HOTARARE Nr. 1096 din 25 octombrie 2001
pentru aprobarea Protocolului Sesiunii a XIII-a a Comisiei mixte hidrotehnice
romano-ungare, semnat la Sighetu Marmatiei la 22 iunie 2001
ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 757 din 28 noiembrie 2001
In temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia Romaniei si ale art. 5
alin. 1 din Legea nr. 4/1991 privind incheierea si ratificarea tratatelor,
Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.
ARTICOL UNIC
Se aproba Protocolul Sesiunii a XIII-a a Comisiei mixte hidrotehnice
romano-ungare, semnat la Sighetu Marmatiei la 22 iunie 2001.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NASTASE
Contrasemneaza:
Ministrul apelor si protectiei mediului,
Aurel Constantin Ilie
p. Ministrul afacerilor externe,
Mihnea Motoc,
secretar de stat
PROTOCOLUL
Sesiunii a XIII-a a Comisiei mixte hidrotehnice romano-ungare
In baza prevederilor Conventiei pentru reglementarea problemelor
hidrotehnice referitoare la apele ce formeaza sau sunt intretaiate de
frontiera, semnata la Bucuresti la 25 iunie 1986 si intrata in vigoare la 20
noiembrie 1986, a avut loc la Sighetu Marmatiei, pe teritoriul Romaniei, in
perioada 19 - 22 iunie 2001, Sesiunea a XIII-a a Comisiei mixte hidrotehnice
romano-ungare.
Au participat:
Delegatia partii romane:
- Florin Stadiu - imputernicit
- dr. Costica Sofronie - insarcinat cu rezolvarea problemelor supleantului
imputernicitului
- Ane Marie Ciurea - expert, secretar al Comisiei mixte
- Valentin Apostol - expert
- Laura Stresina - expert
- Manuela Hanganu - expert
- Liviu Craciun - expert
- Radu Farcas - expert
- Iuliu Szekely - expert
Delegatia partii ungare:
- dr. Hajos Bela - imputernicit
- Antok Gabor - supleant al imputernicitului
- Simonfai Gyorgy - expert
- Domahidy Laszlo - expert, secretar al Comisiei mixte
- dr. Padar Istvan - expert.
Comisia mixta stabileste urmatoarea ordine de zi:
I. Informare asupra indeplinirii sarcinilor ce decurg din Protocolul
Sesiunii a XII-a a Comisiei mixte si din prevederile regulamentelor de aplicare
a Conventiei hidrotehnice si stabilirea masurilor necesar a fi luate in
continuare
II. Examinarea decontarii prestatiilor efectuate de parti in anul 2000
III. Examinarea programului lucrarilor care vor fi executate in anul 2001
pe sectoarele cursurilor de apa, vailor, depresiunilor, canalelor si sistemelor
de evacuare a apelor interne, mentionate la art. 1 din Conventia hidrotehnica,
si stabilirea proiectelor care urmeaza sa fie transmise pentru avizare de catre
Comisia mixta
IV. Examinarea stadiului de elaborare a proiectelor realizate in domeniul
de aplicare a Conventiei hidrotehnice cu asistenta terta, financiara si tehnica
V. Examinarea activitatii Comisiei ad-hoc si a proiectului de modificare a
regulamentului de functionare a Comisiei mixte
VI. Diverse
I. Informare asupra indeplinirii sarcinilor ce decurg din Protocolul
Sesiunii a XII-a a Comisiei mixte si din prevederile regulamentelor de aplicare
a Conventiei hidrotehnice si stabilirea masurilor necesar a fi luate in
continuare
1. Colaborare in domeniul gospodaririi apelor si hidrometeorologiei
A. Referitor la activitatea Subcomisiei de gospodarirea apelor si
hidrometeorologie
Comisia mixta constata ca:
- a fost infiintata Subcomisia de hidrometeorologie si gospodarirea apelor
prin unificarea subcomisiilor de hidrometeorologie, de informatica, comunicatii
de date si informatii si de gospodarirea apelor, care a avut doua intalniri: la
Oradea la 11 - 13 decembrie 2000 si, respectiv, la Gyula la 26 - 28 martie
2001;
- nu au avut loc intalniri separate ale expertilor pe domenii de
specialitate si sarcinile acestora au fost examinate in cadrul intalnirilor
Subcomisiei de gospodarirea apelor si hidrometeorologie, cu participarea
expertilor din aceste domenii;
- subcomisia si-a stabilit obiectivele-cadru, precum si sarcinile pentru
derularea activitatii ei in perioada urmatoare;
- partea romana propune efectuarea analizei eficientei volumului de date
schimbate intre parti si a actiunilor prevazute in regulamentele in vigoare, in
vederea realizarii obiectivelor Conventiei hidrotehnice cu costuri cat mai
mici.
Comisia mixta hotaraste:
- aproba procesele-verbale ale Subcomisiei de gospodarirea apelor si
hidrometeorologie, incheiate la Oradea la 13 decembrie 2000 si, respectiv, la
Gyula la 28 martie 2001;
- urmatoarea intalnire a subcomisiei va avea loc pe teritoriul roman in
trimestrul IV 2001 si va avea urmatoarea ordine de zi:
- trecerea in revista a indeplinirii sarcinilor cuprinse in
regulamentele in vigoare din domeniul gospodaririi apelor si hidrometeorologiei;
- analiza proceselor-verbale ale grupelor de experti pentru
hidrometeorologie, informatica si comunicatii de date, precum si gospodarirea
apelor;
- schimb de informatii in legatura cu intalnirea expertilor privind
problematica acviferului conului aluvionar al raului Mures;
- analiza eficientei volumului de date schimbate intre parti si a
actiunilor prevazute in regulamentele in vigoare, in vederea realizarii
obiectivelor Conventiei hidrotehnice cu costuri cat mai mici.
B. Referitor la activitatea grupelor de experti pe domenii de specialitate
a) In domeniul hidrometeorologiei
Comisia mixta constata ca:
- schimbul de date meteorologice, hidrologice si de alte informatii,
inclusiv de radar, prin calculator, s-a desfasurat pe baza prevederilor
Regulamentului privind transmiterea datelor si informatiilor meteorologice si
hidrologice intre Romania si Republica Ungara, adoptat la Sesiunea a X-a a
Comisiei mixte (Gyula, 22 - 26 septembrie 1997);
- in legatura cu transmiterea datelor radar, partea ungara procedeaza la
introducerea permanenta in fisierul stabilit al unui server FTP a imaginilor
radar, care pot fi apelate de catre partea romana. Partea romana solicita ca
imaginile radarelor de la Budapesta si Napkor sa fie disponibile in mod regulat
pe serverele FTP de la VITUKI, pentru a putea fi preluate in mod operativ de
catre INMH; avertizarile radar se vor desfasura in continuare in conformitate
cu anexa nr. 7.b la regulament;
- partile au efectuat corectarea si reeditarea anexei nr. 7.a la
Regulamentul privind transmiterea reciproca a datelor si informatiilor
meteorologice si hidrologice intre Romania si Republica Ungara;
- expertii partilor au cazut de acord ca pentru completarea datelor lipsa sa
instaleze un fisier special in serverul FTP, care sa fie accesibil in acest
scop;
- partea ungara a solicitat transmiterea, pentru statiile inscrise in anexa
nr. 4.a la Regulamentul de schimb de date hidrometeorologice, a datelor
transmise anterior pe microfilm, pentru anii 1976 - 1979, sub forma fiselor tip
anuar sau pe suport magnetic;
- trecand in revista modalitatile de transmitere a datelor pe baza
Regulamentului privind transmiterea reciproca a datelor si informatiilor
meteorologice si hidrologice, expertii partilor propun ca transmiterea acestora
prin intermediul telexului sa fie scoasa dintre modalitatile de transmitere si
propun rezolvarea problemei transmiterii datelor prin server FTP si, ca linie
de rezerva, e-mail si telefax, respectiv prin telefon. Ca urmare a acestui
fapt, subcomisia propune modificarea in consecinta a regulamentului, in
conformitate cu cele inscrise in procesul-verbal al subcomisiei de la Oradea
din 13 decembrie 2000. Din procesul-verbal al subcomisiei de la Gyula din 28
martie 2001 se constata ca partea ungara a operat schimbarile referitoare la
modul de comunicare a datelor din anexele la regulament si l-a predat partii
romane. Partea romana considera ca reeditarea acestui regulament nu este inca
oportuna din urmatoarele considerente:
- procesul uniformizarii datelor din regulamentele in vigoare este in
curs de derulare si actiunea va aduce modificari regulamentelor;
- cele doua procese-verbale ale subcomisiei nu au fost inca aprobate de
imputerniciti;
- exista posibilitatea sa survina unele schimbari in fluxul
informational al partii romane;
- partile si-au transmis reciproc anexa nr. 8 la regulament, cu
actualizarea adreselor si a numerelor de telefon ale institutiilor care
participa la schimbul de date;
- la cererea expertilor unguri partea romana a transmis modul de conversie
intre sistemul de referinta Marea Neagra/Marea Baltica pentru statiile
hidrometrice Turulung, Satu Mare si Domanesti; in vederea transmiterii acestui
sistem de conversie pentru statiile cuprinse in Regulamentul de aparare
impotriva inundatiilor produse de cursuri de apa este necesar ca partea romana
sa se adreseze organelor abilitate;
- a avut loc la VITUKI, pe teritoriul ungar, schimbul de experienta intre expertii
partilor privind elaborarea metodologiilor pentru prognozele hidrologice. Avand
in vedere necesitatea cunoasterii reciproce a dezvoltarilor tehnice si
stiintifice intre parti, subcomisia propune sa aiba loc o intalnire similara la
INMH Bucuresti;
- in legatura cu propunerile referitoare la remedierea neconcordantelor
existente in regulamentele in vigoare si pe baza materialelor schimbate intre
parti, Comisia mixta constata ca expertii partilor au cazut de acord ca partea
romana va pregati un material similar celui prezentat de partea ungara.
Problematica urmeaza sa se discute la intalnirea viitoare a subcomisiei;
- partea romana a transmis partii ungare cheile limnimetrice tabelare
valabile (luand in considerare anul 2000) pentru statiile hidrometrice cuprinse
in anexa nr. 1.a la procesul-verbal de la Hajduszoboszlo din 27 noiembrie 1992;
- partea ungara si-a exprimat disponibilitatea de a oferi posibilitatea
conectarii partii romane la sistemul de schimb de date prin microunde, care
opereaza in relatia ungaro-ucraineana, iar partea romana a solicitat in acest
sens punerea datelor pe serverul FTP de la VITUKI, pentru a fi accesibile
partii romane;
- totodata expertii partilor au cazut de acord sa colaboreze in cadrul
proiectelor PHARE/CBC in scopul dezvoltarii si functionarii unitare a
sistemului automat de transmitere a informatiilor;
- masuratorile comune de debit pentru anul 2000 s-au desfasurat in
conformitate cu Regulamentul privind efectuarea de observatii sistematice si
determinare in comun a resurselor de apa pe cursurile de apa ce formeaza
frontiera romano-ungara. Acestea au fost efectuate cu aparatura proprie a
fiecarei parti. Totodata a fost facuta evaluarea rezultatelor masuratorilor
comune de debit pentru anii 1999 si 2000 pe baza normelor in vigoare ale
fiecarei parti. Pentru anul 1999 abaterile rezultatelor de la media perechilor
de masuratori s-au incadrat in limita de eroare acceptabila de 10%, fiind
considerate bune. Pentru anul 2000 abaterile s-au incadrat in limita de eroare
acceptabila de 10%, fiind considerate bune, cu exceptia uneia singure, de
37,1%, inregistrata la sectiunea Remete pe Crisul Negru; aceasta din urma nu a
fost acceptata ca fiind buna.
Comisia mixta hotaraste:
- la solicitarea partii romane ca imaginile radarelor de la Budapesta si
Napkor sa fie disponibile in mod regulat pe serverele FTP de la VITUKI, pentru
a putea fi preluate in mod operativ de INMH, partea ungara va transmite
raspunsul pana la data de 1 septembrie 2001;
- continuarea masuratorilor de debit si in anul 2001;
- neacceptarea ca bun a rezultatului masuratorilor din sectiunea Remete pe
Crisul Negru, datorita abaterii mari de la limita admisibila; urmarirea in
continuare, cu atentie sporita, a rezultatelor masuratorilor in aceasta
sectiune, in vederea eliminarii abaterii inregistrate;
- crearea de fisiere speciale pe serverul FTP la INMH si VITUKI astfel
incat partile sa isi poata prelua si completa datele lipsa;
- continuarea schimbului de experienta dintre expertii romani si unguri,
implicati in elaborarea metodologiilor pentru prognozele hidrologice in cadrul
unei intalniri ce va avea loc pe teritoriul Romaniei, la INMH;
- remedierea neconcordantelor existente in regulamentele in vigoare,
privind datele transmise intre parti, in conformitate cu cele inscrise in
procesul-verbal al Subcomisiei de gospodarire a apelor si hidrometeorologie,
incheiat la Gyula la 28 martie 2001;
- efectuarea de catre partea romana a demersurilor necesare pentru a obtine
modul de conversie intre sistemul de referinta Marea Neagra/Marea Baltica
pentru statiile hidrometrice cuprinse in Regulamentul de aparare impotriva
inundatiilor produse de cursuri de apa;
- partea ungara sa studieze posibilitatea concreta de conectare si acces al
partii romane la sistemul ungaro-ucrainean prin microunde;
- analiza modului de asimilare a datelor furnizate de sistemele de
monitoring ce se realizeaza in bazinul Crisurilor si al Tisei Superioare in
cadrul proiectelor-oglinda PHARE/CBC in sistemul actual de transmitere a
datelor;
- urmatoarea intalnire a grupei de experti in domeniul hidrometeorologiei
va avea loc pe teritoriul ungar in trimestrul III al anului 2001, avand
urmatoarea ordine de zi:
- examinarea problemelor cuprinse in hotararile prezentului protocol,
referitoare la domeniul hidrometeorologiei;
- continuarea examinarii problemelor ramase deschise, care sunt
cuprinse in procesele-verbale ale Subcomisiei de hidrometeorologie si
gospodarirea apelor de la Oradea din 13 decembrie 2000 si, respectiv, de la
Gyula din 28 martie 2001.
b) In domeniul informaticii si comunicatiilor de date
Comisia mixta constata ca:
- la data de 17 octombrie 2000 s-a transmis partii romane o noua editie a
licentei serverului Lotus Domino R5 si un CD originar de la producator.
Serverul Lotus Notes a fost instalat in toamna anului 1999 la Bucuresti, dar nu
a fost folosit in mod regulat. Intrucat expertii partilor apreciaza ca
utilizarea retelei Internet si a serverelor FTP este mai buna pentru scopul
urmarit, propun implementarea si utilizarea acestora. Deoarece intre VITUKI
Budapesta si INMH Bucuresti functioneaza deja o conexiune prin server FTP, se
apreciaza ca nu este indicata utilizarea serverului Lotus Notes Domino;
- au fost amplasate servere tip FTP de capacitate similara celui anterior
in relatia dintre Directia apelor Crisuri - Oradea si Directia apelor Crisuri -
Gyula, acesta corespunzand mai bine scopurilor urmarite. Partile au implementat
serverele FTP, au implementat protocolul de acces si si-au transmis reciproc
datele ce permit accesarea acestora. Totodata expertii propun o perioada de
testare de o luna, dupa care sa aiba loc evaluarea rezultatelor testarii;
- in prezent schimbul zilnic de date dintre Oradea si Gyula se desfasoara
prin intermediul Internetului sub forma de e-mail;
- partile au nominalizat persoanele responsabile pentru schimbul de date;
- in cadrul schimbului de experienta dintre reprezentantii de la INMH
Bucuresti si VITUKI Budapesta expertii s-au informat reciproc asupra
dezvoltarii bazelor de date hidrologice proprii.
Comisia mixta hotaraste:
- implementarea si utilizarea serverelor FTP in transmiterea reciproca a
datelor intre VITUKI si INMH si renuntarea la utilizarea serverului Lotus Notes
Domino;
- evaluarea rezultatelor testului in relatia Oradea - Gyula si, in masura
in care acesta este reusit, schimbul reciproc de date sa se efectueze prin
sistemul de servere FTP, aceasta modalitate de schimb de date urmand sa fie extinsa
si pentru alte relatii, in conformitate cu prevederile regulamentelor in
vigoare;
- elaborarea de instructiuni privind schimbul de mesaje si informari text
in formate standardizate, altele decat schimbul curent de date intre parti,
prin utilizarea serverelor FTP;
- studierea in cadrul grupei de experti pentru informatica a posibilitatii
realizarii de proiecte PHARE/CBC, in scopul dezvoltarii si functionarii unitare
a sistemului de comunicatii de date;
- urmatoarea intalnire a grupei de experti in domeniul informaticii si
comunicatiilor de date va avea loc pe teritoriul ungar, in trimestrul III al
anului 2001, avand urmatoarea ordine de zi:
- examinarea problemelor cuprinse in hotararile prezentului protocol,
referitoare la domeniul informaticii si comunicatiilor de date;
- continuarea examinarii problemelor ramase deschise, care sunt
cuprinse in procesele-verbale ale Subcomisiei de hidrometeorologie si
gospodarirea apelor de la Oradea din 13 decembrie 2000 si, respectiv, de la
Gyula din 28 martie 2001.
c) In domeniul gospodaririi apelor
Comisia mixta constata ca:
- au fost analizate datele privind debitele anuale caracteristice din
perioadele 1946 - 1970 si 1986 - 1998. Deoarece in urma analizei s-au
inregistrat cazuri in contradictie cu logica scurgerii hidrologice, expertii
propun analiza in detaliu a datelor pentru determinarea cauzelor diferentelor
si gasirea unei solutii de rezolvare a problemei;
- in legatura cu concordarea datelor pentru stabilirea debitelor si a
stocurilor de apa in sectiunea de frontiera, partea romana va transmite o
propunere de metodologie de lucru in acest sens, urmand ca partea ungara sa isi
transmita observatiile in vederea acceptarii unei metodologii comune.
Regulamentul privind efectuarea de observatii sistematice si determinarea
in comun a resurselor de apa pe cursurile de apa ce formeaza frontiera
romano-ungara, prezentat anterior de partea ungara, urmeaza sa fie completat cu
metodologia comuna, precum si cu anexa nr. 6, in vederea negocierii intre
parti;
- au fost indeplinite sarcinile ce decurg din aplicarea regulamentului si a
instructiunilor de aplicare a acestuia. In anul 2001 urmeaza sa aiba loc prima
evaluare pe 5 ani a valorilor caracteristice ale debitelor;
- nu a avut loc intalnirea de experti pentru evaluarea resurselor de apa
ale conului aluvionar al Muresului;
- pentru stabilirea notiunilor de baza, in vederea elaborarii unui
regulament de colaborare in domeniul scurgerii apelor mici, partea ungara a predat
spre studiu partii romane o propunere in acest sens. In cadrul intalnirii
subcomisiei de la Gyula din 28 martie 2001 expertii partilor au cazut de acord
ca notiunile si parametrii de baza cu privire la scurgerea apelor mici sa
concorde cu definitiile Glosarului international de hidrologie, editat de OMM
si UNESCO, editia 1992, si din Directiva-cadru pentru apa 2.000/60/EC a UE.
Dupa analiza acestor documente expertii partilor isi vor transmite pana la 31
iulie 2001 lista notiunilor selectate, precum si o lista cu propuneri de
notiuni suplimentare ce pot fi utilizate in vederea elaborarii regulamentului
pentru ape mici. Partea ungara a transmis spre examinare partii romane studiul
"Analiza scurgerii transfrontiere romano-ungare". La intalnirea
subcomisiei de la Oradea din 11 - 13 decembrie 2000 partea romana si-a exprimat
opinia in legatura cu acest studiu.
Expertii partilor au apreciat ca prin examinarea in comun a regimului
scurgerii apelor se poate rezolva problema de tranzitare a apelor peste frontiera,
avand in vedere ca lucrarile existente asigura in majoritatea cazurilor doar
tranzitarea apelor mari. Scopul tranzitarii apelor este realizarea pe ambele
teritorii a unei stari favorabile a apelor.
Interesul ambelor parti este pastrarea lucrarilor existente, chiar daca
acestea influenteaza regimul scurgerii apelor in zona de frontiera.
Intr-o prima etapa trebuie examinate intr-un cadru complex cursurile de apa
si canalele care traverseaza frontiera, in vederea identificarii
posibilitatilor de tranzitare a apelor. Pe baza acestor analize urmeaza sa se
determine in viitor, pentru fiecare caz, necesarul de apa ecologica (debit,
calitate) in cazul tranzitarii apei de pe teritoriul roman pe cel ungar, cat si
de pe teritoriul ungar pe cel roman. De asemenea, trebuie evaluate stocurile de
apa disponibile peste debitele de apa salubre stabilite anterior, pentru
raurile care traverseaza frontiera, precum si cele utilizate. Totodata pentru
determinarea debitului ecologic este nevoie de o evaluare a situatiei actuale a
calitatii apelor (pe acele cursuri de apa si canale pe care in prezent exista
tranzitare de apa permanenta sau temporara), in scopul stabilirii starii de
calitate dorita a fi atinsa. Deoarece dezideratele enuntate impun executarea
unor lucrari speciale ce necesita resurse financiare, solutiile tehnice pentru
acestea vor fi stabilite dupa finalizarea examinarilor si analizelor cursurilor
de apa si ale canalelor.
Comisia mixta hotaraste:
- continuarea analizei datelor privind debitele anuale caracteristice din
perioadele 1946 - 1970 si 1986 - 1998;
- continuarea activitatii in vederea stabilirii unei metodologii comune de
concordare a datelor pentru stabilirea debitelor si a stocurilor in sectiunea
de frontiera;
- efectuarea primei evaluari a valorilor caracteristice ale debitelor pe 5
ani;
- continuarea activitatii in vederea elaborarii unui regulament de
colaborare in domeniul scurgerii apelor mici;
- in vederea identificarii posibilitatilor de tranzitare a apelor sa se procedeze
in conformitate cu cele inscrise in procesul-verbal al subcomisiei de la Oradea
din 13 decembrie 2000;
- urmatoarea intalnire a grupei de experti in domeniul gospodaririi apelor
va avea loc pe teritoriul ungar, in trimestrul III al anului 2001, avand
urmatoarea ordine de zi:
- examinarea problemelor cuprinse in hotararile prezentului protocol,
referitoare la domeniul gospodaririi apelor;
- continuarea examinarii problemelor ramase deschise, care sunt
cuprinse in procesele-verbale ale Subcomisiei de hidrometeorologie si
gospodarirea apelor de la Oradea din 13 decembrie 2000 si, respectiv, de la
Gyula din 28 martie 2001.
2. Colaborarea in domeniul apararii impotriva inundatiilor
Comisia mixta constata ca:
- ulterior verificarii pe teren a locurilor unde s-a rupt, respectiv a fost
taiat, digul mal drept pe Crisul Alb a avut loc la Oradea, in perioada 18 - 19
iulie 2000, o intalnire extraordinara a Subcomisiei pentru apararea impotriva
inundatiilor din cursuri de apa si ape interne si ca intalnirea ordinara a
subcomisiei a avut loc la Oradea in perioada 13 - 15 decembrie 2000.
In legatura cu problematica abordata la intalnirea extraordinara a
subcomisiei se precizeaza urmatoarele:
A. Intalnirea reprezentantilor Directiei apelor Crisuri - Oradea si ai
Directiei apelor - Gyula a avut loc la Gyula la 11 aprilie 2000. La intalnire
expertii partilor au cazut de acord asupra necesitatii taierii digului mal
drept pe Crisul Alb la km 0+100, in scopul evacuarii in emisar a apelor
provenite din revarsarea in urma ruperii digului mal drept la km 33+100, si au
convenit sarcinile ulterioare.
B. In cadrul deplasarii pe teren expertii au inspectat locul de ruptura a
digului mal drept pe Crisul Alb la km 33+100 si locul bresei executate in
sectiunea km 0+100 pentru readucerea apelor in emisar. Expertii au constatat ca
lucrarile de refacere a digurilor sunt in curs de desfasurare.
Totodata partea ungara a propus urmatoarele doua modalitati de compensare a
contravalorii lucrarilor executate:
- decontare;
- executarea unor lucrari de aparare impotriva inundatiilor, de interes
comun, pe teritoriul roman, cu efect pozitiv deosebit pe teritoriul ungar.
C. In procesele-verbale ale intalnirilor de experti, incheiate la Oradea la
8 septembrie 2000 si la Varsand la 4 octombrie 2000, s-a consemnat ca in ambele
locuri au fost terminate lucrarile de refacere a digurilor la parametrii
initiali.
D. In conformitate cu cele inscrise la pct. 7.4 al procesului-verbal
incheiat la intalnirea Subcomisiei pentru aparare impotriva inundatiilor din
cursuri de apa si ape interne de la Oradea, din 15 decembrie 2000, partea
romana a informat ca in perioada urmatorilor 4 ani se va realiza pe cursurile
de apa din partea de nord-vest a tarii un program de investitii cuprinzand 38
de lucrari de aparare impotriva inundatiilor; dintre acestea, lucrarile care
intra in domeniul de aplicare a Conventiei hidrotehnice vor fi inaintate spre
avizare Comisiei mixte.
In legatura cu urmarirea efectelor pe teritoriul roman ale unor lucrari
hidrotehnice de pe teritoriul ungar Comisia mixta mai constata:
- Barajul Bekes de pe Crisul Dublu de pe teritoriul ungar a functionat la
nivel ridicat in perioada 8 iunie - 2 octombrie 2000, in conformitate cu cele
prevazute in Regulamentul privind regimul de exploatare a barajului Bekes la
nivelul ridicat (+510 cm) de pe teritoriul ungar, corelat cu functionarea
statiei de pompare Ant de pe teritoriul roman;
- in continuare nu s-au realizat conditiile prevazute in Protocolul
Sesiunii a XI-a a Comisiei mixte, pct. 1.3, respectiv niveluri de apa peste
cota de 112,20 mdMB, astfel ca nu s-au putut efectua masuratori comune de
debite si niveluri pe canalul Lapi, in sectiunea de frontiera.
Comisia mixta mai constata ca:
- partea ungara a transmis partii romane studiul intitulat "Analiza
conditiilor formarii si scurgerii viiturilor pe Crisul Alb", elaborat
conform tematicii aprobate prin Protocolul Sesiunii a XII-a a Comisiei mixte;
- partea romana si-a exprimat acordul asupra tematicii referitoare la
analiza posibilitatilor si conditiilor de exploatare corelata a polderelor,
transmisa de partea ungara la Sesiunea a XII-a a Comisiei mixte; in vederea
realizarii acestei sarcini, expertii partilor au elaborat un program de lucru
cuprins in pct. 3 al procesului-verbal al intalnirii subcomisiei;
- in legatura cu propunerea partii ungare privind scoaterea din
Regulamentul de aparare impotriva inundatiilor din ape interne a statiei de
pompare Malomfok si a canalului de legatura Crisul Negru - Copolia, expertii
partilor, de comun acord, propun elaborarea unei noi evaluari care tine seama
si de tranzitarea permanenta a apei prin canalele de interes comun;
- partile au cazut de acord sa fie reluate discutiile referitoare la
schimbul de date de exploatare a acumularilor care ar putea influenta regimul
de scurgere la frontiera;
- potrivit hotararii comisiei ad-hoc, infiintata sub conducerea
supleantilor imputernicitilor in vederea reexaminarii regulamentelor de aparare
impotriva inundatiilor din cursuri de apa si ape interne si anexelor acestora,
expertii din subcomisie au elaborat un program de lucru;
- expertii celor doua parti au efectuat examinarea anuala pe teritoriile
celor doua tari, in perioada 8 septembrie - 20 octombrie 2000, a lucrarilor de
aparare impotriva inundatiilor produse de cursuri de apa si de ape interne din
domeniul de aplicare a Conventiei hidrotehnice. Cu ocazia verificarilor
expertii au consemnat in procesele-verbale ca lucrarile de aparare impotriva
inundatiilor sunt in stare corespunzatoare. Procesele-verbale intocmite cu
ocazia acestor examinari, ca forma si continut, sunt in conformitate cu cele
inscrise in anexa nr. 1 la Protocolul Sesiunii a XI-a a Comisiei mixte.
Comisia mixta hotaraste:
- aproba procesele-verbale incheiate la Gyula la 11 aprilie 2000, la Oradea
la 19 iulie 2000 si la 8 septembrie 2000, la Varsand la 4 octombrie 2000 si la
Oradea la 15 decembrie 2000;
- in vederea continuarii evaluarii propunerii privind scoaterea din
Regulamentul de aparare impotriva inundatiilor din ape interne a statiei de
pompare Malomfok si a canalului de legatura Crisul Negru - Copolia, partea
ungara trebuie sa elaboreze o noua evaluare inainte de urmatoarea intalnire a
subcomisiei, care sa tina seama si de evacuarea permanenta a apei prin canalele
de interes comun;
- urmatoarea intalnire a subcomisiei va avea loc pe teritoriul Republicii
Ungare in noiembrie 2001, dupa incheierea examinarii pe teritoriile celor doua
tari a lucrarilor de aparare impotriva inundatiilor produse de cursuri de apa
si de ape interne din domeniul de aplicare a Conventiei hidrotehnice, si va
avea urmatoarea ordine de zi:
- analiza propunerilor privind modalitatile de compensare a
contravalorii lucrarilor executate de partea ungara pe teritoriul romanesc, in
conformitate cu pct. 2 si 3 ale procesului-verbal al Subcomisiei de aparare
impotriva inundatiilor de la Oradea din 19 iulie 2000;
- evaluarea si concordarea studiilor intitulate "Analiza formarii
si conditiilor de scurgere a viiturilor pe Crisul Alb" elaborate de cele
doua parti, si intocmirea de propuneri pentru continuarea acestei activitati;
- avand la baza propunerea de tematica acceptata de comun acord,
elaborata conform programului de lucru, dupa analiza posibilitatilor de
exploatare corelata a polderelor, sa fie determinate acele poldere ce au efecte
pozitive asupra teritoriilor invecinate in perioada scurgerii apelor mari;
- continuarea examinarii propunerii partii ungare privind scoaterea
statiei de pompare Malomfok si a canalului de legatura Crisul Negru - Copolia
din Regulamentul de aparare impotriva inundatiilor produse de ape interne, in
baza noii evaluari, care tine cont si de tranzitarea permanenta a apei prin
canalele de interes comun;
- reluarea discutiilor referitoare la schimbul de date de exploatare a
acumularilor care ar putea influenta regimul de scurgere la frontiera;
- analiza situatiei reexaminarii regulamentelor de aparare impotriva
inundatiilor din cursuri de apa si din ape interne si a anexelor acestora;
- continuarea examinarii problemelor ramase deschise, care sunt
cuprinse in procesul-verbal al Subcomisiei de aparare impotriva inundatiilor
produse de cursuri de apa si de ape interne, incheiat la Oradea la 15 decembrie
2000.
3. Colaborarea in domeniul calitatii apelor
A. Referitor la analiza pentru anul 1998
Comisia mixta constata ca, referitor la hotararile cuprinse la pct. I.6
alin. 5/1 privind problemele calitatii apelor care formeaza sau sunt
intretaiate de frontiera, au avut loc urmatoarele intalniri:
- in sectiunea Pocsaj, raul Barcau, la data de 20 septembrie 1999, pentru
prelevarea in comun a probelor de apa pentru efectuarea intercalibrarii.
Totodata institutul VITUKI Rt a distribuit laboratoarelor implicate probele
sintetice spre a fi analizate, conform hotararii cuprinse la pct. I.6 din
Protocolul Sesiunii a XI-a a Comisiei mixte;
- la Debrecen, la data de 8 octombrie 1999, in conformitate cu prevederile
pct. 4.4 al Regulamentului de urmarire a calitatii apelor pe raurile care
formeaza sau sunt intretaiate de frontiera romano-ungara expertii
laboratoarelor partilor au evaluat rezultatele analizelor efectuate atat pe
probele naturale, cat si pe cele sintetice;
- la Oradea, intre 11 - 14 aprilie 2000, intalnirea Subcomisiei pentru
calitatea apelor.
Pe baza proceselor-verbale ale intalnirilor susmentionate Comisia mixta
constata urmatoarele:
- expertii partilor au realizat evaluarea calitatii apelor pentru anul
1998. Se poate constata ca rezultatele obtinute la majoritatea sectiunilor si
la indicatorii de calitate sunt comparabile. Neconcordantele nesemnificative
existente in cazul unor indicatori de calitate si la unele sectiuni de
prelevare de probe se datoreaza decalajului de doua saptamani in prelevarea
probelor;
- intercalibrarea laboratoarelor implicate poate fi apreciata ca fiind
buna.
Totodata Comisia mixta constata ca in cursul anului 1998, conform
prevederilor Regulamentului privind procedura de urmat in cazul poluarilor
accidentale periculoase ce nu se mai pot evita, in vigoare, nu s-au semnalat
poluari accidentale cu efect transfrontier.
B. Referitor la analiza pentru anul 1999
Comisia mixta constata ca referitor la hotararile cuprinse la pct. I.6
alin. 5/2 in problemele calitatii apelor care formeaza sau sunt intretaiate de
frontiera au avut loc urmatoarele intalniri:
- sectiunea Satu Mare, raul Somes, la 21 august 2000, pentru prelevarea in
comun a probelor de apa pentru efectuarea intercalibrarii; totodata institutul
VITUKI Rt a distribuit laboratoarelor implicate probele sintetice spre a fi
analizate;
- la Colibita, la 8 septembrie 2000, in conformitate cu prevederile pct.
4.4 al Regulamentului de urmarire a calitatii apelor pe raurile care formeaza
sau sunt intretaiate de frontiera romano-ungara, expertii laboratoarelor
partilor au evaluat rezultatele analizelor efectuate atat pe probele naturale,
cat si pe cele sintetice. Spre deosebire de practica anterioara s-a aplicat
procedura de validare a intercalibrarii Qualco-Danube, recunoscuta
international si pentru probele naturale (prelevate din Somes);
- la Szeged, in perioada 26 - 29 septembrie 2000, intalnirea Subcomisiei de
calitatea apelor;
- expertii partilor au realizat evaluarea calitatii apelor pentru anul
1999. Se poate constata ca rezultatele obtinute la majoritatea sectiunilor si
indicatorilor de calitate sunt comparabile. Neconcordantele nesemnificative
existente in cazul unor indicatori de calitate si la unele sectiuni de
prelevare de probe se datoreaza decalajului de doua saptamani in prelevarea
probelor, cat si diferentelor dintre etaloanele, reactivii, materialele si
parametrii instrumentelor utilizate;
- intercalibrarea laboratoarelor implicate poate fi apreciata ca fiind
buna, desi s-a utilizat procedura internationala de validare Qualco-Danube,
care este mai severa decat procedurile utilizate in anii anteriori. Expertii
partilor propun utilizarea acestei proceduri de validare si in viitor;
- poluarea accidentala produsa pe teritoriul Romaniei, pe Crisul Repede, la
data de 12 martie 1999, datorita interventiilor de eliminare a efectelor
acesteia, nu a avut efect transfrontier semnificativ. Partea ungara nu a
constatat pe cursul de apa daune cauzate mediului si mortalitati piscicole si
apreciaza buna colaborarea dintre organele abilitate ale partilor;
- partile s-au informat reciproc despre proiectele de interes comun aflate
in domeniul de competenta a acestei subcomisii;
- datorita imposibilitatii participarii reprezentantului Institutului RIZA
- Olanda, coordonatorul proiectului "Monitoringul calitatii apelor raului
Mures", rezultatele acestui proiect nu pot fi prezentate la aceasta
sesiune de catre acesta.
C. Referitor la elaborarea Regulamentului privind procedura de urmat in
cazul poluarilor accidentale periculoase care nu se mai pot evita, in vederea
armonizarii cu normele UE si metodologia folosita in cadrul centrelor
internationale de alarmare in caz de poluari accidentale la Dunare, Comisia
mixta constata ca:
- la intalnirea subcomisiei de la Oradea din 11 - 14 aprilie 2000 expertii
partilor au constatat ca in proiectele de text exista mai multe probleme in
discutie. In vederea armonizarii textelor in divergenta expertii partilor au
solicitat o intalnire extraordinara a subcomisiei, care a fost aprobata de
imputerniciti;
- la intalnirea extraordinara a subcomisiei de la Nyiregyhaza din 30 mai -
2 iunie 2000 s-a cazut de acord asupra majoritatii problemelor aflate in
discutie, partile mentinandu-si pozitia divergenta asupra alin. 2 si 4 ale
paragrafului 3 al proiectului de regulament;
- la intalnirea extraordinara a subcomisiei de la Szeged din 26 - 29
septembrie 2000 partile, in continuare, nu au cazut de acord asupra alin. 2 si
4 ale paragrafului 3 al proiectului de regulament, celelalte articole ale
regulamentului fiind insa considerate ca definitive.
D. Referitor la poluarile accidentale produse de la ultima sesiune pana in
prezent
Comisia mixta constata ca in perioada care a trecut de la ultima sesiune a
Comisiei mixte s-au produs doua poluari accidentale extraordinare
transfrontiere.
D.1. Cu ocazia poluarii cu cianuri din anul 2000 au avut loc o prelevare
comuna de probe si analiza acestora, cu participarea expertilor de la
Laboratorul SGA Satu Mare si Laboratorul FETIKOFE Nyiregyhaza, in sectiunea
Csenger, pe raul Somes, de pe teritoriul ungar, in ziua de 9 februarie 2000,
ora 9,00. Scopul prelevarii si analizei comune a fost concordarea si compararea
metodelor de analiza a cianurilor.
Laboratoarele partilor si-au transmis reciproc, la data de 4 februarie
2000, rezultatele proprii ale analizelor. La intalnire a fost intocmit un
proces-verbal.
In aceasta problema a avut loc la Satu Mare, la data de 8 februarie 2000, o
intalnire extraordinara a subcomisiei si a fost intocmit un proces-verbal.
De asemenea, au avut loc o prelevare comuna de probe in sectiunea
Tiszasziget, de pe teritoriul ungar, in amonte de frontiera ungaro-iugoslava,
pe raul Tisa, la data de 11 februarie 2000, la orele 10,00, 12,00 si 14,00 si
analiza acestora. La prelevarea de probe au participat expertii laboratoarelor
SGA Arad si ATIKOFE Szeged. Laboratoarele partilor si-au transmis reciproc rezultatele.
La intalnire a fost intocmit un proces-verbal.
D.2. Cu ocazia poluarii accidentale cu metale grele au avut loc o prelevare
comuna de probe si analiza acestora, cu participarea expertilor de la
Laboratorul SGA Satu Mare si Laboratorul FETIKOFE Nyiregyhaza, in sectiunea
Tiszabecs, pe raul Tisa, de pe teritoriul ungar, in ziua de 12 martie 2000, ora
17,15.
Ca urmare a acestui eveniment nu a avut loc o intalnire extraordinara a
subcomisiei.
*
* *
Se constata ca in ambele cazuri a avut loc o serie de demersuri nationale
si internationale speciale, in vederea examinarii acestor evenimente si
stabilirii de masuri ce se impun in aceste cazuri. Deoarece modul de tratare a acestor
cazuri a depasit cadrul Conventiei hidrotehnice, problematica a fost preluata
spre examinare si in cadrul altor comisii de experti, nationale si
internationale.
Comisia mixta hotaraste:
- aproba Regulamentul privind urmarirea calitatii apelor pe raurile care
formeaza sau traverseaza frontiera romano-ungara, reactualizat si completat, pe
baza hotararii cuprinse la pct. I.6 al Protocolului Sesiunii a XI-a a Comisiei
mixte, care constituie anexa nr. 1 la prezentul protocol. Anexele regulamentului
urmeaza sa fie concordate in vederea finalizarii la prima intalnire a
subcomisiei;
- aproba procesele-verbale intocmite la intalnirile ordinare ale
Subcomisiei de calitatea apelor de la Oradea, din 14 aprilie 2000, si de la
Szeged, din 29 septembrie 2000, si ia act de procesele-verbale extraordinare
ale subcomisiei de la Satu Mare, din 8 februarie 2000, si Nyiregyhaza, din 2
iunie 2000;
- continuarea in scopul finalizarii negocierilor in vederea armonizarii cu
normele UE si metodologia folosita in cadrul centrelor internationale de
alarmare in caz de poluari accidentale la Dunare a Regulamentului privind
procedura de urmat in cazul poluarilor accidentale periculoase care nu se mai
pot evita;
- completarea art. 5 al Regulamentului de urmarire a calitatii apelor
raurilor transfrontiere, pentru raul Somes, cu elementele chimice plumb si
cianuri, cu aplicabilitate imediata;
- laboratoarele implicate ale partilor trebuie sa efectueze validarea
rezultatelor analizelor probelor naturale si sintetice pe baza metodologiei
internationale de validare Qualco-Danube;
- urmatoarea intalnire a Subcomisiei pentru calitatea apelor va avea loc pe
teritoriul roman in octombrie 2001, avand urmatoarea ordine de zi:
- continuarea negocierilor in scopul finalizarii textului noului
Regulament privind procedura de urmat in cazul poluarilor accidentale
periculoase care nu se mai pot evita;
- evaluarea si comentarea rezultatelor analizelor calitatii apelor in
anul 2000;
- aprecieri asupra actiunii de intercalibrare a laboratoarelor
participante la supravegherea calitatii apelor raurilor care formeaza sau
traverseaza frontiera romano-ungara;
- trecerea in revista a poluarilor accidentale;
- prezentarea proiectului Monitoringul calitatii apelor raului Mures,
coordonat de Institutul RIZA - Olanda, in cadrul viitoarei intalniri a
subcomisiei, in vederea valorificarii rezultatelor acestuia.
4. Reactualizarea si perfectionarea unor regulamente
Comisia mixta constata ca intalnirea prevazuta la pct. I.8 al Protocolului
Sesiunii a XII-a a Comisiei mixte pentru a examina si a face propuneri privind
reactualizarea Regulamentului privitor la trecerea frontierei si la contactul
dintre organele hidrotehnice ale Republicii Socialiste Romania si ale
Republicii Populare Ungare a avut loc la Gyula in perioada 29 - 30 martie 2001.
La intalnire expertii partilor s-au informat reciproc in legatura cu
legislatia privind reglementarea trecerii frontierei de stat romano-ungare in
interesul serviciului si au examinat posibilitatea reactualizarii
Regulamentului privitor la trecerea frontierei si la contactul dintre organele
hidrotehnice ale Republicii Socialiste Romania si ale Republicii Populare
Ungare, incheiat la 29 noiembrie 1971.
Expertii partilor au constatat ca baza legala a reactualizarii
regulamentului o constituie Acordul dintre Guvernul Republicii Socialiste
Romania si Guvernul Republicii Populare Ungare privind unificarea permiselor de
trecere a frontierei romano-ungare in interesul serviciului, semnat la
Budapesta la 18 martie 1982.
Comisia mixta hotaraste:
- aproba procesul-verbal incheiat la Gyula la 30 martie 2001;
- expertii partilor se vor intalni pe teritoriul Romaniei in trimestrul III
al anului 2001, in vederea elaborarii textului comun si reactualizat al
regulamentului intitulat "Regulament privitor la trecerea frontierei si la
contactul dintre organele hidrotehnice ale Romaniei si ale Republicii
Ungare";
- propunerea de text definitiva a regulamentului va fi inaintata spre
aprobare la Sesiunea a XIV-a a Comisiei mixte;
- in continuare aceasta problema va fi discutata in cadrul comisiei ad-hoc
conduse de supleantii imputernicitilor.
5. Intalnirea imputernicitilor pentru verificarea pe teren a lucrarilor
hidrotehnice
Comisia mixta constata ca verificarea lucrarilor in comun de catre
imputerniciti, stabilita la Sesiunea a XII-a a Comisiei mixte, nu a avut loc
datorita unor conditii obiective asupra carora imputernicitii s-au informat in
timp util.
Comisia mixta hotaraste:
- in situatia in care va aparea necesitatea examinarii unor lucrari
hidrotehnice la nivelul imputernicitilor, acestia se vor intalni la invitatia
oricaruia dintre ei.
6. Colaborarea organelor teritoriale
Imputernicitii au apreciat colaborarea directa dintre organele teritoriale
ale partilor, desfasurata intre cele doua sesiuni, in diferitele domenii ale
gospodaririi apelor care formeaza sau sunt intretaiate de frontiera de stat.
Totodata au convenit sa sprijine in continuare colaborarea directa dintre
organele teritoriale in domeniul lor de competenta, precum si participarea
specialistilor din organele centrale si teritoriale la manifestarile din
domeniul gospodaririi apelor, organizate de oricare dintre parti.
II. Examinarea decontarii prestatiilor efectuate de parti in anul 2000
1. Decontarea de catre partea ungara a prestatiilor efectuate de partea
romana in anul 2000
Comisia mixta constata:
- in cursul anului 2000 livrarea de apa pentru Domeniile Hergheliei de Stat
Mezohegyes (Mezohegyesi Allami Menesbirtok) s-a desfasurat in conformitate cu
Regulamentul privind decontarea cheltuielilor pentru livrari de apa si pompari
de ape interne, pe baza contractelor incheiate de furnizorii: Compania Nationala
"Apele Romane" - S.A. si Societatea Nationala "Imbunatatiri
Funciare" - S.A., pe de o parte, si de beneficiarul Domeniile Hergheliei
de Stat Mezohegyes, pe de alta parte;
- volumul livrat in perioada 1 aprilie - 30 septembrie 2000 a fost de 1.006.884
mc, fiind decontat si achitat integral;
- in vederea asigurarii dilutiei apelor termale cu continut ridicat de
saruri, ajunse la suprafata impreuna cu gazele de sonda in zona comunei
Pusztaszolos, in vederea introducerii lor in raul Mures, in cursul anului 2000
a fost livrat un volum de apa de pe teritoriul roman pe teritoriul ungar.
Livrarea s-a efectuat in conformitate cu contractele incheiate de furnizorii:
Compania Nationala "Apele Romane" - S.A. si, respectiv, Societatea
Nationala "Imbunatatiri Funciare" - S.A., pe de o parte, si de
beneficiarul S.C. MAROSVIZ Apatfalva - Mezohegyes Ontozo es Vizszolgaltato Kft
S.R.L., cu sediul in orasul Hodmezovasarhely, pe de alta parte. Livrarea s-a
desfasurat conform prevederilor cuprinse in Regulamentul privind decontarea
cheltuielilor pentru livrari de apa si pompari de ape interne;
- volumul livrat in perioada 28 octombrie - 1 decembrie 2000 a fost de
876.130 mc, fiind decontat si platit integral;
- cu ocazia examinarii lucrarilor hidrotehnice (procesele-verbale incheiate
la Arad la 20 octombrie 2000 si la Szeged la 8 septembrie 2000) expertii celor
doua parti au constatat ca lucrarile hidrotehnice pentru livrarea apei sunt
mentinute in stare de functionare;
- Domeniile Hergheliei de Stat Mezohegyes si Compania Nationala "Apele
Romane" - S.A., respectiv Societatea Nationala "Imbunatatiri
Funciare" - S.A. au incheiat la data de 20 martie 2001, la Arad, contracte
separate de livrare a apei si de prestari de servicii pentru anul 2001.
Comisia mixta hotaraste:
- Comisia mixta trebuie sa fie informata in legatura cu rezultatul
tratativelor pentru incheierea unor contracte de livrare a apei.
2. Decontarea pomparii de catre partea ungara a apelor interne provenite de
pe teritoriul roman
Comisia mixta constata ca in anul 2000 partea ungara nu a efectuat pompari
de ape interne provenite de pe teritoriul Romaniei si, ca urmare, partea romana
nu are de efectuat plati.
III. Examinarea programului lucrarilor in executie in anul 2001 pe sectoarele
cursurilor de apa, vailor, depresiunilor, canalelor si sistemelor de evacuare a
apelor interne, mentionate la art. 1 din Conventia hidrotehnica, si stabilirea
proiectelor care urmeaza sa fie transmise pentru avizare catre Comisia mixta
1. Examinarea proiectelor transmise intre parti
Comisia mixta a examinat proiectele pe care partile si le-au transmis
reciproc pe baza protocoalelor anterioare.
Comisia mixta ia act de informarea partii ungare, conform careia elaborarea
si executarea proiectelor prevazute pentru avizare conform cap. III din
Protocolul Sesiunii a XII-a a Comisiei mixte, intitulate: "Constructie
sectiune pentru amplasare debitmetru cu ultrasunete pe Crisul Alb mal stang, km
7+946 (PHARE/CBC)" si "Constructie sectiune pentru amplasare
debitmetru cu ultrasunete pe Crisul Negru mal drept, km 15+342
(PHARE/CBC)", s-au amanat, intrucat faza a II-a a proiectului PHARE/CBC nu
a fost aprobata la Bruxelles.
Comisia mixta hotaraste:
Avizeaza favorabil urmatoarele proiecte:
Pe teritoriul Romaniei:
1. Zid de sprijin vama Varsand pentru amplasament magazin in regim
"duty free" S.C. EUROAVIPO - S.A., Crisul Alb dig mal stang, km
0+000-0+049
2. Zid de sprijin vama Varsand pentru amplasament magazin in regim
"duty free" S.C. TRANSEUROIMPEX - S.R.L. Bucuresti, Crisul Alb dig
mal stang, km 0+054-0+094
3. Zid de sprijin vama Varsand pentru amplasament magazin in regim
"duty free" S.C. GFS TRADING COM - S.R.L., Crisul Alb dig mal stang,
km 0+094-0+144
4. Zid de sprijin vama Varsand, pentru amplasament magazin in regim
"duty free" S.C. MARCOIMPEX - 8000 - S.A. Bucuresti, Crisul Alb mal
stang, km 0+144-0+211.
Pe teritoriul Ungariei:
1. Reconstructie statie de pompare Nagyecsed, Crasna dig mal drept, km
27+390
2. Refacere lucrare de consolidare nr. S-18/11 pe Crisul Repede, Crisul
Repede dig mal stang, km 48+600-48+750
3. Reconstructie canal principal Kiralyhegyes - Szarazer, km 51+612-85+264
(PHARE/CBC)
4. Reconstructie canal principal Kutaser, refacerea lucrarilor de arta, km
0+038, km 4+990, km 14+990, km 22+202
5. Refacere mira hidrometrica Nagylak pe Mures, dig Mures mal drept, km
49+300.
2. Nota privind lucrarile noi
Programul lucrarilor noi in anul 2001 constituie anexa nr. 2 la prezentul
protocol.
Comisia mixta, dupa examinarea programului de lucrari, a stabilit ca
urmatoarele documentatii tehnice trebuie sa fie supuse spre avizare:
Pe teritoriul Romaniei:
1. Indiguire si consolidari de mal pe raul Tisa, intre bornele de frontiera
254-319
2. Prevenirea inundatiilor in b.h. Tisa Superioara
3. Lucrari pentru inlaturarea calamitatilor naturale produse in b.h. Barcau
in 1997, in judetele Bihor si Salaj
4. Prevenirea inundatiilor in b.h. Crisuri
5. Amenajare rau Crisul Alb pe sectorul Bocsig - Varsand - frontiera
6. Ecologizarea raului Tur.
Pe teritoriul Republicii Ungare:
1. Reconstructie stavilar Nagyecsed, raul Crasna mal drept, km 27+300
2. Reconstructie statie de pompare Nagyecsed, canal principal Lapi, km
0+000
3. Intarire dig mal stang, raul Tur, km 10+900-12+800
4. Regularizare aparare inundatii, raul Barcau, km 54+800-56+800
5. Intarire dig mal drept Crisul Dublu, etapa III, km 30+200-31+671
6. Reconstructie statie de pompare Hosszufok II (constructii+montaj),
confluenta canalului Hosszufok - Hatarter - Culiser
7. Realizare sistem de irigatii 420 ha - S.R.L. Agroferr Kisdombegyhazi,
canal principal Tiganca, km 4+075.
Comisia mixta hotaraste:
- partile isi vor transmite pana la data de 1 august 2001 documentatia
tehnica a lucrarilor mentionate si punctul lor de vedere in termen de 60 de
zile de la primirea documentatiei.
IV. Examinarea stadiului de elaborare a proiectelor realizate in domeniul
de aplicare a Conventiei hidrotehnice cu asistenta tehnica sau financiara terta
Imputernicitii s-au informat reciproc in legatura cu proiectele si cu
lucrarile realizate cu asistenta tehnica si financiara terta, ce sunt cuprinse
in anexa nr. 3 la prezentul protocol.
Comisia mixta hotaraste:
- sa sprijine si sa urmareasca in continuare proiectele care se realizeaza
in domeniul de aplicare a Conventiei hidrotehnice cu asistenta tehnica si
financiara terta.
V. Trecerea in revista a activitatii comisiei ad-hoc si a propunerii
referitoare la modificarea Regulamentului de functionare a Comisiei mixte
Comisia mixta constata ca:
- intalnirea prevazuta la pct. V.3 din Protocolul Sesiunii a XII-a a
Comisiei mixte, in vederea trecerii in revista si examinarii regulamentelor in
vigoare ce formeaza anexa nr. 3 la Conventia hidrotehnica, a avut loc la
Debrecen in perioada 30 august - 1 septembrie 2000;
- comisia ad-hoc infiintata sub conducerea supleantilor imputernicitilor a
formulat unele propuneri de modificare a textului Regulamentului de functionare
a Comisiei mixte;
- pentru celelalte regulamente comisia ad-hoc a facut unele constatari si a
elaborat un program de reactualizare si de lucru.
Comisia mixta hotaraste:
- aproba procesul-verbal incheiat la Debrecen la 1 septembrie 2000;
- aproba modificarea Regulamentului de functionare a Comisiei mixte ce
constituie anexa nr. 4 la prezentul protocol;
- urmatoarea intalnire a comisiei ad-hoc infiintate sub conducerea
supleantilor imputernicitilor va avea loc in trimestrul III al anului 2001 pe
teritoriul Romaniei, prilej cu care se va evalua stadiul de indeplinire a
programului de reactualizare a regulamentelor elaborate in comun.
VI. Diverse
1. Stadiul elaborarii noului acord hidrotehnic
Comisia mixta constata ca intalnirea delegatiilor celor doua tari in
vederea elaborarii propunerii de text pentru noul acord hidrotehnic a avut loc
la Budapesta in perioada 20 - 23 iunie 2000.
Comisia mixta ia nota de cele cuprinse in aidememoire-ul incheiat cu acel
prilej.
Comisia mixta considera oportuna organizarea in continuare a unor intalniri
in vederea continuarii negocierilor pentru elaborarea textului noului acord
hidrotehnic.
2. Locul, data si ordinea de zi preliminara a urmatoarei sesiuni ordinare a
Comisiei mixte
Comisia mixta hotaraste ca urmatoarea sesiune ordinara sa aiba loc pe
teritoriul Republicii Ungare in cursul trimestrului IV al anului 2001, cu
urmatoarea ordine de zi preliminara:
I. Informare asupra indeplinirii sarcinilor ce decurg din Protocolul
Sesiunii a XIII-a a Comisiei mixte, din prevederile regulamentelor de aplicare
a Conventiei hidrotehnice si stabilirea masurilor necesare a fi luate in
continuare
II. Examinarea decontarii prestarilor efectuate de parti in anul 2001
III. Examinarea programului lucrarilor care vor fi executate in anul 2002
pe sectoarele cursurilor de apa, vailor, depresiunilor, canalelor si sistemelor
de evacuare a apelor interne, mentionate la art. 1 din Conventia hidrotehnica,
si stabilirea proiectelor care urmeaza a fi transmise pentru avizare de catre
Comisia mixta
IV. Examinarea stadiului de elaborare a proiectelor realizate in domeniul
de aplicare a Conventiei hidrotehnice cu asistenta financiara si tehnica terta
V. Examinarea activitatii si a propunerilor formulate de comisia ad-hoc
VI. Diverse.
Anexele nr. 1 - 4 la prezentul protocol fac parte integranta din acesta.
Hotararile prezentului protocol vor intra in vigoare dupa aprobarea lor de
catre guvernele celor doua tari.
Prezentul protocol a fost incheiat la Sighetu Marmatiei la 22 iunie 2001,
in doua exemplare originale, fiecare in limba romana si in limba maghiara,
ambele texte fiind egal autentice.
Imputernicitul partii romane,
Florin Stadiu
Imputernicitul partii ungare,
dr. Hajos Bela
ANEXA 1
la protocol
Regulament reeditat ca urmare a hotararilor Sesiunii a XI-a/1998
REGULAMENT
privind urmarirea calitatii apelor pe raurile care formeaza sau traverseaza
frontiera romano-ungara
Art. 1
Scopul prelevarilor de probe de apa, al analizelor si evaluarii
Scopul prelevarilor de probe de apa, al analizelor fizico-chimice,
biologice, bacteriologice si al evaluarii calitatii apelor, care se executa de
organele de gospodarire a apelor din Romania si de organele pentru protectia
mediului din Republica Ungara, este aprecierea comuna a starii si tendintelor
generale ale calitatii apelor.
Art. 2
Locul de prelevare a probelor si de masurare a debitului de apa
Prelevarile de probe de apa se efectueaza pe urmatoarele rauri:
Tur Crisul Repede
Somes Crisul Negru
Crasna Crisul Alb
Barcau Mures
Ier
Prelevarea probelor de apa se efectueaza de fiecare parte pe teritoriul
propriu, in apropierea frontierei, in sectiunile precizate in anexa nr. 1.
In cursul actiunii de prelevare a probelor de apa trebuie specificata si
valoarea debitului.
Sectiunile de masurare a debitelor sunt precizate, de asemenea, in anexa
nr. 1.
Art. 3
Organele locale de gospodarire a apelor, respectiv de protectie a mediului,
care efectueaza prelevarile de probe, analizele de apa si masuratorile de
debite
Adresele, numerele de telefon si telefax ale organelor locale de
gospodarire a apelor, respectiv de protectie a mediului, care efectueaza
prelevarile de probe, analize si masuratori de debite, sunt cuprinse in anexa
nr. 2.
Art. 4
Frecventa si datele prelevarii probelor de apa
1. Prelevarile de probe de apa si analizele fizico-chimice, biologice si
bacteriologice se vor efectua lunar, de catre fiecare parte pe teritoriul
propriu, in sectiunile precizate in anexa nr. 1, partea ungara in prima
saptamana a lunii si partea romana in a treia saptamana a lunii.
2. In cadrul acestui program, de doua ori pe an, prelevarea probelor de apa
si analiza calitatii apelor se vor efectua in comun, alternativ, pe teritoriul
roman, respectiv pe teritoriul ungar, conform celor ce se vor stabili de
subcomisia de experti pentru calitatea apelor.
Cu aceasta ocazie reprezentantii organelor teritoriale vor corela
rezultatele masuratorilor efectuate in perioada anterioara.
3. In cazul in care prelevarile de probe de apa nu pot incepe la datele
stabilite, din cauza unor conditii deosebite, organul teritorial anunta, cu
minimum 48 de ore inainte de data stabilita, organul corespondent al celeilalte
parti asupra amanarii si cauzei acesteia si totodata informeaza asupra unei noi
date.
4. In cazul intercalibrarii expertii celor doua parti vor efectua in
laboratoarele proprii analiza unei probe de apa prelevate in comun, alternativ,
pe teritoriul roman si pe teritoriul ungar, dintr-o sectiune mentionata in
anexa nr. 1. Dupa o luna de la efectuarea analizei expertii laboratoarelor se
vor intalni pentru compararea si aprecierea rezultatelor. Concluziile
rezultatelor se consemneaza intr-un proces-verbal.
Art. 5
Indicatorii de calitate a apelor care se analizeaza
Se efectueaza analiza urmatorilor indicatori fizico-chimici, biologici si
bacteriologici de calitate a apelor:
- debit Q
- temperatura Tw
- pH pH
- consumul chimic de oxigen/KMnO4 COD
- oxigen dizolvat DO
- consum biochimic de oxigen la 5 zile BOD5
- total substante dizolvate (reziduu fix) TDS
- conductivitate la 105 grade Celsius Conductivity
- cloruri Cl
- sulfati SO4
- calciu Ca
- magneziu Mg
- sodiu Na
- potasiu K
- amoniu NH4
- nitriti NO2
- nitrati NO3
- ortofosfati PO4
- fier Fe
- mangan Mn
- crom Cr
- cupru Cu
- plumb Pb
- zinc Zn
- fenoli Phenols
- cianuri Cyanids
- detergenti anionactivi ANAdet.
- uleiuri minerale OIL(UV)
- clorofila a Clorophyll-a
- coliformi totali Total
Coliform
(37 grade C)
Analize pentru metale grele si coliformi totali se efectueaza cu exceptia
raurilor Crisul Repede, Crisul Alb, Crisul Negru, Barcau si Ier.
Pe raul Crasna nu se efectueaza analize pentru indicatorul Cr si Pb.
Pe raul Somes nu se efectueaza analize pentru indicatorul Cr si se
efectueaza analize pentru elementele chimice Pb si cianuri.
Lista indicatorilor de calitate a apelor enumerati anterior poate fi
modificata prin hotarare a Comisiei mixte hidrotehnice romano-ungare.
Art. 6
Masuri legate de prelevarile de probe si analizele de apa
Pentru efectuarea prelevarilor de probe si analizelor de apa expertii
fiecarei parti se deplaseaza in sectiunile de pe teritoriul propriu, mentionate
in anexa nr. 1, in saptamana stabilita. Dupa prelevarea probelor de apa acestea
se transporta la laboratorul care efectueaza analizele.
Cele doua prelevari se efectueaza de o parte si de cealalta parte a
frontierei, alternativ la o jumatate de an.
Pentru realizarea acestei sarcini organele teritoriale desemnate isi vor
asigura transportul si cheltuielile proprii.
In ceea ce priveste datele si locul prelevarii si analizarii in comun a
probelor de apa, pentru intercalibrare, acestea se propun de catre subcomisia
de experti.
Art. 7
Modul de prelevare a probelor de apa
Probele de apa se recolteaza in firul apei.
Prelevarea probelor de apa se face de la o adancime de 0,2 - 0,4 m sub
oglinda apei, iar proba pentru determinarea continutului de substante
extractibile se preleveaza de la 0,1 m sub oglinda apei.
Pentru prelevare se foloseste un vas cu care se poate recolta deodata
cantitatea de apa necesara, pe care se determina indicatorii de calitate
stabiliti la art. 5.
In momentul prelevarii probelor de apa se va masura temperatura aerului si
se vor aprecia conditiile meteorologice (nebulozitate, timp ploios, vant),
starea ghetii, culoarea apei, mirosul, precum si prezenta peliculei si a
corpurilor plutitoare vizibile.
Art. 8
Efectuarea analizelor fizico-chimice, biologice si bacteriologice
Analizele fizico-chimice, biologice si bacteriologice pentru indicatorii de
calitate a apei prevazuti la art. 5 se executa conform celor mentionate in
anexa nr. 3.
Rezultatele analizelor, precum si celelalte date caracteristice se
consemneaza intr-un buletin conform anexei nr. 4.
Art. 9
Evaluarea calitatii apelor
Pentru evaluarea calitatii apelor se utilizeaza cele 24 de rezultate ale
analizelor fizico-chimice, biologice si bacteriologice, care se efectueaza
anual, cate 12 de fiecare parte, care se vor inscrie de catre fiecare parte in
buletine centralizatoare, pe rauri, care vor fi transmise reciproc dupa cum
urmeaza:
- pentru primul semestru, pana la data de 15 septembrie;
- pentru ultimul semestru, pana la data de 15 februarie.
Pe baza sirurilor de date inscrise in buletinele centralizatoare fiecare
parte va stabili urmatoarele valori tipice statistice: valoarea minima,
valoarea maxima, valoarea medie, abaterea medie standard si valoarea relativa
cu frecventa de 90%; in cazul oxigenului dizolvat se va considera valoarea
relativa cu frecventa de 10% (anexa nr. 5).
Cu ocazia intalnirii anuale a subcomisiei de experti se vor examina atat
rezultatele analizelor efectuate de catre fiecare parte, cat si rezultatele
prelucrarilor celor doua parti, conform metodologiei mentionate anterior, si pe
aceasta baza se vor trage concluzii privind tendintele globale de variatie
anuala a calitatii apelor.
O data la 5 ani, pe baza datelor acumulate, se va efectua in comun o
analiza de tendinta, utilizandu-se intreg sirul de date incepand din anul 1987.
Art. 10
Dispozitii finale
Regulamentul poate fi modificat, daca este necesar, prin hotarare a
Comisiei mixte hidrotehnice romano-ungare.
*
* *
Anexele nr. 1 - 5 la prezentul regulament constituie parte integranta a
acestuia.
Prezentul regulament a fost elaborat in doua exemplare originale, fiecare
in limba romana si limba maghiara, ambele texte fiind egal autentice.
Imputernicitul partii romane,
Florin Stadiu
Imputernicitul partii ungare,
dr. Hajos Bela
ANEXA 2
la protocol
NOTA
privind lucrarile noi in anul 2001 pe sectoarele indicate in anexa la
conventie, cu privire la cursurile de apa, vaile, depresiunile, canalele si
sistemele de evacuare a apelor interne prevazute la art. I din conventie
________________________________________________________________________________
Nr. Amplasamentul Unitatea Volumul Stadiul
crt. Denumirea lucrarii (km) de total de
avizarii
masura executie
lucrarii
________________________________________________________________________________
Pe teritoriul Romaniei
1. Indiguire si consolidari 254 - 319 km km dig 30,15 3.2
de mal pe raul Tisa, intre
bornele de frontiera
254 - 319
2. Prevenirea inundatiilor b.h. Tisa buc. 1 3.2
in b.h. Tisa Superioara
3. Lucrari pentru inlaturarea b.h. Barcau km dig 27,6 3.2
calamitatilor naturale km canal 10,2
produse in b.h. Barcau in mil. mc 15,1
1997, in judetele Bihor acumulat
si Salaj
4. Prevenirea inundatiilor b.h. Crisuri buc. 1 3.2
in b.h. Crisuri
5. Amenajare rau Crisul Alb b.h. Crisul Alb km 74 3.2
pe sectorul Bocsig -
Varsand - frontiera
6. Ecologizarea raului Tur b.h. Tur buc. 1 3.2
Pe teritoriul Ungariei
1. Reconstructie stavilar Crasna mal drept, buc. 1 3.2
Nagyecsed km 27+300
2. Reconstructie statie de canal principal buc. 1 3.2
pompare Nagyecsed Lapi, km 0+000
3. Intarire dig mal stang Tur, mc 25.000 3.2
km 10+900-12+800
4. Regularizare aparare Barcau 54+800 - mc 25.000 3.2
inundatii Barcau 56+800 (Gaborjan)
5. Intarire dig mal drept Crisul Dublu mc 10.869 3.2
Crisul Dublu, et. III mal drept,
km 54+800-56+800
6. Intarire dig mal drept Crisul Dublu mc 4.580 1.3
Crisul Dublu, et. IV mal drept,
km 24+131-25+288
7. Reconstructie baraj Bekes Crisul Dublu, buc. 1 1.3
km 26+310
8. Reconstructie (constructii Confluenta canal buc. 1 3.2
+ montaj) statie pompare Hosszufoc -
Hosszufoc II Hatarter - Culiser
9. Realizare sistem de Canal principal buc. sistem 3.2
irigatii 420 ha - S.R.L. Tiganca, km 4+075 Rovatti
Agroferr Kisdombegyhazi 10E-3,
tip
300 l/s
________________________________________________________________________________
NOTA:
1.1. Lucrari avizate la sesiunea anterioara a Comisiei mixte pe baza de
documentatii transmise.
1.2. Lucrari avizate la sesiuni anterioare ale Comisiei mixte pe baza
programului de lucrari, fara a se transmite documentatii.
1.3. Lucrari avizate in actuala sesiune a Comisiei mixte pe baza programului
de lucrari, fara a se transmite documentatii.
2.0. Lucrari in curs de avizare pe baza documentatiilor transmise.
3.1. Lucrari pentru care au fost cerute documentatii pentru avizare in
sesiunile anterioare ale Comisiei mixte, dar netransmise inca.
3.2. Lucrari noi pentru care in actuala sesiune a Comisiei mixte au fost
cerute documentatii pentru avizare.
ANEXA 3
la protocol
INFORMARE
asupra proiectelor si lucrarilor realizate in domeniul de aplicare a
conventiei, cu asistenta tehnica sau financiara terta
A. Pe teritoriul Romaniei
Proiecte finantate prin programul PHARE/CBC
1. Prevenirea inundatiilor in b.h. Crisuri - realizarea acestui proiect va
consta in amplasarea a 52 statii automate si posturi hidrometrice de observare
si transmitere, din care in domeniul de aplicare a conventiei sunt: s.h.
Gurahont, Chisineu-Cris, Ineu si Chier in b.h. Crisul Alb, s.h. Talpos, Zerind,
Tinca si Beius in b.h. Crisul Negru, s.h. Ciucea si Oradea in b.h. Crisul
Repede si s.h. Nusfalau, Marca si Salard in b.h. Barcau. Totodata se va
construi un centru de colectare a datelor si un radar meteorologic tip Doppler,
toate acestea constituind o retea unitara in scopul prevenirii inundatiilor.
Termenul de finalizare a acestui proiect este sfarsitul anului.
2. Prevenirea inundatiilor in b.h. Tisa Superioara - realizarea acestui
proiect va duce la amplasarea unui radar meteorologic in zona Baia Mare (cu
termen de finalizare anul 2001), cat si la construirea unei retele de 38 de
statii automate hidrometrice si a 4 statii automate pentru calitate pe raurile
Viseu, Iza, Crasna, Somes aval si Tur aval. Totodata sistemul va cuprinde si 23
de statii automate de alarmare, cat si un sistem informational bazat pe GIS
pentru judetele Satu Mare si Maramures. Termenul de finalizare a lucrarilor
este sfarsitul anului 2002.
Proiecte cu finantarea Bancii Europene de Investitii si cofinantare prin
alocatie bugetara
1. Indiguire si consolidari de mal pe raul Tisa, intre bornele de frontiera
254 - 319, judetul Maramures, este un proiect a carui realizare va duce la
construirea a 10 km de diguri si consolidarea a 20,15 km de maluri. Lucrarea se
preconizeaza a fi finalizata la sfarsitul anului 2003.
2. Amenajarea Crisului Alb pe sectorul Bocsig - Varsand - frontiera,
judetul Arad, este un proiect a carui realizare va duce la regularizarea a 25
km de rau, la consolidarea a 39 km de maluri si la construirea a 10 km de
diguri. Lucrarea se preconizeaza a fi finalizata la sfarsitul anului 2003.
Alte proiecte din domeniul de aplicare a conventiei
1. Lucrari pentru inlaturarea calamitatilor naturale produse in b.h. Barcau
in perioada 14 - 16 iunie 1997, judetele Bihor si Salaj - realizarea acestui
proiect va duce la construirea a 21,6 km de dig, suprainaltarea a 1,96 km dig,
refacerea a 3,5 km dig, executarea a 10,2 km de canale, consolidarea a 8,65 km
maluri si la calibrarea a 17 km albie. Totodata proiectul prevede construirea
unei acumulari nepermanente de 15,1 milioane mc. Termenul de finalizare este
sfarsitul anului 2003.
2. Ecologizarea raului Tur - proiectul prevede monitorizarea calitatii
raului Tur in flux continuu, pe tronsonul aval statie de epurare Negresti-Oas -
sectiunea de frontiera, pentru prevenirea, interventia si combaterea in timp a
aparitiei eventualelor poluari accidentale; aceasta se va realiza prin
instalarea a doua statii automate de monitorizare si transmitere automata a
datelor privind calitatea apei.
3. Monitorizarea inundatiilor periculoase de pe teritoriile Romaniei si
Republicii Ungare folosind date satelitare - proiectul se deruleaza in cadrul
proiectului "NATO Science for Peace" si va cuprinde bazinele raurilor
Crisul Alb si Crisul Negru din Romania si Ungaria. Proiectul consta in:
- implementarea si testarea unor algoritmi specifici pentru detectie,
cartografierea, masurarea si analiza inundatiilor folosind date satelitare din
domeniul optic si radar;
- crearea unei baze de date utilizate pentru testarea algoritmilor de procesare;
- crearea unui sistem GIS pentru monitorizarea inundatiilor in zona de
studiu;
- integrarea sistemului specializat ca parte a sistemului de prognoze si
avertizare in cazul fenomenelor meteorologice si hidrologice periculoase din
cadrul C.N. "Apele Romane", Directia apelor Crisuri.
4. Proiectul economic privind protectia mediului, gospodarirea apelor si
protejarea resurselor de apa in zona de frontiera romano-ungara se desfasoara
in cadrul programului trilateral Bihor - Hajdu Bihar (Republica Ungara) -
Rheinland Pfalz (Germania). Proiectul, sustinut si de Inspectoratul de
protectia mediului Oradea, urmareste realizarea unui sistem integrat de
monitorizare pe teritoriul roman a calitatii apei de suprafata, care
traverseaza frontiera, si obtinerea unui autolaborator pentru efectuarea de
analize in zonele care nu beneficiaza de monitorizare constanta. Propunerea de
proiect a fost selectata, dar pana acum nu s-a identificat modalitatea de
finantare a acesteia.
B. Pe teritoriul Republicii Ungare
Proiecte finantate prin programul PHARE/CBC
1. Protectia resurselor de apa subterana ale conului aluvionar al raului
Mures si suplimentarea din apa de suprafata
In cadrul proiectului s-au realizat urmatoarele:
- decolmatari si reconstruirea a 231.219 mc, in lungime totala de 67,63 km,
pe sectoarele: canalul principal Kiralyhegyes - Szarazeri, km 25+070-90+863,
si, respectiv, canalul principal Samson - Apatfalvi - Szarazer, km
47+605-49+442;
- s-au executat lucrari de regularizare pe canalul Kiralyhegyes -
Szarazeri, km 25+070; 33+910; 41+920; 54+400; 62+430; 70+410 si 81+400;
- s-au modernizat podurile pe sectoarele de la km 37+522; 48+870; 50+544;
63+702 si 66+420;
- la km 95+200 al canalului colector al acumularii Rajta s-a construit un
debitmetru cu ultrasunete.
Receptia lucrarilor a fost efectuata la 31 ianuarie 2001.
2. Dezvoltare in domeniul gospodaririi apelor in bazinul Crisul Negru -
Crisul Repede (etapa 1)
In cadrul acestui proiect s-au realizat reconstructia canalului principal
de evacuare a apelor din bratul mort al Crisului Repede (53,5 km), renovarea si
suplimentarea capacitatii cu 1 mc/s a prizei de apa de la Biharugra de pe raul
Crisul Repede, constructia noii prize de apa cu capacitate totala de 1,5 mc/s
la Morgofok pe raul Crisul Negru si a unei stavile tubulare de derivatie.
Scopul acestui proiect este imbunatatirea conditiilor de evacuare a apelor,
alimentarea cu apa a folosintelor din agricultura si asigurarea debitelor in
spatiul limitrof frontierei romano-ungare.
Receptia lucrarilor a fost efectuata la data de 31 mai 2000.
3. Dezvoltarea sistemului de monitoring hidrologic pe raul Barcau
In cadrul acestui proiect s-au construit statii de monitoring in trei
sectiuni ale raului Barcau (Pocsaj, Berettyoujfalu, Szeghalom), creandu-se
astfel conditiile pentru masurarea automata a nivelurilor apelor, a
precipitatiilor, a temperaturii apei si aerului.
Rezultatele masuratorilor sunt transmise cu ajutorul unui sistem de
telecomunicatii la centrul de prelucrare computerizata a datelor de la
Debrecen.
Pentru realizarea sistemului de telecomunicatii s-au achizitionat
calculatoare si s-a implementat Sistemul Lotus Notes si s-au imbunatatit
conditiile de telecomunicatii ale cantoanelor de aparare.
Receptia lucrarii a fost efectuata la data de 31 ianuarie 2000.
4. Dezvoltarea apararii impotriva inundatiilor pe Valea Crisurilor
Proiectul comun, inaintat de Directia apelor Gyula si Directia apelor
Debrecen in cadrul programului PHARE/CBC pentru obtinerea sprijinului pentru
Programul Romania - Ungaria, a fost apreciat favorabil in sedinta din 23 martie
2001.
Aprobarea finantarii acestui proiect de catre UE se preconizeaza a fi in
luna septembrie a acestui an.
Proiecte GEF - USAID
1. Realizarea sistemului de monitoring a calitatii apelor
Probele tehnologice si receptia statiilor automate de monitorizare a
calitatii apelor (Somes, Csenger, Barcau si Pocsaj), finantate de UE si PHARE,
s-au realizat la data de 31 decembrie 2000. Ulterior s-a inglobat si cate un
aparat on-line de masurare a toxicitatii.
In momentul de fata se lucreaza la legaturile moderne tip ISDM in locul
sistemului clasic de telecomunicatii GSM.
2. Determinarea apelor subterane ale conului aluvionar al raului Mures
In cadrul proiectului:
- s-au insumat toate studiile referitoare la apele subterane ale conului
aluvionar al raului Mures;
- s-a intocmit inventarul principalelor surse de poluare atat de catre
partea ungara, cat si de catre partea romana;
- s-a utilizat modelul numeric pentru simularea hidrologica si de
transport;
- s-au efectuat suplimentar determinari calitative de catre ambele parti;
- s-a intocmit un program general pentru protectia apelor subterane din
conul aluvionar al raului Mures. Lucrarile au fost executate de VITUKI Rt cu
participarea PROED - S.A. (Romania), aceste societati fiind imputernicite
pentru executarea lucrarilor de catre firma Metcalf and Edy (S.U.A.)
Proiecte comune ungaro-romane cu asistenta terta
1. Proiect SQUASH
Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti a initiat impreuna cu
Compania Nationala INMH un proiect de cooperare tehnico-stiintifica cu
Universitatea din Liege (Belgia) si cu Universitatea din Miskolc (Ungaria)
privind studiul calitativ si cantitativ al apelor subterane din zona conului
aluvionar al raului Somes, proiect denumit SQUASH.
Finantarea acestui program se va face din fonduri NATO in cadrul
proiectului de cooperare stiintifica "Science for Peace" din tarile
NATO si tarile candidate.
S-a inceput colectarea datelor geologice, hidrologice si meteorologice si
verificarea lor, precum si implementarea intr-un sistem GIS.
Proiecte bilaterale si multilaterale aflate in stadiu de elaborare, respectiv
de realizare:
- cartarea, caracterizarea si evaluarea surselor de poluare in bazinul
hidrografic al Tisei si al Somesului;
- verificarea in scurt timp a listei de prioritati cuprinzand locurile cu
risc marit de poluare accidentala, la elaborarea proiectelor referitoare la
masurile de prevenire, la imbunatatirea verificarii si controlului, precum si a
mecanismelor folosite pentru avertizare si alarmare;
- elaborarea planurilor comune si concordate in vederea prevenirii si
inlaturarii efectelor poluarilor accidentale, pentru bazinele hidrografice ale
afluentilor Tisei, dupa cum urmeaza:
- intocmirea planului de prevenire si combatere a efectelor poluarilor
pentru bazinul hidrografic al Barcaului (cu asistenta financiara finlandeza);
- intocmirea planului de prevenire si combatere a efectelor poluarilor
pentru bazinul hidrografic al Somesului (s-au prezentat mai multe organizatii
pentru asistenta financiara);
- schimb de experienta privind intocmirea planului de management, conform
Directivei-cadru pentru apa a UE, pentru bazinul Crisurilor (cu coordonarea
asigurata din partea franceza).
ANEXA 4
la protocol
REGULAMENTUL DE FUNCTIONARE
a Comisiei mixte hidrotehnice romano-ungare
I. Baza functionarii Comisiei mixte hidrotehnice romano-ungare
1. Comisia mixta hidrotehnica romano-ungare functioneaza in baza Conventiei
dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Ungare pentru reglementarea
problemelor hidrotehnice referitoare la apele ce formeaza frontiera sau sunt
intretaiate de frontiera, incheiata la Bucuresti la 25 iunie 1986 si intrata in
vigoare la 20 noiembrie 1986 (denumita in continuare conventie).
II. Componenta Comisiei mixte
1. Comisia mixta se compune din cate un reprezentant imputernicit al
fiecarei parti (denumit in continuare imputernicit), fiecare avand cate un
supleant al imputernicitului (denumit in continuare supleant).
In cazul indisponibilitatii imputernicitului acesta este inlocuit in toate
competentele sale de catre supleant.
2. Imputernicitii si supleantii sunt numiti de catre guverne. Partile se
vor informa in timp util asupra acestor numiri.
3. In vederea asigurarii colaborarii curente, intre sesiunile Comisiei
mixte, imputernicitii numesc secretari.
4. Imputernicitii si supleantii pot fi ajutati in munca lor de experti.
5. Imputernicitii, de comun acord, pot infiinta subcomisii permanente si
ad-hoc. Aceste subcomisii se pot folosi in munca lor de experti. Partile se vor
informa in timp util asupra numirii conducatorilor subcomisiilor respective,
precum si despre schimbarea acestora.
III. Atributiile Comisiei mixte
1. Examineaza programele de lucru pe care fiecare parte isi propune sa le
execute pe teritoriul statului sau, pe sectoarele cursurilor de apa, vaile,
depresiunile, canalele si sistemele de evacuare a apelor interne ce intra in
domeniul de aplicare a conventiei, mentionate la art. 1 din aceasta. In
continuare intocmeste lista lucrarilor ale caror proiecte partile urmeaza sa le
prezinte spre avizare Comisiei mixte, pe baza prevederilor conventiei.
2. Avizeaza studiile si proiectele lucrarilor hidrotehnice din lista
mentionata la pct. 1.
3. Stabileste lucrarile in care sunt interesate ambele parti.
4. Elaboreaza programe pentru studiile, cercetarile si masuratorile ce
urmeaza sa se efectueze coordonat, in legatura cu masurile si lucrarile care
intra in domeniul de aplicare a conventiei.
5. Urmareste aducerea la indeplinire a prevederilor conventiei. In
continuare examineaza pe teren executarea lucrarilor si masurilor decurgand din
aplicarea conventiei.
6. Indeplineste sarcinile ce ii revin, potrivit art. 10 din conventie, in
legatura cu schimbul datelor hidrologice si meteorologice, precum si al altor
informatii.
7. Aproba procesele-verbale ale lucrarilor expertilor insarcinati cu
rezolvarea problemelor stabilite de Comisia mixta.
8. Verifica prestatiile efectuate de parti si aproba decontarea
cheltuielilor referitoare la acestea.
9. Elaboreaza propuneri pentru modificarea conventiei, precum si pentru
reglementarea problemelor care necesita acorduri separate.
10. Elaboreaza regulamentele necesare pentru aplicarea prevederilor
conventiei, respectiv, in caz de nevoie, modificarea lor.
11. Examineaza sistematic siguranta in apararea impotriva inundatiilor si
elaboreaza propuneri de lucrari si masuri ce sunt necesare in scopul mentinerii
si cresterii ei.
12. Examineaza si elaboreaza propuneri referitoare la lucrarile si masurile
necesare pentru asigurarea evacuarii corespunzatoare a apelor interne,
intretinerea si dezvoltarea sistemelor de canale ale apelor interne si
canalizarea vailor si depresiunilor.
13. Stabileste, dupa caz, conform art. 4 pct. 9 din conventie, conditiile
de folosire a canalelor de evacuare a apelor interne in alte scopuri.
14. Hotaraste desfiintarea statiilor de pompare a apelor interne prevazute
de Regulamentul privind apararea impotriva inundatiilor produse de ape interne,
precum si orice modificare care afecteaza capacitatea lor.
15. Analizeaza sistematic evolutia calitatii apelor de frontiera si ia
masuri in interesul realizarii prevederilor cuprinse la art. 7 pct. 1 din
conventie.
16. Realizeaza, in cadrul coordonarii planului de amenajare in perspectiva,
potrivit art. 9 pct. 2 din conventie, sarcinile prevazute la art. 8 pct. 1 si 2
din conventie, referitoare la marimea debitelor, conditiile de asigurare a lor,
precum si la lucrarile hidrotehnice care servesc la marirea debitelor.
17. Stabileste conditiile de evacuare de catre partea ungara a apelor care
provin de la folosintele de apa de pe teritoriul roman.
18. Examineaza planurile de amenajare in perspectiva ale partilor privind
gospodarirea apelor referitoare la bazinele hidrografice ale raurilor si
cursurilor de apa apartinand domeniului de aplicare a conventiei si elaboreaza
propuneri referitoare la coordonarea acestora.
19. Rezolva alte sarcini decurgand din aplicarea conventiei.
IV. Functionarea Comisiei mixte
1. Comisia mixta tine o sesiune ordinara in fiecare an, alternativ pe
teritoriul Romaniei si Republicii Ungare.
2. Sesiunea ordinara este convocata de imputernicit sau, in cazul
indisponibilitatii acestuia, de supleantul partii pe teritoriul statului caruia
are loc sesiunea. O data cu invitatia, cel care convoaca face propuneri pentru
ordinea de zi si data sesiunii.
3. Pentru tratarea unor probleme deosebit de urgente, la initiativa
oricaruia dintre imputerniciti sau, in cazul indisponibilitatii acestora, a
supleantilor, Comisia mixta se poate intruni in sesiune extraordinara.
4. Atat data sesiunii ordinare, cat si a celei extraordinare se stabilesc
de comun acord intre imputerniciti sau, in cazul indisponibilitatii acestora,
de supleanti.
5. Atat la sesiunea ordinara, cat si la cea extraordinara Comisia mixta
stabileste ordinea de zi in prima sedinta a sesiunii respective.
Comisia mixta poate sa discute la punctul "Diverse" din ordinea
de zi, pe baza convenirii intre imputerniciti, orice problema ce se poate ivi.
6. Intre sesiunile Comisiei mixte, subcomisiile si grupele de experti tin
intalniri. Pentru desfasurarea intalnirilor secretarii intocmesc programe de
lucru aprobate de imputerniciti.
V. Modul de lucru al Comisiei mixte
1. La prima sesiune dupa crearea Comisiei mixte imputernicitii isi prezinta
imputernicirile primite de la organele competente.
2. Prima sedinta a fiecarei sesiuni a Comisiei mixte este prezidata de
imputernicitul partii pe teritoriul statului caruia are loc sesiunea. Celelalte
sedinte sunt prezidate alternativ de catre imputerniciti.
3. In sedinte tratativele se duc de catre imputerniciti. La propunerea
oricaruia dintre imputerniciti presedintele poate da cuvantul supleantilor si
expertilor participanti la sesiune.
4. La intalnirile subcomisiilor si ale expertilor se intocmesc
procese-verbale. Propunerile si sarcinile inscrise in procesele-verbale devin
hotarari numai dupa aprobarea lor, de comun acord, in sesiunea imediat
urmatoare a Comisiei mixte.
5. Comisia mixta, in perioada dintre sesiuni, functioneaza prin contacte
directe, verbale sau in scris, intre imputerniciti.
6. Limbile de lucru ale Comisiei mixte si ale subcomisiilor numite de
aceasta sunt romana si maghiara.
VI. Hotararile Comisiei mixte
1. Lucrarile fiecarei sesiuni sunt consemnate intr-un protocol care
cuprinde si hotararile luate, redactat in doua exemplare, in limba romana si
limba maghiara, si semnate de catre imputerniciti.
2. Hotararile Comisiei mixte se iau de comun acord si intra in vigoare dupa
aprobarea lor de catre guvernele celor doua state.
3. Imputernicitii isi vor comunica reciproc aprobarea hotararilor Comisiei
mixte de catre guvernele lor, in termen de 30 de zile de la aceasta aprobare.
4. In masura in care Comisia mixta nu poate sa cada de acord asupra unor
probleme ce intra in competenta sa, in protocolul sesiunii se consemneaza
pozitiile diferite ale imputernicitilor.
Problemele mentionate la alineatul precedent vor fi supuse spre rezolvare
comisiilor competente, desemnate de catre guverne.
VII. Asigurarea conditiilor de lucru ale Comisiei mixte
1. Partea pe teritoriul statului careia are loc sesiunea ordinara sau
extraordinara se ingrijeste de asigurarea conditiilor de lucru ale Comisiei
mixte (punerea la dispozitie de dactilografe, translatori, alt personal in
functie de necesitati etc.).
2. In cazul in care este necesara o deplasare pe teren, partea pe
teritoriul statului careia se face verificarea pe teren se ingrijeste de
punerea la dispozitie a mijloacelor de transport si a instrumentelor necesare.
3. Prevederile pct. 1 si 2 se aplica si in cazul in care au loc tratative
in subcomisii sau intre experti.
VIII. Dispozitii finale
Prezentul regulament poate fi modificat sau completat de catre Comisia
mixta, la initiativa oricarui imputernicit.
*
* *
Intocmit in doua exemplare originale, fiecare in limba romana si in limba
maghiara, ambele texte fiind egal autentice.
Imputernicitul partii romane,
Florin Stadiu
Imputernicitul partii ungare,
dr. Hajos Bela