HOTARARE Nr.
1403 din 19 noiembrie 2007
privind refacerea zonelor in
care solul, subsolul si ecosistemele terestre au fost afectate
ACT EMIS DE:
GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 804 din 26 noiembrie 2007
In temeiul art. 108 din Constituţia României,
republicată, şi al art. 66 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin
Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare,
Guvernul României adoptă
prezenta hotărâre.
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. - Prezenta hotărâre
stabileşte cadrul legal pentru desfăşurarea activităţilor de curăţare,
remediere şi/sau reconstrucţie ecologică a zonelor în care solul, subsolul şi
ecosistemele terestre au fost afectate.
Art. 2. -In înţelesul prezentei hotărâri, termenii şi
expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
- atenuare naturală - concept care include un ansamblu de condiţii şi fenomene
geologice, fizice şi chimice ce produc în timp neutralizare sau scăderi ale
concentraţiilor de poluanţi în mediul geologic;
- autoritate competentă
pentru protecţia mediului - agenţiile regionale
pentru protecţia mediului şi agenţiile judeţene pentru protecţia mediului;
- deţinător de teren - persoană fizică sau juridică care deţine în proprietate sau în
folosinţă un teren în baza unui titlu valabil;
- ecosistem terestru - ecosistem dezvoltat în
mediul geologic.
Art. 3. - Prezenta hotărâre se aplică:
a) poluării mediului geologic, produsă de activităţi cu
impact semnificativ, care prezintă un risc real sau potenţial pentru sănătatea
oamenilor şi a mediului;
b) terenurilor în care ecosistemele terestre au fost
afectate.
Art. 4. - Siturile contaminate radioactiv şi cele contaminate cu organisme modificate genetic nu
constituie obiectul prezentei hotărâri.
Art. 5. - (1) Autoritatea
publică centrală pentru protecţia mediului şi dezvoltare durabilă, prin
unităţile din subordine, stabileşte necesitatea măsurilor de refacere a zonelor
în care mediul geologic şi ecosistemele terestre au fost afectate.
(2) Autoritatea publică centrală pentru protecţia
mediului şi dezvoltare durabilă, prin unităţile din subordine, monitorizează şi
controlează aplicarea măsurilor cuprinse în proiectul tehnic pentru curăţare,
remediere şi/sau reconstrucţie ecologică.
(3) Autoritatea publică centrală pentru protecţia
mediului şi dezvoltare durabilă elaborează ghidul tehnic pentru aplicarea
metodologiilor de refacere a mediului geologic al siturilor contaminate,
aprobat prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru
protecţia mediului şi dezvoltare durabilă, în termen de 12 luni de la data intrării
în vigoare a prezentei hotărâri.
(4) Autoritatea competentă pentru protecţia mediului
decide prioritizarea zonelor afectate care necesită refacerea mediului
geologic, conform criteriilor stabilite prin ghidul tehnic prevăzut la alin.
(3).
(5) Autoritatea competentă pentru protecţia mediului
aprobă proiectul tehnic pentru curăţare, remediere şi/sau reconstrucţie
ecologică.
Art. 6. - Orice persoană, fizică sau juridică, afectată
sau susceptibil a fi afectată de o poluare a mediului geologic are dreptul să
fie informată şi să se adreseze autorităţii competente pentru protecţia
mediului pentru luarea măsurilor de prevenire sau refacere a mediului geologic.
CAPITOLUL II
Refacerea mediului geologic al siturilor contaminate şi a ecosistemelor terestre
Art. 7. - Refacerea mediului geologic şi a
ecosistemelor terestre afectate constă în aducerea acestora cât mai aproape de
starea naturală, prin aplicarea unor măsuri de curăţare, remediere şi/sau
reconstrucţie ecologică, complementare şi compensatorii, şi prin eliminarea
oricărui risc semnificativ de impact asupra acestora, conform categoriei de
folosinţă a terenului.
Art. 8. - Procesul de refacere a mediului geologic
constă în îndepărtarea surselor de contaminare de pe amplasament, în izolarea
şi decontaminarea ariilor contaminate, limitarea şi eliminarea posibilităţilor
de răspândire a poluanţilor în mediul geologic şi în atingerea valorilor limită
admise pentru concentraţiile de poluanţi.
Art. 9. - Metodologiile de
refacere a mediului geologic se stabilesc de către autoritatea competentă
pentru protecţia mediului în urma analizei raportului geologic final de
investigare şi evaluare a poluării mediului geologic şi, după caz, a studiului
evaluării de risc, luând în considerare următoarele:
a) caracteristicile şi funcţiile solului, ale
formaţiunilor geologice şi ale apelor subterane;
b) tipul şi concentraţia, gradul de risc pe care îl
prezintă poluanţii, organismele sau microorganismele nocive;
c) distribuţia poluanţilor în
mediul geologic;
d) volumul solului poluat sau subsolului care necesită
tratarea, localizarea, adâncimea şi accesibilitatea acestuia;
e) obiectivele refacerii mediului geologic şi
intervalul de timp necesar pentru atingerea acestora;
f) raportul cost/beneficiu al metodologiilor de refacere
a mediului geologic;
g) destinaţia terenului după refacerea mediului
geologic şi posibilitatea utilizării acestuia, având în vedere potenţialul de
dezvoltare al zonei sau folosinţa terenului preconizată pentru viitor.
Art. 10. -Autoritatea competentă pentru protecţia
mediului decide asupra opţiunii aplicării conceptului de atenuare naturală a
poluării solului şi subsolului.
Art. 11. - Operatorul economic sau deţinătorul de teren
este obligat să execute măsurile cuprinse în proiectul pentru curăţare,
remediere şi/sau reconstrucţie ecologică la încheierea activităţii şi/sau la
schimbarea destinaţiei terenului.
Art. 12. - Măsurile de refacere pot fi realizate
concomitent sau separat cu alte activităţi care se desfăşoară în mediul
geologic.
Art. 13. -In cazul în care, ca urmare a refacerii
mediului geologic, pe un amplasament sunt identificate noi situri contaminate,
care nu au fost inventariate iniţial, pentru acestea se aplică prevederile
legale privind modalităţile de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului.
Art. 14. - (1) Restricţia de utilizare a terenului pe
care este localizat situl contaminat, stabilită de către autoritatea competentă
pentru protecţia mediului, se înregistrează în documentele cadastrale de către
autorităţile administraţiei publice locale.
(2) Autorităţile administraţiei publice locale sunt
obligate să realizeze sisteme de bariere fizice şi de avertizare pentru
aplicarea regimului de restricţie.
(3) La finalizarea proiectului
tehnic pentru curăţare, remediere şi/sau reconstrucţie ecologică, autoritatea
competentă pentru protecţia mediului notifică autoritatea administraţiei
publice locale asupra ridicării restricţiei, în vederea reutilizării terenului.
Art. 15. - In termen de 12 luni
de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, Agenţia Naţională pentru
Protecţia Mediului organizează, prin instituţiile subordonate, baza de date
pentru gestionarea siturilor contaminate, sub coordonarea autorităţii publice
centrale pentru protecţia mediului şi dezvoltare durabilă.
Art. 16. - La solicitarea autorităţii competente pentru
protecţia mediului, operatorul economic sau deţinătorul de teren este obligat
să furnizeze datele privind situaţia siturilor contaminate necesare bazei de
date prevăzute la art. 15.
Art. 17. - (1) Monitorizarea siturilor după încheierea
proiectului tehnic pentru curăţare, remediere şi/sau reconstrucţie ecologică
este asigurată prin mijloace specifice de investigare şi evaluare a poluării
solului şi subsolului.
(2) Perioada de monitorizare se stabileşte prin ghidul
tehnic prevăzut la art. 5 alin. (3), în funcţie de categoria de folosinţă a
terenului.
(3) Rezultatele monitorizării sunt stocate în baza de
date prevăzută la art. 15.
CAPITOLUL III
Refacerea mediului geologic al siturilor contaminate localizate în zona de frontieră
Art. 18. -In cazul în care o sursă de contaminare
aflată pe teritoriul României afectează mediul geologic de pe teritoriul unui
stat vecin, precum şi în cazul în care sursa de contaminare se află pe
teritoriul unui stat vecin şi afectează teritoriul României, autoritatea
publică centrală pentru protecţia mediului şi dezvoltare durabilă acţionează pe
bază de reciprocitate şi în condiţii de echivalenţă, în conformitate cu
acordurile şi convenţiile la care România este parte şi cu legislaţia naţională
specifică în domeniu.
CAPITOLUL IV
Costurile măsurilor de refacere a mediului geologic
al siturilor contaminate şi a ecosistemelor terestre
Art. 19. - (1) Poluatorul are
obligaţia de a suporta costurile măsurilor de refacere a mediului geologic al
siturilor contaminate şi a ecosistemelor terestre, ce fac obiectul unui studiu
de fezabilitate şi al unui proiect tehnic, elaborate după realizarea
investigării şi evaluării poluării solului şi subsolului.
(2) Pentru siturile contaminate localizate pe
amplasamentele unităţilor industriale sau agricole de stat aflate în funcţiune,
precum şi pentru terenurile contaminate din imediata vecinătate a acestora,
pentru care se dovedeşte că poluarea a fost produsă de către acestea, costurile
măsurilor de refacere a mediului geologic al siturilor contaminate şi a
ecosistemelor terestre se asigură din surse proprii ale acestor unităţi.
(3) Pentru siturile contaminate localizate pe amplasamentele unităţilor industriale sau agricole de stat aflate
în procedură de faliment, închise sau abandonate, precum şi pentru terenurile
contaminate din imediata vecinătate a acestora, pentru care se dovedeşte că
poluarea a fost produsă de către acestea, costurile măsurilor de refacere a
mediului geologic al siturilor contaminate şi a ecosistemelor terestre se
asigură de la bugetul de stat, prin bugetul autorităţii publice centrale în a
cărei subordonare/coordonare se află operatorii economici cu capital integral
de stat din domeniul agricol sau industrial, sau din fonduri structurale şi de
coeziune, prin proiecte aprobate spre finanţare în conformitate cu regulile de
implementare a acestor fonduri.
(4) Pentru siturile contaminate localizate pe amplasamentele unităţilor industriale sau agricole de stat aflate în
conservare, în cazul reînceperii activităţii, costurile de refacere a mediului
geologic se suportă din surse proprii ale acestor unităţi.
(5) Pentru siturile contaminate amplasate pe domeniul public al statului aflate în administrarea instituţiilor publice,
cu excepţia situaţiilor de vecinătate prevăzute la alin. (6) şi (7), costurile
măsurilor de refacere a mediului geologic al siturilor contaminate şi a
ecosistemelor terestre se asigură din veniturile proprii ale acestora şi/sau de
la bugetul de stat, în funcţie de modul de finanţare, prin bugetul autorităţii
publice centrale în subordinea/coordonarea căreia funcţionează acestea, sau din
fonduri structurale şi de coeziune, prin proiecte aprobate spre finanţare în
conformitate cu regulile de implementare a acestor fonduri.
(6) Pentru siturile contaminate localizate pe
amplasamentele unităţilor industriale sau agricole private care au fost
privatizate cu obligaţii de mediu, precum şi pentru terenurile contaminate din
imediata vecinătate a acestora, pentru care se dovedeşte că poluarea a fost
produsă de către acestea, costurile măsurilor de refacere a mediului geologic
al siturilor contaminate şi a ecosistemelor terestre se asigură din sursele
proprii ale deţinătorului unităţilor industriale sau agricole, conform
principiului „poluatorul plăteşte".
(7) Pentru siturile contaminate localizate pe
amplasamentele unităţilor industriale sau agricole private care au fost
privatizate fără obligaţii de mediu, precum şi pentru terenurile contaminate
din imediata vecinătate a acestora, pentru care se dovedeşte că poluarea a fost
produsă de către acestea, costurile măsurilor de refacere a mediului geologic
al siturilor contaminate şi a ecosistemelor terestre se asigură din sursele
proprii ale deţinătorului unităţilor industriale sau agricole care a produs
poluarea, conform principiului „poluatorul plăteşte", sau din fonduri
structurale şi de coeziune, prin proiecte aprobate spre finanţare în
conformitate cu regulile de implementare a acestor
fonduri.
(8) Costurile măsurilor de refacere a mediului geologic
al siturilor contaminate şi a ecosistemelor terestre includ şi costurile
monitorizării prevăzute la art. 17 alin. (1), care se suportă de
administratorul terenului.
Art. 20. -In cazul în care poluarea mediului geologic este
cauzată de mai mulţi operatori economici, ponderile de participare la costul
total al refacerii se stabilesc în cadrul studiului de fezabilitate şi/sau al
proiectului tehnic pentru curăţare, remediere şi/sau reconstrucţie ecologică.
Art. 21. - (1) In cazul poluării cu substanţe şi
preparate periculoase, datorată nerespectării regimului acestora, costurile măsurilor de refacere a mediului geologic
al siturilor contaminate şi a ecosistemelor terestre sunt suportate, după caz,
de producătorul, transportatorul sau utilizatorul substanţelor şi preparatelor
periculoase.
(2) Litigiile generate de poluarea solului şi
subsolului vor fi soluţionate de instanţele judecătoreşti competente potrivit
legii.
CAPITOLUL V
Sancţiuni
Art. 22. - (1) Constituie contravenţie nerespectarea
prevederilor art. 11, art. 14 alin. (2), art. 16, art. 19 alin. (1)şi (2) şi
art. 21 alin. (1) şi se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei,
pentru persoane fizice, şi de la 30.000 lei la 50.000
lei, pentru persoane juridice.
(2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea
sancţiunilor se fac de către comisarii Gărzii Naţionale de Mediu.
(3) Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen
de 48 ore de la data încheierii procesului-verbal ori,
după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii,
agentul constatator făcând menţiune despre aceasta în procesul-verbal.
Art. 23. - Dispoziţiile art. 22 referitoare la
contravenţii se completează cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
Ministrul mediului şi
dezvoltării durabile,
Attila Korodi
Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,
Dacian Ciolos
Ministrul internelor şi reformei administrative,
Cristian David
Ministrul economiei şi finanţelor,
Varujan Vosganian