanţii ierarhici ai Bisericii.

Art. 20. -Arhiereul eparhiot, cu ajutorul preoţilor şi al laicilor din organele eparhiale, supraveghează şi conduce treburile legate de averea mobilă şi imobilă, ctitoriile şi mijloacele financiare ale eparhiei.

Art. 21. - Intreaga proprietate a B.O.S., precum şi a organismelor sale din România se află sub purtarea de grijă şi în folosul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara. Dacă Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timişoara încetează a mai funcţiona, proprietatea acesteia este transferată în proprietatea şi purtarea de grijă a Patriarhiei Ortodoxe Sârbe, cu sediul la Belgrad.

Art. 22. - In cazul unor erezii, schisme şi lepădări de biserică, actele de proprietate sunt reţinute de acea grupă, respectiv de acei credincioşi care au rămas ataşaţi B.O.S., cu sediul la Belgrad, hotărâre despre aceasta aducând Sfântul Sinod arhieresc al B.O.S.

SECŢIUNEA a 10-a

Abateri disciplinare bisericeşti

Art. 23. -Abateri disciplinare bisericeşti şi pedepse sunt acelea care sunt prescrise prin prezentul statut în duhul Canoanelor Bisericii Ortodoxe. Personalul cultului poate fi sancţionat disciplinar pentru încălcarea principiilor doctrinare sau morale ale cultului, potrivit prezentului statut, a codurilor canonice sau a regulamentelor.

SECŢIUNEA a 11-a

Organizaţia administrativă

Art. 24. - B.O.S. este episcopală. Principala împărţire administrativă a B.O.S., din punct de vedere ierarhico-bisericesc, este în episcopii.

Art. 25. -In fruntea B.O.S. se află patriarhul, în calitate de conducător suprem al acesteia.

Art. 26. - Fiecare episcopie este condusă de către un arhiereu eparhiot, în calitate de conducător nemijlocit al acesteia. Arhiereul eparhiot este, conform prescripţiilor canonico-bisericeşti, principalul reprezentant şi conducător al întregii vieţi bisericeşti, duhovniceşti şi al ordinii bisericeşti în eparhie.

CAPITOLUL II

Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timişoara

SECŢIUNEA 1

Episcopia

Art. 27. - Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timişoara este parte componentă a Patriarhiei Sârbe din Belgrad, cu sediul în Timişoara, P-ţa Unirii nr. 4, cod 300085, înscris în CF nr. 16 Timişoara, nr. topo 392.

Art. 28. - Episcopia este organismul bisericesc de bază care cuprinde toate parohiile, comunităţile bisericeşti, mănăstirile şi protopopiatele într-o regiune geografică definită.

Art. 29. - Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timişoara este condusă de arhiereul eparhiot drept întâistătător şi reprezentant direct al episcopiei sale. El conduce şi îndrumă multilateral întreaga activitate administrativă,  consistorial-bisericească, ierarhică, canonică, juridică şi duhovnicească a episcopiei, cu conlucrarea organelor bisericeşti prevăzute prin prezentul statut. Art. 30. - Scopurile Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara sunt:

a) înfiinţarea, conducerea, întreţinerea şi îndrumarea bisericilor;

b) cumpărarea, posedarea, arendarea, purtarea de grijă şi folosirea clădirilor şi terenurilor pentru membrii episcopiei drept locuri pentru slujbe religioase şi pentru structurile necesare în conducerea adecvată a eparhiei;

c) întreţinerea întâlnirilor de natură evanghelică şi confesională în deplin acord cu credinţa şi tradiţia ortodoxă sârbă;

d) instituirea, desfăşurarea, îndrumarea orelor de religie şi alegerea personalului didactic;

e) tipărirea, publicarea, vânzarea şi răspândirea literaturii de toate genurile pentru sus-amintitele scopuri, înfiinţarea şi conducerea unei tipografii în acest scop;

f) acceptarea, dobândirea şi posedarea de donaţii, daruri, moşteniri, legate şi moşteniri cu dispoziţie testamentară;

g) înfiinţarea şi conducerea organismelor care se ocupă cu activităţi creştin-umanitare şi caritative.

Art. 31. - Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timişoara îşi realizează scopurile nu în folosul personal al membrilor ei, ci fiecare beneficiu ori creştere valorică în favoarea Episcopiei foloseşte la promovarea scopurilor prevăzute la art. 30.

Art. 32. - Patrimoniul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara este constituit din bunuri mobile şi imobile, fonduri, instituţii şi fundaţii care servesc nevoilor întregii Episcopii. Acestea sunt administrate de către Consiliul de conducere al Episcopiei.

Art. 33. - Bunurile imobile aflate în proprietatea Episcopiei nu pot fi înstrăinate, grevate, ipotecate sau concesionate fără aprobarea Adunării eparhiale şi a Consiliului patriarhal de conducere al B.O.S.

SECŢIUNEA a 2-a

Teritoriul

Art. 34. - Jurisdicţia Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara cuprinde fostul teritoriu al episcopiilor ortodoxe sârbe ale Vârşeţului şi Timişoarei, care se află în România.

Art. 35. - Fiecare parohie, comunitate bisericească, mănăstire şi protopopiat, existente în prezent pe teritoriul României sau care în viitor vor fi înfiinţate, sunt părţi componente ale Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara şi astfel recunosc autoritatea şi jurisdicţia acesteia şi se conduc după Constituţia B.O.S., precum şi după dispoziţiile prezentului statut.

Art. 36. - Toate documentele oficiale ale tuturor organismelor bisericeşti ale Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara sunt subordonate şi sunt obligatorii în acord cu prezentul statut. In cazul unor contradicţii ori neînţelegeri, dispoziţiile prezentului statut au forţă juridică superioară.

SECŢIUNEA a 3-a

Autorităţile bisericeşti de conducere

Art. 37. - Organizarea Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara este ierarhic bisericească.

Art. 38. - Autoritatea duhovnicească, disciplinar-bisericească şi juridic-bisericească revine în exclusivitate ierarhiei. Această autoritate ierarhia o execută prin reprezentanţi şi organele sale.

Art. 39. - Arhiereul eparhiot supraveghează, prin organismele administrative bisericeşti corespunzătoare ale Episcopiei  Ortodoxe Sârbe de Timişoara,   modul în  care preoţimea şi laicii administrează averea mobilă şi imobilă.

Art. 40. -Autorităţile de conducere ale B.O.S., care nu îşi au sediul în România, dar care prin funcţia lor au un rol la nivelul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara, sunt:

a) Patriarhul B.O.S.;

b) Sfântul Sobor arhieresc al B.O.S.;

c) Sfântul Sinod arhieresc al B.O.S.

Art. 41. - Organismele de conducere ale Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara sunt:

a) Arhiereul eparhiot;

b) Consistoriul bisericesc eparhial;

c) Adunarea eparhială;

d) Consiliul eparhial de conducere;

e) Protopopul;

f) Stareţul de mănăstire;

g) Parohul;

h) Consiliul de conducere al Comunităţii bisericeşti;

i) Persoane de încredere ale Comunităţii bisericeşti.

CAPITOLUL III

Funcţiile organismelor neeparhiale

SECŢIUNEA 1

Patriarhul B.O.S.

Art. 42. - Patriarhul este întâistătătorul B.O.S. şi conducătorul întregii Biserici, astfel cum se prevede în Constituţia B.O.S.

Art. 43. - In calitate de conducător al B.O.S., Patriarhul exercită, la nivelul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara, următoarele atribuţii:

a) menţine unitatea la nivelul ierarhiei B.O.S.;

b) hirotoneşte, conform rânduielilor bisericeşti, personal sau prin arhierei împuterniciţi, persoanele alese ca episcopi eparhioţi sau vicari;

c) sfinţeşte Sfântul şi Marele Mir pentru nevoile bisericeşti ale Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara;

d) este pomenit la Liturghiile arhiereşti în cuprinsul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara;

e) acordă distincţii şi ranguri bisericeşti persoanelor din Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timişoara, conform dispoziţiilor recomandate de Sfântul Sobor arhieresc.

SECŢIUNEA a 2-a

Sfântul Sobor arhieresc al B.O.S.

Art. 44. - Sfântul Sobor arhieresc al B.O.S. este reprezentanţa ierarhică superioară, autoritatea bisericească legislativă în probleme de credinţă, slujire cultică, disciplină bisericescă, precum şi a întregii organizaţii a Bisericii.

Art. 45. - Pe lângă atribuţiile menţionate în Constituţia B.O.S., la nivelul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara, Sfântul Sobor arhieresc exercită următoarele funcţii bisericeşti, obligatorii pentru Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timişoara:

a) explică învăţătura bisericească ortodoxă, în conformitate cu deciziile întărite de Sfânta Biserică în baza Sfintei Scripturi şi a Sfintei Tradiţii;

b) dă îndrumări Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara, prin arhiereul eparhiot, pentru apărarea şi răspândirea credinţei ortodoxe şi menţine puritatea moralei creştine;

c) reglementează calificarea candidaţilor pentru toate slujirile bisericeşti ordinare, extraordinare şi misionare;

d) orânduieşte toate problemele cultice în conformitate cu prescripţiile bisericeşti generale şi în duhul credinţei ortodoxe şi le înaintează Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara spre îndeplinire;

e) canonizează sfinţi şi prescrie slujbe pentru pomenirea lor;

f) explică regulamentele canonico-bisericeşti, general-obligatorii şi speciale şi publică culegerile acestora;

g)  stabileşte îndatoriri şi emite dispoziţii disciplinare pentru preoţime şi celelalte organe şi funcţionari ierarhico-bisericeşti;

h) reglementează îmbrăcămintea pentru preoţimea superioară şi inferioară a ambelor cinuri;

i) reglementează procedura consistorială pentru consistoriile bisericeşti în Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timişoara;

j) publică pentru Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timişoara regulamente în problematica cununiei bisericeşti;

k) hotărăşte pentru Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timişoara reguli pentru vieţuirea monahilor din mănăstiri şi de pe lângă reşedinţa episcopală;

l) stabileşte pentru Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timişoara îndrumări pentru slujba Sfânta Taină a Mărturisirii;

m) alege arhiereul eparhiot pentru Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timişoara;

n) analizează şi aprobă propunerile de modificare şi completare a prezentului statut.

Art. 46. -In cadrul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara, Sfântul Sobor arhieresc judecă şi stabileşte:

a) divergenţele dintre arhiereul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara şi Sfântul Sinod arhieresc;

b) divergenţele dintre arhiereu şi patriarh.

Art. 47. - Sfântul Sobor arhieresc analizează hotărârile judecătoreşti:

a) toate cazurile care au făcut subiectul judecăţii Sfântului Sinod arhieresc la cererea arhiereilor Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara;

b) uşurează, la cererea celui condamnat şi la propunerea motivată a arhiereului Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara, pedepsele pronunţate, înainte de executarea lor, şi anume: oprirea de la săvârşirea lucrărilor sfinte pe tot timpul vieţii, caterisirea şi excluderea din Comunitatea bisericească.

Art. 48. - Toate hotărârile Sfântului Sobor arhieresc sunt definitive şi fără drept de recurs.

SECŢIUNEA a 3-a

Sfântul Sinod arhieresc al B.O.S.

Art. 49. - Sfântul Sinod arhieresc al B.O.S. este autoritatea superioară executivă şi supraveghetoare şi de judecată în Biserică. Pe lângă autoritatea executivă, de supraveghere şi de judecată, prescrisă în Constituţia B.O.S., în cadrul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara. Sfântul Sinod arhieresc îndeplineşte următoarele funcţii executive şi de supraveghere, obligatorii pentru Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timişoara:

a) aduce pentru Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timişoara hotărâri pentru apărarea şi păstrarea curată a învăţăturii Bisericii Ortodoxe referitoare la credinţă şi morală; combate toată învăţătura eronată, prejudecăţile de credinţă şi morale, superstiţiile şi obiceiurile dăunătore;

b)  poartă de grijă ca Sfintele Taine să fie săvârşite întocmai şi menţine frumuseţea, exactitatea şi uniformitatea slujirii slujbelor bisericeşti, dând îndrumări, prin arhiereul eparhiot Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara;

c)  dă explicaţii despre hotărârile aduse de către Sfântul Sobor arhieresc în cazul problemelor controversate despre cununia bisericească şi apără sfinţenia cununiei bisericeşti, dând îndrumări obligatorii referitoare la acestea Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara, prin arhiereul eparhiot;

d) supraveghează activitatea arhiereului Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara;

e) supraveghează activitatea şi numeşte administrator pentru Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timişoara, în cazul în care locul este vacant, adică în cazul în care episcopia este vacantă;

f)   acordă rangul de arhimandrit şi crucea pectorală protopopilor, la recomandarea în scris a arhiereului Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara;

g) invită arhiereul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara la şedinţele Sfântului Sobor arhieresc;

h) dezbate asupra tuturor conflictelor privind competenţa autorităţilor ierarhic-bisericeşti, întrucât prin prezentul statut nu este altfel stabilit referitor la Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timişoara;

i) hotărăşte definitiv în privinţa înfiinţării, unirii sau separării mănăstirilor Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara.

Art. 50. -In cadrul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara, Sfântul Sinod arhieresc execută următoarele funcţii juridice:

a) judecă şi stabileşte divergenţele dintre arhiereii Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara şi alţi arhierei şi abaterile canonice ale arhiereilor Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara;

b) analizează hotărârile judecătoreşti, sentinţele referitoare la abaterile disciplinare ale profesorilor de religie în cuprinsul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara, sentinţele Consistoriului eparhial bisericesc al Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara.

Art. 51. - Hotărârile Sfântului Sinod arhieresc ce intră în competenţa sa sunt de natură canonică şi bisericească, ce se referă la credinţă, slujire cultică, rânduială bisericească şi organizare a Bisericii, sunt definitive şi obligatorii.

Art. 52. - Sentinţa Sfântului Sinod arhieresc din prima instanţă, la cererea acuzatului, poate fi trimisă Sfântului Sinod arhieresc spre o nouă analizare. Sentinţele în ultimă instanţă ale Sfântului Sinod arhieresc sunt definitive şi obligatorii şi nu mai pot fi contestate.

CAPITOLUL IV

Organisme eparhiale

SECŢIUNEA 1

Arhiereul eparhiot

Art. 53. -Arhiereul eparhiot al Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara este ales de către Sfântul Sobor arhieresc al B.O.S. şi este hirotonit de către Patriarhul sârb.

Art. 54. -Arhiereul eparhiot este conducătorul Episcopiei sale. El conduce şi îndrumă întreaga viaţă a Episcopiei din toate punctele de vedere, prin conlucrare cu preoţimea şi credincioşii, prin Consistoriul bisericesc eparhial, Consiliul eparhial de conducere, Adunarea eparhială şi Administraţia eparhială.

Art. 55. - Organismele bisericeşti şi organele eparhiale sunt subordonate arhiereului eparhiot.

Art. 56. - Prin actul hirotoniei sale şi al numirii canonice într-o anumită episcopie, în concordanţă cu învăţătura şi prescripţiile B.O.S., arhiereul eparhiot are autoritate arhierească deplină în episcopia sa în ceea ce priveşte credinţa, morala, slujirea cultică şi conducerea arhipăstorească.

Art. 57. - Drepturile şi obligaţiile arhiereilor Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara sunt stabilite prin canoanele bisericeşti, pravilele apostolice şi ale sinoadelor ecumenice. In afară de acestea, arhiereul eparhiot, prin competenţa sa:

1. învaţă şi îndrumă preoţimea şi credincioşii Episcopiei sale prin cuvânt, faptă şi epistole arhipastoresti şi supraveghează educaţia bisericească în episcopia sa;

2.  păstrează, apără şi menţine în rândul poporului credinţa ortodoxă, luptând împotriva oricărei lucrări potrivnice învăţăturii ortodoxe şi dăunătoare pentru interesele B.O.S.;

3. învaţă şi stimulează preoţimea şi poporul spre înfiinţarea unor instituţii religioase şi de binefacere, spiritual-educative, patriotice, precum şi a altor instituţii folositoare pentru promovarea credinţei şi moralei în rândul poporului;

4.  se îngrijeşte de regularitatea şi autenticitatea sfintelor slujbe şi, în general, de rânduiala bisericească;

5.  are grijă ca bisericile şi mănăstirile să fie înzestrate cu sfinte antimise, Sfântul şi Marele Mir, veşminte sfinte, obiecte sfinte şi cărţi de cult şi ca toate celelalte trebuinţe ale Bisericii să fie împlinite după rânduiala şi la timp;

6.  stabileşte ca Sfintele slujbe să fie săvârşite în timpul sărbătorilor bisericeşti, populare şi naţionale;

7.  dă binecuvântare pentru înfiinţarea de biserici, capele şi cimitire şi se îngrijeşte de întreţinerea lor în bună stare. Controlează şi aprobă planurile arhitectonice pentru biserici şi clădiri bisericeşti;

8.  se îngrijeşte de arta bisericească, monumentele de artă bisericească, monumentele vechi şi muzeele bisericeşti din episcopie;

9. sfinţeşte bisericile;

10.   hirotoneşte persoane vrednice în cinul preoţesc, îndrumându-le spre îndatoriri şi acordându-le gramată;

11. propune Sfântului Sinod arhieresc acordarea de distincţii clericilor care se remarcă prin vieţuire exemplară şi activitate pastoral-bisericească şi didactic-religioasă, el singur acordându-le distincţii ce intră în competenţa sa;

12. îşi stabileşte un locţiitor în toate problemele eparhiale şi, de asemenea, îl eliberează din funcţie, înaintând despre aceasta raport Sfântului Sinod arhieresc;

13.   numeşte predicatori eparhiali şi mărturisitori pentru preoţimea episcopiei;

14.  rânduieşte persoane capabile a fi profesori de religie în şcolile din episcopia sa şi veghează asupra activităţii lor;

15. dă binecuvântare, la propunerea stareţilor de mănăstire, persoanelor pentru intrarea în cinul monahal;

16. dă binecuvântare şi dezlegare în problemele de cununie bisericească şi altele, conform rânduielilor Sfintelor canoane şi hotărârilor Sfântului Sinod arhieresc;

17.  judecă abaterile disciplinare ale laicilor şi clericilor ambelor cinuri şi îi pedepseşte pentru aceste fapte prin: mustrare, avertisment, epitimie până la 15 zile şi oprirea de la săvârşirea lucrărilor sfinte până la o lună, iar pentru credincioşi pronunţă pedepse de privare vremelnică de unele drepturi sau demnităţi în Biserică; pentru abateri mai mari aceştia sunt predaţi Consistoriului bisericesc eparhial. Toate aceste hotărâri sunt executorii;

18.   uşurează pedepsele pronunţate definitiv de către Consistoriul bisericesc eparhial cu până la jumătate din pedeapsa primită;

19.  opreşte de la săvârşirea lucrărilor sfinte clerici învinuiţi pentru abateri şi numeşte înlocuitori;

20. acordă clericilor şi angajaţilor Episcopiei concedii;

21.  stabileşte înlocuitori pentru stareţii de mănăstiri absenţi ori bolnavi, protopopi şi preoţi de parohie;

22.   supraveghează activitatea protopopilor şi clericilor aparţinând ambelor cinuri în episcopia sa;

23. supraveghează în mod absolut asupra activităţii şi vieţuirii în cadrul instituţiilor bisericeşti, celor fundaţionale şi de folos din episcopie;

24. efectuează vizite canonice după rânduielile bisericeşti;

25.  îndeplineşte în mod regulat toate ordinele, deciziile şi hotărârile Sfântului Sobor arhieresc şi ale Sfântului Sinod arhieresc;

26. se îngrijeşte, cu ajutorul Consistoriului bisericesc eparhial şi al Consiliului eparhial de conducere, ca toate organismele şi organele Episcopiei să îşi îndeplinească îndatoririle cu justeţe şi conştiinciozitate, iar toate lucrurile să se săvârşească după regulamentele şi prescripţiile bisericeşti;

27. înaintează, împreună cu propunerile sale, un raport anual Sfântului Sobor arhieresc despre activitatea sa arhipăstorească şi, în general, despre situaţia din episcopia sa;

28.  analizează şi revizuieşte hotărârile Adunării eparhiale, ale protopopilor şi consiliilor bisericeşti;

29. analizează şi aprobă regulamentele asociaţiilor femeilor ortodoxe sârbe, precum şi ale organismelor ajutătoare din parohii şi comunităţi bisericeşti;

30.   opreşte îndeplinirea hotărârilor organismelor şi ale organelor eparhiale, care nu sunt în consens cu principiile şi învăţătura Bisericii Ortodoxe, ale străvechilor canoane, ale Constituţiei B.O.S, ale prezentului statut ori cu interesele esenţiale ale Bisericii. O astfel de hotărâre o restituie, pentru a fi analizată din nou, organismului care a emis-o. Dacă organismul eparhial pronunţă aceeaşi hotărâre, atunci obiectul acesteia este înaintat Sfântului Sobor arhieresc pentru hotărâre definitivă;

31.  în consens cu Consistoriul bisericesc eparhial şi cu Consiliul eparhial de conducere înfiinţează noi protopopiate, comunităţi bisericeşti şi parohii;

32.  întreţine relaţii cu alte biserici ortodoxe şi creştine din România;

33.  numeşte redactor pentru publicaţiile sale editoriale şi direcţionează publicaţiile oficiale şi celelalte publicaţii ale Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara;

34.  desemnează vicepreşedintele Consiliului eparhial de conducere, secretarul, casierul şi alt personal necesar;

35. păzeşte şi apără, în cuprinsul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara, puritatea învăţăturii de credinţă şi morală a Bisericii Ortodoxe, combătând toate învăţăturile greşite, prejudecăţile de credinţă şi imorale, superstiţiile şi obiceiurile dăunătoare;

36.  aprobă traducerea Sfintei Scripturi pentru Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timişoara;

37. dă indicaţii pentru confecţionarea obiectelor bisericeşti, a veşmintelor şi a altor lucruri bisericeşti necesare;

38.  se îngrijeşte de păzirea locurilor sfinte, a icoanelor şi a celorlalte lucruri sfinte.

Art. 58. - Locul arhiereului eparhiot se vacantează prin moarte, ieşirea la pensie, neputinţă dovedită medical, mutarea la propria cerere sau înlocuirea în baza vinovăţiei canonice, conform sentinţei.

Art. 59. - Episcopia vacantă este condusă de un administrator, care este numit de către Sfântul Sinod arhieresc al B.O.S.

Art. 60. -In perioada în care scaunul episcopal este vacant, administratorul poate îndeplini activităţile care se referă la organizarea eparhială şi poate efectua toate activităţile începute în timpul fostului arhiereu eparhiot sau administrator.

Art. 61. - In cazul vacantării Episcopiei, Consistoriul bisericesc eparhial stabileşte o comisie formată din 3 persoane, care are obligaţia de a inventaria întregul patrimoniu al acesteia. O copie a procesului-verbal de inventariere va fi comunicată Sfântului Sinod arhieresc.

Art. 62. -Toate bunurile mobile şi imobile ale Episcopiei, primite conform inventarului, vor fi predate administratorului sau nou-instalatului arhiereu eparhiot.

Art. 63. - Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timişoara asigură arhiereului eparhiot sau administratorului reşedinţă, servire, dotări interioare la reşedinţă, precum şi onorariul financiar corespunzător.

SECŢIUNEA a 2-a

Consistoriul bisericesc eparhial

Art. 64. - Consistoriul bisericesc eparhial este organul arhiereului eparhiot pentru judecată bisericească în probleme de credinţă, morală, regulamente şi prescripţii bisericeşti.

Art. 65. -Arhiereul eparhiot este preşedintele Consistoriului bisericesc eparhial. El poate împuternici un locţiitor al său sau un alt preot ca locţiitor al său, pentru a prezida în locul său.

Art. 66. - Atunci când prezidează arhiereul, locţiitorul arhieresc poate participa la judecată ca membru al Consistoriului.

Art. 67. - Consistoriul bisericesc eparhial este format din preşedinte şi 2 membri care au şi locţiitorii lor.

Art. 68. -Arhiereul eparhiot numeşte din rândul clericilor reclamantul consistorial, secretarul şi, de asemenea, desemnează un număr necesar de personal administrativ.

Art. 69. -Arhiereul eparhiot desemnează şi eliberează toţi membrii Consistoriului bisericesc eparhial şi înştiinţează Sfântul Sinod arhieresc despre desemnarea şi eliberarea lor.

Art. 70. - Membrii Consistoriului bisericesc şi locţiitorii lor, precum şi secretarul Consistoriului se numesc din rândul preoţilor cu studii teologice terminate şi cu cel puţin 10 ani vechime în slujba juridică, educativ-bisericească, parohială şi administrativ-bisericească. Intâietatea se acordă candidaţilor cu pregătire teologică superioară şi, după caz, cu studii de drept.

Art. 71. - Atunci când Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timişoara nu are un număr suficient de clerici cu o calificare corespunzătoare, arhiereul sau administratorul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara va aranja ca servirea necesităţilor sale juridice să fie asigurată de către Consistoriul bisericesc eparhial al unei alte episcopii.

Art. 72. - Membrii Consistoriului bisericesc eparhial, locţiitorii şi secretarul nu pot fi nici între ei, nici cu preşedintele rude de sânge până la gradul patru inclusiv, iar în rudenie de cuscrie şi botez, până la gradul al doilea inclusiv.

Art. 73. - Consistoriul bisericesc eparhial emite hotărâri deplin valabile în consiliul format din preşedinte, respectiv locţiitorul său, 2 membri şi secretarul sau grefierul.

Art. 74. - Consistoriul bisericesc eparhial adoptă hotărâri prin majoritate de voturi. Membrul Consistoriului care nu este de acord cu hotărârea dispusă are dreptul de a depune în scris motivaţia opiniei sale.

Art. 75. - Membrii Consistoriului bisericesc eparhial acordă votul lor atunci când se iau decizii în mod cu totul independent, ghidându-se în această privinţă după conştiinţa lor, dar şi după deciziile canoanelor şi legiuirilor.

Art. 76. - Votarea începe de la cel mai tânăr membru al Consistoriului după vechimea slujirii. In cazul în care amândoi membrii sunt de acord şi dacă arhiereul eparhiot acceptă acea hotărâre, atunci el nu mai votează. Dacă nu este de acord cu hotărârea celor 2 membri ai Consistoriului, atunci el are drept de veto. In acest caz, obiectul este înaintat Sfântului Sinod arhieresc al B.O.S. spre analizare şi hotărâre definitivă.

Art. 77. - Membrii Consistoriului sunt înlocuiţi de către locţiitori, iar la nevoie, poate fi înlocuit şi secretarul Consistoriului bisericesc eparhial.

Art. 78. - Membrul Consistoriului bisericesc eparhial care are interese personale sau care a participat la investigarea cazului nu poate judeca.

Art. 79. - Consistoriul bisericesc eparhial hotărăşte despre excluderea membrilor Consistoriului în baza art. 78. In acest caz, locţiitorul arhieresc ori secretarul înlocuieşte membrul exclus al Consistoriului.

Art. 80. - Solicitarea de excludere simultană a mai multor membri este soluţionată de către Marele Consistoriu bisericesc al B.O.S, care va pronunţa o hotărâre.

Art. 81. - Toate hotărârile Consistoriului bisericesc eparhial, adoptate la şedinţele la care nu a prezidat arhiereul eparhiot, sunt înaintate acestuia pentru consimţire. Dacă arhiereul nu este de acord cu hotărârea, el poate înainta cazul Consistoriului bisericesc eparhial pentru o nouă revizuire. In cazul în care Consistoriul bisericesc eparhial îşi menţine hotărârea, arhiereul eparhiot poate înainta cazul, însoţit de motivaţia sa, Sfântului Sinod arhieresc al B.O.S. pentru hotărâre definitivă. Executarea hotărârii Consistoriului bisericesc eparhial se amână până la pronunţarea hotărârii Sfântului Sinod arhieresc.

Art. 82. - Hotărârile adoptate la şedinţele Consistoriului bisericesc eparhial sunt consemnate în procesul-verbal al Consistoriului. Toţi membrii Consistoriului bisericesc eparhial, care au luat parte la judecată, precum şi secretarul semnează procesul-verbal. Hotărârile şi sentinţele le semnează preşedintele şi secretarul, iar hotărârea o înaintează celui interesat.

Art. 83. - Preşedintele repartizează pentru dezbatere toate cauzele sosite, care au fost înaintate Consistoriului bisericesc eparhial. El deschide şi ridică şedinţele şi conduce lucrările în timpul dezbaterilor şi al judecăţii. El se îngrijeşte ca toate cauzele în faţa Consistoriului bisericesc eparhial să fie încheiate în timp util.

Art. 84. - In toate cazurile referitoare la problemele administrativ-bisericeşti, canonice, ierarhice şi juridice, Consistoriul bisericesc eparhial lucrează după îndrumările arhiereului eparhiot, astfel:

a)  supraveghează, după indicaţiile arhiereului, preoţii de parohii, birourile parohiale, protopopiatele;

b)   comunică şi execută hotărârile înaltelor autorităţi bisericeşti de judecată;

c)  ajută arhiereului eparhiot în toate lucrările administrativ-eparhiale şi execută ordinele sale în privinţa lucrărilor ce intră în competenţa sa;

d) se îngrijeşte de inventarul Episcopiei în cazurile mutării, pensionării sau decesului arhiereului eparhiot;

e)  hotărăşte asupra schimbărilor din registrele matricole bisericeşti;

f) numeşte, în colaborare cu Consiliul eparhial de conducere, reprezentantul juridic al Episcopiei.

Art. 85. -In privinţa abaterilor disciplinare ale preoţilor şi credincioşilor, arhiereul eparhiot, deoarece analizează verificarea finală, pronunţă o hotărâre, dacă consideră că acest lucru intră în sfera sa de competenţă. In situaţia în care cazul se află în afara stării sale de competenţă, arhiereul eparhiot va preda acest caz Consistoriului bisericesc eparhial pentru îndeplinirea procedurii.

Art. 86. - Consistoriul bisericesc eparhial, în calitate de organ de judecată, are următoarele atribuţii:

a) judecă abaterile disciplinare ale preoţimii ambelor cinuri;

b) judecă abaterile disciplinare ale credincioşilor, care atrag excluderea din comunitatea bisericească, pentru o anumită perioadă de timp sau definitiv;

c) judecă divergenţele referitoare la validitatea şi anularea căsătoriei bisericeşti şi divorţul celor căsătoriţi bisericeşte;

d) soluţionează conflictele dintre preoţi, precum şi controversele legate de venitul parohial şi de proprietatea bisericească mobilă şi imobilă, care a fost stabilită spre beneficiul clericilor.

Art. 87. - Toate organele bisericeşti şi instituţiile din cuprinsul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara, precum şi toţi credincioşii săi se află în subordinea Consistoriului bisericesc eparhial şi sunt obligaţi a se supune hotărârilor sale. Art. 88. - Hotărârile Consiliului bisericesc eparhial sunt definitive şi obligatorii şi trebuie să fie îndeplinite de către organele bisericeşti, în afară de situaţia în care:

a) plângerile au fost depuse la Sfântul Sinod arhieresc al B.O.S., prin Consistoriul bisericesc eparhial competent, în termen de 14 zile de la primirea sentinţei;

b) a fost adoptată hotărârea de excludere ori dacă Consistoriul bisericesc eparhial adoptă hotărâre cu privire la caterisirea preotului sau îl aşază sub interdicţia definitivă de a sluji cele sfinte, atunci sentinţa trebuie să fie întărită de către Sfântul Sinod arhieresc;

c) arhiereul eparhiot, dacă va considera potrivit, poate aplica o pedeapsă mai mică decât cea pronunţată de Consistoriul bisericesc eparhial cu până la jumătate din sentinţa pronunţată.

SECŢIUNEA a 3-a

Adunarea eparhială

Art. 89. -In componenţa Adunării eparhiale intră:

a) arhiereul eparhiot sau locţiitorul său;

b) 2 membri ai Consistoriului bisericesc eparhial;

c) un membru din cinul monahal;

d) câte un cleric şi un laic din fiecare protopopiat;

e) 5 laici care sunt numiţi de către arhiereul eparhiot în acord cu Consistoriul bisericesc eparhial şi cu Consiliul eparhial de conducere.

Art. 90. - Membrii clerici şi locţiitorii lor sunt propuşi de către arhiereul eparhiot Sfântului Sinod arhieresc care îi şi numeşte.

Art. 91. - Membrii laici şi locţiitorii lor sunt desemnaţi de către Consiliul patriarhal de conducere, la propunerea arhiereului competent.

Art. 92. - Membrii Adunării eparhiale se aleg pe o durată de 6 ani. Membrii nu pot fi aleşi mai mult de două ori consecutiv.

Art. 93. - Preşedintele Adunării eparhiale este arhiereul eparhiot. In lipsa preşedintelui, Adunarea eparhială este prezidată de locţiitorul arhieresc. Dacă arhiereul iese temporar din şedinţă, vicepreşedintele Adunării eparhiale prezidează până la întoarcerea arhiereului.

Art. 94. -Arhiereul numeşte un cleric ca secretar al Adunării eparhiale.

Art. 95. -Arhiereul eparhiot desemnează vicepreşedintele din rândul membrilor Adunării eparhiale. Referitor la anumite probleme, Adunarea eparhială poate cere părerile unor specialişti care nu sunt membri ai Adunării eparhiale. O astfel de persoană nu are drept de vot la şedinţele Adunării eparhiale.

Art. 96. - Dacă se vacantează un loc în timpul duratei mandatului, arhiereul eparhiot va numi un nou membru din rândul locţiitorilor.

Art. 97. -Arhiereul eparhiot convoacă Adunarea eparhială pentru şedinţă ordinară la sediul Episcopiei o dată pe an şi, extraordinar, după necesităţi şi la locul potrivit.

Art. 98. - Plenul Adunării eparhiale îl constituie preşedintele şi majoritatea membrilor Adunării eparhiale. Hotărârile se iau cu majoritatea voturilor. In cazul egalităţii de voturi, cel ce prezidează are votul decisiv.

Art. 99. - Arhiereul eparhiot suspendă executarea hotărârilor Adunării eparhiale care nu sunt în concordanţă cu principiile şi învăţătura Bisericii Ortodoxe, ale străvechilor canoane, ale Constituţiei B.O.S., cu cele ale prezentului statut sau cu interesele esenţiale ale Bisericii. O astfel de hotărâre o înapoiază Adunării eparhiale pentru o nouă analizare. Dacă nici atunci nu se poate ajunge la o înţelegere, cazul respectiv va fi înaintat Sfântului Sinod arhieresc pentru hotărâre definitivă.

Art. 100. - Procesul-verbal al Adunării eparhiale este semnat de preşedinte şi de cei 2 delegaţi care sunt aleşi de către Adunarea eparhială din rândul membrilor săi.

Art. 101. - Dacă un membru al Adunării eparhiale nu poate participa la şedinţă, el este dator să anunţe despre aceasta arhiereul eparhiot, care îl va invita în locul său pe membrul locţiitor.

Art. 102. - Dacă un membru al Adunării eparhiale sau un locţiitor îşi neglijează obligaţiile şi fără motive întemeiate nu participă la două şedinţe, locul său va fi completat prin modul de alegere prevăzut în prezentul statut.

Art. 103. - Toţi membrii Adunării eparhiale, în afară de preoţi, la prima lor şedinţă, vor depune următorul jurământ:

„Eu (numele şi prenumele), jur pe Atotputernicul Dumnezeu că voi fi credincios Sfintei Biserici Ortodoxe, voi respecta cu conştiinciozitate Sfintele canoane, Statutul bisericesc şi celelalte rânduieli bisericeşti, obligaţiile mele le voi îndeplini cu exactitate, voi păzi secretele funcţiei şi întotdeauna voi apăra şi reprezenta interesele Bisericii Ortodoxe Sârbe. Aşa după cum eu voi îndeplini acestea, aşa să îmi ajute Dumnezeu şi în această viaţă şi în cea viitoare."

Art. 104. - Adunarea eparhială exercită următoarele atribuţii:

a) se îngrijeşte de mijloacele pentru achitarea necesităţilor materiale ale Episcopiei;

b) redactează raportul financiar anual şi bugetul eparhial şi le trimite Consiliului patriarhal de conducere pentru aprobare;

c) propune cumpărarea, grevarea sau ipotecarea şi vânzarea proprietăţii imobile, culturale şi fundaţionale a Episcopiei şi înaintează aceste propuneri Consiliului patriarhal de conducere pentru aprobare definitivă;

d)  înfiinţează sau desfiinţează, deţine, administrează şi controlează bunurile, fondurile şi celelalte instituţii fundaţionale şi de folos ale Episcopiei;

e) primeşte şi aprobă rapoarte financiare anuale şi bugetele comunităţilor bisericeşti şi ale mănăstirilor;

f) împreună cu arhiereul eparhiot şi cu ajutorul Consistoriului bisericesc eparhial şi al protopopilor revizuieşte lucrarea comunităţilor bisericeşti şi a organismelor lor ajutătoare, pentru ca acestea să îşi îndeplinească îndatoririle lor în conformitate cu Constituţia B.O.S., cu prezentul statut şi cu învăţătura Bisericii;

g) supraveghează asupra acelor bunuri, fonduri şi ctitorii, care sunt încredinţate spre administrare şi manipulare comunităţilor bisericeşti, mănăstirilor şi parohiilor;

h) întreţine inventarul proprietăţii sale bisericeşti în Episcopie şi se îngrijeşte ca toate proprietăţile imobile, în ceea ce priveşte proprietatea, să fie corect intabulate şi asigurate, păstrează copiile tuturor actelor de proprietate, documentele referitoare la încorporaţii, regulile şi documentele referitoare la asigurarea tuturor comunităţilor bisericeşti, ale mănăstirilor şi parohiilor;

i) stabileşte pentru comunităţile bisericeşti sumele destinate scopurilor misionare;

j) stabileşte pentru comunităţile bisericeşti sumele de contribuţie pentru mănăstiri;

k) aprobă regulile organismelor bisericeşti inferioare;

l) hotărăşte asupra începerii, încheierii, ajungerii la un acord în privinţa proceselor judecătoreşti şi acordă îndrumări consilierului juridic al Episcopiei în această privinţă.

SECŢIUNEA a 4-a

Consiliul eparhial de conducere

Art. 105. - Consiliul eparhial de conducere este organul executiv al Adunării eparhiale.

Art. 106. - Consiliul eparhial de conducere este constituit din arhiereul eparhiot şi din 2 membri numiţi de către arhiereul eparhiot.

Art. 107. - Membrii Consiliului eparhial de conducere sunt aleşi pe o durată de 3 ani.

Art. 108. - Preşedintele Consiliului eparhial de conducere este arhiereul eparhiot.

Art. 109. -Arhiereul eparhiot convoacă şedinţele Consiliului eparhial de conducere atunci când este nevoie.

Art. 110. - Dacă un membru nu poate participa la şedinţă, el trebuie să îl anunţe din timp pe arhiereul care va chema locţiitorul.

Art. 111. - Plenul Consiliului eparhial de conducere îl constituie preşedintele şi jumătate din numărul membrilor consiliului.

Art. 112. - Hotărârile se iau cu majoritatea voturilor membrilor prezenţi. In cazul egalităţii de voturi, cel ce prezidează are votul decisiv.

Art. 113. - Procesul-verbal al şedinţei Consiliului eparhial de conducere îl semnează preşedintele şi secretarul.

Art. 114. - Cazurile urgente, care nu suferă amânare, se hotărăsc de către preşedinte. Preşedintele se poate consfătui telefonic sau cu ajutorul altor mijloace media cu membrii Consiliului eparhial de conducere. Hotărârile luate de preşedinte, precum şi hotărârile „prin telefon" se vor înainta spre aprobare complementară Consiliului eparhial de conducere, la prima sa întrunire.

Art. 115. - Consiliul eparhial de conducere are următoarele atribuţii:

a) alcătuieşte raportul financiar anual şi proiectul bugetului eparhial, precum şi ordinea de zi a Adunării eparhiale şi le înaintează acesteia;

b) supraveghează activitatea financiară a comunităţilor bisericeşti şi le acordă instrucţiuni necesare pentru activitate;

c) analizează bugetele şi rapoartele financiare anuale ale comunităţilor bisericeşti, parohiilor şi mănăstirilor şi raportează despre acestea Adunării    eparhiale;

d) analizează obiecţiile cu ocazia alegerilor consiliilor comunităţilor bisericeşti, atunci când există astfel de reclamaţii din partea arhiereului eparhiot, înaintate Consiliului eparhial de conducere pentru rezolvare;

e) numeşte persoane de încredere pentru parohii;

f) analizează controversele din cadrul comunităţilor bisericeşti şi acordă îndrumările necesare pentru rezolvarea acestora;

g) suspendă în privinţa obligaţiilor ce le revin consiliile comunităţilor bisericeşti, dacă aceste consilii nu activează în conformitate cu învăţătura şi rânduiala Bisericii, şi desemnează pentru conducere persoane interimare de încredere;

h) acordă în caz de nevoie îndrumări consiliilor comunităţilor bisericeşti pentru activitatea lor. Dacă consideră necesar, trimite acestora un reprezentant cu îndrumări pentru activitate;

i) aprobă hotărârile comunităţilor bisericeşti în cazul cumpărării şi vânzării, îndatorării şi construirii pe proprietăţile bisericeşti;

j) supraveghează toate organele bisericeşti din Episcopie în privinţa executării obligaţiilor ce le revin şi, în acest scop, trimite, după necesităţi, delegaţii săi cu îndrumările necesare;

k) execută supravegherea asupra acelor bunuri şi ctitorii care sunt încredinţate spre administrare şi manipulare comunităţilor bisericeşti, parohiilor, mănăstirilor şi altor organisme;

l) întreţine inventarul întregii proprietăţi bisericeşti din Episcopie, păstrează arhivele tuturor documentelor legale, legiuirilor, documentelor despre asigurări şi ale altor documente importante;

m) aprobă hotărârile comunităţilor bisericeşti, parohiilor şi mănăstirilor, referitoare la începerea, încheierea şi ajungerea la un acord în privinţa proceselor judecătoreşti;

n) aprobă construirea tuturor altor clădiri;

o) de comun acord cu arhiereul şi prin consultarea Consistoriului bisericesc eparhial, numeşte, în caz de nevoie, avocatul eparhial;

p) analizează plângerile în legătură cu disputele referitoare la administrarea financiară a comunităţilor bisericeşti, parohiilor, mănăstirilor şi altor organe;

q) informează Adunarea eparhială despre activitatea sa;

r) execută şi publică hotărârile şi îndrumările Adunării eparhiale;

s) aprobă hotărârile referitoare la înstrăinarea şi îndatorarea proprietăţilor mănăstireşti;

ş) hotărăşte suspendarea membrilor Consiliului comunităţilor bisericeşti, la propunerea parohului competent sau la hotărârea sa;

t) hotărăşte în numele Adunării eparhiale referitor la cazurile care necesită luarea de hotărâri între şedinţele ordinare ale Adunării eparhiale şi le înaintează acesteia spre aprobare.

Art. 116.-Arhiereul eparhiot opreşte îndeplinirea hotărârilor Consiliului eparhial de conducere care nu sunt în concordanţă cu principiile şi învăţătura Bisericii Ortodoxe, ale străvechilor canoane, ale Constituţiei B.O.S., ale prezentului statut ori cu interesele esenţiale ale Bisericii. O astfel de hotărâre o înapoiază, pentru o nouă revizuire, Consiliului eparhial de conducere. Dacă Consiliul eparhial de conducere adoptă din nou aceeaşi hotărâre, atunci arhiereul înaintează cazul respectiv Adunării eparhiale spre examinare, iar după aceea, dacă este necesar, Sfântului Sinod arhieresc pentru hotărâre definitivă.

Art. 117. - Arhiereul eparhiot poate, în cazurile de necesitate, pentru probleme eparhiale importante, să convoace Consistoriul bisericesc eparhial şi Consiliul eparhial de conducere într-o şedinţă comună pentru sfătuire şi hotărâre.

SECŢIUNEA a 5-a

Protopopul

Art. 118. - Protopopul este desemnat şi eliberat de către arhiereul eparhiot.

Art. 119. - Protopopul poate fi acel cleric care:

a) a absolvit o şcoală teologică medie sau superioară;

b) s-a dovedit râvnitor în îndeplinirea slujirii parohiale şi a altor slujiri bisericeşti;

c) a petrecut cel puţin 10 ani într-o slujire parohială sau altă slujire bisericească, iar dacă are o pregătire teologică superioară, atunci cel puţin 5 ani.

Art. 120. - Funcţia protopopului este onorifică. In cadrul cheltuielilor extraordinare pentru conducerea administraţiei, protopopului i se poate stabili în cadrul bugetului eparhial recompensă anuală.

Art. 121. - Cheltuielile de transport ale protopopilor sunt achitate de către comunităţile bisericeşti din protopopiatul său.

Art. 122. - Protopopului i se poate da un ajutor cleric, care, după nevoie, ajută în toate problemele protopopiatului, precum şi în treburile administrative. Ajutoarele sunt numite şi eliberate de către arhiereul eparhiot.

Art. 123. - Protopopul îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) supraveghează preoţimea din protopopiatul său, dacă aceasta, prin predici juste şi regulate, contribuie la cultivarea şi educarea moral-religioasă a credincioşilor şi prin comportamentul său general contribuie la întreţinerea purităţii şi a întăririi credinţei ortodoxe;

b) supraveghează, întăreşte şi cultivă bunele obiceiuri şi informează arhiereul eparhiot despre deprinderile rele şi viciile din popor;

c) acordă propuneri arhiereului eparhiot pentru organizarea instituţiilor bisericeşti şi de binefacere şi spiritual-educative;

d) se îngrijeşte de rânduiala şi regularitatea Sfintelor slujbe;

e) se îngrijeşte ca bisericile, după rânduiala, să fie înzestrate cu lucrurile şi obiectele necesare, iar birourile parohiale cu literatură oficială, adică tipărituri;

f) supraveghează preoţimea în îndeplinirea îndatoririlor ei;

g) înlătură toată neînţelegerile dintre preoţi, dezbate micile neînţelegeri dintre ei şi îi împacă, iar pe cele mai ample le înaintează arhiereului eparhiot spre hotărâre;

h) vizitează cu regularitate, cel puţin odată pe an, toate parohiile şi comunităţile bisericeşti din protopopiatul său şi controlează activitatea lor, precum şi situaţia din arhivă;

i) la ordinul arhiereului eparhiot efectuează verificare în cazurile disciplinare şi penale şi în cele privind problemele administrative ale preoţilor, comunităţilor bisericeşti, birourilor parohiale şi consiliilor, precum şi în particular;

j) execută şi comunică toate hotărârile, deciziile şi dispoziţiile arhiereului eparhiot şi ale autorităţilor eparhiale tuturor unităţilor bisericeşti şi preoţimii subordonate;

k) acordă preoţilor subordonaţi concediu de până la 7 zile pe an, despre care informează arhiereul eparhiot, iar cererile pentru concedii mai îndelungate le înaintează, împreună cu părerea sa, arhiereului eparhiot;

l) stabileşte înlocuitori temporari pentru preoţii parohi absenţi, bolnavi şi decedaţi, până la pronunţarea dispoziţiei arhiereului eparhiot;

m) la libera sa alegere şi la cererea preoţimii, cu aprobarea prealabilă a arhiereului eparhiot, convoacă preoţimea la întâlniri frăţeşti;

n) înaintează raport anual, însoţit de părerile şi propunerile sale, arhiereului eparhiot şi Adunării eparhiale, despre starea bisericilor şi activitatea bisericesc-pastorală a preoţilor, precum şi despre activitatea sa proprie;

o) pregăteşte programul Sfintelor slujbe din Postul Mare, precum Liturghiile darurilor mai înainte sfinţite şi îl comunică arhiereului eparhiot spre aprobare.

Art. 124. - Protopopul poate lipsi de la obligaţiile sale cu înştiinţarea şi aprobarea arhiereului competent, care, în acest caz, îi stabileşte un înlocuitor.

SECŢIUNEA a 6-a

Preotul paroh

Art. 125. - Preotul paroh este persoana de parte bărbătească canonic hirotonită şi aşezată de către arhiereul eparhiot într-o parohie. El este întâistătătorul parohiei şi al Comunităţii bisericeşti. Potrivit învăţăturii bisericeşti el este părintele duhovnicesc şi învăţătorul turmei, precum şi săvârşitorul rânduielilor liturgice stabilite de Biserică.

Art. 126. - Preotul paroh vieţuieşte în parohia sa, iar în afara ei numai cu aprobarea arhiereului eparhiot.

Art. 127. - Preotul paroh aşezat într-o parohie sau Comunitate bisericească nu poate avea altă slujbă temporară sau definitivă decât numai slujirea în Biserică, fără aprobarea arhiereului eparhiot competent.

Art. 128. - Preotul paroh este numit provizoriu sau definitiv.

Art. 129. - Ca preot paroh definitiv este numit clericul care a petrecut în slujirea preoţească sau diaconească cel puţin 3 ani, a depus examenul practic sau este absolvit de acesta, de către arhiereu.

Art. 130. - Ca preot paroh provizoriu poate fi numită persoana care a absolvit o şcoală teologică medie sau superioară şi care nu are niciun fel de impedimente canonice pentru cinul preoţesc.

Art. 131. -Arhiereul eparhiot aşază preotul provizoriu într-o parohie prin confirmare, acolo unde situaţia, la aprecierea arhiereului, o impune. Arhiereul, după necesităţile slujirii, poate înlătura sau înlocui preotul oricând.

Art. 132. - Preotul definitiv este numit ori desemnat de către arhiereul eparhiot.

Art. 133. - Preotul definitiv poate fi înlăturat de la parohie numai de către arhiereul eparhiot, la cererea preotului, în urma demisiei sale ori în urma sentinţei Consistoriului bisericesc eparhial.

Art. 134. -Acolo unde există mai mulţi preoţi pe lângă o Biserică, arhiereul eparhiot aşază pe unul dintre ei ca proestos al Bisericii şi care este responsabil de rânduiala din Biserică şi birou.

Art. 135. -Arhiereul eparhiot poate suspenda, până la pronunţarea sentinţei Consistoriului bisericesc eparhial, fiecare preot, dacă pentru aceasta există motive. Cazurile de acest gen se vor socoti urgente, iar Consistoriul bisericesc eparhial este dator a le rezolva în cursul unui an.

Art. 136. - Preotul suspendat primeşte jumătate din retribuţia sa normală, iar restul i se achită locţiitorului.

Art. 137. - Postul preotului paroh devine vacant:

a) prin deces;

b) în cazul preotului definitiv, prin transferul la cerere sau prin hotărârea Consistoriului bisericesc eparhial;

c)  în cazul preotului provizoriu, prin hotărârea arhiereului eparhiot;

d) prin pierderea funcţiei în baza unei sentinţe;

e) prin demisia obişnuită din funcţie.

Art. 138. - (1) Preotul nu poate părăsi datoria sa parohială fără aprobarea arhiereului său eparhiot.

(2) El este obligat să anunţe Comunitatea bisericească cu cel puţin o lună înainte despre intenţia sa. Comunitatea bisericească nu poate elibera din funcţie preotul şi nici nu poate aduce altul în locul său.

Art. 139. - Preotul este dator ca înainte de părăsirea parohiei să predea în bună stare succesorului său sau, după cum stabileşte arhiereul eparhiot, matricolele bisericeşti şi celelalte registre bisericeşti parohiale, precum şi inventarul bisericesc pe care l-a manipulat.

Art. 140. -Arhiereul eparhiot supraveghează activitatea preotului paroh personal, prin protopop sau prin Consistoriul bisericesc eparhial. Preotul este răspunzător pentru activitatea sa exclusiv arhiereului eparhiot.

Art. 141. - Toate reclamaţiile şi plângerile comunităţilor bisericeşti şi particulare împotriva preotului paroh, precum şi ale preotului paroh împotriva Comunităţii bisericeşti trebuie prezentate arhiereului eparhiot pentru a fi analizate. Acesta, după voia sa, le rezolvă singur ori predă cazul Consistoriului bisericesc eparhial spre procedură.

Art. 142. - Preotului paroh nu îi este permis, fără acordul preotului competent sau fără dispoziţia arhiereului eparhiot în situaţii extraordinare, să săvârşească slujbe într-o parohie străină.

Art. 143. - Comunitatea bisericească, în sine, nu poate permite niciunui membru al ei ca acesta, după bunul plac, să aducă alt preot pentru săvârşirea Sfintelor slujbe. Incălcarea acestei reguli poate atrage pedeapsa excluderii din rândul membrilor Comunităţii bisericeşti şi procedură disciplinară din partea Consistoriului bisericesc eparhial.

Art. 144. - Indatoririle preotului paroh sunt următoarele:

a) să slujească Sfânta Liturghie şi Sfintele slujbe;

b) să predice cu regularitate Cuvântul lui Dumnezeu şi să îi înveţe pe enoriaşii săi în Biserică şi în fiecare alt loc favorabil;

c)  prin exemplul vieţii personale şi de familie, să slujească parohienilor ca exemplu;

d) să cerceteze cu râvnă bolnavii prin case şi spitale şi să le acorde mângâiere sufletească şi Sfintele Taine;

e)  să ţină evidenţa în registrele matricole, Registrul de evidenţă a familiilor, Cronica parohiei şi Inventarul bisericii;

f)  să se îngrijească de frumuseţea, randuiala şi curăţenia Bisericii;

g) să aibă grijă de biblioteca Bisericii;

h) să emită extrase în formă legală, cu ştampila parohiei;

i) să participe la lucrarea Comunităţii bisericeşti, a Comitetului de conducere şi a organizaţiilor din cuprinsul sferei sale de activitate, acordându-le îndrumările necesare pentru activitate;

j) să desemneze şi să elibereze paraclisierii şi cântăreţii, să îi îndrume, conducă şi să îi supravegheaze în activitatea lor;

k) să supravegheze activitatea tuturor celor ce slujesc în Biserică, pentru ca Sfintele slujbe să fie săvârşite cu vrednicie şi evlavie;

l) să înainteze raport anual despre activitatea sa arhiereului competent;

m) să stimuleze construirea clădirilor necesare Comunităţii bisericeşti,

n) să se îngrijească de avansarea Comunităţii bisericeşti;

o) să conducă întregul program educativ al parohiei. In această lucrare îl ajută personalul Comunităţii bisericeşti care este numit de arhiereu, la propunerea parohului. Indrumările despre executarea programului creştin-educativ se găsesc în „Regulamentul despre educaţia creştină" publicat de către Adunarea eparhială.

Art. 145. - (1) Drepturile ce revin parohului sunt:

a) salariu lunar şi beneficiile; minimul său va fi identic celui care este stabilit de către Consiliul eparhial de conducere;

b) cazare corespunzătoare cu încălzire, iluminare, apă curentă şi telefon de serviciu şi mijloace media sau echivalentul corespunzător în bani;

c) două treimi contribuţie pentru asigurarea de pensie, asigurarea medicală în întregime pentru el şi membrii familiei sale, copiii minori, până ce aceştia îşi termină studiile, inclusiv până la împlinirea de către copil a vârstei de 23 de ani, precum şi beneficii de invaliditate;

d)  adaos corespunzător pentru cheltuielile de întreţinere a maşinii şi călătoriile de serviciu;

e) veniturile de la icoana-prăznicar şi Sfântul Epitaf;

f) plata concediului anual pentru preoţii activi în biserică.

(2) Concediul anual va fi acordat preoţilor activi după cum urmează:

a) două săptămâni de concediu anual de la primul până la al cincilea an al slujirii preoţeşti;

b) 3 săptămâni concediu anual de la al şaselea până la al cincisprezecelea an al slujirii preoţeşti;

c) 4 săptămâni de concediu anual de la al şaisprezecelea an al slujirii până mai departe.

Art. 146. - Comunitatea bisericească nu poate micşora veniturile, adică drepturile care aparţin preotului, fără aprobarea arhiereului eparhiot şi a Consiliului eparhial de conducere.

Art. 147.-In caz de boală, preotul paroh primeşte drepturile sale ce îi revin până când asigurarea de invaliditate nu preia obligaţia. Inlocuitorul pe timpul bolii este stabilit de arhiereul eparhiot, iar plata îi este asigurată de Comunitatea bisericească.

Art. 148. - In cazul decesului preotului paroh, Comunitatea bisericească va achita familiei acestuia drepturile ce i se cuvin timp de două luni. Comunitatea bisericească nu poate refuza dreptul de locuinţă familiei preotului decedat, cel puţin două luni de la data decesului.

Art. 149. - Fiecare preot este dator a fi membru al fondului preoţesc de pensii, precum şi al asigurării de pensie, în conformitate cu deciziile amintitului program, întrucât există un astfel de fond pe lângă Episcopie.

Art. 150. - Taxele pentru principalele slujbe parohiale, precum cununia, înmormântarea, parastasul şi altele asemenea lor, vor fi stabilite de Comunitatea bisericească în regulamentul său, conform situaţiilor din parohie. Cota-parte din aceste taxe ce va reveni preotului va fi stabilită de fiecare Comunitate bisericească în acord cu parohul.

Art. 151. - Preotul paroh nu poate lipsi din parohie mai mult de două zile consecutive fără ştirea arhiereului eparhiot şi fără aprobarea protopopului.

Art. 152. - Preotul paroh poate lipsi din parohie numai cu aprobarea arhiereului eparhiot. Pentru absenţa de o săptămână îşi va găsi înlocuitor, în primul rând dintre preoţii sârbi. In cazul absenţei mai îndelungate, se va adresa arhiereului pentru înlocuitor. Intrebările referitoare la acest subiect preoţii sunt datori a le rezolva reciproc, în spiritul dispoziţiilor B.O.S.

SECŢIUNEA a 7-a

Diaconul

Art. 153. - Diaconii sunt acele persoane de parte bărbătească care sunt hirotonite în treapta de diacon şi desemnate de către arhiereul eparhiot pentru o slujire definită în Biserică.

Art. 154. - Orice parohie sau Comunitate bisericească poate avea diacon. In mod obligatoriu au diaconi catedralele episcopale şi acele biserici pentru care stabilesc autorităţile eparhiale competente.

Art. 155. - Diaconii sunt obligaţi a ajuta în conducerea administraţiei bisericeşti şi sunt subordonaţi parohului lor, conform cinului preoţesc.

Art. 156. - Diaconul este desemnat şi eliberat de obligaţii de către arhiereul eparhiot, în mod asemănător ca şi preoţii provizorii.

Art. 157. - Anii petrecuţi în slujirea diaconească sunt recunoscuţi ca ani petrecuţi în slujirea preoţească.

Art. 158. - Drepturile ce se cuvin diaconului sunt stabilite de către arhiereul eparhiot.

Art. 159. - Pe lângă drepturi, diaconii primesc şi o parte din veniturile de la slujbele bisericeşti, la fel ca şi preoţii parohi.

SECŢIUNEA a 8-a

Parohia

Art. 160. - Parohia este comunitatea cultică organizată a persoanelor ortodoxe în cuprinsul unui anumit teritoriu şi care se află sub conducerea duhovnicească a unui preot paroh. Este comunitatea duhovnicească a persoanelor unite în credinţa în Hristos, în rugăciune, în Sfintele Taine, în învăţătura creştină şi în randuiala bisericească. Scopul Comunităţii bisericeşti este acela de a se ajuta credincioşii între ei, stimulându-se spre mântuire prin participarea la Sfintele Taine, activitatea misionară, viaţă creştinească exemplară şi fapte creştineşti bune.

Art. 161. - Credincioşii Bisericii aparţin acelei parohii pe al cărui teritoriu locuiesc.

Art. 162. - Parohiile noi se înfiinţează în modul următor:

a)  credincioşii ortodocşi sârbi care doresc să organizeze o parohie sunt obligaţi mai întâi să înainteze o cerere semnată arhiereului eparhiot pentru acordarea permisiunii de înfiinţare;

b) cererea trebuie să cuprindă suficiente dovezi din care să rezulte că parohia se poate întreţine în acel loc;

c) după primirea cererii, arhiereul sau reprezentantul său va cerceta posibilităţile şi condiţiile şi va adopta hotărârea dacă există un număr suficient de credincioşi, precum şi posibilităţi materiale pentru formarea unei noi parohii;

d)  dacă arhiereul acordă permisiunea pentru organizarea parohiei, el va acorda şi documentul oficial de înfiinţare şi va numi preotul slujitor în parohie.

Art. 163. - Parohia dispune de propriile registre matricole, registre de evidenţă şi alte registre prescrise, precum şi ştampilă proprie.

Art. 164. - Ştampila parohială o păstrează preotul paroh şi toate documentele vor fi eliberate cu ştampilă. Pentru păstrarea secretului documentelor bisericeşti preotul este dator a le prezenta pentru inspecţie numai autorităţilor ierarhice sau unei anumite persoane.

Art. 165. - Preotul paroh este dator a ţine Registrul de evidenţa a tuturor familiilor din parohia sa, cu următoarele date care se referă la fiecare enoriaş:

a) numele de botez şi prenumele;

b) ocupaţia;

c) ziua şi locul botezului;

d) ziua şi locul cununiei;

e) date complete despre familie - soţia şi copiii;

f) data primirii în parohie;

g) Patronul casei;

h) adrese, numărul de telefon şi e-mail-lul;

i) ziua şi anul decesului.

Art. 166. - Membru al parohiei este credinciosul B.O.S. care locuieşte pe teritoriul parohiei şi care este înregistrat în Registrul de evidenţa familiilor ce se păstrează la preotul paroh. Membrul parohiei vieţuieşte după învăţătura Bisericii Ortodoxe, se supune disciplinei şi regulilor Bisericii şi ajută cu regularitate parohia sa.

Art. 167. -Atunci când un membru trece dintr-o parohie în alta, preotul paroh îi va acorda adeverinţă de trecere semnată, ce va conţine toate datele, şi care se va preda parohului din noua parohie.

Art. 168. - Persoanele de încredere sunt aşezate de către arhiereul eparhiot şi prin preotul paroh sunt direct răspunzătoare arhiereului eparhiot pentru conducerea parohiei.

Art. 169. - Proprietatea parohiei este administrată de Consiliul Comunităţii bisericeşti sau de către persoanele de încredere, după regulile prezentului statut.

Art. 170. - Parohia are biserica sa parohială. Mai multe parohii pot avea biserica lor comună. Dacă într-o parohie sunt mai multe biserici, numai una este parohială, celelalte fiind filiale.

Art. 171. -Arhiereul eparhiot, în înţelegere cu Consistoriul bisericesc eparhial şi Consiliul eparhial de conducere, ia hotărâri despre înfiinţarea de noi parohii, precum şi despre desfiinţarea şi modificarea teritorială a parohiilor existente. Despre aceasta anunţă Sfântul Sinod arhieresc al B.O.S.

Art. 172. - In cazul în care parohia s-a stins, arhiereul eparhiot şi Adunarea eparhială pot declara parohia ca fiind stinsă.

Art. 173. - Proprietatea parohiei stinse trece în favoarea Episcopiei.

Art. 174. - Biserica şi celelalte clădiri care alcătuiesc proprietatea parohiei vor fi folosite în slujba nevoilor cultice, educative, recreative şi de binefacere ale parohiei. Averea parohiei este administrată şi manipulată conform Statutului.

SECŢIUNEA a 9-a

Comunitatea bisericească

Art. 175. - Comunitatea bisericească, denumită anterior Comunitatea bisericească-şcolară, este comunitatea religioasă organizată a parohienilorîn frunte cu preotul, în cuprinsul unui anumit teritoriu. Ea este condusă de membrii săi care sunt acceptaţi ca membri cu drepturi egale, conform prezentului statut.

Art. 176. - Comunitatea bisericească este formată din una sau mai multe parohii.

Art. 177. - Condiţiile pentru organizarea de noi comunităţi bisericeşti sunt:

a)  cererea adresată arhiereului eparhiot semnată de un număr de cel puţin 40 de familii ortodoxe sârbe, care doresc înfiinţarea Comunităţii bisericeşti;

b) arhiereul eparhiot şi Consiliul eparhial de conducere pot, după voinţa lor, să aprobe cererea şi cu un număr mai mic de 40 de familii;

c)  ataşat cererii se depun propunerea de buget şi dovada surselor pentru veniturile din care se va întreţine şi va avansa Comunitatea bisericească.

Art. 178. -Arhiereul eparhiot, de comun acord cu Adunarea eparhială şi cu Consiliul eparhial de conducere, aprobă înfiinţarea de noi comunităţi bisericeşti şi stabileşte condiţiile.

Art. 179. -Arhiereul eparhiot va acorda, după înfiinţare, documentul oficial prin care va marca graniţele Comunităţii bisericeşti.

Art. 180. - Prezentul statut constituie documentul de bază al fiecărei Comunităţi bisericeşti.

Art. 181. - Patrimoniul Comunităţii bisericeşti este alcătuit din toate bunurile mobile şi imobile aflate în proprietatea sa, precum şi proprietatea asupra unor fonduri, instituţii şi fundaţii, pe care comunităţile bisericeşti le-au dobândit prin mijloace proprii sau le-au primit în dar. Averea Comunităţii bisericeşti serveşte în scopuri bisericeşti, religios-educative şi de binefacere ale comunităţilor respective.

Art. 182. - Administrarea directă a averii Comunităţii bisericeşti revine Consiliului Comunităţii bisericeşti, sub directa supraveghere a Consiliului eparhial de conducere şi a arhiereului eparhiot, conform prezentului statut.

Art. 183. -In cazul în care Comunitatea bisericească este deja stinsă, arhiereul eparhiot şi Adunarea eparhială propun Consiliului patriarhal de conducere al B.O.S. desfiinţarea unei astfel de comunităţi bisericeşti. Consiliul patriarhal de conducere al B.O.S. confirmă desfiinţarea unei astfel de comunităţi bisericeşti. Averea unei astfel de comunităţi bisericeşti se pune la dispoziţia Episcopiei.

Art. 184. - Comunitatea bisericească poate exista şi atunci când în cuprinsul ei nu mai există niciun credincios.

Art. 185. - Dacă Comunitatea bisericească nu mai are posibilitatea de a întreţine preotul paroh şi Biserica ori nu poate îndeplini condiţiile existenţei sale, Consistoriul bisericesc eparhial împreună cu Consiliul eparhial de conducere şi arhiereul eparhiot pot anexa o astfel de comunitate bisericească uneia învecinate sau o pot da spre administrare acesteia, adică spre purtare de grijă.

Art. 186. - Membrii cu drepturi depline ai Comunităţii bisericeşti sunt persoanele care, după părerea preotului paroh îndeplinesc obligaţiile duhovniceşti şi materiale faţă de Biserică şi Comunitatea bisericească şi care prin exemplul vieţii lor îndeplinesc şi alte condiţii necesare pentru a fi membru în Comunitatea bisericească.

Art. 187. - Pe lângă obligaţiile financiare, pentru a fi membru în Comunitatea bisericească, fiecare membru trebuie să îndeplinească şi următoarele condiţii:

a)  să fie membru al parohiei respective, să trăiască pe teritoriul ei, în afară de cazul dacă este absolvit de această condiţie din partea arhiereului eparhiot;

b) să fie în vârstă de minimum 18 ani;

c)  să trăiască viaţă exemplară, conform învăţăturii Bisericii sale Ortodoxe.

d) să fie pregătit ca în orice vreme să apere interesele B.O.S. şi ale Ortodoxiei în general;

e) să participe cu regularitate la sfintele slujbe bisericeşti;

f) să primească cu regularitate Sfintele Taine ale Spovedaniei şi Impărtăşaniei şi să îndeplinească celelalte îndatoriri creştineşti prescrise de Biserică;

g) să respecte dispoziţiile şi hotărârile autorităţilor eparhiale şi ale organelor B.O.S.;

h) să fie pregătit a depune jurământul prescris pentru membrii Comunităţii bisericeşti.

Art. 188. -In rândul membrilor Comunităţii bisericeşti nu poate fi primit:

a)  cel ce îşi menţine calitatea de membru într-o altă religie sau într-o altă parohie ortodoxă care infirmă competenţa ori autoritatea bisericească a Episcopiei;

b) cel care neglijează ori încalcă legile morale ale Bisericii;

c)   cel care lucrează împotriva Bisericii, Episcopiei şi Ortodoxiei;

d)  cel care este membru constant al unei alte Comunităţi bisericeşti.

Art. 189. - Fiecare membru al Comunităţii bisericeşti, care nu mai poate îndeplinii condiţiile de a fi membru, poate fi exclus din rândul Comunităţii bisericeşti.

Art. 190. - Persoana care doreşte să devină un membru nou al Comunităţii bisericeşti depune cerere de primire ca membru. Cererea cuprinde datele necesare stabilite de către Episcopie, astfel ca parohul şi Consiliul de conducere să poată evalua calificativele celui ce roagă a fi primit în rândul membrilor.

Art. 191. - Cererea de primire în rândul membrilor Comunităţii bisericeşti este semnată de subsemnat şi de 2 membri cu drepturi depline ai comunităţii respective, care îl cunosc şi pot să îl recomande pentru a fi primit ca membru.

Art. 192. - Cererea este analizată de Consiliul Comunităţii bisericeşti la următoarea întrunire şi, de comun acord cu preotul, adoptă hotărârea.

Art. 193. - Persoana care nu este primită ca membru are dreptul de a adresa în scris plângere Consiliului eparhial de conducere în timp de 14 zile din ziua în care a primit hotărârea Comunităţii bisericeşti.

Art. 194. - Hotărârea Consiliului eparhial de conducere referitoare la plângere este definitivă şi obligatorie pentru ambele părţi.

Art. 195. - După primirea în rândul membrilor, noul membru va depune în Biserică, înaintea preotului, următorul jurământ:

„Eu, (numele şi prenumele), jur pe Atotputernicul Dumnezeu şi pe onoarea mea, ca şi creştin ortodox, că voi respecta, asculta, îndeplini şi apăra Sfintele canoane, legile, tradiţiile, regulile şi dispoziţiile Sfintei Biserici Ortodoxe şi ale Arhiereului meu eparhiot şi ca membru al Comunităţii bisericeşti ortodoxe sârbe (denumire) din (denumirea localităţii) voi îndeplini cu regularitate şi râvnă toate îndatoririle şi obligaţiile prescrise de Statutul Eparhiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara, regulamentele şi dispoziţiile Comunităţii bisericeşti. Accept competenţa Consistoriului bisericesc eparhial şi recunosc toate deciziile sale, cu condiţia de a putea depune plângeri în baza acestui statut, care poate fi schimbat în timp. Aşa să îmi ajute Dumnezeu."

Art. 196. - Noii membri devin membri cu drepturi depline după 6 luni. După aceea, dacă nu este altfel prevăzut de regulile Bisericii, dobândesc drepturi ca şi vechii membri.

Art. 197. - Calitatea de membru într-o Comunitate bisericească ortodoxă este recunoscută în toate comunităţile bisericeşti în tot cuprinsul B.O.S. Ea se transmite odată cu schimbarea locului de domiciliu al membrului. Dacă membrul trece dintr-o Comunitate bisericească în alta trebuie să prezinte noii Comunităţi bisericeşti recomandare scrisă din partea vechii Comunităţi bisericeşti, care va şi confirma statutul acestuia. După primirea acesteia, conducerea îl va primi ca membru.

Art. 198. - Comitetul de conducere al Comunităţii bisericeşti poate exclude fiecare membru care pierde însuşirile cerute pentru a fi membru.

Art. 199. - Persoana exclusă are dreptul de a se plânge Consiliului eparhial de conducere în termen de 14 zile în ziua în care primeşte hotărârea de excludere. Plângerea se depune la Consiliul eparhial de conducere, prin Comunitatea bisericească.

Art. 200. - Hotărârea Consiliului eparhial de conducere este definitivă şi obligatorie pentru ambele părţi.

Art. 201. - Comunitatea bisericească este condusă de Consiliul bisericesc, propus de către preot, cu părerea protopopului în competenţă, şi numit de Consiliul eparhial de conducere.

Art. 202. - Dispoziţiile prevăzute de art. 190, 195 şi 197, referitoare la condiţiile de a deveni membru al Comunităţi bisericeşti, vizează numai persoanele care doresc să devină membri ai Comunităţii bisericeşti după intrarea în vigoare a prezentului statut.

SECŢIUNEA a 10-a

Consiliul Comunităţii bisericeşti

Art. 203. - Comunitatea bisericească este condusă de către Consiliul bisericesc, propus de preot, cu părerea protopopului în competenţă, şi numit de Consiliul eparhial de conducere.

Art. 204. - Consiliul Comunităţii bisericeşti este organul de conducere al Comunităţii bisericeşti în problemele administraţiei proprietăţii.

Art. 205. - Poate deveni membru al Consiliului Comunităţii bisericeşti cel ce împlineşte condiţiile pentru a fi membru al Comunităţii bisericeşti şi care şi-a achitat îndatoririle sale financiare în întregime pentru anul trecut.

Art. 206. - Şedinţa Consiliului Comunităţii bisericeşti este anuală, semestrială sau extraordinară.

Art. 207. - Hotărârea referitoare la ordinea de zi, precum şi la data şi locul ţinerii şedinţei este adusă de parohul cu competenţă în acest sens, în acord cu preşedintele Comunităţii bisericeşti. Propunerea pentru ordinea de zi se adoptă la şedinţă.

Art. 208. - Invitaţia în scris, cu propunerea pentru ordinea de zi, o trimite parohul tuturor membrilor Consiliului bisericesc cu 14 zile înainte de şedinţă.

Art. 209. - Şedinţa Consiliului Comunităţii bisericeşti este deschisă de preotul paroh cu rugăciune. Consiliul acceptă ordinea de zi propusă. Toate propunerile adăugate pentru completarea ordinii de zi se trec la „Diverse".

Art. 210. - Procesele-verbale ale şedinţelor Consiliului Comunităţii bisericeşti sunt semnate de toţi membrii prezenţi ai consiliului.

Art. 211. - Plenul şedinţei nu va fi mai mic de o treime din numărul membrilor Consiliului Comunităţii bisericeşti.

Art. 212. - Toate hotărârile Consiliului Comunităţii bisericeşti se iau cu majoritatea de voturi a membrilor prezenţi. In cazul voturilor împărţite, votul hotărâtor îl are parohul.

Art. 213. - La cererea autorităţilor eparhiale, Consiliul Comunităţii bisericeşti este dator a convoca şedinţa extraordinară.

Art. 214. - Pentru şedinţa extraordinară, la care se rezolvă problemele înstrăinării, cumpărării de proprietăţi bisericeşti sau construcţia de noi obiective, trebuie să se primească aprobarea Consiliului eparhial de conducere.

Art. 215. - Plenul pentru şedinţa extraordinară este acelaşi ca şi pentru şedinţa ordinară, exceptând cazul în care obiectul şedinţei îl constituie cumpărarea, vânzarea ori îndatorarea proprietăţii. In această situaţie plenul îl constituie jumătate din numărul membrilor consiliului.

Art. 216. -In cazul în care nu există un număr suficient de membri în ziua şedinţei, va fi convocată o altă şedinţă în termen de 14 zile. Plenul acestei şedinţe îl va alcătui numărul membrilor prezenţi.

Art. 217. -Arhiereul eparhiot poate trimite delegatul său pentru a participa la fiecare şedinţă.

Art. 218. - Din şedinţă poate fi exclus, de către cel care prezidează, fiecare membru, în afară de paroh, care abuzează de dreptul său, provoacă dezordini şi deranjează şedinţa în lucrarea ei.

Art. 219. - Şedinţa anuală a Consiliului Comunităţii bisericeşti execută următoarele activităţi:

a) adoptă ordinea de zi a şedinţei;

b)  adoptă raportul financiar al Comunităţii bisericeşti şi adoptă bugetul, înaintându-l Consiliului eparhial de conducere spre aprobare;

c) stabileşte plăţile şi beneficiile pentru clerici şi alt personal;

d)  analizează propunerile pentru reparaţii, întreţinere şi mărirea averii Comunităţii bisericeşti;

e)  lucrează în conformitate cu Constituţia B.O.S. şi cu prezentul statut;

f)  hotărăşte despre toate lucrurile şi propunerile care se referă la Comunitatea bisericească.

Art. 220. - Dacă, după aprecierea autorităţilor eparhiale, Consiliul Comunităţii bisericeşti depăşeşte sfera sa de activitate ori împiedică îndeplinirea dispoziţiilor autorităţilor eparhiale, atunci Consiliul eparhial de conducere poate anula o astfel de hotărâre.

SECŢIUNEA a 11-a

Alte hotărâri referitoare la Consiliul Comunităţii bisericeşti

Art. 221. - Consiliul Comunităţii bisericeşti este alcătuit din:

a) preoţimea din parohii;

b) preşedintele;

c) vicepreşedintele;

d) secretarul,

e) casierul;

f) contabilul;

g) un anumit număr de membri, iar pentru marile comunităţi bisericeşti cel mult 12 membri.

Art. 222. - Mandatul membrilor Consiliului Comunităţii bisericeşti durează 6 ani.

Art. 223. - Membrii Consiliului Comunităţii bisericeşti, numiţi de către Consiliul eparhial de conducere, nu vor prelua îndatoririle până ce nu vor depune jurământul prescris.

Art. 224. - Membrii numiţi în Consiliul Comunităţii bisericeşti de către Consiliul eparhial de conducere depun următorul jurământ:

„Eu, (numele şi prenumele), jur pe Atotţiitorul Dumnezeu şi onoarea mea ca şi creştin ortodox că voi respecta, asculta, îndeplini şi apăra sfintele canoane, legile, tradiţiile, regulile şi dispoziţiile Sfintei Biserici Ortodoxe şi ale Arhiereului meu eparhiot şi ca membru al Comunităţii bisericeşti ortodoxe sârbe (denumire) din (denumirea localităţii) voi îndeplini cu regularitate şi râvnă toate îndatoririle şi obligaţiile prescrise de Statutul Eparhiei, regulamentul şi dispoziţiile autorităţilor bisericeşti. Sunt de acord a accepta competenţa Consistoriului bisericesc eparhial. Mă angajez a-i respecta deciziile, cu condiţia de a putea adresa plângeri în baza acestui Statut care poate fi schimbat în timp. Aşa să-mi ajute Dumnezeu."

Art. 225. - Candidaţi pentru a fi membri în Consiliul Comunităţii bisericeşti pot fi cei care trăiesc după cele 10 Porunci dumnezeieşti şi cele 9 Porunci bisericeşti şi primesc cu regularitate Sfintele Taine ale Impărtăşirii şi Mărturisirii, precum şi cei care trăiesc în credinţă după cum învaţă Sfintele canoane ale Bisericii.

Art. 226. - Nimeni nu poate fi numit în Consiliul Comunităţii bisericeşti dacă se află într-o căsătorie care nu este binecuvântată de Biserică.

Art. 227. - Membrii Consiliului Comunităţii bisericeşti nu pot fi rude de sânge până la gradul al patrulea inclusiv, iar prin rudenia cuscriei ori rudenia religioasă prin botez până la gradul al doilea inclusiv. Consiliul eparhial de conducere poate face excepţie, întrucât împrejurările şi necesităţile Comunităţii bisericeşti o impun.

Art. 228. - Numirea în Consiliul Comunităţii bisericeşti se face în următorul mod: parohul în competenţă propune persoanele pentru numire şi le înaintează Consiliului eparhial de conducere prin protopopul său. Protopopul înaintează propunerea parohului împreună cu părerea sa scrisă Consiliului eparhial de conducere pentru numirea persoanelor propuse. Consiliul eparhial de conducere îi poate numi pe fiecare dintre cei propuşi şi totodată poate să nu îi numească.

Art. 229. - Membrii propuşi şi numiţi în Consiliul Comunităţii bisericeşti depun jurământul în biserică la prima liturghie duminicală, după otpust. Jurământul este citit de către paroh, iar membrii numiţi îl repetă după el. La sfârşit sărută Cinstita Cruce şi Sfânta Evanghelie, parohul îi stropeşte cu apă sfinţită, iar ei semnează sub textul jurământului. Clericii nu depun acest jurământ, fiindcă l-au depus la hirotonia lor. La prima şedinţă constituantă astfel numitul Consiliu alege din rândurile sale preşedintele, vicepreşedintele, secretarul şi casierul. Parohul înaintează Consiliului eparhial de conducere procesul-verbal al acestei şedinţe, pentru informare.

Art. 230. - Dacă, la aprecierea autorităţilor eparhiale, se constată că Consiliul unei Comunităţi bisericeşti nu îşi îndeplineşte îndatoririle conform dispoziţiilor Bisericii, Consiliul eparhial de conducere poate desemna persoane de încredere, care vor executa toate lucrurile Comunităţii bisericeşti şi care vor avea toate drepturile şi îndatoririle, până ce Consiliul eparhial de conducere nu va stabili dacă situaţia s-a normalizat şi dacă se poate numi un nou Consiliu al Comunităţii bisericeşti.

Art. 231. - Dacă, la aprecierea autorităţilor eparhiale, vreun membru al Consiliului Comunităţii bisericeşti nu se supune ordinelor şi dispoziţiilor autorităţilor bisericeşti superioare şi împiedică executarea lor, Consiliul eparhial de conducere poate suspenda un astfel de membru al Consiliului Comunităţii bisericeşti, acordând îndrumări necesare pentru înlocuire.

Art. 232. - Consiliul eparhial de conducere poate, la cererea Consiliului Comunităţii bisericeşti, exclude membrul care îşi neglijează îndatoririle sale şi fără motiv întemeiat nu participă la 3 şedinţe consecutive.

Art. 233. - Consiliul Comunităţii bisericeşti este convocat de preot şi de preşedinte, lunar sau la nevoie. In cazul în care autorităţile eparhiale vor cere ţinerea şedinţei, parohul şi preşedintele sunt datori a convoca şedinţa. In cazul dezacordului în privinţa ţinerii şedinţei, parohul este dator a informa despre aceasta Consiliul eparhial de conducere.

Şedinţa nu se poate ţine fără prezenţa parohului competent. O astfel de şedinţă nu este validă şi nici hotărârile ei.

Art. 234. - Plenul Consiliului Comunităţii bisericeşti îl constituie majoritatea membrilor consiliului. Intrucât parohul părăseşte şedinţa, aceasta se întrerupe.

Art. 235. - Hotărârile Consiliului Comunităţii bisericeşti se aduc prin majoritatea voturilor. In cazul voturilor egale, votul parohului este decisiv. Parohul are dreptul de derogare a părerii sale şi dacă consideră că hotărârea Consiliului Comunităţii bisericeşti nu este în concordanţă cu interesele Bisericii, această hotărâre o înaintează Consiliului eparhial de conducere pentru decizie definitivă. Până atunci hotărârea Consiliului Comunităţii bisericeşti nu poate fi pusă în aplicare.

Art. 236. - Membrii Consiliului Comunităţii bisericeşti sunt colaboratorii şi ajutoarele parohului în conducerea Comunităţii bisericeşti. Consiliul Comunităţii bisericeşti execută următoarele atribuţii:

a) reprezintă interesele Comunităţii bisericeşti, atunci când necesităţile o impun;

b) apără interesele Comunităţii bisericeşti în toate problemele;

c) execută hotărârile şi ordinele autorităţilor eparhiale, precum şi a înaltelor autorităţi bisericeşti;

d) desemnează şi eliberează personalul slujitor;

e) propune modalitatea de plată a preotului şi asigură plata la timp a drepturilor băneşti, la fel şi a celorlalte drepturi ce îi revin;

f) păstrează inventarul obiectelor mobile şi imobile ale Comunităţii bisericeşti în biroul parohial şi, la cererea protopopului, îl prezintă pentru inspecţie;

g) se îngrijeşte de mijloacele necesare pentru construcţia şi repararea bisericii şi a altor obiective. In cazul unor acţiuni mai mari, prezintă planul şi devizul de construcţie Consiliului eparhial de conducere pentru aprobare;

h) administrează averea Comunităţii bisericeşti la impunerea Consiliului eparhial de conducere şi rezolvă toate necesităţile Comunităţii bisericeşti;

i) înaintează Adunării eparhiale documentele, potrivit art. 104 lit. h) din prezentul statut;

j) înaintează Consiliului eparhial de conducere copia procesului-verbal al şedinţei anuale;

k) dacă episcopia nu asigură şi nu înregistrează, atunci Consiliul Comunităţii bisericeşti înregistrează preotul paroh la asigurările de pensie, invaliditate şi de sănătate;

l) alcătuieşte şi înaintează Consiliului eparhial de conducere pentru analizare şi aprobare raportul financiar anual şi bugetul;

m) se îngrijeşte de arhiva bisericească;

n) se îngrijeşte a înfăptui bugetul Comunităţii bisericeşti, aprobat de către Consiliul eparhial de conducere;

o) menţine curăţenia şi asigură cele necesare pentru reparaţiile clădirilor bisericeşti, le controlează cu regularitate şi stabileşte starea lor;

p) execută la timp plata contribuţiei eparhiale, precum şi a celorlalte obligaţii financiare către Episcopie, după cum au fost reglementate acestea de Adunarea eparhială şi de Consiliul eparhial de conducere;

q) stabileşte taxele bisericeşti şi, prin protopop, le înaintează Consiliului eparhial de conducere spre aprobare;

r) se îngrijeşte de îndeplinirea prescripţiilor Constituţiei B.O.S. şi ale prezentului statut, a regulamentelor Bisericii, precum şi de toate îndrumările autorităţilor eparhiale;

s) apără demnitatea şi onoarea preotului paroh şi nu pretinde nimic din ceea ce ar diminua reputaţia sa.

Art. 237. - Parohul şi preşedintele Comunităţii bisericeşti sunt reprezentanţii ei legali în faţa autorităţilor, atât civile, cât şi bisericeşti. Ei convoacă Consiliul Comunităţii bisericeşti la şedinţe, prezintă cazurile pentru a fi discutate, le supun votului şi prezintă hotărârile. Se îngrijesc ca la şedinţe să domnească liniştea şi ordinea şi ca toţi membrii să respecte ordinea de zi.

Art. 238. -Vicepreşedintele înlocuieşte preşedintele, dacă acesta este împiedicat a-şi executa îndatoririle.

Art. 239. - Secretarul Consiliului Comunităţii bisericeşti, care este de obicei parohul, redactează procesul-verbal al şedinţei, păstrează ştampila Comunităţii bisericeşti, se îngrijeşte de arhiva Comunităţii bisericeşti şi ţine corespondenţa.

Art. 240. - Casierul Comunităţii bisericeşti consemnează veniturile şi cheltuielile, primeşte banii şi contribuţiile. O sumă minimă, stabilită în bani, se păstrează în casa Comunităţii bisericeşti, iar cealaltă parte se depune în contul Comunităţii bisericeşti. Dreptul de a dispune de banii Comunităţii bisericeşti îl au, împreună, parohul şi casierul. Ei sunt responsabili de plata tuturor contribuţiilor eparhiale, precum şi de achitarea tuturor îndatoririlor parohiale şi ale Comunităţii bisericeşti.

Art. 241. - Contabilul ţine evidenţa membrilor, primeşte contribuţia de membru, o înregistrează în Registrul membrilor Comunităţii bisericeşti şi predă venitul parohului şi casierului.

Art. 242. - Epitropul este desemnat de către Consiliul Comunităţii bisericeşti. Epitropul nu este obligatoriu să fie şi membru al Consiliului Comunităţii bisericeşti. Datoria epitropului este ca, pe lângă celelalte, să fie prezent la Sfintele slujbe şi să asculte îndrumările preotului.

Art. 243. -In cazul în care Consiliul eparhial de conducere cere, protopopul sau o persoană autorizată din cadrul Consiliului eparhial de conducere este obligat să execute verificarea activităţii financiare în cadrul comunităţilor bisericeşti.

Art. 244. - Prin prezentul statut nu este prevăzută existenţa niciunor membri de onoare, niciunor membri pe viaţă ai Consiliului Comunităţii bisericeşti şi niciunor preşedinţi de onoare ori pe viaţă.

Art. 245. -In cazul în care Consiliul eparhial de conducere constată lipsa condiţiilor de păstrare şi menţinere a bunurilor parohiei ori Comunităţii bisericeşti, arhiereul eparhiot poate să dispună ca aceste bunuri să fie duse în altă parte unde există condiţii.

SECŢIUNEA a 12-a

Mănăstirile

Art. 246. - Mănăstirea este locul sfinţit cu biserică şi alte obiective, ca obşte a persoanelor din cinul monahal, care sunt unite într-o comunitate duhovnicească şi frăţească, prin depunerea festivă a voturilor castităţii, sărăciei şi ascultării şi dedicate rugăciunii, muncii şi care serveşte unor scopuri duhovniceşti şi de binefacere stabilite.

Art. 247. - Hotărârile care se referă la înfiinţarea de noi mănăstiri de călugări sau/şi de călugăriţe, precum şi la unirea sau desfiinţarea celor existente sunt luate de arhiereul eparhiot, care informează despre acestea Sfântul Sinod arhieresc, care acordă aprobarea finală.

Art. 248. - Pentru înfiinţarea de noi mănăstiri trebuie să fie convins de existenţa condiţiilor morale şi a mijloacelor materiale necesare pentru vieţuirea normală a obştii şi supravieţuirea ei.

Art. 249. - Arhiereul eparhiot este autoritatea supremă asupra tuturor mănăstirilor din episcopia sa. El poartă de grijă ca viaţa mănăstirească să se desfăşoare după regulile şi prescripţiile bisericeşti.

Art. 250. - Stareţul de mănăstire este desemnat de către arhiereul eparhiot.

Art. 251. - Proprietatea mănăstirii serveşte necesităţilor obştii şi ea este administrată de către aceasta sub supravegherea arhiereului eparhiot.

Art. 252. -In cazul în care Consiliul eparhial de conducere constată lipsa condiţiilor de păstrare şi menţinere a bunurilor mănăstireşti, arhiereul eparhiot poate să dispună ca aceste bunuri să fie duse în altă parte unde există condiţii.

SECŢIUNEA a 13-a

Organizaţii eparhiale ajutătoare

Art. 253. - Organizaţiile eparhiale ajutătoare sunt acele organizaţii necesare Episcopiei pentru ca aceasta să îşi îndeplinească scopurile.

Art. 254. - Toate organizaţiile eparhiale ajutătoare au regulamentul lor, aprobat de către arhiereul eparhiot.

Art. 255. - Fiecare organizaţie eparhială ajutătoare este datoare a ajuta Episcopia în modul în care aceasta îl consideră necesar.

Art. 256. - Fiecare organizaţie eparhială ajutătoare trebuie să fie recunoscută şi aprobată de Episcopie înainte de înfinţarea ei şi trebuie să fie sub controlul direct al Episcopiei.

Art. 257. - Organizaţiile ajutătoare pot fi formate pe lângă fiecare Comunitate bisericească pentru realizarea scopurilor necesare, precum şcoli bisericeşti, asociaţii ale femeilor ortodoxe sârbe, coruri, grupări ale tinerilor, cluburi ale bărbaţilor ori femeilor.

Art. 258. - Organizaţiile ajutătoare de pe lângă comunităţile bisericeşti sunt obligate a ajuta Comunitatea bisericească în eforturile ei pentru realizarea scopurilor şi intenţiilor.

Art. 259. - Regulile acestor organizaţii trebuie aprobate de arhiereul eparhiot.

Art. 260. - Preotul paroh şi Consiliul Comunităţii bisericeşti sunt obligaţi a se îngriji ca fiecare dintre aceste organizaţii ajutătoare să activeze în cadrul Statutului B.O.S. şi învăţăturii Bisericii.

Art. 261. - Preotul paroh va supraveghea şi va acorda îndrumări tuturor organizaţiilor, astfel încât activitatea lor să fie în conformitate cu învăţătura Bisericii.

Art. 262. - Fiecare membru al parohiei, în locurile unde există organizaţii ajutătoare, poate adera la acestea în condiţiile regulilor proprii acestora. Arhiereul eparhiot stabileşte excepţiile.

CAPITOLUL V

Delicte bisericeşti

Art. 263. - Delictele bisericeşti faţă de canoanele şi prescripţiile bisericeşti, săvârşite de către preoţimea ambelor cinuri şi de către credincioşi, sunt cercetate şi judecate de arhiereul eparhiot şi de Consistoriul bisericesc eparhial, fiecare în sfera sa de competenţă.

Art. 264. - Arhiereul eparhiot poate judeca delictele bisericeşti conform obligaţiei funcţiei sau în baza plângerii depuse. Consistoriul bisericesc eparhial poate cerceta şi judeca delictele bisericeşti în baza plângerii scrise ori în baza îndrumărilor arhiereului eparhiot. Consistoriul bisericesc eparhial nu are în competenţa sa iniţierea cercetării delictului bisericesc conform obligaţiei funcţiei.

Art. 265. -In privinţa tuturor delictelor bisericeşti, arhiereul eparhiot hotărăşte dacă aşa-zisul delict se încadrează în competenţa sa, dacă nu, atunci înaintează cazul Consistoriului bisericesc pentru cercetare şi judecată.

Art. 266. - Delictele care, conform canoanelor şi prescripţiilor bisericeşti, sunt cercetate şi judecate de arhiereu şi de Consistoriul bisericesc eparhial sunt:

1. pentru clericii ambelor cinuri:

a) fapte îndreptate împotriva credinţei şi învăţăturii Bisericii, precum şi a rânduielii bisericeşti;

b)  comportament care nu este demn de cinul şi condiţia preoţească;

c) neîndeplinirea, adică săvârşirea cu nepăsare a îndatoririlor de slujire, a îndatoririlor preoţeşti şi a dispoziţiilor legale a autorităţilor bisericeşti superioare;

d) insultele şi calomniile pe care un cleric le aduce altui cleric;

e)  obţinerea pe nedrept a recompensei neregulamentare pentru sfintele slujbe;

f)  dezbaterea şi criticarea în timpul predicilor a legilor şi dispoziţiilor organelor bisericeşti competente si a procedurilor lor;

2. pentru credincioşi:

a) fapte îndreptate împotriva credinţei şi învăţăturii Bisericii şi a rânduielii bisericeşti;

b) fapte îndreptate împotriva moralei creştine.

Art. 267. - (1) Pedepsele pentru delictele bisericeşti săvârşite de către clericii ambelor cinuri sunt următoarele:

a) mustrare;

b) avertisment;

c) canonisirea - epitimie;

d) transferul într-un alt loc de slujire;

e) oprirea temporară de la săvârşirea lucrărilor sfinte, cel mult până la un an;

f)  pierderea oficiului de paroh, respectiv a altei funcţii în Biserică;

g) oprirea pe tot timpul vieţii de la săvârşirea lucrărilor sfinte;

h) caterisirea,

i) caterisirea şi excluderea din Comunitatea bisericească;

j) excluderea din monahism;

k) excluderea definitivă din Comunitatea bisericească şi anatema.

(2) Pedepsele pentru delictele bisericeşti săvârşite de către credincioşi sunt următoarele:

a) pierderea temporară a unor drepturi şi onoruri în Biserică;

b)  excluderea din Comunitatea bisericească pe o anumită perioadă de timp;

c)  excluderea definitivă din Comunitatea bisericească şi anatema.

Art. 268. - Pentru clericii ambelor cinuri pedepsele ca: avertismentul, dojana, canonisirea până la 15 zile şi oprirea până la o lună de la săvârşirea lucrărilor sfinte sunt pronunţate de arhiereul eparhiot în competenţă.

Art. 269. - Pedeapsa mutării în altă parte, oprirea mai mult de o lună de la săvârşirea lucrărilor sfinte şi celelalte pedepse le pronunţă numai Consistoriul bisericesc eparhial competent.

Art. 270. - Pentru credincioşi, pedepsele ca pierderea temporară a unor drepturi şi onoruri în Biserică, pe lângă avertisment, dojana şi canonisire, le pronunţă arhiereul competent, iar celelalte pedepse Consistoriul bisericesc eparhial în competenţă.

Art. 271. -Asupra pedepselor pronunţate de arhiereul eparhiot nu există dreptul de reclamaţie. Ele sunt imediat executorii.

Art. 272. - Arhiereul eparhiot poate micşora pedeapsa pronunţată de Consistoriul bisericesc eparhial la jumătate din pedeapsa primită.

Art. 273. - Condamnatul poate face plângere scrisă Sfântului Sinod la fiecare sentinţă adusă de Consistoriul bisericesc eparhial, în termen de 14 zile de la primirea sentinţei. Nu există dreptul audierii în direct în faţa Sfântului Sinod. Plângerea trebuie să fie adresată Sfântului Sinod prin arhiereul eparhiot.

Art. 274. - (1) Atunci când sentinţa este pronunţată împotriva clericilor ambelor cinuri referitoare la caterisire, la caterisire împreună cu excludere din Comunitatea bisericească, la excludere din monahism, la excludere definitivă din Comunitatea bisericească - anatema ori pentru credincioşi prin excludere definitivă din Comunitatea bisericească - anatema, o astfel de hotărâre a Consistoriului bisericesc eparhial, în privinţa pedepsei, se comunică conform obligaţiei funcţiei Sfântului Sinod, care analizează documentele ce provin de la Consistoriul bisericesc eparhial.

(2) Dacă Sfântul Sinod nu este de acord cu hotărârea adusă de Consistoriul bisericesc eparhial, va înapoia cazul Consistoriului bisericesc eparhial împreună cu instrucţiunile sale pentru o nouă procedură.

(3)  Dacă Consistoriul bisericesc eparhial adoptă aceeaşi hotărâre, cazul se predă Sfântului Sobor arhieresc care va analiza documentaţia ce provine de la Consistoriul bisericesc eparhial şi care va lua hotărârea definitivă referitoare la condamnare. Cu ocazia acestei cercetări cel acuzat nu are dreptul de a depune noi documente ori a de se prezenta personal înaintea Sfântului Sinod sau a Sfântului Sobor arhieresc în timpul cercetării acestora asupra hotărârii Consistoriului bisericesc eparhial.

Art. 275. - Nimeni nu poate fi pedepsit prin sancţiune bisericească fără posibilitatea de a cunoaşte acuzaţia împotriva sa şi fără posibilitatea de a răspunde la reclamaţie.

Art. 276. - Dacă delictul este judecat de arhiereul eparhiot, acuzatul va avea posibilitatea de a răspunde la acuzaţiile împotriva sa în scris sau verbal, aşa după cum, prin dreptul său, va hotărî arhiereul eparhiot.

Art. 277. - Dacă acuzaţia se dezbate în cadrul Consistoriului bisericesc eparhial, celui acuzat îi va fi predată copia reclamaţiei şi va avea posibilitatea de a se înfăţişa în faţa Consistoriului bisericesc eparhial ori personal ori prin înaintarea documentelor scrise. Dacă acuzatul alege să se prezinte personal înaintea Consistoriului bisericesc eparhial, atunci nu are dreptul la apărător legal.

Art. 278. - Consistoriul bisericesc eparhial poate aproba amânarea procedurii la cererea acuzatului prin dreptul său, dacă va considera că amânarea este necesară. Dacă acuzatul nu se prezintă personal sau în scris şi dacă nu a cerut şi nici nu i s-a aprobat amânarea procedurii, atunci Consistoriul bisericesc eparhial poate să rezolve cazul în absenţa sa, fără altă înştiinţare.

Art. 279. - Dacă împotriva clericului este adusă reclamaţie pentru vina care, după aprecierea arhiereului eparhiot, a provocat sminteală în popor şi serveşte drept ruşine cinului preoţesc, atunci arhiereul eparhiot poate, imediat ce se efectuează ancheta, opri un astfel de cleric de la slujirea celor sfinte până la şedinţa Consistoriului bisericesc eparhial.

Art. 280. -Arhiereul eparhiot poate dispune ca unui astfel de cleric să i se micşoreze, temporar, la jumătate drepturile ce i se cuvin.

Art. 281. - Cazurile de acest gen trebuie socotite ca urgente şi Consistoriul bisericesc eparhial este dator să le rezolve cel târziu într-un un an.

Art. 282. -In cazul acuzaţiei de abuz, de natură materială, cel acuzat poate fi eliberat din conducere până ce vina sa va fi definitiv cercetată şi judecată.

Art. 283. - Pedeapsa opririi de la săvârşirea celor sfinte, indiferent de durată, atrage micşorarea drepturilor ce se cuvin cu până la jumătate, în timpul săvârşirii pedepsei, şi aceasta în folosul înlocuitorului.

Art. 284. -Atunci când clericului de mir şi monah îi este stabilită pedeapsa ca:

a) mutarea într-un alt loc de slujire;

b) oprirea temporară de la săvârşirea lucrărilor sfinte cel mult un an;

c) pierderea oficiului de paroh, respectiv a unei alte funcţii în Biserică,

atrage oprirea înaintării în rang şi a drepturilor ce se cuvin pentru cel mult 3 ani, conform hotărârii autorităţilor bisericeşti care au pronunţat pedeapsa.

Art. 285. - Atunci când clericul de mir sau monah este pedepsit prin mustrare, avertisment sau canonisire de două ori într-o perioadă de 2 ani consecutivi, în plus faţă de pedeapsă, pierde dreptul înaintării în rang şi drepturile ce i se cuvin pentru cel mult 3 ani, conform hotărârii autorităţilor bisericeşti care au pronunţat pedeapsa.

Art. 286. - Dacă clericii ambelor cinuri, fiind în slujire bisericească, sunt condamnaţi la oprirea temporară sau permanentă de la slujirea lucrărilor sfinte, ei vor înceta a executa îndeplinirea funcţiilor lor în timpul duratei interdicţiei. In această perioadă a interdicţiei ei primesc jumătate din drepturile ce li se cuvin.

Art. 287. - Clericii care se află în serviciu de stat, imediat ce sunt condamnaţi la oprirea pe tot timpul vieţii de a săvârşi cele sfinte, pierd funcţiile lor în Biserică.

Art. 288. - Ordinele despre delictele şi pedepsele bisericeşti se referă si la clericii pensionaţi, întrucât se pot aplica si asupra lor.

Art. 289. - Consistoriul bisericesc eparhial este competent în domeniul său şi pentru controversele legate de căsătoria bisericească.

Art. 290. - Dacă unul dintre clericii ambelor cinuri sau unul dintre enoriaşi a săvârşit vreo faptă penală, Arhiereul eparhiot sau Consistoriul bisericesc eparhial, pe lângă aplicarea unei pedepse disciplinare, va sesiza organele abilitate ale statului în vederea luării măsurilor legale care se impun, respectiv judecarea şi pedepsirea vinovaţilor.

Art. 291. -Indrumătorul pentru activitatea Consistoriului bisericesc eparhial îl constituie „Regulamentele disciplinare şi de procedură a B.O.S.".

CAPITOLUL VI

Modificarea statutului

Art. 292. - Prezentul statut poate fi modificat numai cu două treimi din voturile celor prezenţi, la şedinţa ordinară sau extraordinară a Adunării eparhiale.

Art. 293. - Modificările din cadrul prezentului statut intră în vigoare după ratificarea lor de către Sfântul Sobor arhieresc al B.O.S.

Art. 294. - Textul redactat în limba sârbă şi cel redactat în limba română trebuie să fie identice în conţinut.

Art. 295. - Prezentul statut, ratificat de către Sfântul Sobor arhieresc al B.O.S., intră în vigoare la data publicării lui în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 296. - După ratificarea prezentului statut, toate dispoziţiile anterioare referitoare la Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timişoara nu vor fi valabile, dacă sunt în dezacord cu acest statut, în afară de faptul dacă este altfel exprimat prin prezentul statut.

Art. 297. - (1) Prezentul statut a fost redactat în conformitate cu legislaţia română în vigoare:

a) Constituţia României, republicată;

b) Legea nr. 489/2006;

c) Constituţia B.O.S.;

d) Statutul B.O.S.;

e) regulamentele şi codurile canonice ale Bisericii Ortodoxe.

(2) Orice dispoziţie contrară prezentelor prevederi legale este nulă de drept şi nu produce efecte juridice.