Hotărârea Nr.13 din 09.03.2016

privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei Europene către Parlamentul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic şi Social European, Comitetul Regiunilor şi Banca Europeană de Investiţii - Analiza anuală a creşterii pentru 2016: Consolidarea redresării şi stimularea convergenţei COM (2015) 690
ACT EMIS DE: Camera Deputatilor
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 183 din 11 martie 2016

În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat,Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.ARTICOL UNICLuând în considerare Opinia nr. 4c-19/203, adoptată de Comisia pentru afaceri europene, în şedinţa din 1 martie 2016, Camera Deputaţilor: 1. Salută lansarea Analizei anuale a creşterii pentru 2016 în deschiderea Semestrului european, ce instituie un nou ciclu anual de guvernanţă economică, mai ales în condiţiile în care se prefigurează o nouă criză financiară şi economică, înainte ca efectele crizei precedente să fi fost înlăturate; reaminteşte că Semestrul european a fost conceput tocmai pentru evitarea altor crize şi apreciază că o coordonare mai accentuată a politicilor economice la nivelul Uniunii Europene ar putea reduce substanţial efectele unei eventuale noi crize. 2. Observă că răspunsul Uniunii Europene la criză şi refacerea după criză s-au bazat pe doi piloni majori: disciplina bugetar-fiscală şi reformele structurale îndreptate spre mărirea şi flexibilizarea pieţelor. Naraţiunea din spatele acestei abordări se construieşte pe două ipoteze majore: cauza principală a crizei a fost indisciplina bugetară a statelor, iar economia nu funcţionează optim din cauza pieţelor rigide (piaţa muncii, piaţa de produse şi servicii) care creează obstacole în calea investitorilor potenţiali. Faţă de acest diagnostic, s-a propus răspunsul bazat pe cei doi piloni: consolidarea fiscală pentru a disciplina statele şi reforme structurale pentru a trata deficitul de ofertă. 3. Consideră că există însă o naraţiune alternativă bazată pe alte două ipoteze majore: cauza principală a crizei a fost indisciplina pieţelor, în special a celor financiare, iar economia nu funcţionează optim din cauza deficitului de cerere. Investitorii nu investesc din cauza incertitudinii mari privind vânzarea produselor şi serviciilor lor unei populaţii fie prea prudente, fie fără suficienţi bani. 4. Observă că partea cea mai importantă a pilonului investiţii este a treia axă, care se referă la eliminarea obstacolelor de reglementare şi flexibilizarea pieţelor pentru a atrage investitorii privaţi. Acest lucru este identic cu pilonul doi al reformelor structurale, adică stimularea ofertei. Noul pilon nu aduce de facto nicio noutate în abordarea asimetrică de până acum a managementului ofertei şi a managementului cererii. Observă că preocuparea principală este înlăturarea obstacolelor din calea investitorilor, o măsură exclusiv pe partea de ofertă în economie. 5. Reţine abordarea Comisiei Europene de menţinere a celor trei priorităţi identificate în 2015, în sprijinul foii de parcurs stabilite de cei cinci preşedinţi pentru finalizarea Uniunii economice şi monetare, dar observă că rezultatele aşteptate privind creşterea economică şi ocuparea nu s-au realizat într-o măsură suficientă; consideră că ar putea fi nevoie de o schimbare de priorităţi sau măcar o ajustare a lor. Cu privire la relansarea investiţiilor 6. Admite că progresele înregistrate atât în mobilizarea investiţiilor private şi publice, cât şi în selecţia proiectelor strategice în cadrul Planului de investiţii pentru Europa trebuie să fie însoţite de un mediu de investiţii şi de reglementare îmbunătăţit la nivel naţional şi european. 7. Recomandă ca impactul Planului de investiţii pentru Europa asupra creşterii economice să fie analizat din multiple perspective din punctul de vedere al doctrinelor macroeconomice, astfel încât să rezulte o diversitate de acţiuni posibile, mărind astfel flexibilitatea politicilor la nivelul Uniunii Europene, dar şi la nivelul statelor membre, unde este aplicabil; ar putea fi favorizată utilizarea unui mix de politici care să abordeze atât managementul ofertei, cât şi managementul cererii. 8. Subliniază că este esenţial să se promoveze un mediu favorabil investiţiilor publice, în special în proiectele mari de infrastructură, dar şi în capitalul uman, printr-o interpretare mai flexibilă a regulilor bugetare. 9. Consideră imperios necesară relansarea investiţiilor pe plan naţional în cursul anului 2016, care să fie însoţită de o îmbunătăţire a mediului investiţional şi de o mai bună reglementare la nivel naţional, având în vedere situaţia necorespunzătoare a investiţiilor în cursul anului 2015. 10. Subliniază că la nivel naţional: – ar fi benefice analizarea tuturor barierelor specifice, administrative sau de reglementare privind investiţiile, care împiedică furnizarea rapidă a finanţării pentru proiectele de investiţii, şi identificarea, împreună cu Comisia Europeană şi cu reprezentanţii mediului privat, a modalităţilor de eliminare cât mai rapidă a acestor bariere; – au fost îmbunătăţite condiţiile de creditare bancară a întreprinderilor; – în sectorul privat, nivelul de îndatorare este unul normal, inclusiv în privinţa creditelor aşa-numite neperformante; – vor fi luate măsuri de eliminare a obstacolelor din calea liberei circulaţii a capitalurilor, conform foii de parcurs întocmite de Comisia Europeană; – mai sunt necesare măsuri, care ar putea fi întreprinse în anul 2016, privind susţinerea dezvoltării proiectelor de investiţii private şi publice şi a platformelor de coinvestiţii, precum şi valorificarea posibilităţii de a combina Fondul European de Investiţii Strategice cu alte fonduri ale Uniunii Europene. Cu privire la continuarea reformelor structurale 11. Consideră corect faptul că Analiza anuală a creşterii 2016 pune accentul pe finalizarea pieţei unice europene prin eliminarea obstacolelor care derivă din reglementări şi standarde diferite între statele membre ale Uniunii Europene; este nevoie într-adevăr de o mai bună coordonare a politicilor economice, căci o piaţă unică funcţională este condiţionată de o economie integrată, care are capacitatea de a gestiona eficient propriile resurse, prin valorificarea potenţialului economic al statelor membre. 12. Salută acţiunea de identificare a obstacolelor cu care se confruntă mediul de investiţii din fiecare ţară, inclusiv România, ca fiind un pas important pentru depăşirea obstacolelor, dar consideră că trebuie angajat acelaşi efort în vederea sprijinirii cererii, prin investiţii publice directe care să însoţească Planul de investiţii pentru Europa, destinat să promoveze investiţiile private prin schimbarea profilului de risc al proiectelor. 13. Semnalează ca esenţială îmbunătăţirea în continuare a supravegherii şi reglementării pieţelor financiare a căror volatilitate şi natură excesiv speculativă pot conduce la alte crize financiare majore, ca şi a pieţelor incipiente ale statelor membre ce pot fi mai puternic afectate din cauza interconectării. 14. Salută accentul pus pe responsabilitatea bugetară, ca unul dintre pilonii de bază ai recomandărilor din Analiza anuală a creşterii, dar reaminteşte că stabilitatea macroeconomică nu este însă şi suficientă, deoarece pentru a asigura creşterea economică este nevoie de investiţii în economie; pentru ca acestea să se realizeze, trebuie înlăturată starea de incertitudine care descurajează investitorii să finanţeze proiecte. 15. Subliniază că România: – îşi continuă eforturile de modernizare a economiei, în condiţiile în care a realizat deja stabilizarea macroeconomică necesară;

– în cadrul procesului de convergenţă, va lua parte la dialogul iniţiat de Comisia Europeană cu privire la principalele provocări apărute, inclusiv pe linia creşterii productivităţii pe termen mediu;

– va participa la schimburi de bune practici între statele membre ale UE şi la elaborarea de standarde comune privind piaţa forţei de muncă, competitivitatea, mediul de afaceri şi administraţie publică, precum şi anumite aspecte ale politicii fiscale.Cu privire la şomaj 16. Ia act că în această comunicare se subliniază că: „Şomajul de lungă durată este unul din factorii conecşi creşterii sărăciei în UE de la începutul crizei. În 2014, un sfert din populaţia UE era expusă riscului de sărăcie sau de excluziune socială." 17. Observă că diferenţa dintre statele membre UE în ce priveşte şomajul sugerează o variaţie a politicilor socio-economice între acestea. Deşi în domeniul ocupării forţei de muncă Uniunea Europeană are doar competenţe de sprijin al acţiunilor statelor membre, Uniunea putând contribui cu elaborarea unei strategii de ocupare a forţei de muncă, cu crearea unui cadru de cooperare, cu măsuri de organizare şi coordonare, de valorificare a schimbului de bune practici, recomandă totuşi un efort mai susţinut al Comisiei Europene în ce priveşte convergenţa şi adaptabilitatea la condiţiile locale. 18. Menţine observaţiile şi recomandările privind integrarea şomerilor de lungă durată pe piaţa forţei de muncă - COM (2015) 462: – accentul pe dezvoltarea spiritului antreprenorial şi recomandarea ca documentele Uniunii Europene destinate sprijinirii şomerilor să evidenţieze tendinţa actuală de modificare a paradigmei locului de muncă, să prezinte noua paradigmă a acelor locuri de muncă care utilizează tehnologii înalte şi care au o componentă antreprenorială accentuată şi să ofere exemple de asemenea locuri de muncă, precum şi metode de acces la astfel de locuri de muncă;

– în contextul Semestrului european, finalizat cu recomandările specifice de ţară, s-a consemnat necesitatea unei aplicări echilibrate a flexibilităţii şi securităţii, dar situaţia contractelor fără timp de lucru, precum şi a acordurilor dintre salariaţi şi patronat pentru salvarea întreprinderii prin reducerea temporară a drepturilor salariaţilor nu a fost evaluată ca realizare sau eşec al conceptului de flexicuritate.19. Admite că sistemul de protecţie socială are nevoie de reforme substanţiale pentru a se putea adapta la noile realităţi marcate de îmbătrânirea populaţiei. Sprijinirea capitalului uman este importantă pentru investiţii, iar crearea locurilor de muncă trebuie să rămână un element-cheie al eforturilor de reformă. Cu privire la politicile bugetare responsabile 20. Consideră că este nevoie de anumite flexibilizări ale regulilor de disciplină fiscală în cadrul Pactului de stabilitate şi creştere, în funcţie de situaţia fiecărui stat membru, mai ales acolo unde se fac investiţii. Ritmul ajustărilor bugetare ar trebui să ţină seama de situaţia fiecărui stat membru; spre exemplu, România a avut o creştere economică de 3,7% în 2015 faţă de anul 2014 şi are estimată o creştere de 4,1% pentru 2016, ceea ce ar justifica un ritm mai susţinut al acestor ajustări. 21. Consideră că sunt necesare reforme structurale în sistemul de educaţie, în cercetare şi inovare - acestea fiind în prezent subfinanţate. 22. Susţine prezenta comunicare şi crede că relansarea investiţiilor, continuarea reformelor structurale şi gestionarea în mod responsabil a finanţelor publice vor ghida cu succes acţiunea statelor membre ale UE în perioada următoare. Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 9 martie 2016, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA