HOTARARE Nr.
1143 din 18 septembrie 2007
privind instituirea de noi
arii naturale protejate
ACT EMIS DE:
GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 691 din 11 octombrie 2007
In temeiul art.108 din Constituţia Romaniei, republicată, şi al art. 8 alin. (1)
lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul
ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi
faunei sălbatice,
Guvernul Romaniei adoptă
prezenta hotărare.
Art. 1. - Se instituie regimul de arie naturală
protejată şi se aprobă încadrarea în categoriile de management corespunzătoare
pentru următoarele situri:
Nr.
|
Aria naturală protejată
|
Suprafaţa
- ha -
|
Judeţul
|
Nr. avizului Comisiei
pentru Ocrotirea Monumentelor
Naturii
|
A.
|
Parcuri naturale
|
|
|
|
A1.
|
Defileul Mureşului Superior
|
9.156
|
Mureş
|
1.098/CJ/25.04.2006
B, 1.752/4.04.2006
|
|
|
|
|
|
B.
|
Rezervaţii naturale
|
|
|
|
B1.
|
Rezervaţia de orbeţi de la Apahida
|
31,11
|
Cluj
|
1.317/CJ/13.11.2006
|
B2.
|
Gura Dobrogei
|
243
|
Constanţa
|
B, 2.073/8.11.2006
|
B3.
|
Turbăria Ruginosu
|
355
|
Covasna
|
816/CJ/8.08.2005
|
B4.
|
Cama-Dinu-Păsărică
|
2.400
|
Giurgiu
|
B, 1.673/16.02.2006
|
B5.
|
Cheile şi Peştera Pătrunsa
|
78
|
Gorj
|
813/CJ/8.08.2005
|
B6.
|
Lacul Rodeanu
|
51
|
Ialomiţa
|
B, 1.267/18.07.2005
|
B7.
|
Pădurea Voievodeasa
|
102
|
Suceava
|
1.110/C J/2.05.2006
|
B8.
|
Pădurea Roşoşa
|
205
|
Suceava
|
1.111/CJ/2.05.2006
|
B9.
|
Codrul Secular Loben
|
483
|
Suceava
|
1.112/CJ/2.05.2006
|
B10.
|
Ostrovul Mare
|
140
|
Teleorman
|
816/CJ/8.08.2005
|
B11.
|
Pădurea Pojoratele
|
58
|
Teleorman
|
B, 2.072/8.11.2006
|
B12.
|
Pădurea Merişor-Cotul Zătuanului
|
469
|
Vrancea
|
819/CJ/8.08.2005
|
Art. 2. - (1) Parcul natural Defileul
Mureşului Superior se delimitează conform anexei nr. 1, secţiunea 1.
(2) Descrierea limitelor şi a suprafeţelor rezervaţiilor
naturale este prevăzută în anexa nr. 2.
(3) Anexele nr. 1 şi 2 constituie bază pentru
realizarea sistemului informaţional al ariilor naturale protejate, secţiunea
arii naturale protejate.
Art. 3. - (1) Zonarea internă din punct de vedere al
necesităţii de conservare a diversităţii biologice pentru ariile naturale
protejate instituite prin prezenta hotărare se va face
prin planurile de management, conform prevederilor
art. 22 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind
regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei
şi faunei sălbatice.
(2) Pană la definitivarea
planurilor de management, administratorii sau custozii ariilor naturale
protejate instituite prin prezenta hotărare vor stabili un set de măsuri pentru conservarea sau utilizarea
durabilă a resurselor naturale din ariile naturale protejate pe care le
administrează, care vor ţine cont
şi de prevederile din studiile de fundamentare ştiinţifică ale acestora.
(3) In cazul în care pe anumite suprafeţe din ariile
naturale protejate instituite prin prezenta hotărare există alte arii naturale protejate, desemnate anterior şi
încadrate în categorii de management diferite, managementul şi zonarea
interioară a acestor suprafeţe se vor face cu respectarea celei mai restrictive
funcţii de protecţie.
Art. 4. - (1) Pădurile din fondul forestier naţional
cuprinse în Parcul natural Defileul Mureşului Superior se încadrează în grupa
funcţională I - păduri de
protecţie. Dintre acestea, pădurile situate în zonele de protecţie integrală
şi/sau zonele de protecţie strictă, după caz, se vor încadra în tipul
funcţional I, iar cele din afara acestora se vor încadra în tipurile funcţionale II şi III, tipurile funcţionale menţionate
fiind definite conform normelor tehnice silvice în vigoare.
(2) Deţinătorii de fond forestier inclus în Parcul
natural Defileul Mureşului Superior, în afara zonelor de protecţie integrală
şi/sau a zonelor de protecţie strictă, sunt obligaţi să nu depăşească posibilitatea de produse
principale rezultată în urma reîncadrării arboretelor în tipurile funcţionale,
conform prevederilor prezentei hotărari. In cazul în
care amenajamentele silvice în vigoare prevăd alte
tratamente, administratorii sau deţinătorii de fond forestier sunt obligaţi să
solicite derogări de la prevederile amenajamentelor silvice, conform
procedurilor legale.
(3) Prin planul de management al Parcului natural Defileul Mureşului Superior pot fi prevăzute şi alte
activităţi care pot fi desfăşurate, potrivit legii, în afara zonelor de
protecţie integrală, cu excepţia celor distructive sau perturbatoare pentru
viaţa sălbatică.
Art. 5. - (1) Administrarea ariilor naturale protejate
constituite prin prezentul act normativ se face conform prevederilor legale în
vigoare.
(2) Structura personalului prevăzut pentru
administraţia Parcului natural Defileul Mureşului Superior este prevăzută în
anexa nr. 1, secţiunea a 3-a.
Art. 6. -In vederea dezvoltării ecoturismului,
administratorii drumurilor publice vor amplasa indicatoare rutiere pe drumurile
pe care le administrează, pentru semnalizarea adecvată a rutelor către ariile
naturale protejate, în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei
hotărari.
Art. 7. - (1) Limitele Parcului natural Defileul
Mureşului Superior, prevăzute în anexa nr. 1, secţiunea 1, vor fi materializate
în teren de către administraţia parcului, în termen de 18 luni de la
constituirea acestora, prin aplicarea semnelor distinctive stabilite şi utilizate de Comisia pentru Ocrotirea
Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Romane la distanţe cuprinse între 50 de metri şi 200 de metri.
(2) Limitele Parcului natural Defileul Mureşului
Superior constituite prin prezenta hotărare se pun la dispoziţie de către autoritatea publică centrală
pentru protecţia mediului tuturor instituţiilor şi persoanelor interesate, în
format digital, ca vectori cu referinţă geografică, prin intermediul paginii
web, în termen de o lună de la intrarea în vigoare a prezentei hotărari.
Art. 8. -Autorităţile administraţiei publice locale vor
asigura reprezentarea limitelor ariilor naturale protejate constituite prin
prezenta hotărare, ale căror
elemente de identificare sunt prevăzute în anexele nr. 1 şi 2, în planurile de
amenajare a teritoriului şi de urbanism, în termen de 12 luni de la intrarea în
vigoare a prezentei hotărari.
Art. 9. - (1) Autorităţile administraţiei publice
locale împreună cu administratorii ariilor naturale protejate vor lua măsuri în
vederea conservării patrimoniului arhitectonic tradiţional local din ariile naturale
protejate şi din vecinătatea acestora, prin elaborarea de proiecte-tip pentru
construcţii care să conţină elemente de arhitectură tradiţională locală.
(2) Prin vecinătatea unei
arii protejate, în sensul prevederilor alin. (1),
se înţelege teritoriul administrativ pe raza căruia se găseşte aria naturală
protejată.
Art. 10. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din
prezenta hotărare.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
Ministrul mediului şi dezvoltării durabile,
Attila Korodi
p. Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,
Toke Istvan,
secretar de stat
Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi
locuinţelor,
Laszlo Borbely
p. Ministrul internelor şi reformei administrative,
Paul Victor Dobre,
secretar de stat
Ministrul economiei şi finanţelor,
Varujan Vosganian
ANEXA Nr. 1
DESCRIEREA LIMITELOR
Harta si structura de personal pentru Parcul natural
Defileul Mureşului Superior
SECŢIUNEA 1
Descrierea limitelor Parcului natural Defileul
Mureşului Superior
Limita nordică. Porneşte
de pe malul drept al raului
Mureş şi urcă pe paraul Bistra, pană la confluenţa cu primul afluent care coboară dinspre Pleşa
Bistrii. In continuare urcă spre nord-est pe firul paraului
pană la pădure (borna 246), coteşte la est şi urcă pe
cumpăna de apă între valea Bistrii şi Sterinoasa (cota 595 m), dar părăseşte
culmea spre nord şi ocoleşte obarşia paraului Sterinoasa, ajungand la pădure (borna 245). De aici urmăreşte limita pădurii pană pe culmea Sterinoasei, se îndreaptă
spre nord (bornele silvice 244, 3), coboară în valea Corbului (bornele 4, 8),
urcă pe versantul opus (borna 7) şi continuă pe culmea secundară pană în valea Gălăoaia (borna 13). De aici
limita urcă spre est, nord-est (bornele silvice 147, 127, 146), pană pe varful Runcului (914 m) şi se orientează în continuare spre est pe culmea ce delimitează valea Mureşului, cu
urcuşuri şi coboraşuri
(bornele 156, 163, 174), varful Ulmului (927 m), valea
Visa (bornele 185, 216,215, 3,2), paraul Porcului,
trece la limita pădurii cu păşunea Răstoliţa, varful Porcu (bornele 26, 23, 32) şi coboară pe valea Răstoliţa în
capătul comunei Răstoliţa (borna 410). Continuă urmand valea Răstoliţa şi urmăreşte printr-un urcuş pronunţat paraul Bannfy (bornele 457, 456) pană pe
culmea ce străjuieşte valea Mureşului, trece de varful
Fantanei - 1.070 m (bornele 479, 501), varful Sărăcin
- 1.043 m (bornele 502, 515), urmează limita pădurii cu păşunea Lunca Bradului, ajungand în varful Runcului.
In continuare limita coboară pană la liziera pădurii (bornele 68, 62) şi pe culmea secundară ce
urmăreşte valea Mureşului, coboară apoi la paraul Bisericii (bornele 60, 43, 56, 57), urcă pe culme şi coboară la
paraul Fantanei (bornele 82,
34), urcă pe culme şi coboară pe valea Ilvei (bornele 33, 105, 40, 103, 104),
urcă pe paraul Ilva pană la
confluenţa dintre paraul Ilvei
şi paraul Unguraşu (borna
765). Din acest punct limita urcă pe o culme secundară prin păşune, urmăreşte
liziera pădurii (bornele 759, 754, 745, 739), pană în faneţele din
zona varfului Neagra (1.122 m). Din varf limita coboară la paraul Neagra Călin (bornele 836, 838), urcă apoi spre sud-est pe culme
(bornele 887, 901) şi iar coboară la paraul Niculeştilor (bornele 902, 930). In continuare urcă pe culmea
secundară, trecand prin bornele 931, 927, 919, ajungand în păşunea de pe culme, şi coboară pe interfluviul dintre paraul Borta şi paraul
Zebrac pană la talvegul acestuia (bornele 13, 9, 351,
340). Din acest loc limita urcă şi urmăreşte culmea secundară ce urmăreşte
valea Mureşului trecand prin varful Leu (1.147 m),
coborand apoi spre sud-est pe culme (bornele silvice 138,137,136,134,135,148,
208,193) pană la paraul Mermezeu, în zona de intersecţie a drumului forestier cu drumul
de exploatare carieră de piatră. In continuare urcă spre est pe culmea
secundară, trece deasupra peretelui superior al carierei şi ajunge pe varful Drăgăşel (938 m), coboară în paraul Dusa (bornele 288, 287, 291, 295), apoi urcă în culmea Pietrii (borna 332).
Limita estică. Limita
coboară pe culmea Pietrii (limita administrativă a judeţului Mureş) pană la raul Mureş (borna 336), traversează raul şi urcă pe culmea Ciobotanului prin păşune, urmărind liziera
pădurii (borna 314, 315), traversează paraul Ciobotani
pană la varful Dealul Glighii
(973 m).
Limita sudică. Limita
coboară de pe varful Dealul
Glighii spre nord-vest, urmăreşte liziera pădurii (bornele 330, 325) pană la confluenţa paraielor Gudea Mică şi Gudea Mare (bornele 326, 600). In continuare
urmează un urcuş spre vest pe o culme secundară prin pădure (bornele 603, 616),
traversează Batca Gudea (1.113
m), capătul de sus al Dealului Zbanghii, şi pe limita pădurii sub Poiana
Şeştina Mare (bornele silvice 307, 314) urcă pe varful Măguricea (1.016 m). De aici se urmează culmea ce coboară spre
nord-vest la paraul Meştera
(bornele 318, 324, 330), se urcă spre sud-vest prin păşunea Meşterului pe
cumpăna de apă dintre Jingul şi Meştera. In continuare limita coteşte spre nord
pană la limita pădurii de
protecţie (borna 359), apoi face o cotitură spre nord-vest pană la cota 975 m şi coboară la paraul Jangul (bornele silvice 364, 365).
Urmează un urcuş spre sud-vest pe o culme secundară, coboară spre nord-vest pe
cumpăna dintre Jangul şi Neagra la paraul Neagra între Crăci
(bornele 398, 397, 418, 417). Limita de aici coteşte spre sud-vest şi pe
liziera pădurii ajunge pe Dealul Doamnei, coteşte spre nord-vest, tot pe limita
pădurii pană la borna 444 şi
coboară la paraul Iadului (borna 445), urmand să urce pe creasta Piciorul Lung, (borna 451). In continuare se
coboară pe cumpăna de ape pe limita fondului forestier, se traversează paraiele Arşiţa şi Gyarfas pană la varful Lunca
Bradului (905 m) (bornele 452, 458, 466, 468, 467, 471, 472, 501, 502). Limita coboară pe paraul Bufantau, urcă şi apoi coboară la paraul Sălard (bornele 482, 505, 485, 491, 490). Din valea Sălardului
(borna 484), limita coteşte spre sud-vest urcand pe
culme pe varful Hiclean - 1.024m (bornele 484, 485,
489), coboară pe culmea Corbului la borna 2, la paraul Pescoasa Mare (borna 3), urcă pe culmea Pescoaselor şi coboară
la paraul Pescoasa Mică
(bornele 28, 38, 39), urcă la varful Plaiul Bortii (1.082 m) (bornele 43, 42). Limita continuă spre
nord-vest pe interfluviul dintre bazinul Mureşului şi bazinul Iodului, varful Listeş- 1.062 m, şi pe plaiul Iodului
pană în valea Iodului (bornele
122, 99, 105). Din acest punct limita urcă pe valea Iodului, urmează o culme
secundară pe interfluviul stang Lespedea (bornele 233,
241) şi coboară pană la pădurea mare (borna 237), de aici la paraul Costeasa (borna 246). In continuare
urcă spre vest pe culme, coteşte la sud-vest şi urcă la cota 766 m (borna 250),
în continuare pe culmea dintre bazinul Mureşului şi bazinul Borzia (borna 248).
Din piscul Şoimului (borna 10) coboară şi traversează paraul Borzia, la confluenţa cu Zăpodia Arsura (bornele 7, 8), urcă pe
Zăpodia Pleşilor (borna 46) şi, după primul afluent, coteşte la vest şi, urcand pe o culme secundară, ajunge în culmea
Făgeţel - culmea dintre Valea Mureşului şi valea Borzia, sub plaiul Borzia
(bornele 51, 52, 65).
Limita vestică porneşte
de pe culmea dintre valea Mureşului şi valea Borzia, coboară pe creasta
secundară pană la limita
pădurii (borna 68) şi urmăreşte limita fondului forestier şi un paraiaş pană la raul Mureş
(bornele 69, 53, 54, 56), urmăreşte malul stang al Mureşului pană la confluenţa cu paraul Bistra.
Parcul natural Defileul Mureşului are suprafaţa de
9.156 ha şi se află în raza administrativă a comunelor Deda, Răstoliţa, Lunca
Bradului şi Stanceni din
judeţul Mureş.
SECŢIUNEA a 2-a
Harta Parcului natural Defileul Mureşului
Superior*)
Parcul natural Defileul Mureşului Superior
*) Harta este reprodusă în facsimil.
SECŢIUNEA a 3-a
Structura de personal a Parcului natural Defileul Mureşului Superior
Administraţia Parcului Natural Defileul Mureşului
Superior va avea următoarea structură:
a) director al parcului;
b) şef pază;
c) responsabil relaţii cu comunităţile, educaţie
ecologică şi turism (specialist în comunicare,
sociologie, psihologie, turism etc);
d) biolog;
e) specialist în tehnologia informaţiei (baze de
date, tehnologie GIS etc);
f) economist;
g) 5 rangeri.
ANEXA Nr. 2
DESCRIEREA LIMITELOR ŞI A SUPRAFEŢELOR
REZERVAŢIILOR NATURALE
B1. Rezervaţia de orbeţi de
la Apahida - 31,11 ha, comuna Apahida, judeţul
Cluj
Descrierea limitelor
Limita nordică porneşte
de la intersecţia terenului arabil A 569 cu păşunea Ps 566 şi cu drumul de
exploatare De 565, continuă pe limita dintre drumul de exploatare De 565 şi
păşunea Ps 566, pană la
intersecţia dintre păşunea Ps 566 şi păşunea Ps 903.
Limita estică porneşte
de la intersecţia dintre păşunea Ps 566, păşunea Ps 903 şi drumul de exploatare
De 565, continuă pe limita dintre păşunea Ps 566 şi păşunea Ps 903, pană la intersecţia cu drumul de
exploatare De 591.
Limita sudică porneşte
de la intersecţia dintre păşunea Ps 566, păşunea Ps 903 şi drumul de exploatare
De 591, continuă pe limita dintre drumul de explotare De 591 şi păşunea Ps 566,
apoi pe limita dintre drumul de exploatare De 591 şi tufărişul Tf 567, pe o
distanţă de 5 m, pană la
intersecţia cu livada Li 575/1.
Limita vestică porneşte
de la intersecţia dintre tufărişul Tf 567, livada Li 575/1 şi drumul de
exploatare De 591, continuă pe limita dintre tufărişul Tf 567 şi livada 575/1,
apoi pe limita dintre tufărişul Tf 567 şi terenul arabil A 569, pană la intersecţia dintre terenul arabil A
569, păşunea Ps 566 şi drumul de exploatare De 565.
Descrierea suprafeţei
Rezervaţia de orbeţi de la Apahida cuprinde păşunea Ps
566 (31,01 ha) şi tufărişul Tf 567 (0,10 ha), situate pe tarlaua nr. 12 Tarcea
aflată în proprietatea Primăriei Cluj-Napoca (Nr. topo 16914, CF 1431 Cluj).
Datele sunt preluate din harta cadastrală
L-34-48-C-b-2-III.
B2. Rezervaţia naturală Gura
Dobrogei - 243 ha, localitatea Targuşor, judeţul Constanţa
Descrierea limitelor
Limita nordică porneşte
de la borna silvică 40, înscriindu-se în teren în lungul paraului Targuşor, şi se încheie la borna
silvică 28.
Limita estică porneşte
de la borna silvică 28, trece prin bornele silvice 27 şi 26 între care
marchează contactul cu fondul forestier din u.a. 8B al OS Harşova, continuă prin borna 29 pe marginea
unui teren (păşune) situat pe teritoriul administrativ al comunei Targuşor şi continuă pană la borna silvică 39.
Limita sudică porneşte
de la borna silvică 39 şi continuă pe marginea terenului (păşune) situat pe
teritoriul administrativ al comunei Targuşor, trecand
prin bornele silvice 32, 35 şi 37.
Limita vestică porneşte
din borna silvică 37, continuă cu borna silvică 38, iar intre bornele 39, 34,
31, 40 limita este reprezentată de DC 81 Targuşor-Gura Dobrogei.
Descrierea suprafeţei
Rezervaţia naturală Gura Dobrogei cuprinde parcelele şi
subparcelele silvice 10, 11, 12, 13, 14, 15N1 şi 16 din
UP V Targuşor a OS Harşova.
Parcelele, subparcelele şi bornele silvice sunt
preluate din amenajamentul silvic al UP V Targuşor a OS Harşova
întocmit în anul 1999.
B3. Rezervaţia naturală
Turbăria Ruginosu - 355 ha, localitatea Zagon,
judeţul Covasna
Descrierea limitelor
Limita nordică începe
de la borna amenajistică 238 (altitudine: 1.035 m) de pe drumul forestier D177
Comandau- Păpăuţi, urmăreşte bornele silvice 238 bis, 237 şi 234, după care
continuă pană la cantonul
silvic de langă borna
amenajistică 203 (altitudine: 1.080 m).
Limita estică porneşte
de la borna amenajistică 203, urmează drumul forestier D185 pe o distanţă de
2,2 km spre sud-est, apoi în continuare încă 1,2 km pană la paraul Vaga Poneii, în dreptul bornei
amenajistice 178.
Limita sudică. Din
dreptul bornei amenajistice 178 limita urmează drumul forestier D 184 de la
vest la est, pană în dreptul
bornei amenajistice 237.
Limita vestică porneşte
de la borna amenajistică 178 pe drumul forestier D 178, de la sud spre nord, pană la drumul forestier D177 Comandau-Păpăuţi,
la borna amenajistică 238.
Descrierea suprafeţei
Rezervaţia naturală Ruginosul cuprinde parcelele şi
subparcelele silvice 98%, 97B%, 99A, 99B%, 100%, 103B, 104ABC, 105AB din UP III
Comandau, 191,106, 107,108, 109, 110A, 110C, 111A,
111C, 112AB, 113A, 114AB, 173A, 173B, 187A, 187C, 188Adin UB I (Unitate Baza
I), precum şi parcelele şi subparcelele silvice 27A%,
28A%, 29, 30A% din TP 10 (Trup Păşune 10) Capul Caprei Zagon.
Parcelele silvice sunt preluate din amenajamentul silvic
întocmit în anul 2004, fiind incluse şi pe harta
silvică ce face parte integrantă din amenajament. Parcelele şi subparcelele
cadastrale sunt preluate din Registrul cadastral al parcelelor comunei Zagon
din anul 1984.
B4. Rezervaţia naturală
Cama-Dinu-Păsărică - 2.400 ha, localităţile Slobozia, Malu, Vedea, Cetăţuia, Găujani,
judeţul Giurgiu
Descrierea limitelor
Limita nordică porneşte
de la Borna CSA492, situată pe taluzul interior al digului de apărare al
incintei agricole Pietroşani-Giurgiu, din dreptul satului Găujani, coborand apoi spre est prin dreptul satelor
Cetăţuia, Vedea, Malu şi ajungand pană la Borna CSA472.
Limita estică: de la
borna CSA472 limita continuă pană la graniţa cu Bulgaria din dreptul km 500.
Limita sudică porneşte
din dreptul km 500 şi urcă amonte de-a lungul graniţei cu Bulgaria pe langă ostroavele Cama, Dinu şi Păsărică,
ajungand pană la km 520.
Limita vestică porneşte
de la graniţa cu Bulgaria din dreptul km 520 şi continuă pană la borna silvică 30I (situată la baza
taluzului exterior al digului de apărare) şi borna CSA492.
Descrierea suprafeţei
Rezervaţia naturală Cama-Dinu-Păsărică cuprinde
ostroavele Cama, Dinu şi Păsărică, precum şi zona inundabilă dig-mal şi se
încadrează în parcela cadastrală 351, tarlaua 66 (179,73 ha), parcela 1.046, tarlaua 170 (19,52 ha).
Parcelele cadastrale sunt preluate din amenajamentele
silvice ale UP I Vedea a OS Giurgiu întocmite în anul 2003.
B5. Rezervaţia naturală
Cheile şi Peştera Pătrunsa - 78 ha, comuna Runcu,
judeţul Gorj
Descrierea limitelor
Limita nordică porneşte de la intersecţia unui drum forestier (orientat
aproximativ nord-sud) cu talvegul unui parau, la altitudinea de 650 m, şi coboară apoi pe limita de parcelă,
faţă de u.a. 10 din afara arealului propus spre protejare, care urmează talvegul paraului. Limita nordică se termină la
confluenţa paraului cu Sohodolul, aval de cabana de pe
stanga raului Sohodol şi în apropierea unor izvoare
carstice aflate în albia raului
Sohodol şi a drumului turistic care străbate zona. Lungimea aproximativă a
limitei nordice este de 0,45 km şi străbate doar formaţiuni calcaroase.
Limita estică porneşte
din dreptul zonei de confluenţă a raului Sohodol cu un afluent de pe partea dreaptă (afluent care
reprezintă limita nordică a zonei propuse), fiind reprezentată de drumul turistic
paralel cu Sohodolul care separă, pană la confluenţa paraului Pralejelor cu Sohodolul, limita de parcelă faţă de u.a. 128,
aparţinand de Obştea Runcu.
Drumul turistic se află pe partea stangă a raului
Sohodol, fiind mărginit de versantul stang al acestuia, tăiat în formaţiuni de granit şi grandiorit bine
împădurite. Limita estică continuă pe limită parcelară faţă de u.a. 129 din
afara arealului propus spre protejare, pană la baza versantului din capătul nordic al Cheilor Pătrunsa,
punct din care limita continuă urcand pe la partea superioară a muchiei versantului estic al Cheilor
Pătrunsa pe o distanţă de circa 650 m pe limită parcelară faţă tot de u.a. 129
din UP IV Plescioara. Limita
părăseşte astfel drumul turistic, pentru a cuprinde, în arealul propus pentru
protejare, abruptul calcaros faliat estic al Cheilor Pătrunsa. Limita coboară
apoi la baza versantului din capătul sudic al Cheilor Pătrunsa, în dreptul
podului de peste Sohodol, unde drumul trece pe dreapta paraului, limita urmand în continuare drumul turistic paralel cu
Sohodolul, pană la circa 100 m sud de confluenţa paraului Valea Rea cu Sohodolul din dreptul
cotei altimetrice de 411,9 m. Limita estică se întinde pe o lungime de circa
1,9 km.
Limita sudică şi sud-vestică porneşte din zona de confluenţă a unui parau cu Sohodolul, la altitudinea de 400 m, urmăreşte talvegul paraului, urcand pe limita de parcelă dintre
u.a. 7 din interiorul arealului propus spre protejare, u.a. 144 din sud şi u.a.
6 din sud-vest, pană la
intersecţia dintre talvegul paraului şi drumul forestier din partea superioară a versantului drept
al Sohodolului. Limita are o lungime de circa 1,32 km.
Limita vestică porneşte
de la intersecţia talvegului paraului (care constituie
limita de sud-vest) cu un drum forestier. Drumul
forestier separă u.a. 7 din UP IV Plescioara din interiorul arealului propus spre protejare, pe
limită de parcelă, şi u.a. 8 din afară, pană la circa 100 m sud de intersecţia cu un alt drum forestier care
vine dinspre vest, în dreptul cotei altimetrice de 815,5 m. Drumul forestier se
află la limita geologică dintre calcar şi formaţiuni de graniţe şi granodiorite
şi este localizat la partea superioară a versantului drept al Sohodolului,
versant abrupt în care este săpată Peştera de la Pătrunsa. Limita vestică are o
lungime totală de 0,65 km şi se închide la intersecţia cu talvegul paraului, care constituie limita nordică a
arealului propus pentru protejare.
Descrierea suprafeţei
Rezervaţia naturală Cheile şi Peştera Pătrunsa cuprinde
parcela forestieră 7 din UP IV Plescioara a OS Runcu.
Parcela forestieră este preluată din amenajamentul
silvic al UP IV Plescioara a OS Runcu întocmit în anul
2001.
B6. Rezervaţia naturală
Lacul Rodeanu - 51 ha, comuna Jilavele, judeţul
Ialomiţa
Descrierea limitelor
Limita nordică porneşte
de la circa 30 m de DN1 D din dreptul bornei kilometrice 28 + 600, urmărind
conturul lacului, pană în
dreptul bornei kilometrice 28 + 900, respectiv la circa 10 m de drumul de
exploatare agricolă aflat la limita estică a lacului. Terenul aflat în imediata
vecinătate a lacului, pană în
DN1 D, reprezintă păşune din domeniul privat al localităţii Jilavele.
Limita estică continuă
pe conturul lacului, avand în
vecinătate teren agricol, proprietate privată.
Limita sudică continuă
pe conturul lacului, avand în
vecinătate păşune din domeniul privat al comunei Jilavele.
Limita vestică continuă
pe conturul lacului, avand ca
vecinătăţi hotarul comunei Adancată
şi păşunea din domeniul privat al comunei Jilavele.
Descrierea suprafeţei
Rezervaţia naturală Lacul Rodeanu se încadrează în
parcela cadastrală HB 262, tarlaua T 73, evidenţiată în Planul Urbanistic
General al localităţii din anul 2002.
B7. Rezervaţia naturală
Pădurea Voievodeasa - 102 ha, localitatea
Suceviţa, judeţul Suceava
Descrierea limitelor
Limita nordică începe
de la borna silvică 1/6 din UP II Bercheza a OS Marginea, continuă pe limita de parcelă la borna 10
şi apoi la borna 13.
Limita estică începe de
la borna silvică 13, continuă pe limita de subparcelă prin bornele silvice 14,
2, 7, pană la borna 7/3.
Limita sudică începe de
la borna silvică 7/3, continuă pe limita de parcelă prin bornele 10, 8, 6, pană la borna 1/5.
Limita vestică începe
de la borna silvică 1/5, continuă pe limită de subparcelă la borna 2 şi apoi la
borna 1/6.
Descrierea suprafeţei
Rezervaţia naturală forestieră Pădurea Voievodeasa
cuprinde parcelele şi subparcelele silvice 4B, I, H,
5A, B, E din UP II a OS Marginea.
Parcelele şi subparcelele silvice sunt preluate din
amenajamentul silvic al UP II Bercheza a OS Marginea
întocmit în anul 2000.
B8. Rezervaţia naturală
Pădurea Roşoşa - 205 ha, localitatea Moldoviţa,
judeţul Suceava
Descrierea limitelor
Limita nord-vestică începe
de la borna silvică 1/K2 din UP II Argel a OS Moldoviţa, continuă pe limita de parcelă prin bornele
1/80, 6/L2, pe limita de subparcelă înte 212D şi 212C, pe limita de subparcelă
între 212A şi 212C, pe limita de subparcelă între 212B şi 212C pe paraul Iavoreşti la borna 11/L2.
Limita estică începe de
la borna silvică 11/L2, pe limita de parcelă la borna 1/64, la borna 1/62.
Limita sudică începe de
la borna silvică 1/62 pe limita de parcelă, apoi pe limita de subparcelă între
205D şi 205F, pe limita de subparcelă între 205Aşi 205E, pe limita de
subparcelă între 205Aşi 205B, pe limita de parcelă la
borna 8/80, la borna 4/80, la borna 1/K2.
Descrierea suprafeţei
Rezervaţia naturală forestieră Pădurea Roşoşa va
cuprinde parcelele şi subparcelele silvice 205A, C, D, 208A, B, C, D, 209A, B,
C, D, E, 210A, B, C, D, E, F, G, 212C, H, I din UP II
Argel a OS Moldoviţa.
Parcelele şi subparcelele silvice sunt preluate din
amenajamentul silvic al UP II Argel
a OS Moldoviţa întocmit în anul 2005.
B9. Rezervaţia naturală
Codrul Secular Loben - 483 ha, localitatea Moldoviţa, judeţul Suceava
Descrierea limitelor
Limita nordică începe
de la borna silvică 17/33 din UP III Raşca a OS Moldoviţa, continuă pe limita
de parcelă prin bornele 15/33, 14/33, 8/101, 6/101, pană la borna silvică 11/101.
Limita estică începe de
la borna silvică 11/101, continuă pe limită de parcelă prin bornele silvice
1/03, 60/03, 1/116, pe Vf. Buzova şi apoi la borna 65/03.
Limita sudică începe de
la borna silvică 65/03, pe limită de parcelă prin bornele 10/113, 7/121, pe paraul Timotei, pană la borna 1/123.
Limita vestică începe de
la borna silvică 1/123, pe limită de parcelă la
bornele 2/03, 8/108, pe sub Vf. Lemşca, pe limită de parcelă, pană la borna 17/33.
Descrierea suprafeţei
Rezervaţia naturală forestieră Pădurea Loben cuprinde
parcelele şi subparcelele silvice 289A, B, C, D, E, F, G, H, I, J, K, L, 290A, B, C, D, E, 291A, B, C,
D, E, 292A, B, 293A, B, C, D, E, 294A, B, C, D, E, F, V1, V2, V3, V4, 295A, B,
C, D, E, F, G, H din UP III Raşca a OS Moldoviţa.
Parcelele şi subparcelele silvice sunt preluate din
amenajamentul silvic al UP III Raşca a OS Moldoviţa întocmit în anul 2005.
B10. Rezervaţia naturală
Ostrovul Mare - 140 ha, comuna Islaz, judeţul
Teleorman
Descrierea limitelor
Limita nordică este
reprezentată de limita grindului ce porneşte din borna silvică 131 şi continuă
prin bornele silvice 133, 135, 137, 139, 141, pană la borna silvică 143.
Limita nord-estică este
reprezentată de limita subparcelei forestiere 75B, pană la borna silvică 143.
Limita estică este
reprezentată de limita subparcelei forestiere 75B.
Limita sud-estică este reprezentată de limita subparcelei forestiere 75B, pană la borna silvică 144.
Limita sudică este
reprezentată de limita grindului ce porneşte din borna silvică 144 şi continuă
prin bornele silvice 142, 136, 134, pană la borna silvică 132.
Limita sud-vestică este reprezentată de limita subparcelelor forestiere 68A, 68C, 68D,
pană la borna silvică 132.
Limita vestică este
reprezentată de limita subparcelei forestiere 68B.
Limita nord-vestică este
reprezentată de limita subparcelei forestiere 68B, pană la borna silvică 131.
Descrierea suprafeţei
Rezervaţia naturală Ostrovul Mare cuprinde grindul
Ostrovul Mare şi are parcelele şi subparcelele forestiere 68A-D, 69A-F, 70A-F,
70N, 71A-D, 71N, 72A-D, 72N, 73A-H, 73N, 74A-G, 75A-B, 104N, 105N, 106N din UP VI Calnovăţ a OS Corabia (judeţul Olt) şi
luciul de apă al Dunării, limitrof grindului.
Parcelele şi subparcelele silvice sunt preluate din
amenajamentul silvic al UP VI Calnovăţ
a OS Corabia întocmit în anul 2001.
B11. Rezervaţia naturală Pădurea
Pojoratele - 58 ha, localitatea Drăgăneşti de Vede, judeţul Teleorman
Descrierea limitelor
Limita nordică porneşte
din borna silvică 52, continuă pe linia parcelară prin borna silvică 76, pană la borna silvică 96.
Limita nord-estică porneşte
din borna silvică 96, continuă pană la borna silvică 95, limitată de paraul
Burdea.
Limita estică porneşte
din borna silvică 95, continuă prin borna silvică 94, apoi pe limita dintre
subparcelele 60Aşi 60C, pană
la intersecţia cu linia parcelară ce desparte parcela 59 de parcela 60.
Limita sud-estică porneşte din punctul de intersecţie al parcelelor 60 şi 59,
continuă pe limita subparcelelor 59 A şi 59 B, pană la intersecţia cu linia parcelară ce desparte parcelele 58 şi
59.
Limita sudică porneşte
de la intersecţia limitei sud-estice cu linia parcelară ce desparte parcela 59
de parcela 58 şi continuă pe aceasta prin borna silvică 73, pană la borna silvică 49.
Limita sud-vestică porneşte
din borna silvică 49, continuă pe linia parcelară pană la borna silvică 50.
Limita vestică porneşte
de la borna silvică 50, continuă pe linia parcelară, trecand prin bornele silvice 74 şi 75, pană la borna silvică 51.
Limita nord-vestică porneşte
de la borna silvică 51, continuă pe linia parcelară, pană la borna silvică 52.
Descrierea suprafeţei
Rezervaţia naturală Pădurea Pojoratele cuprinde parcelele şi subparcelele
silvice 46, 48, 59A, 60A şi 61 din UP IV Pojoratele a OS Roşiori de Vede, judeţul Teleorman.
Parcelele şi subparcelele silvice sunt preluate din
amenajamentul silvic al UP IV Pojoratele a OS Roşiori de Vede întocmit în anul 1995.
B12. Rezervaţia naturală
Pădurea Merişor-Cotul Zătuanului - 469 ha, comuna
Vanători, judeţul Vrancea
Descrierea limitelor
Limita nordică porneşte
din borna silvică 92, continuă spre est pană la borna silvică 90 (UP IX Bilieşti) şi borna silvică 91, înscriindu-se în teren în lungul unui
drum tehnologic ce desparte un ogor de vanătoare la nord de o livadă de nuci situată la sud. Limita nordică
se desfăşoară la sudul localităţii Ciuslea, pe direcţia vest-est, pană la albia Şiretului.
Limita estică porneşte
din borna silvică 91, trece prin bornele silvice 83, 71, 72, 68, 58, 53, 40 şi
41, pană la borna silvică 36
(UP IX Bilieşti), care separă
trupul de pădure propus pentru protejare de zona cu vegetaţie arbustivă sau
ierboasă şi de albia raului
Şiret.
Limita sudică porneşte
din borna silvică 36, situată la nord de balastiera de la Bilieşti, continuă în
amonte pe un braţ secundar al raului Şiret şi apoi pe liziera pădurii. Limita sudică traversează braţul
secundar al raului Şiret şi
continuă prin bornele silvice 42, 43, 44 şi 45, pană la borna silvică 50 (UP IX Bilieşti).
Limita vestică porneşte
din borna silvică 50, marchează contactul cu terenurile arabile situate la
vest, continuă pe marginea sinuoasă a pădurii cu bornele silvice 122, 121, 51,
57, 60, 63, 64, 65, 66, 79, 80, 84, 85, 86, 88, 89 şi se încheie la borna 92
(UP IX Bilieşti).
Descrierea suprafeţei
Rezervaţia naturală Pădurea Merişor-Cotul Zătuanului
cuprinde parcelele şi subparcelele silvice 13B-H, 14A-H, 15A-D, 16A-D, 17A-B, 18A-C, 19, 20A-P, 21A-F, 22A-B, 22N, 23A-H, 24A-D, 25N,
25A-G, 26A-G, 27N, 27A-P, 28A-I, 29A-B, 30A-J, 31, 32A-B, 33A-B, 34A-N, 35A-B,
36A-H.
Parcelele şi subparcelele silvice sunt preluate din
amenajamentul silvic al UP IX Bilieşti
a OS Focşani întocmit în anul 2001.