HOTARARE Nr. 1065 din 25 octombrie 2001
privind aprobarea Programului national de prevenire a coruptiei si a Planului
national de actiune impotriva coruptiei
ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 728 din 15 noiembrie 2001
In temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia Romaniei si ale art. 12
alin. (3) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului
Romaniei si a ministerelor,
Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.
Art. 1
Se aproba Programul national de prevenire a coruptiei si Planul national de
actiune impotriva coruptiei, prezentate in anexa care face parte integranta din
prezenta hotarare.
Art. 2
Comitetul National de Prevenire a Criminalitatii va coordona si va
monitoriza implementarea Programului national de prevenire a coruptiei si a
Planului national de actiune impotriva coruptiei si va informa semestrial
Guvernul cu privire la stadiul de indeplinire a obiectivelor.
Art. 3
Programul national de prevenire a coruptiei si Planul national de actiune
impotriva coruptiei se actualizeaza semestrial prin hotarare a Guvernului, la
propunerea Ministerului Justitiei.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NASTASE
Contrasemneaza:
Ministrul justitiei,
Rodica Mihaela Stanoiu
Ministru de interne,
Ioan Rus
Ministrul administratiei publice,
Octav Cozmanca
ANEXA 1
PROGRAM NATIONAL DE PREVENIREA CORUPTIEI
1. PREAMBUL
Coruptia constituie o amenintare pentru democratie, pentru suprematia
dreptului, echitatii sociale si a justitiei, erodeaza principiile unei
administratii eficiente, submineaza economia de piata si pune in pericol
stabilitatea institutiilor statale.
Experienta romaneasca din ultimul deceniu, precum si a altor tari din
Europa Centrala si de Est demonstreaza ca majoritatea actiunilor anticoruptie
s-au concretizat in principal in masuri de combatere, punitive, al caror efect
nu a fost nici pe departe cel scontat. Civilizatia mileniului III este pusa si
in acest domeniu intr-o dilema: sa continue o politica a controlului social
represiva sau sa amplifice practicile consensuale si multisectoriale de
prevenire a coruptiei.
Aria tot mai larga, complexitatea si continua diversificare a formelor de
manifestare a acestui fenomen, impreuna cu tendintele de globalizare, impun
conceperea si elaborarea unor strategii adecvate care sa abordeze stiintific si
sistematic sursele criminogene si efectele criminalitatii si sa ofere
instrumentele eficiente pentru prevenire si control social.
______________________________________________________________________________
| "Guvernul va actiona cu fermitate pentru combaterea coruptiei,
pentru |
| diminuarea substantiala a fenomenelor de evaziune fiscala, de contrabanda si
|
| de spalare a banilor, implicit a economiei
subterane." |
|
|
| Programul de guvernare
|
| Capitolul 7 "Intarirea statului de drept si reconsiderarea reformei
in |
|
justitie"
|
|______________________________________________________________________________|
Guvernul Romaniei are inscrisa printre prioritatile Programului de
guvernare combaterea coruptiei prin masuri radicale care sa determine o
reducere efectiva a ariei de manifestare a acestui fenomen.
Aceasta vointa politica clara sustine necesitatea declansarii unei ofensive
pe frontul prevenirii coruptiei si urmareste reducerea oportunitatilor de
comitere a faptelor de coruptie si oprirea evolutiei extrem de riscante a
coruptiei spre formele sale cele mai grave, prin care persoane, grupuri de
persoane, entitati publice sau private ar putea influenta, prin acte de coruptie,
procesele de guvernare si de adoptare a legislatiei in scopul obtinerii unor
profituri ilicite.
Politica globala anticoruptie se exprima in modul cel mai eficient
printr-un program national de prevenire a coruptiei, articulat in strategii
sectoriale de prevenire, orientate spre cele mai vulnerabile tinte: politica,
administratia si justitia.
______________________________________________________________________________
| Conditii esentiale ale reusitei implementarii Programului national de |
| prevenire a coruptiei:
|
| - vointa politica in adoptarea masurilor de prevenire a coruptiei;
|
| - responsabilizarea institutiilor cu atributii in domeniul prevenirii
|
| coruptiei si coordonarea actiunilor lor;
|
| - estimarea corecta a costurilor, identificarea si obtinerea resurselor
|
| necesare;
|
| - transparenta si accesul la informatii de interes public;
|
| - sprijinul societatii civile si al mass-media; invitarea organizatiilor
|
| neguvernamentale sa participe la elaborarea si implementarea programelor de
|
| prevenire a coruptiei si asigurarea unei informari publice obiective cu
|
| privire la actiunile desfasurate in acest domeniu;
|
| - asigurarea continuitatii activitatii de prevenire;
|
| - monitorizarea implementarii programului si adaptarea sa permanenta.
|
|______________________________________________________________________________|
Succesul implementarii unui astfel de program depinde de conjugarea
demersurilor institutiilor statului, precum si de realizarea unui parteneriat
permanent cu societatea civila si cu organizatiile neguvernamentale in vederea
diminuarii surselor criminogene si consecintelor coruptiei la toate nivelurile
si in toate sectoarele. Prin Hotararea Guvernului nr. 763 din 26 iulie 2001 s-a
infiintat Comitetul National de Prevenire a Criminalitatii, cu rol de
elaborare, integrare, corelare si monitorizare a politicii Guvernului de
prevenire a criminalitatii la nivel national. Grupul central de analiza si de
coordonare a activitatilor de prevenire a coruptiei, constituit in cadrul
comitetului, va asigura implementarea si monitorizarea Programului national de
prevenire a coruptiei, precum si a Planului national de actiune impotriva
coruptiei.
Comitetul National de Prevenire a Criminalitatii nu este un nou CNAICCO,
organism care s-a implicat in aspectele punitiv-judiciare ale combaterii
coruptiei, interferand cu activitatea organelor judiciare si provocand
imixtiuni in activitatea acestora.
Comitetul National de Prevenire a Criminalitatii exprima vointa politica de
aplicare coordonata a reformelor care conduc la prevenirea coruptiei, pe de o
parte, si necesitatea parteneriatului cu grupurile sociale interesate in
aplicarea si monitorizarea acestor reforme, pe de alta parte.
2. CORUPTIA IN ROMANIA
2.1. Notiunea de coruptie
______________________________________________________________________________
| Coruptia reprezinta utilizarea abuziva a puterii publice pentru obtinerea
|
| de foloase personale necuvenite. |
|______________________________________________________________________________|
Coruptia nu poate fi asimilata in mod automat cu faptele de natura penala,
chiar daca in majoritatea cazurilor ea este strans legata de criminalitate.
Coruptia in sens larg, ca si coruptia penala, scoate in evidenta aceeasi
atitudine fata de morala si etica si pentru a merge la esenta trebuie precizat
ca in toate situatiile ea tine de abuzul de putere si de incorectitudinea in
luarea unei decizii.
Coruptia implica utilizarea abuziva a puterii publice in scopul obtinerii,
pentru sine ori pentru altul, a unui castig necuvenit:
- abuzul de putere in exercitarea atributiilor de serviciu;
- frauda (inselaciunea si prejudicierea unei alte persoane sau entitati);
- utilizarea fondurilor ilicite in finantarea partidelor politice si a
campaniilor electorale;
- favoritismul;
- instituirea unui mecanism arbitrar de exercitare a puterii in domeniul
privatizarii sau al achizitiilor publice;
- conflictul de interese (prin angajarea in tranzactii sau dobandirea unei
pozitii ori a unui interes comercial care nu este compatibil cu rolul si
indatoririle oficiale).
Grupul Multidisciplinar privind Coruptia (GMC), infiintat de Comitetul
Ministrilor al Consiliului Europei in anul 1994, a adoptat provizoriu
urmatoarea definitie: "Coruptia cu care are legatura activitatea GMC al
Consiliului Europei cuprinde comisioanele oculte si toate celelalte demersuri
care implica persoane investite cu functii publice sau private, care si-au
incalcat obligatiile care decurg din calitatea lor de functionar public, de
angajat privat, de agent independent sau dintr-o alta relatie de acest gen, in
vederea obtinerii de avantaje ilicite, indiferent de ce natura, pentru ele
insele sau pentru altii."
Conventia penala a Consiliului Europei privind coruptia, semnata de Romania
la data de 27 ianuarie 1999, defineste coruptia in cele doua modalitati de
savarsire, activa si pasiva:
Coruptia activa: "promisiunea, oferirea sau darea, cu intentie, de
catre orice persoana, direct sau indirect, a oricarui folos necuvenit, catre un
functionar public, pentru sine ori pentru altul, in vederea indeplinirii ori
abtinerii de la a indeplini un act in exercitiul functiilor sale".
Coruptia pasiva: "solicitarea ori primirea, cu intentie, de catre un
functionar public, direct sau indirect, a unui folos necuvenit, pentru sine ori
pentru altul, sau acceptarea unei oferte sau promisiuni a unui astfel de folos,
in vederea indeplinirii ori abtinerii de la a indeplini un act in exercitiul
functiilor sale".
Potrivit conventiei, aceste fapte constituie coruptie daca sunt savarsite
de functionari publici nationali, functionari publici straini, parlamentari
nationali, straini si ai adunarilor parlamentare internationale, functionari
internationali, precum si de persoane care reprezinta organizatii
internationale. De asemenea, coruptia priveste atat sectorul public, cat si cel
privat.
Proiectarea unei strategii de prevenire si control social al coruptiei tine
seama de existenta "marii coruptii" si a "coruptiei mici".
Marea coruptie, asociata atat functiilor de nivel inalt si factorilor de
decizie majora, precum si formelor grave de fraude, extorcari de fonduri,
mergand pana la criminalitatea organizata, constituie o problema si in tarile
superdezvoltate. Controlul social al acestei forme este in primul rand unul
represiv-punitiv. Aplicarea cu fermitate a legii penale, descoperirea si
pedepsirea infractiunilor de coruptie sunt obiectivele principale ale
autoritatilor publice care au atributii in domeniul aplicarii legii. Ministerul
Public, prin structura infiintata prin Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea,
descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, va coordona intreaga activitate
de descoperire si anchetare a infractiunilor de coruptie.
Prin punerea in practica a unui program de prevenire a coruptiei se
urmareste largirea preocuparilor pentru limitarea acestui fenomen, ceea ce nu
va afecta politica penala represiva in domeniu.
Controlul coruptiei prin preventie produce efectele scontate, atacand in
primul rand baza piramidei fenomenului, faptele din categoria coruptiei mici,
care au cel mai puternic impact pentru perceptia publica.
O parte importanta a resurselor alocate programului anticoruptie va avea
tintele in acest sector, urmarind sa limiteze raspandirea fenomenului, sa
refaca increderea cetatenilor in eforturile Guvernului pentru controlul
fenomenului coruptiei si sa promoveze un parteneriat cu societatea civila.
2.2. Etiologia fenomenului coruptiei
Filozofia programului este dezvoltata plecand de la ideea ca fenomenul
coruptiei este o disfunctie de sistem si deci isi are provenienta si afecteaza
cadrul normativ, sistemul institutional si relatiile interumane specifice
institutiilor sociale.
A. Cadrul normativ influenteaza in mod determinant fenomenele antisociale:
- excesul normativ, fetisizarea legislativa multiplica, datorita
incoerentei si redundantei, oportunitatile pentru coruptie;
- lipsa reglementarilor legale alimenteaza, intr-un spatiu de vid normativ,
factorii de risc pentru coruptie.
Programul cuprinde componenta normativa care urmareste:
- simplificarea normativa;
- corelarea normativa si eliminarea paralelismelor;
- codificarea;
- adoptarea unor acte normative care sa reglementeze:
- cadrul legal al activitatilor de prevenire a coruptiei;
- instrumentele procedurale care sa permita descoperirea si anchetarea
operativa a cazurilor de coruptie (agentul acoperit, agentul provocator,
protectia martorilor si a victimelor, accesul la conturile bancare, confiscarea
produselor infractiunii, accelerarea procedurilor).
B. Cadrul institutional cuprinde structurile care au atributii de prevenire
si control al coruptiei. Prin stabilirea clara a competentelor si prin
cooperare, potrivit dispozitiilor legale, se creeaza conditiile unei eficiente
institutionale.
C. Programul de selectie, recrutare, perfectionare si control al resurselor
umane trebuie sa asigure functionarea institutiilor in conditii de eficienta si
legalitate.
2.3. Forme de coruptie
2.3.1. Coruptie administrativa
________________________________________________________________________________
Sectoare vulnerabile Factori de risc
la coruptie
________________________________________________________________________________
Administratia publica locala - repartizarea locuintelor
- aplicarea legilor fondului funciar si
retrocedarii imobilelor
- eliberarea de autorizatii si certificate
- contracte de concesionare, asociere si
inchiriere
- contracte de achizitii publice de lucrari,
bunuri si servicii
- gestionarea patrimoniului public
- transferul de patrimoniu intre institutii
publice
- valorificarea bunurilor patrimoniale aflate in
exces ale institutiilor publice
- acordarea de ajutoare in caz de dezastre si
acordarea de facilitati populatiei in diverse
domenii (incalzire, agricultura, ajutoare
sociale sau de urgenta)
- inmatriculari de autoturisme
- eliberarea permiselor de conducere auto
- selectarea/promovarea personalului
Autoritatile administratiei - privatizari
publice centrale - achizitii publice
- acordarea de licente
- contingentari
- autorizatii
- scutiri si esalonari de taxe si impozite
- valorificarea controalelor
Autoritati vamale - control vamal
- evaziune fiscala
- contrabanda
Aparare, ordine publica si - trafic de influenta
siguranta nationala - avansari in grad si in functie in mod
preferential sau pe alte criterii, altele decat
cel al competentei
- activitatea de cercetare penala
Cultura si invatamant - preluarea de spatii
- proliferarea institutiilor de invatamant
superior
particulare grefate pe societati comerciale
- neplata taxelor si a impozitelor
- promovarea examenelor de bacalaureat si de
licenta in mod fraudulos
- repartizarea burselor in mod preferential
- primirea unor foloase necuvenite
Sanatate si asistenta - neplata contributiei de asigurari sociale
sociala - folosirea acestor fonduri in alte scopuri
- achizitionarea (importul) de tehnica si
aparatura medicala si neutilizarea acestora
- lipsa medicamentelor si a asistentei medicale
- proliferarea bolilor si a accidentelor de munca
________________________________________________________________________________
2.3.2. Coruptia in justitie
________________________________________________________________________________
Sectoare vulnerabile Factori de risc
la coruptie
________________________________________________________________________________
Autoritatile judecatoresti - trafic de influenta
- influentarea cercetarilor penale
- influentarea deciziilor judiciare
- executarea hotararilor judecatoresti
________________________________________________________________________________
2.3.3. Coruptia economica
Au proliferat activitatile ilicite ca efect al perfectionarii si
profesionalizarii metodelor folosite si al asocierii in structuri bine definite
si preocupate de conectarea cu retele externe.
________________________________________________________________________________
Sectoare vulnerabile Factori de risc
la coruptie
________________________________________________________________________________
Financiar-bancar - acordarea ori facilitarea acordarii unor credite
in conditii nelegale
- esalonarea rambursarii creditelor
- emiterea de documente de plata fara a exista o
garantie sau o acoperire reala
- acordarea de credite cu dobanda bonificata
- executarea silita
Metalurgie-siderurgie - cresterea artificiala a preturilor la utilaje si
materii prime importate
- scaderea preturilor la produsele exportate
- casari nejustificate
- licitatii pentru vanzarea, achizitia si
concesionarea lucrarilor de investitii
- privatizari
- verigile intermediare si firmele-capusa
Petrolier - dirijarea unor contracte economice de la firme
de prestigiu catre societati private conduse de
fosti salariati ai firmei sau de rude ale
persoanelor din conducerea firmei
- neincasarea de la agentii economici a
contravalorii produselor vandute
- schimbarea destinatiei fondurilor alocate de
stat pentru importul de titei
- neurmarirea executarii intocmai si la timp a
contractelor economice
Agricultura-silvicultura - concesionari, vanzari, asocieri
- privatizare
- regimul subventiilor
- exploatarea masei lemnoase
- importul de produse agricole cu scutiri de taxe
________________________________________________________________________________
2.3.4. Coruptia politica
________________________________________________________________________________
Sectoare vulnerabile Factori de risc
la coruptie
________________________________________________________________________________
Parlament - efectele imunitatii parlamentare
- activitatile de lobby
- interese de grup sau clientelare care pot
influenta initiativele legislative
Partide politice - finantarea partidelor politice si a campaniilor
electorale
- formele de control asupra surselor de finantare
a partidelor politice si asupra modului de
cheltuire a resurselor
________________________________________________________________________________
2.4. Evolutia fenomenului coruptiei
Coruptia nu este un produs nou al relatiilor sociale si economice aparute
dupa anul 1989. Aceasta a existat si in timpul regimului totalitar, aspect care
ii confera elemente de continuitate si discontinuitate in evolutia sa.
Elementele de continuitate sunt legate de inertii institutionale prin care se
perpetueaza disfunctii de sistem. Acestea mentin birocratia neproductiva si
intretin mentalitatile coruptive.
700|____________________________________________________________________________
| __
| | |
| | |
600|_|
|_______________________________________________________________________
| | | __
| | | | |
| |__| | |
500|_|*|___________________________________________| |________________________
| |*| __ | | __
| |*| | | | | | |
| |*| | | | | | |
400|_|*|_____________________________________| |__| |__| |__________________
| |*| | | | | | |
| |*| | | | | | |
| |*| | | | | | |
300|_|*|_______________________________ __ __| |__| |__| |__ __ ____________
| |*| | | | | |__| | | | |
| |*| | | |__| |*| | | | | __
| |*| | | |*| |*| | | | | | |
200|_|*|_________________________ __ __| |__|*|__|*|__| |__| |__| |______
| |*| __ | | |__| |*| |*| |__| | | | |
| |*| | | |__| |*| |*| |*| |*| |__| | |
| |*| __ __ |__| |*| |*| |*| |*| |*| |*| |__| __
100|_|*|_| |__ __ __|__|__|*|__|*|__|*|__|*|__|*|__|*|__|*|__|*|__| |
| |*| |__| |__| |*| |*| |*| |*| |*| |*| |*| |*| |*| | |
| |*| |*| |*| |*| |*| |*| |*| |*| |*| |*| |*| |*| |__|
| |*| |*| |*| |*| |*| |*| |*| |*| |*| |*| |*| |*| |*|
__0|_|*|_|*|__|*|__|*|__|*|__|*|__|*|__|*|__|*|__|*|__|*|__|*|__|*|
|
1984 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000
2001
sem. I
_______________________________________________________
| __ __ |
| |*| Luare de mita | | Traficul de influenta |
| |*| |__| |
|_______________________________________________________|
In procesul de adaptare a sistemului social global la conditiile economiei
de piata concurentiale factorii de risc s-au multiplicat, iar coruptia tinde sa
devina un fenomen structurat, specializat si profesionist care, prin retele
informale de organizatii si persoane, poate ajunge sa corupa factorii de
decizie la niveluri inalte, din sfera politicului, legislativului,
administratiei si justitiei. Conexitatea maligna cu un complex de fapte
antisociale, cum sunt: fraudele de mari proportii, deturnarile de fonduri,
evaziunea fiscala, sporeste dimensiunile pericolului social. Economia
subterana, desincronizarile actelor politice si normative, dereglarile
economice si mutatiile axiologice si morale alimenteaza, de asemenea, acest
fenomen.
Cifrele furnizate de statisticile judiciare construiesc un trend constant
ascendent pana in anul 1997 si cu o tendinta evidenta de scadere dupa acest
punct.
700|____________________________________________________________________________
|
| 636
| ___
600|_____________________________________________|*|_________________________
| 548 |*|
| ___ |*| 534
| |*| |*| ___
500| _____________________________________|*|_|*|_|*|___________________
| |*| |*| |*|
| 429 |*| |*| |*|
| ___ |*| |*| |*|
400|_________________________________|*|_|*|_|*|_|*|__381______________
| 372 |*| |*| |*| |*| ___
| ___ |*| |*| |*| |*| |*|
| |*| |*| |*| |*| |*| |*| 298
300|___________________________|*|_|*|_|*|_|*|_|*|_|*|_ ___ _______
| 268 |*| |*| |*| |*| |*| |*| |*|
| 215 ___ |*| |*| |*| |*| |*| |*| |*|
| ___ |*| |*| |*| |*| |*| |*| |*| |*|
200|_______________|*|_|*|_|*|_|*|_|*|_|*|_|*|_|*|_|*|__195__
| 186 |*| |*| |*| |*| |*| |*| |*| |*| |*| ___
| ___ 140 |*| |*| |*| |*| |*| |*| |*| |*| |*| |*|
| |*| ___ |*| |*| |*| |*| |*| |*| |*| |*| |*| |*|
100|___|*|_|*|_|*|_|*|_|*|_|*|_|*|_|*|_|*|_|*|_|*|_|*|
| |*| |*| |*| |*| |*| |*| |*| |*| |*| |*| |*| |*|
| |*| |*| |*| |*| |*| |*| |*| |*| |*| |*| |*| |*|
| |*| |*| |*| |*| |*| |*| |*| |*| |*| |*| |*| |*|
__0|___|*|_|*|_|*|_|*|_|*|_|*|_|*|_|*|_|*|_|*|_|*|_|*|_
|
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001
sem. I
____________________________________________________________________
| ___ |
| |*| Total condamnati definitiv pentru infractiuni de coruptie |
| |*| |
|____________________________________________________________________|
Nivelul criminalitatii reale (totalitatea infractiunilor savarsite),
inclusiv cifra neagra a criminalitatii (infractiuni nedescoperite), este
considerabil mai mare in comparatie cu criminalitatea legala (descoperita si
judecata) si aceasta nu atat din cauza abilitatii infractorilor, cat, mai ales,
din cauza pasivitatii victimelor sau, mai exact, a absentei unor victime
evidente (atat cel care ofera mita, cat si cel care o primeste nu au motive sa
sesiseze organele judiciare, infractiunea aducand beneficii amandurora).
Victima a acestor infractiuni este institutia a carei functionare normala este
periclitata prin neindeplinirea corespunzatoare de catre angajati a
atributiilor de serviciu.
Scaderea numarului persoanelor condamnate in perioada 1997 - 2000 pune in
evidenta aparitia unor sisteme de "filtrare" a responsabilitatii
juridice, care au condus la paradoxul fenomenului de "coruptie fara
corupti".
Involutia fermitatii reactiei sociale in aceeasi perioada este consecinta
unei politici incoerente de prevenire si control al coruptiei, a unei
anchilozari in scheme ineficiente de combatere a fenomenului, preponderent prin
mijloace penale.
2.5. Perceptia fenomenului coruptiei
Actiunea eficienta impotriva coruptiei nu este posibila daca exista
discrepante sensibile intre definitia legala a coruptiei si perceptia sociala a
opiniei publice asupra acestui fenomen. De multe ori opinia publica pare sa se
orienteze mai bine cu privire la amploarea si intensitatea coruptiei decat
autoritatile cu atributii in domeniul prevenirii si controlului faptelor de
coruptie.
2.5.1. Studiul-diagnostic efectuat de Banca Mondiala in anul 2000 releva
faptul ca publicul percepe coruptia ca fiind extinsa. Aproximativ doua treimi
din opinia publica romaneasca considera ca "toate" sau
"majoritatea" persoanelor cu functii oficiale sunt corupte. De
asemenea, oficialitatile publice au indicat niveluri ridicate ale coruptiei:
44% au declarat ca toate oficialitatile sau majoritatea acestora sunt implicate
in activitati de coruptie.
70 |___________________________________________________________________
|
| 67
| ____ ____
60 |______|*|_____________|*|____________________________________
| |*| |*|
| |*| |*|
| |*| 50 |*|
50 |______|*|____ ________|*|____________________________________
| |*| | |*| 44
| |*| | |*| 41 ____
| |*| | |*|____ |*|
40 |______|*| |________|*| |________|*|_________________
| |*| | |*| | |*|
| |*| | |*| | |*| 33
| |*| | |*| | |*|____
30 |______|*| |________|*| |________|*| |____________
| |*| | |*| | |*| |
| |*| | |*| | |*| |
| |*| | |*| | |*| |
20 |______|*| |________|*| |________|*| |____________
| |*| | |*| | |*| |
| |*| | |*| | |*| |
| |*| | |*| | |*| |
10 |______|*| |________|*| |________|*| |____________
| |*| | |*| | |*| |
| |*| | |*| | |*| |
| |*| | |*| | |*| |
_0|______|*|____|________|*|____|________|*|____|____________
| CETATENI INTREPRINDERI FUNCTIONARI PUBLICI
_________________________________________________________________
| ____ |
| |*| Cred ca toti sau aproape toti functionarii publici sunt |
| |*| corupti |
| ____ |
| | | Cred ca mita face parte din viata de zi cu zi. |
| |____| |
|_________________________________________________________________|
Daca perceptia unei coruptii extinse este clara, este evident si ca opinia
publica considera coruptia ca ajungand sa reprezinte un lucru normal. Jumatate
din familiile chestionate au declarat ca mita este un fenomen cotidian si doar
o persoana din 11 a declarat ca nu este deloc necesara. Directorii de
intreprindere si oficialitatile publice s-au aratat a fi mai putin negative:
doar patru zecimi si, respectiv, o treime au indicat coruptia ca facand parte
din viata cotidiana.
Mai bine de jumatate din cei chestionati sunt de parere ca toate sau
majoritatea oficialitatilor din cadrul serviciului vamal si al magistraturii
sunt corupte. Fondul Proprietatii de Stat*), Parlamentul, sectorul sanitar si
politia sunt, de asemenea, percepute ca fiind in mare masura afectate de
coruptie.
------------
*) Fondul Proprietatii de Stat a fost reorganizat prin Ordonanta de urgenta
a Guvernului nr. 296/2000, infiintandu-se Autoritatea pentru Privatizare si
Administrarea Participatiilor Statului.
Determinarea categoriilor socioprofesionale cuprinse in esantioanele
sondajului de a sustine programele anticoruptie si reformele care pot contribui
la prevenirea si controlul acestui fenomen poate fi utilizata in mod eficient
prin colaborarea institutiilor publice cu reprezentantii societatii civile.
Nivelul perceput al coruptiei in diferite institutii publice
Autoritati vamale
|-------------------------------------------------------|
|*| 62%
|-------------------------------------------|-----------|
|xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx| 52%
|-------------------------------------------|---------------|
|XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX| 66%
|-----------------------------------------------------------|
|
| Magistratura - instante judiciare si procuratura
|
|--------------------------------------------|
|*| 53%
|--------------------------------------------|--|
|xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx| 55%
|-----------------------------------------------|----------|
|XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX| 65%
|----------------------------------------------------------|
|
| Fondul Proprietatii de Stat
|
|--------------------------------------------|
|*| 52%
|------------------------------------|-------|
|xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx| 44%
|------------------------------------|-------------|
|XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX| 57%
|--------------------------------------------------|
|
| Parlament
|
|-------------------------|
|*| 37%
|-------------------------|----------------------|
|xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx| 55%
|---------------------------------------------|--|
|XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX| 53%
|---------------------------------------------|
|
| Sanatate
|
|-------------------------------|
|*| 41%
|-------------------------------|------|
|xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx| 47%
|--------------------------------------|-------|
|XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX| 54%
|----------------------------------------------|
|
| Politie
|
|---------------------------|
|*| 39%
|---------------------------|----------|
|xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx| 47%
|--------------------------------------|--------|
|XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX| 55%
|-----------------------------------------------|
|
| Ministere, Guvern
|
|------------------------|
|*| 33%
|------------------------|-------------------|
|xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx| 52%
|--------------------------------------------|
|XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX| 52%
|--------------------------------------------|
|
| Garda Financiara
|
|------------------------------|
|*| 39%
|------------------------------|-|
|xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx| 40%
|--------------------------------|--------------|
|XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX| 54%
|-----------------------------------------------|
|
| Notari/Avocati
|
|---------------------------|
|*| 35%
|---------------------------|--------|
|xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx| 43%
|--------------------------------|---|
|XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX| 40%
|--------------------------------|
|
| Servicii locative/comunale
|
|------------------------------|
|*| 38%
|----------------------|-------|
|xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx| 31%
|----------------------|-----|
|XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX| 36%
|----------------------------|
|
| Oficialitati alese pe plan local
|
|------------------|
|*| 27%
|------------------|--------|
|xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx| 35%
|---------------------------|------|
|XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX| 41%
|----------------------------------|
|
| Presedintie
|
|-----------|
|*| 21%
|-----------|---------------------|
|xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx| 40%
|------------------------|--------|
|XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX| 32%
|------------------------|
|
| Administratie locala
|
|------------|
|*| 22%
|------------|---------|
|xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx| 31%
|----------------------|---|
|XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX| 34%
|--------------------------|
|
| Banci
|
|---------------|
|*| 24%
|---------------|---|
|xxxxxxxxxxxxxxxxxxx| 27%
|--------------|----|
|XXXXXXXXXXXXXX| 23%
|--------------|
|
| Sindicate
|
|----------|
|*| 20%
|----------|----|
|xxxxxxxxxxxxxxx| 24%
|---------------|--|
|XXXXXXXXXXXXXXXXXX| 26%
|------------------|
|
| Registrul Comertului
|
|---------|
|*| 18%
|---------|------|
|xxxxxxxxxxxxxxxx| 24%
|-----------|----|
|XXXXXXXXXXX| 20%
|-----------|
|
| Invatamant
|
|------|
|*| 16%
|------|-----|
|xxxxxxxxxxxx| 21%
|------------|---|
|XXXXXXXXXXXXXXXX| 24%
|----------------|
|
| Mass-media
|
|---------------|
|*| 23%
|-----|---------|
|xxxxx| 15%
|-----|--|
|XXXXXXXX| 17%
|--------| Procentul celor care cred ca toate sau
| aproape toate persoanele cu functii oficiale
| Posta si telecomunicatii din institutie sunt corupte
|
|----| |---|
|*| 15% |*| Functionari publici
|----|-| |---|
|xxxxxx| 16%
|------|----| |---|
|XXXXXXXXXXX| 19% |xxx| Familii
|-----------| |---|
|
| Armata |---|
| |XXX| Intreprinderi
|--| |---|
|*| 6%
|--|----|
|xxxxxxx| 11%
|-----|-|
|XXXXX| 10%
|-----|
|
|______________________________________________________________________________
0% 20% 40% 60% -----> 80%
2.5.2. Constatari si recomandari ale Bancii Mondiale
________________________________________________________________________________
Problema 1 Coruptia contribuie la cresterea saraciei si la furnizarea
unor servicii mai slabe.
________________________________________________________________________________
Ce indica ancheta - S-a declarat plata unor sume neoficiale de bani pentru
multe servicii publice, inclusiv sanatate si invatamant,
racordari la utilitati publice, inscrieri in registrele
civile etc.
- Platile neoficiale reprezinta o parte mai mare din
veniturile celor saraci.
Servicii esentiale cum sunt cele de sanatate devin
inaccesibile persoanelor sarace.
Metoda sugerata - introducerea unui cod de conduita care sa defineasca cu
claritate comportamentul corespunzator si pe cel
necorespunzator
- reforme specifice sectoriale pentru abordarea problemelor
structurale (finantare si mandat) care fac inevitabile
platile neoficiale pentru furnizarea serviciilor
Solutie adoptata Programul national de prevenire a coruptiei si Planul
national de actiune impotriva coruptiei au inscrise ca
obiective principale:
- elaborarea si implementarea codurilor deontologice pentru
magistrati, politisti, functionari vamali, functionari
publici si alte categorii de functionari
- asigurarea cunoasterii de catre public a drepturilor si
obligatiilor prevazute de codurile deontologice
- implementarea codurilor de conduita
- stabilirea unui mecanism de monitorizare a respectarii
codurilor de conduita
- adoptarea de planuri de actiune sectoriale pentru fiecare
domeniu vulnerabil la coruptie: justitie, administratie
publica, managementul finantelor publice etc., cu
prevederea obiectivelor, a masurilor legislative,
institutionale si de alta natura, a termenelor de
indeplinire si a institutiei responsabile in realizare
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
Problema 2 Acapararea statului afecteaza insusi modul de formare a
legilor si reglementarilor.
________________________________________________________________________________
Ce indica ancheta - Un mare numar de intreprinderi declara ca sunt afectate de
acapararea statului, in special prin influentarea voturilor
parlamentare in favoarea anumitor interese private.
- Exista posibilitatea ca firmele activ angajate in
acapararea statului sa faca contributii politice si sa
participe si la coruptia administrativa.
Acapararea statului se leaga strans de multe dintre
problemele cu care se confrunta intreprinderile in
activitatea pe care o desfasoara.
Metoda sugerata - introducerea transparentei in viata politica prin
declaratii publice de venit si bunuri, declararea
conflictului de interese si transparenta in finantarea
partidelor
- instituirea unui regim de deschidere in guvernare:
adoptarea unei legi a libertatii de informare prin care
toate informatiile ce nu sunt definite ca secrete sa fie
liber accesibile publicului si instruirea functionarilor
publici pentru a respecta aceasta lege
- invitarea societatii civile pentru a supraveghea
privatizarile si achizitiile importante
- posibilitatea firmelor de a-si spune parerea in procesul
de reglementare prin sedinte publice de audiere a
propunerilor de legi si reglementari
Solutie adoptata Obiective ale Programului national de prevenire a coruptiei
si ale Planului national de actiune impotriva coruptiei:
- modificarea legislatiei privind declararea averilor
- legea lobbyului
- reglementarea regimului incompatibilitatilor
- modificarea legislatiei privind finantarea partidelor
politice si a campaniilor electorale
- legea accesului la informatii
- realizarea unui parteneriat cu societatea civila si
reprezentantii sectorului privat
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
Problema 3 Coruptia din mediul de reglementare reprezinta o povara
importanta pentru firme.
________________________________________________________________________________
Ce indica ancheta - Firmele declara ca fac plati neoficiale diversilor
controlori si inspectori de stat.
- Institutiile de stat ale caror servicii sunt cel mai slab
apreciate sunt cele de care firmele considera ca este
inutil sa se planga.
Costul implicit al reglementarilor si coruptiei este
suficient
de ridicat pentru ca firmele sa se declare dornice sa
plateasca o parte importanta din veniturile pe care le
realizeaza pentru a reduce aceasta povara.
Metoda sugerata - reducerea poverii reglementarilor care apasa asupra
firmelor
prin eliminarea acelor reglementari care nu sunt necesare
- asigurarea aplicarii transparente si rezolvarii rapide,
precum si clarificarea proceselor de contestatie si recurs
- dezvoltarea capacitatii de realizare a evaluarilor
impactului reglementarilor si introducerea acestor evaluari
ca elemente obisnuite in procesul de reglementare
Solutie adoptata Guvernul Romaniei a adoptat Ordonanta de urgenta nr. 76/2001
privind simplificarea unor formalitati administrative pentru
inregistrarea si autorizarea functionarii comerciantilor.
Obiective ale Programului national de prevenire a coruptiei
si ale Planului national de actiune impotriva coruptiei:
- cooperarea cu asociatiile patronale, ca structuri legitime
de reprezentare a intereselor colective, in procesul de
elaborare a actelor normative in materie
- existenta si transparenta cailor de atac in procesul
decizional administrativ
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
Problema 4 Coruptia este alimentata de punctele slabe din administratia
publica.
________________________________________________________________________________
Ce indica ancheta In cadrul sectorului de stat nivelul coruptiei este mai
scazut
in organismele ale caror sisteme de administratie publica
sunt
mai bune.
Metoda sugerata - elaborarea si aplicarea reformelor in administratia
publica,
legate de angajarea si promovarea functionarilor publici,
disocierea serviciilor publice de schimbarile politice,
gestiune financiara si bugetara cu revizie si supraveghere
independente
Solutie adoptata Obiective ale Programului national de prevenire a coruptiei
si
ale Planului national de actiune impotriva coruptiei:
- reforma managementului in sectorul public
- instituirea unui sistem de selectare, promovare si evaluare
periodica a functionarilor publici, bazat exclusiv pe
recunoasterea obiectiva a meritelor si performantelor
profesionale
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
Problema 5 Coruptia este perceputa ca fiind extinsa, iar reformele
pentru combaterea coruptiei se bucura de putina credibilitate.
________________________________________________________________________________
Ce indica ancheta - Toate esantioanele anchetei indica perceptia unei coruptii
extinse. Multi declara ca sursa a informatiilor relatarile
presei, dar si experienta personala.
- Cei care au raspuns si-au exprimat preocuparea fata de
importantele consecinte ale coruptiei pentru societate:
scaderea standardului de viata si deteriorarea distributiei
venitului.
Desi multe dintre masurile de reducere a coruptiei se bucura
de un sprijin larg, exista foarte putina incredere in
seriozitatea structurilor politice in ceea ce priveste
reducerea coruptiei.
Metoda sugerata - elaborarea unei strategii atotcuprinzatoare cu accent pe
reformele institutionale avand drept scop prevenirea
coruptiei; educarea cu privire la cauzele si consecintele
coruptiei si drepturile cetateanului in cazul in care se
confrunta cu coruptia; impunerea masurilor anticoruptie
prin
aplicarea lor ferma si echitabila
- trasarea si aplicarea strategiei printr-un proces de
includere condus de un comitet director cuprinzand
reprezentanti ai unui mare numar de lideri guvernamentali
si neguvernamentali
- elaborarea unor planuri de actiune monitorizabile de
reducere a coruptiei
Solutie adoptata - Prin Hotararea Guvernului nr. 763 din 26 iulie 2001 s-a
infiintat Comitetul National de Prevenire a Criminalitatii,
cu rol de elaborare, integrare, corelare si monitorizare a
politicii Guvernului de prevenire a criminalitatii la nivel
national.
- In vederea monitorizarii implementarii Programului national
de prevenire a coruptiei, precum si a Planului national de
actiune impotriva coruptiei, in cadrul Comitetului National
de Prevenire a Criminalitatii se constituie Grupul central
de analiza si de coordonare a activitatilor de prevenire a
coruptiei, grup de lucru in care vor fi cooptati experti
din cadrul institutiilor cu atributii in prevenirea si
controlul social al coruptiei, precum si reprezentanti ai
societatii civile, ai organizatiilor neguvernamentale si ai
organismelor internationale.
________________________________________________________________________________
3. CERCETAREA FENOMENULUI CORUPTIEI
Adoptarea unor masuri adecvate de prevenire a fenomenului coruptiei
necesita cunoasterea dimensiunii reale a acestui fenomen, a complexitatii sale,
a mecanismelor de declansare si a consecintelor produse.
Evaluarile Bancii Mondiale sunt rezultatul unui studiu de perceptie sociala
a fenomenului. Un proces de investigare criminologica si sociologica trebuie sa
completeze datele obtinute pe aceasta cale si sa ofere o imagine completa,
sustinuta stiintific.
Rolul Institutului National de Criminologie, institutie care se va
infiinta, potrivit Programului de guvernare, va fi de a asigura activitatea
stiintifica de diagnoza si prognoza a fenomenului criminalitatii, in general,
si a coruptiei, in particular.
Masurile de prevenire se vor fundamenta pe rezultatele cercetarii orientate
spre urmatoarele directii:
a) stabilirea complexului criminogen care alimenteaza cresterea fenomenului
de coruptie, a factorilor de risc si a oportunitatilor care determina sau
favorizeaza savarsirea acestor infractiuni, a dinamicii producerii acestora, cu
evidentierea solutiilor de control si de reducere;
b) identificarea punctelor de vulnerabilitate in domeniile esentiale ale
vietii economice, sociale si politice;
c) evaluarea tehnicilor si a instrumentelor de prevenire pe care legislatia
in vigoare le pune la dispozitie institutiilor cu atributii in domeniu, a
eficientei acestora si a posibilitatii de adaptare in contextul cresterii
complexitatii fenomenelor infractionale;
d) evaluarea periodica a dimensiunii si complexitatii fenomenului
coruptiei, prin elaborarea unui instrument de tipul "indice al
coruptiei", prin interpretarea datelor statistice, a rezultatelor
anchetelor de victimizare si a sondajelor de perceptie.
4. DIMINUAREA CORUPTIEI SI CREAREA UNUI SISTEM EFICIENT DE PREVENIRE A
ACESTEIA
Controlul coruptiei in Romania implica adoptarea de masuri preventive care
sa vizeze factorii criminogeni si inlaturarea punctelor de vulnerabilitate la
coruptie.
_________________________________
_____________________________ | Responsabilitate politica:
|
| Constrangeri institutionale:| | - Competitie politica,
|
| - Sistem judiciar | | partide politice credibile
|
| independent si eficient | | - Transparenta finantarii
|
| - Supraveghere legislativa | | partidelor
|
| - Parchete independente si | | - Exprimarea deschisa a votului
|
| aplicare independenta a | | parlamentar
|
| justitiei | | - Declararea averii,
|
|_____________________________| | reglementarea conflictului
|
^ | de interese
|
|
|_________________________________|
\ ^
\ | __________________________
\ | | Sector privat
competitiv:|
____________________________ \ / | - Reforma politicilor
|
| Participarea societatii | \ / | economice
|
| civile: | __\_______/___ | - Restructurarea
|
| - Libertatea de informare | | | | monopolurilor pe baze
|
| - Prezentarea publica a |<--| Anticoruptie |-->|
concurentiale |
| proiectelor de lege | |______________| | - Simplificarea
|
| - Rolul mediilor de | | | reglementarilor pentru
|
| informare/organizatiilor | | | noile firme
|
| neguvernamentale | | | - Transparenta in
|
|____________________________| | | conducerea colectiva
|
| | - Asociatii patronale
|
|
|__________________________|
|
_________________v________________
| Administrarea sectorului public: |
| - Servicii civile pe baza de |
| merit, platite corespunzator |
| - Administrarea bugetului |
| (acoperire, rezerve, achizitii,|
| control financiar) |
| - Impozite si taxe vamale |
| - Servicii sectoriale (sanatate, |
| invatamant, energie) |
| - Descentralizare si |
| responsabilizare |
|__________________________________|
Masurile necesare a fi adoptate sunt orientate spre urmatoarele domenii:
a) reforma institutionala:
- reforma sistemului judiciar;
- consolidarea capacitatii de prevenire si control al coruptiei;
- reforma administratiei publice;
b) crearea unui sector privat competitiv;
c) reforma legislativa.
4.1. Reforma institutionala
Crearea unui sistem institutional eficient in prevenirea savarsirii
faptelor de coruptie vizeaza infaptuirea reformelor in domeniile fundamentale
ale exercitarii autoritatii statului: justitia, administratia publica si
finantele publice.
4.1.1. Reforma sistemului judiciar
______________________________________________________________________________
| Obiectiv al Programului national de prevenire a coruptiei:
|
| |
| Crearea unui sistem judiciar independent, integru si eficient
|
|______________________________________________________________________________|
Exercitiul independent si impartial al actului de justitie reprezinta un deziderat
spre care Guvernul Romaniei isi va concentra permanent eforturile, cu atat mai
mult cu cat acesta constituie premisa unei bune administrari a justitiei. Cea
de a doua premisa - existenta unei magistraturi de elita - se va realiza
printr-un sistem de recrutare, formare si perfectionare profesionala bine
fundamentat, in care numirea si promovarea se vor realiza numai pe baza
competentei si a eticii profesionale.
Buna organizare si functionare a justitiei presupun existenta unei
legislatii clare si coerente, armonizata cu acquisul comunitar. Modificarile
legislative preconizate vor avea in vedere:
- asigurarea celeritatii actului de justitie;
- garantarea executarii hotararilor judecatoresti;
- intarirea sigurantei cetateanului si cresterea increderii in actul de
justitie.
Obiective:
- sporirea rolului Consiliului Superior al Magistraturii in procesul de
selectie, promovare si eliberare din functie a magistratilor, precum si in
implementarea codului deontologic pentru magistrati;
- cresterea responsabilitatii magistratilor prin crearea unor sisteme de
monitorizare a comportamentului si a profesionalismului;
- adoptarea unui plan de actiune sectorial de prevenire a coruptiei si
crestere a integritatii in sistemul judiciar, in colaborare cu Centrul O.N.U.
de Prevenire a Criminalitatii Internationale;
- Institutul National al Magistraturii si facultatile cu profil juridic isi
vor adapta programele de invatamant in sensul aprofundarii studiului
fenomenului criminalitatii si al formelor sale de manifestare: coruptie,
criminalitate organizata, spalarea banilor, trafic de persoane, trafic si
consum de droguri;
- dezvoltarea programelor de management al instantei/parchetului si
cresterea transparentei in sistemul judiciar prin introducerea unor metode
moderne de repartizare a cauzelor, precum si verificarea solutionarii cu
celeritate a acestora;
- informatizarea sistemului judiciar prin crearea unei retele computerizate
la nivel national.
4.1.2. Consolidarea capacitatii de prevenire si control al coruptiei
______________________________________________________________________________
| Obiectiv al Programului national de prevenire a coruptiei:
|
| |
| Specializarea si pregatirea profesionala a persoanelor cu atributii in
|
| prevenirea si controlul coruptiei
|
|______________________________________________________________________________|
Adoptarea in anul 2000 a Legii nr. 78 privind prevenirea, descoperirea si
sanctionarea faptelor de coruptie a condus la instituirea Sectiei de combatere
a coruptiei si a criminalitatii organizate in cadrul Parchetului de pe langa
Curtea Suprema de Justitie, ca structura specializata in acest domeniu la nivel
national. Aceasta sectie coordoneaza si controleaza activitatea structurilor
teritoriale specializate in acest domeniu, infiintate prin aceeasi lege,
respectiv servicii in cadrul parchetelor de pe langa curtile de apel si birouri
in cadrul parchetelor de pe langa tribunale.
________________________________________________________________________________
Sectia de combatere a coruptiei si a criminalitatii organizate din cadrul
Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie
Serviciul de combatere Serviciul de combatere
a coruptiei a criminalitatii organizate
Biroul anchete interne Biroul antidrog si criminalitate
organizata
Biroul anticoruptie Biroul criminalitate
economico-financiara si bancara
Biroul infractiuni de violenta
Biroul criminalitate informatica
si fraude la fondurile comunitare
Birou de centralizare, analizare si valorificare a datelor si informatiilor
detinute de Sectia de combatere a coruptiei si a criminalitatii organizate sau
primite de la celelalte organisme implicate in lupta impotriva coruptiei si
criminalitatii organizate
________________________________________________________________________________
In scopul efectuarii cu celeritate si in mod temeinic a activitatilor de
descoperire si de urmarire a infractiunilor de coruptie si a infractiunilor
asimilate acestora, legea prevede obligatia organelor care au competente legale
in descoperirea si urmarirea acestor infractiuni de a delega pe timp de un an,
la cererea procurorului general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de
Justitie, numarul necesar de persoane specializate in acest domeniu, pentru a
indeplini, sub directa conducere, supraveghere si control nemijlocit al
procurorilor din structurile specializate, actele procesuale conferite de lege.
Aceste prevederi au fost transpuse in practica prin constituirea de echipe
mixte, in baza protocoalelor semnate cu Ministerul de Interne si cu Ministerul
Finantelor Publice, din acestea facand parte ofiteri de politie si specialisti
in domeniile financiar, bancar si vamal.
Aceasta structura specializata este similara altor structuri europene care
activeaza spre exemplu in Spania (Parchetul Special Anticoruptie, independent
de celelalte parchete), Italia (Directia Nationala Anti-Mafia), Franta si in
tarile din Centrul si Estul Europei (Ungaria, Polonia, Slovacia).
Performantele institutiilor cu atributii in domeniul prevenirii si
combaterii fenomenului coruptiei depind in mare parte de consolidarea
capacitatii efective de actiune, prin masuri concrete ce vizeaza:
- statutul reprezentantilor institutiilor cu atributii in domeniul
prevenirii si controlului social al coruptiei;
- deontologia si pregatirea profesionala;
- reglementarea unor tehnici moderne de investigare;
- asigurarea dotarilor necesare aplicarii acestora;
- promovarea cooperarii si coordonarii eforturilor institutionale.
Obiective:
a) Statutul reprezentantilor institutiilor cu atributii in domeniul
prevenirii si controlului social al coruptiei:
- accesul procurorului la toate informatiile necesare anchetei privind
savarsirea faptelor de coruptie, inclusiv la cele detinute de structurile
informative si de investigatie;
- subordonarea politiei judiciare Ministerului Public;
- elaborarea si promovarea unor mijloace eficiente de protectie a
reprezentantilor institutiilor cu atributii in domeniul prevenirii si
controlului social al coruptiei;
- alinierea fondurilor bugetare la necesitatile functionarii eficiente si
performante a sistemului judiciar si asigurarea unui nivel de salarizare
corespunzator pentru persoanele cu atributii in domeniul prevenirii si
controlului social al coruptiei.
b) Deontologia si pregatirea profesionala:
- implementarea codurilor deontologice pentru toate categoriile de persoane
cu atributii in domeniul prevenirii si controlului social al coruptiei;
- instituirea unor norme de confidentialitate si sanctiuni pentru
incalcarea acestora de catre persoanele care isi desfasoara activitatea in
cadrul structurii nationale si teritoriale, specializata in controlul social al
coruptiei;
- efectuarea de stagii de pregatire si de specializare profesionala a
practicienilor;
- crearea unor modalitati efective de cooperare interna si internationala
intre specialistii in domeniu, in vederea schimbului de informatii si de
experienta.
c) Tehnici de investigare:
- modificarea cadrului legal actual in sensul introducerii de reglementari
privind utilizarea agentului sub acoperire, agentului provocator si a
informatorilor in investigarea cazurilor de coruptie;
- crearea unui sistem de protectie reala a victimelor si a martorilor
infractiunilor de coruptie.
d) Mijloace tehnice:
- dotarea institutiilor avand competente in domeniu cu mijloace moderne de
lucru care sa sprijine activitatea de descoperire si de investigare a actelor
de coruptie: aparatura electronica de supraveghere audio si video, crearea de
baze de date informatizate conectate la o retea computerizata nationala si
internationala.
e) Cooperarea institutionala:
- consolidarea, la nivelul Sectiei de combatere a coruptiei si a
criminalitatii organizate din cadrul Parchetului de pe langa Curtea Suprema de
Justitie, precum si al structurilor din teritoriu, a echipelor mixte formate
din procurori, politisti, experti in domeniile financiar, bancar si vamal,
specializati in prevenirea si controlul coruptiei si al criminalitatii
organizate;
- asigurarea coordonarii eforturilor institutiilor cu atributii in domeniul
prevenirii si controlului coruptiei, in sensul evitarii paralelismelor si a
dificultatilor de comunicare;
- incheierea de protocoale de colaborare intre aceste institutii si
participarea la programe comune in domeniul prevenirii si controlului social al
coruptiei.
4.1.3. Reforma administratiei publice
______________________________________________________________________________
| Obiective ale Programului national de prevenire a coruptiei:
|
| - Restructurarea administratiei publice
|
| - Reforma in managementul sectorului public
|
| - Reforma sistemului de management al resurselor financiare publice |
|______________________________________________________________________________|
Reforma administratiei publice centrale si locale constituie un obiectiv
fundamental al Programului de guvernare pe perioada 2001 - 2004, in acest sens
Guvernul Romaniei promovand principiile restructurarii administratiei publice,
descentralizarii serviciilor publice si consolidarii autonomiei administrative
si financiare, intaririi autoritatii statului si a raspunderii acestuia, precum
si ale coerentei actului administrativ si perfectionarii managementului in
administratie.
Obiective:
- realizarea stabilitatii institutionale, corelata cu stabilitatea
functionarilor publici, in scopul asigurarii continuitatii activitatilor si
programelor derulate de autoritatile si institutiile publice;
- accelerarea procesului de descentralizare a serviciilor publice, insotita
de mecanisme eficiente de angajare a raspunderii;
- constituirea la nivelul ministerelor si al altor institutii publice a
unor structuri cu atributii in implementarea masurilor preventive cuprinse in
planurile sectoriale de actiune impotriva coruptiei;
- instituirea unor proceduri interne in cadrul fiecarei institutii publice,
prin care sa se reglementeze obligatii clare si precise privind modul de
sesizare a faptelor de coruptie;
- reglementarea activitatii compartimentelor cu atributii de control,
organizate la nivelul autoritatilor si institutiilor publice;
- organizatii de audit care sa investigheze si sa publice rapoarte cu
privire la orice deturnare a destinatiei fondurilor publice, urmand sa fie
prezentate spre analiza comisiilor parlamentare;
- transparenta si existenta cailor de atac in procesul decizional
administrativ. Procedurile administrative trebuie sa fie previzibile, transparente
si dublate de mecanisme de angajare a raspunderii organului emitent. Ele
trebuie sa asigure transparenta deciziilor, raspunsuri adecvate la petitiile
formulate de cetateni si existenta cailor de atac, care includ: sesizarea
organului administrativ ierarhic superior, apelul judiciar si avocatul
poporului.
A. Reforma in managementul sectorului public
Prevenirea coruptiei in administratia publica trebuie fundamentata pe
reformarea managementului sectorului public prin instituirea si dezvoltarea
unui sistem obiectiv de selectie, promovare si evaluare a functionarilor
publici, prin imbunatatirea calitatii serviciilor publice, reconsiderarea
relatiei cetatean-functionar public, stoparea birocratiei si, nu in ultimul
rand, prin eliminarea surselor de coruptie din administratia fiscala si vamala.
Obiective:
a) Instituirea unui sistem obiectiv de selectie, promovare si evaluare a
functionarilor publici:
- instituirea unui sistem de selectie, promovare si evaluare a
functionarilor publici, precum si a unui sistem de control, bazate exclusiv pe
recunoasterea obiectiva a meritelor si performantelor profesionale;
- elaborarea si implementarea codului deontologic pentru functionarii
publici;
- realizarea unei stricte si precise delimitari a atributiilor de serviciu
prin intermediul fisei postului, pentru fiecare functionar;
- stabilirea unui sistem de salarizare pentru personalul din sectorul
bugetar, in functie de pregatirea profesionala, gradul de raspundere si de
complexitate a atributiilor si in raport cu conditiile in care se desfasoara
munca, bazat pe recompensarea performantelor. Se va avea in vedere si
regularizarea beneficiilor nesalariale;
- asigurarea transparentei veniturilor persoanelor care isi desfasoara
activitatea in sectorul bugetar.
b) Imbunatatirea calitatii serviciilor publice:
- reproiectarea sistemului de management din institutiile care ofera
servicii publice, in functie de cererea de servicii si de nevoile
consumatorilor;
- crearea unui sistem de supraveghere si control al institutiilor care
desfasoara servicii publice;
- descentralizarea serviciilor publice;
- reducerea tranzactiilor efectuate cash;
- continuarea reformelor in sistemul sanatatii publice si al educatiei;
- intarirea controlului public asupra prestarii serviciilor publice
(inclusiv prin sondaje ale opiniei publice, pe baza carora sa se redacteze
topuri ale companiilor care activeaza in acest domeniu).
c) Relatia cetatean-functionar public:
- modificarea si completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul
functionarului public, cu prevederea simpla si clara a drepturilor si
obligatiilor ce ii revin in relatia cu cetateanul;
- monitorizarea implementarii Codului etic al functionarilor publici;
- cresterea rigurozitatii in motivarea si in formularea raspunsurilor,
precum si scurtarea termenelor in care autoritatile si serviciile publice au
obligatia sa raspunda solicitarilor cetatenilor;
- prevederea in regulamentele de organizare si functionare a autoritatilor
si institutiilor publice a unor norme care sa reglementeze relatia
cetatean-functionar public;
- adoptarea unei noi legi cu privire la exercitarea dreptului la
petitionare;
- asigurarea accesului permanent la informatiile publice si elaborarea unor
programe de informare a opiniei publice care sa vizeze o mai buna cunoastere a
rolului si atributiilor institutiilor, precum si a procedurilor si
formalitatilor care trebuie respectate pentru a se putea beneficia de un
serviciu public.
d) Stoparea birocratiei:
- rationalizarea circuitului documentelor;
- simplificarea procedurilor de emitere de catre autoritatile
administrative a avizelor, autorizatiilor sau a licentelor necesare in vederea
desfasurarii unor activitati specifice (de exemplu: avize de urbanism,
autorizatii de constructie);
- infiintarea in fiecare institutie din cadrul administratiei publice a
oficiului unic de primire a solicitarilor cetatenilor.
e) Coruptia in administratia fiscala si cea vamala:
- cadrul legislativ care reglementeaza scutirile de impozite va cuprinde si
metodologii clare si precise care sa permita aplicarea unitara tuturor
beneficiarilor acestora;
- reducerea fiscalitatii prin diminuarea numarului de taxe si de impozite;
- infiintarea cazierului fiscal al contribuabililor ca mijloc de evidenta
si de urmarire a contribuabililor cu risc fiscal ridicat;
- constituirea unei baze de date la nivel national cuprinzand agentii
economici care au restante mari la bugetul de stat;
- dezvoltarea si implementarea unui program coerent de educatie etica a
personalului autoritatii vamale, precum si intensificarea activitatii
organismului propriu de control si aplicarea ferma a masurilor de prevenire a
coruptiei in domeniul vamal;
- dezvoltarea fluxului de raportare, informare si popularizare atat a
performantelor, cat si a cazurilor de conduita inadecvata a personalului vamal;
- standardizarea procedurilor de vamuire si de percepere a taxelor vamale,
precum si folosirea sistemelor computerizate de control la punctele de trecere
a frontierei de stat;
- infiintarea ghiseului unic de incasare a taxelor in punctele de control
la trecerea frontierei de stat;
- folosirea frecventa a sondajelor de opinie in randul platitorilor de taxe
si impozite.
B. Reforma sistemului de management al resurselor financiare publice
Obiective:
- instituirea unor proceduri transparente in domeniul achizitiilor publice
si al privatizarii, precum si specializarea functionarilor publici insarcinati
cu aplicarea legislatiei in aceste domenii;
- asigurarea unui control eficient al executiei bugetare (sistemul
trezoreriei);
- limitarea fondurilor si a tranzactiilor extrabugetare;
- fundamentarea temeinica a prevederilor bugetare pentru venituri;
- asigurarea unui sistem performant de audit intern si extern care sa
furnizeze Guvernului si Parlamentului rapoarte privind modul de gestionare si
administrare a fondurilor publice.
4.2. Crearea unui sector privat competitiv
Concentrarea puterii economice la nivelul unui numar redus de societati
comerciale, precum si neparticiparea sectorului privat la procesul de luare a
deciziilor fundamentale pentru mediul de afaceri conduc la vulnerabilitatea
statului in fata mecanismelor de acaparare "state capture". Crearea
unui sector privat competitiv constituie o prioritate a politicii economice a
Romaniei, in acest sens impunandu-se reformarea legislatiei comerciale,
reglementarea stricta a regimului societatilor comerciale cu capital de stat,
promovarea competitiei economice si cooperarea cu asociatiile patronale.
Obiective:
a) Reforma legislatiei comerciale:
- simplificarea si sistematizarea legislatiei comerciale;
- reglementarea corespunzatoare a activitatii regiilor autonome si a altor
entitati care nu isi desfasoara activitatea in conditii depline de concurenta;
- reducerea birocratiei in domeniul inregistrarii societatilor comerciale,
inclusiv prin concentrarea procedurilor ce trebuie efectuate intr-o singura cladire;
- simplificarea si clarificarea procedurilor de realizare a inspectiilor la
agentii economici;
- necesitatea introducerii unor proceduri putin costisitoare de atacare a
deciziilor administrative de catre agentii economici.
b) Regimul societatilor comerciale cu capital de stat:
- declararea publica a proprietatii actiunilor;
- introducerea publicarii de rapoarte de audit standardizate elaborate de
entitati independente;
- stabilirea unui cadru legal eficient pentru a asigura exercitiul
drepturilor creditorilor;
- aplicarea sustinuta a standardelor etice in afaceri.
c) Promovarea competitiei economice:
- transparenta in domeniul privatizarii si al reglementarilor in materie;
- necesitatea privatizarii structurilor economiei de stat, mai ales a celor
din domeniul extragerii si prelucrarii resurselor si al infrastructurii;
- restructurarea competitiva prealabila a agentilor economici supusi
procesului de privatizare;
- elaborarea legii antimonopol si impotriva practicilor comerciale
neloiale;
- cresterea transparentei in ceea ce priveste structura parteneriatului
agentilor economici si a operatiunilor comerciale si bancare, in special prin:
declararea patrimoniului, tinerea unor registre eficiente, supravegherea
operatiunilor comerciale de catre o structura independenta.
d) Asociatii patronale:
- cooperarea cu asociatiile patronale ca structuri legitime de reprezentare
a intereselor colective in procesul de elaborare a actelor normative in
materie.
4.3. Reforma legislativa
Reforma legislativa urmarita de Guvernul Romaniei contribuie la
consolidarea statului de drept, la stabilitatea si securitatea vietii sociale
si la dezvoltarea unei economii de piata viabile.
Obiective:
- modificarea si completarea legislatiei privind prevenirea si controlul
coruptiei si al spalarii banilor, pentru deplina armonizare a legislatiei
interne cu acquisul comunitar;
- elaborarea si adoptarea legislatiei speciale privind prevenirea si
controlul criminalitatii, cu referire speciala la prevenirea si controlul
traficului de persoane si al criminalitatii prin intermediul sistemelor
informatice;
- modificarea si completarea legislatiei in sensul asigurarii protectiei
martorilor si a victimelor;
- elaborarea unui nou cod penal, in contextul unificarii legislatiei penale
la nivel european. Noul cod penal trebuie sa fie un instrument functional de
realizare a politicii penale prin care societatea sa fie mai bine aparata
impotriva unor fenomene cu profunde implicatii asupra societatii, cum ar fi
fenomenul coruptiei;
- modificarea si completarea Codului de procedura penala in lumina
deciziilor Curtii Constitutionale si a jurisprudentei Curtii Europene a
Drepturilor Omului;
- imbunatatirea legislatiei comerciale, reforma cadrului legislativ privind
falimentul, precum si a procedurii falimentului judiciar cu caracter
transnational;
- crearea unui mecanism eficient de consultare si de informare a
comunitatii cu privire la adoptarea legislatiei (accesul publicului la
proiectele de lege de interes general).
5. TRANSPARENTA IN ACTIVITATEA POLITICA
Coruptia are o accentuata dimensiune politica determinata de posibilitatea
includerii in sfera manifestarii acestui fenomen a inaltilor demnitari ai
statului, a liderilor politici si a partidelor politice.
Starea globala a societatii se poate deteriora daca legile, exercitiul
politic si comercial permit celor care detin puterea sa castige, prin practici
ilicite, noi resurse, noi zone de influenta, accentuand inegalitatea sociala si
punand in pericol chiar ordinea politica democratica.
Obiective:
- reglementarea riguroasa a regimului imunitatilor;
- reglementarea conflictului de interese (regimul incompatibilitatilor);
- elaborarea unei grile de evaluarea proiectelor de acte normative, astfel
incat acestea sa nu poata fi folosite pentru satisfacerea unor interese de grup
sau clientelare;
- reglementarea activitatilor de lobby;
- reglementarea simpla si clara a regulilor de finantare a partidelor
politice si a campaniilor electorale;
- reglementarea modalitatilor de control asupra surselor de finantare a
partidelor politice si asupra modului de cheltuire a resurselor.
6. COOPERAREA INTERNATIONALA
Prevenirea coruptiei constituie o preocupare constanta a organismelor
internationale, in acest sens fiind elaborata si adoptata o serie de documente
internationale care reglementeaza problematica luptei anticoruptie. Programul
respecta prevederile celor mai importante documente elaborate in domeniu de
organizatiile si organismele internationale.
________________________________________________________________________________
Document international Conventia O.N.U. impotriva criminalitatii
organizate transnationale, precum si protocoale
aditionale
________________________________________________________________________________
Stadiul semnarii/ratificarii - A fost semnata de Romania in decembrie 2000.
- Au fost incepute formalitatile pentru
ratificarea
conventiei.
- A fost adoptata Legea nr. 296/2001 privind
extradarea.
- A fost aprobat de catre Guvern proiectul de lege
privind prevenirea si combaterea traficului de
persoane.
- A fost adoptata Ordonanta de urgenta a Guvernului
nr. 112/2001 privind sanctionarea unor fapte
savarsite in afara teritoriului tarii de
cetateni
romani sau de persoane fara cetatenie
domiciliate
in Romania.
Obligatii prevazute de - Definirea unor termeni si incriminarea unor
fapte
conventie penale conform conventiei si protocoalelor:
- grup criminal organizat
- grup structurat
- trafic de persoane
- infractiune de natura transnationala savarsita
de un grup criminal organizat
- participarea la un grup organizat
- spalarea produsului infractiunii
- obstructionarea bunei functionari a justitiei
- infractiune cu caracter grav
- faptele de coruptie ale unui agent public
strain sau functionar international
- Reglementarea raspunderii penale a persoanelor
juridice
- Ridicarea secretului bancar
- Protectia martorilor
- Extradarea si asistenta juridica
- Masuri de prevenire si control al criminalitatii
organizate
Masuri - Elaborarea si adoptarea proiectului legii pentru
ratificarea conventiei si a celor doua
protocoale aditionale
- Adoptarea proiectului legii privind prevenirea
si combaterea traficului de persoane
- Modificarea Legii nr. 21/1999 pentru prevenirea
si sanctionarea spalarii banilor
- Elaborarea si adoptarea unei legi privind
prevenirea si combaterea criminalitatii
organizate
- Elaborarea si adoptarea proiectului legii
privind protectia martorului
- Elaborarea si adoptarea legii de modificare a
Legii nr. 78/2000 privind prevenirea,
descoperirea si sanctionarea faptelor de
coruptie
- Elaborarea si adoptarea legii pentru modificarea
Codului penal si a Codului de procedura penala
- Adoptarea legii privind asistenta judiciara in
materie penala
- Implementarea Planului national de prevenire si
combatere a traficului de persoane
- Elaborarea si adoptarea strategiei nationale de
prevenire si combatere a criminalitatii
organizate
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
Document international Conventia penala a Consiliului Europei
privind coruptia
________________________________________________________________________________
Stadiul semnarii/ratificarii - A fost semnata de Romania la 27 ianuarie 1999.
- Guvernul Romaniei a aprobat proiectul de lege
privind ratificarea conventiei.
- Proiectul de lege a fost inaintat Parlamentului.
Obligatii prevazute - Incriminarea urmatoarelor fapte:
de conventie - infractiuni de coruptie activa sau pasiva
savarsite de functionari publici straini,
membri ai adunarilor publice straine,
functionari ai organizatiilor internationale,
membri ai adunarilor parlamentare
internationale
- coruptia activa si pasiva in sectorul privat
- spalarea banilor ca produs al infractiunilor
de coruptie
- Reglementarea raspunderii persoanelor juridice
pentru infractiunile de coruptie activa, trafic
de influenta si spalare de bani, savarsite in
beneficiul lor de catre o persoana fizica etc.
Masuri - Adoptarea legii de ratificare
- Modificarea Legii nr. 21/1999 pentru prevenirea
si sanctionarea spalarii banilor
- Elaborarea si adoptarea proiectului legii
privind protectia martorului
- Elaborarea si adoptarea legii de modificare a
Legii nr. 78/2000 privind prevenirea,
descoperirea si sanctionarea faptelor de
coruptie
- Elaborarea si adoptarea legii pentru modificarea
Codului penal si a Codului de procedura penala
- Implementarea Programului national de prevenire
a coruptiei si a Planului national de actiune
impotriva coruptiei
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
Document international Conventia civila a Consiliului Europei
privind coruptia
________________________________________________________________________________
Stadiul semnarii/ratificarii - A fost semnata de Romania la 4 noiembrie 1999.
- Guvernul Romaniei a aprobat proiectul de lege
privind ratificarea conventiei.
- Proiectul de lege a fost inaintat Parlamentului.
Obligatii prevazute - Crearea unui cadru legal intern care sa permita
de conventie despagubirea efectiva a persoanelor care au
suferit un prejudiciu in urma comiterii unei
fapte de coruptie, inclusiv posibilitatea
obtinerii unei compensatii
Masuri - Adoptarea legii de ratificare
- Implementarea Programului national de prevenire
a coruptiei si a Planului national de actiune
impotriva coruptiei
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
Document international Conventia Consiliului Europei privind spalarea,
descoperirea, sechestrarea si confiscarea
produselor infractiunii
________________________________________________________________________________
Stadiul semnarii/ratificarii - A fost semnata de Romania la 18 martie 1997.
Obligatii prevazute - Incriminarea faptei de spalare a produsului
de conventie infractiunii conform conventiei
- Masuri de confiscare a produsului infractiunilor
cu caracter transnational
- Raspunderea penala a persoanelor juridice
- Ridicarea secretului bancar
- Extradarea si asistenta juridica
Masuri - Elaborarea si adoptarea legii pentru ratificarea
conventiei
- Modificarea Legii nr. 21/1999 pentru prevenirea
si sanctionarea spalarii banilor
- Elaborarea si adoptarea legii pentru modificarea
Codului penal si a Codului de procedura penala
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
Document international Conventia OECD privind lupta impotriva coruptiei
in randul functionarilor straini in tranzactii
comerciale internationale
________________________________________________________________________________
Stadiul semnarii/ratificarii - Nu este semnata.
- Au fost declansate formalitatile pentru
dobandirea statutului de membru cu drepturi
depline in grupul de lucru privind combaterea
coruptiei in tranzactiile comerciale
internationale.
Obligatii prevazute - Incriminarea unor fapte penale:
de conventie - coruptia activa si pasiva in tranzactiile
comerciale internationale a functionarilor
publici nationali, functionarilor publici
straini si a functionarilor organizatiilor
internationale
- spalarea banilor ca produs al infractiunilor
de coruptie
- traficul de influenta
- Reglementarea raspunderii persoanelor juridice
pentru infractiunile de coruptie activa, trafic
de influenta si spalare de bani, savarsite in
beneficiul lor de catre o persoana fizica etc.
Masuri - Accelerarea procedurilor privind dobandirea
statutului de membru cu drepturi depline in
grupul de lucru privind combaterea coruptiei in
tranzactiile comerciale internationale
- Acceptarea Romaniei de catre OECD ca parte la
grupul de lucru, urmata de semnarea si
ratificarea conventiei
- Elaborarea si adoptarea legii de modificare a
Legii nr. 78/2000 privind prevenirea,
descoperirea si sanctionarea faptelor de
coruptie
- Modificarea Legii nr. 21/1999 pentru prevenirea
si sanctionarea spalarii banilor
- Elaborarea si adoptarea legii pentru modificarea
Codului penal si a Codului de procedura penala
- Implementarea Programului national de prevenire
a coruptiei si a Planului national de actiune
impotriva coruptiei
________________________________________________________________________________
Ratificarea in regim de urgenta a conventiilor privind coruptia va alinia
cadrul normativ din Romania la exigentele legislatiei comunitare si va asigura
conditiile pentru prevenirea si controlul coruptiei potrivit standardelor
internationale.
Alte documente internationale relevante in domeniul prevenirii si
controlului social al coruptiei:
a) Organizatia Natiunilor Unite:
- Codul de conduita pentru functionari publici (Rezolutia nr. 51/59 din 12 decembrie
1996);
- Declaratia Organizatiei Natiunilor Unite impotriva coruptiei si mitei in
tranzactiile comerciale internationale (Rezolutia nr. 51/191 din 21 februarie
1997);
- Actiunea impotriva coruptiei si mitei in tranzactii comerciale internationale
(Rezolutia nr. 53/176 din 25 ianuarie 1999);
- Rezolutia cu privire la prevenirea si combaterea practicilor coruptive si
transferului ilegal de fonduri (Rezolutia nr. 55/188 din 20 decembrie 2000);
- Programul global anticoruptie din 23 aprilie 1999.
b) Consiliul Europei:
- Cele 20 de principii privind lupta impotriva coruptiei, emise de
Consiliul Europei - Rezolutia nr. 97/24, adoptata de Comitetul de Ministri la 6
noiembrie 1997;
- Grupul de state de lupta impotriva coruptiei (GRECO) - Rezolutia nr.
99/5, adoptata la 1 mai 1999. Romania este membru fondator al GRECO.
c) Uniunea Europeana:
- Pactul de preaderare privind criminalitatea organizata, cu tarile
candidate din Europa Centrala si de Est si Cipru;
- Conventia privind lupta impotriva coruptiei in care sunt implicati
functionari ai Comunitatilor Europene sau functionari ai statelor membre ale
Uniunii Europene;
- Protocolul incheiat in temeiul articolului K.3 din Tratatul Uniunii
Europene, aditional la Conventia cu privire la protejarea intereselor
financiare ale Comunitatilor Europene;
- Actiunea comuna din 22 decembrie 1998, adoptata de Consiliu in temeiul
articolului K.3 din Tratatul Uniunii Europene, privind coruptia in sectorul
privat (98/742/JAI).
Obiective:
- ratificarea documentelor internationale in materie;
- adoptarea de catre Romania a unui rol activ in cadrul formelor de
cooperare internationala - GRECO, PACO si Pactul de stabilitate;
- dezvoltarea schimbului de informatii intre institutiile romane si straine
cu atributii in domeniul prevenirii si controlului social al coruptiei, in
vederea asigurarii operativitatii actiunilor de urmarire, cercetare si, dupa
caz, a extradarii persoanelor care au savarsit infractiuni de coruptie pe
teritoriul Romaniei.
7. COOPERAREA INSTITUTIILOR STATULUI CU SOCIETATEA CIVILA
Un obiectiv major al politicii de prevenire il constituie implicarea
societatii civile in actiunile de prevenire a coruptiei si informarea opiniei
publice cu privire la costurile, cauzele si consecintele coruptiei.
7.1. Rolul organizatiilor neguvernamentale:
- elaborarea si derularea unei campanii permanente care sa aiba ca obiect
constientizarea de catre opinia publica a pericolului reprezentat de coruptie;
- formularea si promovarea de catre aceste organizatii a unor planuri de
actiune impotriva coruptiei;
- elaborarea si publicarea de materiale informative privind legislatia si
masurile impotriva coruptiei;
- monitorizarea de catre aceste organizatii a actiunilor si deciziilor
Guvernului care au relevanta in domeniul prevenirii si controlului social al
coruptiei;
- utilizarea sondajelor de opinie si a evaluarilor-diagnostic privind
evolutia fenomenului coruptiei.
7.2. Rolul mass-media:
- informarea corecta a opiniei publice cu privire la fenomenul coruptiei si
la demersurile autoritatilor in domeniul prevenirii si controlului social al
coruptiei, inclusiv prin organizarea de seminarii, conferinte si ateliere de
lucru pe aceasta tema;
- asigurarea libertatii presei, ale carei eforturi de a descoperi fapte de
coruptie trebuie incurajate;
- participarea reprezentantilor institutiilor cu atributii in prevenirea si
controlul social al coruptiei la conferinte de presa, emisiuni informative de
radio sau de televiziune si la alte actiuni de acest gen.
7.3. Educatia civica
Promovarea educatiei civice, in special in randul tineretului, reprezinta o
latura importanta a prevenirii fenomenului coruptiei si impune derularea unor
programe specifice in centrele de invatamant, in special in licee si
universitati.
Obiectiv:
- includerea in programele scolare si universitare a unor cursuri de
educatie civica care sa asigure studiul elementelor de baza privind sistemul
judiciar, administratia publica, legislatia.
8. IMPLEMENTAREA SI MONITORIZAREA INDEPLINIRII OBIECTIVELOR PROGRAMULUI
NATIONAL DE PREVENIRE A CORUPTIEI
In vederea asigurarii coordonarii si monitorizarii actiunilor de
implementare a Programului national de prevenire a coruptiei, in cadrul
Comitetului National de Prevenire a Criminalitatii se constituie Grupul central
de analiza si coordonare a activitatilor de prevenire a coruptiei. Grupul isi
va desfasura activitatea sub coordonarea Corpului de control al primului-ministru,
in cadrul sau urmand sa fie cooptati experti din cadrul institutiilor cu
atributii in prevenirea si controlul social al coruptiei, precum si
reprezentanti ai societatii civile - organizatii neguvernamentale si ai
organismelor internationale.
Obiectivele Grupului central de analiza si coordonare a activitatilor de
prevenire a coruptiei:
8.1. Monitorizarea implementarii programelor de prevenire a coruptiei:
- monitorizarea implementarii Programului national de prevenire a coruptiei;
- definitivarea Planului national de actiune impotriva coruptiei, precum si
elaborarea, in colaborare cu institutiile interesate, a planurilor sectoriale
de prevenire a coruptiei, cu prevederea clara a obiectivelor, a etapelor de
punere in aplicare si a institutiilor responsabile cu realizarea acestora;
- monitorizarea implementarii Planului national de actiune impotriva
coruptiei si a planurilor sectoriale.
8.2. Dezvoltarea cooperarii interinstitutionale si a relatiei cu societatea
civila:
- facilitarea cooperarii intre institutiile cu atributii in domeniul
prevenirii coruptiei, precum si intre acestea si societatea civila;
- coordonarea eforturilor acestor institutii prin facilitarea schimbului de
informatii, incurajarea desfasurarii in comun a unor actiuni, obtinerea
resurselor umane sau tehnice necesare unor actiuni de amploare, identificarea
si solutionarea principalelor impedimente aparute in practica;
- oferirea unei imagini complete si coerente a eforturilor autoritatilor romane
in acest domeniu.
8.3. Constituirea unei baze de date:
- constituirea unei baze de date informatizate care sa centralizeze date
statistice privind evolutia fenomenului coruptiei in Romania si pe plan
international, rezultate ale sondajelor de perceptie a coruptiei, studii
criminologice, initiative si proiecte interne si internationale de prevenire si
control social al coruptiei;
- furnizarea acestor date institutiilor interesate.
8.4. Informarea Comitetului National de Prevenire a Criminalitatii:
- elaborarea semestriala a unui raport privind stadiul implementarii
Programului national de prevenire a coruptiei si a Planului national de actiune
impotriva coruptiei;
- elaborarea, ori de cate ori este cazul, de rapoarte privind cele mai
importante actiuni, principalele dificultati aparute in practica si propuneri
pentru imbunatatirea cadrului legislativ sau institutional in acest domeniu;
- elaborarea si publicarea anuala a unui raport privind evolutia
fenomenului coruptiei, cu analizarea cauzelor, consecintelor si a solutiilor ce
se impun.
PLAN NATIONAL DE ACTIUNE IMPOTRIVA CORUPTIEI
2001 - 2004*)
*) Rubricile 5, 6 si 7 se completeaza si se actualizeaza dupa aprobarea
directiilor generale ale Planului national de actiune impotriva coruptiei in
procesul de implementare a Programului national de prevenire a coruptiei.
________________________________________________________________________________
Obiectivul Modalitati de Institutia Partener Criteriu de Termen
realizare responsabila performanta
________________________________________________________________________________
1 2 3 4 6 7
________________________________________________________________________________
Cercetare si
evaluare
Identificarea - Inventarierea Comitetul - Consiliul - Concluzii Iunie
cauzelor si diseminarea National de Legislativ pertinente 2002
coruptiei studiilor si Prevenire a - Delegatia care sa
si a cercetarilor Criminali- Comisiei conduca la
punctelor de realizate pana tatii in Europene gasirea
vulnerabili- in prezent in colaborare in Romania solutiilor
tate la domeniul cu: - Banca pentru
coruptie prevenirii - Ministerul Mondiala diminuarea
coruptiei Justitiei - Agentii fenomenului
- Analiza - Ministerul ale coruptiei
informatiilor Public Natiunilor
existente, - Ministerul Unite
provenite din de Interne - Reprezen-
diferite surse - Directia tantii
(mass-media, generala de catedrelor
organizatii informatii de profil
ne- a apararii din mediile
guvernamentale din cadrul universitare
etc.) si Ministerului - Organizatii
identificarea Apararii negu-
nevoilor de Nationale vernamentale
cercetare - Serviciul - Institutul
pentru viitor Roman de National de
Informatii Criminologie*)
- Centralizarea - Serviciul - Realiza-
Decembrie
acestora intr-o de rea bazei 2002
baza de date Informatii de date
nationala Externe
- Evaluarea - Ministerul - Propuneri Trim. IV
legislatiei Informatii- concrete de 2002
anticoruptie lor Publice modificare
existente, a - Ministerul a
corelarii Dezvoltarii legislatiei
acesteia cu si Prognozei
acquisul - Ministerul
comunitar si Finantelor
prezentarea de Publice
propuneri
legislative
5. Factori de risc:
- Abordare superficiala si lipsa de cooperare intre institutiile
responsabile si parteneri
------------
*) Urmeaza sa fie infiintat.
Elaborarea de - Adoptarea Comitetul - Consiliul - Cresterea Trim. II
planuri unui plan de National de Legislativ increderii 2002
sectoriale de actiune Prevenire a - Delegatia opiniei
actiune sectorial Criminali- Comisiei publice in
impotriva pentru tatii in Europene in institutii-
coruptiei fiecare colaborare Romania le statului
domeniu cu: - Banca - Diminua-
vulnerabil la - Ministerul Mondiala rea
coruptie: Justitiei - Agentii ale nivelului
justitie, - Ministerul Natiunilor coruptiei
administratie Public Unite
publica, - Ministerul - Institutul
finante de Interne National de
publice etc., - Institutii Criminologie
cu prevederea si ministere - Organizatii
obiectivelor, cu atributii neguvernamen-
masurilor in domeniul tale
legislative, sigurantei - Reprezen-
institutionale nationale tantii
si de alta - Ministerul catedrelor de
natura, a Administra- profil din
termenelor de tiei Publice mediile
indeplinire si - Ministerul universitare
a institutiei Finantelor
responsabile Publice
de realizarea - Ministerul
acestuia Informatii-
lor Publice
- Ministerul
Dezvoltarii
si Prognozei
5. Factori de risc:
- Intarziere si formalism in intocmirea si punerea in aplicare a planurilor
de actiune
________________________________________________________________________________
Masuri
preventive
Coduri de - Adoptarea de - Comitetul - Organizatii - Adoptarea Trim.
III
conduita coduri etice National de neguvernamen- si imple- 2002
(deontologice) Prevenire a tale mentarea
pentru Criminali- - Mass-media codurilor
magistrati, tatii in - Organizatii de conduita
politisti, colaborare sindicale
functionari cu
vamali, ministerele
functionari si
publici si institutiile
alte categorii implicate
de functionari
- Organizarea
2002-2004
de cursuri si
seminarii
privind
deontologia
profesionala
- Asigurarea
2001-2004
cunoasterii de
catre public a
drepturilor si
obligatiilor
prevazute de
codurile
deontologice
- Stabilirea
unui mecanism
de
monitorizare a
respectarii
codurilor de
conduita
- Intarirea
rolului
Agentiei
Nationale a
Functionarilor
Publici
5. Factori de risc:
- Disfunctionalitati in crearea unui sistem sanctionator pentru cazul
incalcarii prevederilor codurilor
Declararea - Evaluarea - Comitetul - Consiliul - Modifi- Trim. IV
averilor legislatiei National de Legislativ carea legii 2001
in vigoare Prevenire a - Organizatii in sensul
privind Criminali- negu- eliminarii
declararea tatii in vernamentale posibilita-
averilor, colaborare tilor de
procedura cu eludare a
declararii ministerele acesteia
averilor, si prin ne-
eficienta institutiile declararea
acestei implicate averii
proceduri
- Instituirea
unui mecanism
de
monitorizare a
implementarii
prevederilor
legii
5. Factori de risc:
- Legea existenta sa fie considerata suficienta
Reglementarea - Propunerea - Ministerul - Consiliul - Limitarea Trim. IV
imunitatilor de masuri in Justitiei Legislativ aplicabi- 2002
vederea litatii
reglementarii imunitati-
imunitatii, lor de
in sensul ca orice
aceasta sa nu natura
favorizeze
abuzul de
putere
5. Factori de risc:
- Disfunctionalitati in procesul de modificare a reglementarii imunitatilor
Reglementarea - Evaluarea - Ministerul - Consiliul - Adoptarea Trim. I
conflictului legislatiei Justitiei Legislativ legii 2002
de interese actuale
(regimul privind
incompati- conflictul
bilitatilor) de interese
- Initierea Trim.
III
unui proiect 2002
de lege care
sa reglementeze
conflictul de
interese
5. Factori de risc:
- Disfunctionalitati in procesul de modificare a reglementarilor in vigoare
Reglementarea - Evaluarea - Ministerul - Consiliul - Adoptarea Trim. I
lobbyului legislatiei Justitiei Legislativ legii 2002
actuale privind privind
lobbyul lobbyul
- Initierea
unui proiect
de lege
privind lobbyul
5. Factori de risc:
- Dificultati in procesul de adoptare a activitatilor de lobby
Reglementarea - Evaluarea - Ministerul - Consiliul - Asigura- Trim. IV
finantarii legislatiei Justitiei Legislativ rea trans- 2001
partidelor actuale - Ministerul parentei
politice si privind Finantelor finantarii
a campaniilor finantarea Publice partidelor
electorale partidelor politice
politice si a si a
campaniilor modului de
electorale utilizare a
fondurilor
- Initierea Trim. II
unui proiect de 2002
lege privind
finantarea
partidelor
politice si a
campaniilor
electorale
5. Factori de risc:
- Dificultati in procesul de definire a regulilor de finantare a partidelor
politice
Accesul la - Evaluarea - Ministerul - Consiliul - Adoptarea
2001-2002
informatii legislatiei Informatii- Legislativ legilor
si protectia actuale lor Publice - Avocatul privind
datelor privind - Ministerul Poporului accesul la
personale accesul la Justitiei - Organizatii informatii
informatii negu- si
- Accelerarea vernamentale protectia
procedurii de datelor
adoptare a personale
legii privind - Luarea
accesul la masurilor
informatii necesare
pentru
aplicarea
eficienta
a acestor
legi
- Derularea
unei
campanii de
constienti-
zare a
principale-
lor
prevederi
ale legii
privind
accesul la
informatii
5. Factori de risc:
- Dificultati in procesul de adoptare a legilor respective
________________________________________________________________________________
Consolidarea
capacitatii
de combatere
a coruptiei
Structuri Intarirea - Ministerul - Delegatia - Perfor-
2001-2004
specializate rolului: Justitiei Comisiei mante
de combatere - Sectiei de - Ministerul Europene in concrete
a coruptiei combatere a Public Romania reflectate
coruptiei si a - Ministerul - Banca in scaderea
criminalitatii de Interne Mondiala diferente-
organizate din - Ministerul - Agentii ale lor dintre
cadrul Finantelor Natiunilor criminali-
Parchetului de Publice Unite tatea reala
pe langa Curtea - Directia - Organizatii si cea
Suprema de Generala a negu- descoperita
Justitie; Vamilor vernamentale in materia
coruptiei
- serviciilor
si birourilor
de combatere a
coruptiei si
criminalitatii
organizate in
cadrul
parchetelor de
pe langa
curtile de
apel, respectiv
tribunale;
- Directiei
Politiei
economico-
financiare din
cadrul
Inspectoratului
General al
Politiei si
formatiunile
specializate
subordonate
5. Factori de risc:
- Insuficienta resurselor umane
- Lipsa fondurilor necesare
Statutul - Procurorul - Ministerul - Consiliul - Opera-
2001-2004
reprezen- trebuie sa aiba Justitiei Suprem de tivitate in
tantilor acces la toate - Ministerul Aparare a investiga-
institutiilor informatiile Public Tarii rea
cu atributii necesare in - Ministerul cazurilor
in domeniul ancheta privind de Interne de coruptie
prevenirii si savarsirea - Ministerul si o buna
combaterii faptelor de Finantelor finalitate
coruptiei coruptie, Publice judiciara
inclusiv la - Ministerul
cele detinute Administra-
de structurile tiei Publice
informative si
de investigatie
- Subordonarea Trim. IV
politiei 2002
judiciare
Ministerului
Public
- Dezvoltarea
2001-2004
mijloacelor de
protectie a
magistratului,
politistului,
ofiterului de
informatii,
agentului sub
acoperire si
informatorului
- Asigurarea
2001-2004
unui nivel
decent de trai
si de
salarizare
pentru
reprezentantii
institutiilor
cu atributii in
domeniul
prevenirii si
combaterii
coruptiei
5. Factori de risc:
- Nemodificarea legislatiei in vigoare
- Lipsa de fonduri
Pregatire - Efectuarea de - Ministerul - Delegatia - Crearea
2001-2004
profesionala stagii de Justitiei Comisiei unui corp
specializata pregatire si - Ministerul Europene in de pro-
cursuri de Public Romania fesionisti
perfectionare - Ministerul - Banca - Celeri-
profesionala de Interne Mondiala tatea si
atat pentru - Oficiul - Agentii ale calitatea
practicienii National de Natiunilor modului de
debutanti, cat Prevenire si Unite solutionare
si pentru cei Combatere a - Organizatii a cauzelor
cu experienta Spalarii negu- de coruptie
- Crearea unor Banilor vernamentale
modalitati - Directia
efective de Generala a
cooperare Vamilor
internationala - Centrul
intre SECI
specialistii
in domeniu, in
vederea
schimbului de
informatii si
de experienta
(de exemplu:
Tempus,
Octopus)
5. Factori de risc:
- Programe de pregatire ineficiente
- Lipsa fondurilor necesare
Mijloace - Asigurarea - Ministerul - Delegatia - Dotarea
2001-2004
tehnice mijloacelor Justitiei Comisiei tehnico-
tehnice - Ministerul Europene in materiala
necesare in Public Romania cores-
activitatea de - Ministerul - Banca punzatoare
descoperire si de Interne Mondiala
investigare a - Ministerul - Agentii ale
faptelor de Finantelor Natiunilor
coruptie (de Publice Unite
exemplu: - Organizatii
aparatura negu-
electronica de vernamentale
supraveghere
audio si video,
crearea de baze
de date
conectate la o
retea
computerizata
nationala si
internationala
etc.)
5. Factori de risc:
- Lipsa de fonduri
Tehnici - Modificarea - Ministerul - Crearea
2001-2002
investigative legislatiei in Justitiei unui cadru
sensul - Ministerul legal
utilizarii Public cores-
agentului sub - Ministerul punzator
acoperire si a de Interne combaterii
mijloacelor de fenomenului
supraveghere coruptiei
electronica
necesare, a
informatorului
in activitatile
de descoperire
a
infractiunilor
de coruptie
- Asigurarea
protectiei
martorului in
investigarea si
probarea
cazurilor de
coruptie
5. Factori de risc:
- Neadoptarea unei legislatii specifice
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
Reforma
institu-
tionala
Reforma - Modificarea - Ministerul - Consiliul - Exerci- Trim. I
sistemului Legii pentru Justitiei Legislativ tiul 2002
judiciar organizarea - Ministerul - Asociatiile independent
Independenta, judecatoreasca Public profesionale si
autoritate, nr. 92/1992, in - Consiliul ale impartial
pro- sensul sporirii Superior al magistratilor al actului
fesionalism rolului si Magistra- - Delegatia de justitie
si promovare ponderii turii Comisiei - Cresterea
pe criterii Consiliului Europene in calitatii
obiective in Superior al Romania actului de
magistratura Magistraturii - Banca justitie
in selectarea, Mondiala
numirea, - Agentii ale
promovarea si Natiunilor
eliberarea din Unite
functie a - Organizatii
magistratilor negu-
pe criterii vernamentale
strict
obiective si
profesionale
- Reconside-
rarea rolului
parchetelor si
al procurorului
in vederea
asigurarii
autoritatii si
independentei
reale a
Ministerului
Public
5. Factori de risc:
- Intarzierea modificarii legislatiei
- Opozitie la reconsiderarea rolului Parchetului
Managementul - Dezvoltarea - Ministerul - Delegatia - Functio-
2001-2004
instantei/ programelor de Justitiei Comisiei narea cu
Parchetului management al - Ministerul Europene in eficienta a
instantei/ Public Romania institutii-
Parchetului - Consiliul - Banca lor
- Introducerea Superior al Mondiala - Cresterea
de metode Magistra- - Agentii ale trans-
moderne de turii Natiunilor parentei in
repartizare a Unite activitatea
cauzelor, - Organizatii organelor
precum si negu- judiciare
verificarea vernamentale
solutionarii
cu celeritate
a acestora
5. Factori de risc:
- Implementarea necorespunzatoare a programelor care ar genera aprecieri
nerealiste privind eficienta lor
________________________________________________________________________________
Reforma
adminis-
tratiei
publice
Relatia - Asigurarea - Ministerul - Asociatiile - Cresterea
2001-2004
cetatean- respectarii de Adminis- profesionale calitatii
functionar catre tratiei ale serviciilor
public functionarii Publice functionarilor publice
publici a - Agentia publici - Cresterea
obligatiilor Nationala a - Organizatii increderii
ce le revin in Functionari- sindicale in
relatia cu lor Publici - Banca functiona-
cetateanul Mondiala rii publici
- Agentii ale
Natiunilor
Unite
- Organizatii
negu-
vernamentale
5. Factori de risc:
- Neindeplinirea atributiilor de serviciu
Selectia - Instituirea - Ministerul - Asociatiile - Functio-
2001-2004
functionari- unui sistem de Adminis- profesionale nari
lor publici selectare, tratiei ale publici
promovare si Publice functionarilor bine
evaluare - Agentia publici pregatiti
periodica, Nationala a - Organizatii pro-
conform legii, Functionari- sindicale fesional
a lor Publici - Banca
functionarilor Mondiala
publici, bazat - Agentii ale
exclusiv pe Natiunilor
recunoasterea Unite
obiectiva a - Organizatii
meritelor si negu-
performantelor vernamentale
profesionale
5. Factori de risc:
- Nerespectarea criteriilor eficiente si obiective de selectie
Stoparea - Rationaliza- - Ministerul - Asociatiile - Operati-
2001-2004
birocratiei rea circuitului Adminis- profesionale vitate in
documentelor tratiei ale solutiona-
- Simplificarea Publice functionarilor rea
procedurilor de - Agentia publici cererilor
emitere de Nationala a - Banca cetatenilor
catre Functionari- Mondiala - Elimina-
autoritatile lor Publici - Agentii ale rea
administrative Natiunilor verigilor
a avizelor, Unite ineficiente
autorizatiilor - Organizatii - Infiinta-
sau licentelor negu- rea
- Infiintarea, vernamentale ghiseului
acolo unde s-ar unic
dovedi
eficient, a
oficiului unic
de primire a
solicitarilor
cetatenilor
5. Factori de risc:
- Organizare ineficienta
- Formalism in exercitarea controlului de catre manageri
Reforma - Dezvoltarea - Ministerul - Organizatii - Diminua-
2001-2004
sistemului si aplicarea Finantelor negu- rea fenome-
finantelor unei legislatii Publice vernamentale nului de
publice simple si clare - Ministerul - Organizatii coruptie in
privind regimul Adminis- patronale domeniu
achizitiilor tratiei - Trans-
publice si al Publice parenta
privatizarilor operatiuni-
- Organizarea lor ce
unor sesiuni de implica
instruire utilizarea
pentru banului
functionarii public
publici - Aplicarea
insarcinati cu unitara a
aplicarea legislatiei
legislatiei in materie
privind
achizitiile
publice si
privatizarea,
interpretarea
si clarificarea
reglementarilor
cu caracter
fiscal sau
referitoare la
obligatii
asociate
autorizatiilor,
permiselor si
licentelor
5. Factori de risc:
- Legislatie ambigua si neclara
- Interpretarea si aplicarea incorecta si arbitrara a legislatiei
________________________________________________________________________________
Cooperarea
inter-
nationala
Semnarea/ - Ratificarea - Parlamen- - Delegatia - Ratifica-
2001-2004
ratificarea conventiilor tul Comisiei rea con-
conventiilor penala si - Ministerul Europene in ventiilor
civila privind Justitiei Romania in regim de
coruptia, - Ministerul - Consiliul urgenta
adoptate de Afacerilor Legislativ
Consiliul Externe - Reprezen-
Europei si - Ministerul tantele
semnate de Integrarii organizatii-
Romania Europene lor inter-
- Conventia nationale
Consiliului - Organizatii
Europei privind negu-
spalarea, vernamentale
descoperirea,
sechestrarea si
confiscarea
produselor
infractiunii
- Conventia
OECD privind
combaterea
coruptiei in
randul
functionarilor
straini in
tranzactii
internationale;
Conventia
Organizatiei
Natiunilor
Unite privind
criminalitatea
organizata
transnationala
5. Factori de risc:
- Intarzierea ratificarii conventiilor
Armonizare - Modificarea - Ministerul - Consiliul - Implemen-
2001-2002
legislativa prevederilor Justitiei Legislativ tarea in
Legii nr. - Ministerul sistemul
78/2000 si ale Afacerilor legislativ
Legii nr. Externe a pre-
21/1999 - Ministerul vederilor
- Reglementarea Integrarii con-
clara a Europene ventiilor
raspunderii
pentru
savarsirea
faptelor de
coruptie in
tranzactiile
internationale
- Instituirea
raspunderii
penale a
functionarului
international
pentru
savarsirea
faptelor de
coruptie
- Instituirea
raspunderii
penale a
persoanei
juridice
5. Factori de risc:
- Intarzierea armonizarii legislatiei
Cooperarea - Participarea - Ministerul - Delegatia - Adoptarea
2001-2004
inter- la formele de Justitiei Comisiei de catre
nationala si cooperare - Ministerul Europene in Romania a
programe internationala: Public Romania unui rol
inter- GRECO, PACO, - Ministerul - Banca activ in
nationale Pactul de de Interne Mondiala cooperarea
de asistenta stabilitate, - Ministerul - Agentii ale inter-
OECD etc. Afacerilor Natiunilor nationala
- Adoptarea de Externe Unite - Adoptarea
programe - Ministerul - Organizatii si
internationale Integrarii negu- implemen-
de asistenta Europene vernamentale tarea de
in vederea programe de
implementarii asistenta
programelor in domeniul
anticoruptie prevenirii
coruptiei
5. Factori de risc:
- Lipsa de fonduri
- Resurse umane insuficiente
________________________________________________________________________________
Relatia cu
societatea
civila
Campanii de - Derularea - Comitetul - Avocatul - Cresterea
2001-2004
constientiza- unei campanii National de Poporului nivelului
re de Prevenire a - Consiliul de
constientizare Crimi- Legislativ implicare a
de catre nalitatii - Delegatia comunitatii
societate a - Ministerul Comisiei in
cauzelor, Justitiei Europene in prevenirea
consecintelor - Ministerul Romania coruptiei
si costurilor Public - Banca
coruptiei - Ministerul Mondiala
- Publicarea de de Interne - Agentii ale Trim. II
materiale - Ministerul Natiunilor 2002
informative Finantelor Unite
privind Publice - Institutul
legislatia si - Ministerul National de
masurile Informatii- Criminologie
anticoruptie lor Publice - Reprezen-
- Derularea tantii
acestor catedrelor de
campanii in profil din
centrele de mediile
invatamant universitare
(licee si - Organizatii
universitati) negu-
- Dezvoltarea vernamentale Trim. IV
in programele - Mass-media 2002
scolare a unor
cursuri de
educatie civica
(care sa
includa studiul
unor elemente
de baza privind
sistemul
judiciar,
administratia
publica,
legislatie
etc.)
- Realizarea - Trans- - Crearea Trim. I
unui instrument parency unui 2002
de evaluare a Inter- "indice al
dimensiunii national coruptiei"
reale a Romania
fenomenului - Asociatia
coruptiei Romana
- Realizarea pentru - Linii
unor mijloace Transparenta telefonice
moderne de (ART) speciale
informare puse pentru
la dispozitie sesizarea
cetatenilor faptelor de
coruptie
- Pagini
web
5. Factori de risc:
- Nerealizarea colaborarii dintre institutiile statului si reprezentantii
societatii civile si mass-media
- Lipsa fondurilor
Cooperare cu - Stimularea - Comitetul - Avocatul Realizarea
2001-2004
organizatiile cooperarii cu National de Poporului de programe
neguverna- organizatiile Prevenire a - Consiliul comune in
mentale si cu negu- Crimina- Legislativ domeniul
mass-media vernamentale si litatii - Delegatia prevenirii
cu mass-media - Ministerul Comisiei coruptiei
- Invitarea Justitiei Europene in
repre- - Ministerul Romania
zentantilor Public - Banca
societatii - Ministerul Mondiala
civile la de Interne - Agentii ale
elaborarea si - Ministerul Natiunilor
monitorizarea Finantelor Unite
implementarii Publice - Institutul
Programului - Ministerul National de
national de Informatii- Criminologie
prevenire a lor Publice - Repre-
coruptiei zentantii
- Evaluarea catedrelor de
rolului profil din
institutiei mediile
Purtatorului de universitare
cuvant al - Organizatii
institutiilor negu-
publice vernamentale
- Mass-media
5. Factori de risc:
- Nerealizarea colaborarii dintre institutiile statului si reprezentantii
societatii civile si mass-media
- Lipsa fondurilor
Constientiza- - Asigurarea - Comitetul - Agentia de - Frecventa
2001-2004
rea unei legaturi National de Monitorizare aparitiilor
rezultatelor permanente a Prevenire a a Presei in presa
actiunilor presei cu Criminalita- - APPLE scrisa si
pentru institutiile tii - ART electronica
combaterea implicate in - Ministerul - Pro- a stirilor
coruptiei prevenirea si Justitiei Democratia relevante;
combaterea - Ministerul impactul
coruptiei; Public stirilor
atragerea - Ministerul asupra
colaboratorilor de Interne perceptiei
din randul - Ministerul publicului
populatiei Finantelor - evaluat
Publice prin
- Ministerul sondaje de
Informatii- opinie
lor Publice
5. Factori de risc
- Furnizarea de informatii nerelevante, lipsa de transparenta din partea
institutiilor-sursa; distorsionarea tendentioasa a informatiilor de catre
ziaristul aflat sub presiunea factorilor interesati
Dezvoltarea - Cursuri de - Comitetul - Agentia de - Frecventa 2001-2004
competentei specializare National de Monitorizare investiga-
ziaristului pentru Prevenire a a Presei tiilor jur-
de jurnalisti Criminalita- - APPLE nalistice
investigatie - Organizarea tii - ART cu valoare
unei retele de - Ministerul - Pro- probatorie
ziaristi Justitiei Democratia
specializati - Ministerul
in investigarea Public
actelor de - Ministerul
coruptie de Interne
- Ministerul
Finantelor
Publice
5. Factori de risc
- Instabilitate profesionala, motivare insuficienta a ziaristului
Consolidarea - Dezvoltarea - Comitetul - Blocul Crearea
2001-2004
statutului unei National de National unui
jurnalismului organizatii de Prevenire a Sindical sindicat al
de tip sindical, Criminalita- - Agentia de ziaristilor
investigatie care sa tii Monitorizare de investi-
protejeze - Ministerul a Presei gatii si
ziaristul de Justitiei - APPLE afilierea
eventuale - Ministerul - ART la un bloc
presiuni din de Interne - Pro- sindical
partea - Ministerul Democratia
angajatorului Informatii-
lor Publice
- Ministerul
Finantelor
Publice
5. Factori de risc
- Presiuni ale angajatorilor care exced eforturilor organizatiilor de
ziaristi
Transparenta - Publicarea - Grupul - Avocatul - Informa-
2002-2004
anuala a unui central de Poporului rea
raport privind analiza si - Consiliul corecta a
evolutia coordonare Legislativ comunita-
fenomenului a activita- - Delegatia tii in
coruptiei in tilor de Comisiei legatura
Romania (bazat prevenire Europene in cu
pe date a coruptiei Romania demersurile
statistice - Banca autoritati-
oficiale si Mondiala lor in
sondaje - Agentii ale domeniul
derulate de Natiunilor prevenirii
institutii Unite si
independente) - Institutul combaterii
si eficienta National de coruptiei
masurilor Criminologie
intreprinse - Reprezentan-
pentru tii catedrelor
controlul de profil din
acestuia mediile
universitare
- Organizatii
ne-
guvernamentale
- Mass-media
5. Factori de risc:
- Neimplicarea institutiilor abilitate in efectuarea studiilor si
sondajelor
- Lipsa de fonduri
Monitorizarea - In Comitetul - Grupul - Avocatul - Monitori-
2001-2004
indeplinirii National de central de Poporului zarea
obiectivelor Prevenire a analiza si - Consiliul implementa-
Programului Criminalitatii coordonare Legislativ rii
national de urmeaza sa se a activita- - Delegatia Programului
prevenire a constituie tilor de Comisiei national de
coruptiei Grupul central prevenire Europene in prevenire a
de analiza si a coruptiei Romania coruptiei
coordonare a - Banca si Planului
activitatilor Mondiala national de
de prevenire - Agentii ale actiune
a coruptiei, Natiunilor impotriva
format din Unite coruptiei
experti ai - Institutul - Elabora-
institutiilor National de rea si
cu atributii Criminologie publicarea
in prevenirea - Reprezentan- de studii
si combaterea tii catedrelor privind
coruptiei, de profil din cauzele si
precum si din mediile consecinte-
reprezentanti universitare le
ai societatii - Organizatii coruptiei
civile, ai ne- - Intocmi-
organizatiilor guvernamentale rea
ne- - Mass-media periodica
guvernamentale a
rapoartelor
de
monitoriza-
re
- Publica-
rea anuala
a unui
raport
privind
evolutia
si
combaterea
fenomenu-
lui
coruptiei
in Romania
5. Factori de risc:
- Lipsa de continuitate a activitatii grupului
- Lipsa resurselor umane si financiare
________________________________________________________________________________
ANEXE
I. STRUCTURI SPECIALIZATE
in prevenirea si combaterea coruptiei
Ministerul Public
Sectia de combatere a coruptiei si a criminalitatii organizate din cadrul
Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie - structura specializata in
acest domeniu la nivel national, care coordoneaza si controleaza activitatea
structurilor teritoriale specializate in acest domeniu, infiintate prin Legea
nr. 78/2000, respectiv servicii in cadrul parchetelor de pe langa curtile de
apel si birouri in cadrul parchetelor de pe langa tribunale.
In scopul efectuarii cu celeritate si in mod temeinic a activitatilor de
descoperire si de urmarire a infractiunilor de coruptie si a infractiunilor
asimilate acestora legea prevede obligatia organelor care au competente legale
in descoperirea si urmarirea acestor infractiuni de a delega pe timp de un an,
la cererea procurorului general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de
Justitie, numarul necesar de persoane specializate in acest domeniu pentru a
indeplini sub directa conducere, supravegherea si controlul nemijlocit al
procurorilor din structurile specializate actele procesuale conferite de lege.
Aceste prevederi au fost transpuse in practica prin constituirea de echipe
mixte, in baza protocoalelor semnate cu Ministerul de Interne si Ministerul
Finantelor Publice, din acestea facand parte ofiteri de politie si specialisti
in domeniile financiar, bancar si vamal.
Ministerul de Interne
La nivelul Inspectoratului General al Politiei functioneaza Directia
politiei economico-financiare in cadrul careia exista un serviciu specializat
de combatere a coruptiei. De asemenea, la nivelul inspectoratelor judetene de
politie functioneaza servicii ale politiei economico-financiare in cadrul
carora exista birouri de combatere a coruptiei.
Atributii principale:
- identificarea persoanelor care sunt predispuse sau care comit fapte de
coruptie, avand in vedere functia pe care o detin, locurile si mediile
pretabile comiterii acestui gen de infractiuni;
- identificarea persoanelor care au acumulat bunuri si valori pe care nu le
pot justifica, avand in vedere veniturile realizate ca urmare a muncii prestate
intr-o functie publica ori asimilata acesteia;
- culegerea si schimbul de informatii cu alte structuri informative despre
functionari publici sau alti salariati care sunt predispusi la comiterea
acestui gen de infractiuni;
- efectuarea de acte premergatoare, in conditiile legii, in scopul
transformarii informatiilor in mijloace de proba in cadrul unor dosare penale;
- organizarea si prinderea in flagrant, impreuna cu procurorul, a
persoanelor care comit infractiuni de coruptie;
- efectuarea unor activitati de cercetare penala in cazul infractiunilor de
competenta politiei.
In cadrul Ministerului de Interne functioneaza si Directia generala de
informatii si protectie interna care are atributii de prevenire si combatere a
coruptiei in randul cadrelor ministerului.
Ministerul Justitiei
Directia pentru relatia cu Ministerul Public si de prevenire a
criminalitatii si a coruptiei asigura legatura functionala cu Ministerul Public
privind activitatea de urmarire penala a parchetelor de pe langa instantele
judecatoresti, precum si coordonarea actiunilor de prevenire a criminalitatii.
Atributii principale:
- examineaza legalitatea si temeinicia cererilor formulate de procurorul
general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie privind avizarea
cercetarii, retinerii, arestarii, perchezitiei si trimiterii in judecata a
procurorilor, judecatorilor, notarilor si executorilor judecatoresti;
- examineaza legalitatea si temeinicia cererilor formulate de procurorul
general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie privind avizarea
cererilor de ridicare a imunitatii parlamentare;
- colaboreaza cu organisme ministeriale, guvernamentale sau nationale care
au atributii in domeniul prevenirii criminalitatii si a coruptiei, cu alte
directii din minister sau cu Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie;
- colaboreaza cu Directia programe si prognoze in negocierea, implementarea
si monitorizarea programelor internationale de asistenta tehnica si finantare
pentru sistemul justitiei, in domeniul prevenirii criminalitatii si a
coruptiei;
- efectueaza studii si analize periodice cu privire la fenomenul
infractional, la cauzele si conditiile care determina sau favorizeaza
savarsirea infractiunilor, la dinamica producerii acestora, colaborand cu
Sectia de combatere a coruptiei si criminalitatii organizate, precum si cu
Sectia de urmarire penala si criminalistica din cadrul Parchetului de pe langa
Curtea Suprema de Justitie si cu Directia programe si prognoze din minister. Pe
baza datelor obtinute, impreuna cu cele doua sectii sus-mentionate, ori de cate
ori este necesar, elaboreaza programe de masuri pentru prevenirea si combaterea
criminalitatii si a coruptiei prin mijloace specifice, pe care le prezinta spre
aprobare ministrului justitiei.
Serviciul independent de protectie si anticoruptie actioneaza in directia
cunoasterii si prevenirii fenomenului coruptiei. In acest sens sunt avute in
vedere urmatoarele categorii de informatii:
1. acte de coruptie ce au in vedere neindeplinirea sau indeplinirea
defectuoasa a indatoririlor de serviciu ce pot duce la producerea unor
evenimente in sistemul penitenciar:
- cetateni romani sau straini preocupati in crearea de relatii in randul
cadrelor din sistemul penitenciar (pretabile la actiuni de corupere);
- legaturi ale personalului administratiei penitenciare cu persoane din
lumea interlopa ori cu alti infractori;
- folosirea unor detinuti in scopuri personale;
- pretinderea sau primirea unor foloase necuvenite in scopul usurarii
regimului de detentie;
2. orice alte informatii obtinute accidental, care se refera la acte de
corupere a unor persoane din domeniile: administratia de stat, justitie,
parchet, medici apartinand Institutului de Medicina Legala etc.
Corpul de control al primului-ministru
Prin Decizia primului-ministru nr. 265 din 3 mai 2001 au fost stabilite
atributiile si organizarea interna ale Corpului de control al
primului-ministru.
In ceea ce priveste atributiile legate de prevenirea coruptiei si a
criminalitatii organizate pot fi mentionate urmatoarele:
- controleaza si verifica activitatile si actiunile care pot avea legatura
cu coruptia si criminalitatea organizata;
- analizeaza si verifica activitatea organelor de control din ministere si
din institutiile subordonate Guvernului;
- verifica modul de derulare a unor operatiuni financiar-bancare si de
asigurari aflate in neconcordanta cu prevederile legale si care sunt in
legatura cu fapte savarsite de functionari publici.
In vederea indeplinirii atributiilor sale Corpul de control al
primului-ministru este structurat in 5 directii:
- Directia control, privatizare-postprivatizare si aplicare a mecanismelor
economiei de piata;
- Directia control al faptelor de coruptie si criminalitate organizata;
- Directia control al modului de contractare si utilizare a fondurilor si
creditelor internationale acordate Romaniei;
- Directia control ministere si alte institutii din subordinea Guvernului;
- Directia control institutii si persoane cu regim jurisdictional special.
Activitatea Corpului de control al primului-ministru este coordonata de un
secretar de stat care are in subordine un director general care indruma
activitatea directiilor.
II. DATE STATISTICE
privind faptele de coruptie
Ministerul de Interne
De la inceputul anului 2001 s-au intocmit 3.522 de lucrari penale si dosare
in care au fost cercetate 5.057 de persoane pentru 8.156 fapte de coruptie.
Intre persoanele cercetate s-au aflat si:
- 2 demnitari;
- 38 de directori generali si directori; 208 functionari publici;
- 23 de functionari bancari;
- 24 de functionari vamali;
- 28 de functionari cu atributii de control;
- 339 de conducatori de societati comerciale sau regii autonome.
Pe genuri de infractiuni situatia se prezinta astfel:
- 2.188 au privit fapte de luare de mita;
- 3.313 au privit fapte de dare de mita;
- 2.507 au privit fapte de trafic de influenta;
- 112 au privit fapte de primire de foloase necuvenite;
- 36 au privit fapte de coruptie prevazute de Legea nr. 78/2000.
Lucrarile si dosarele privind faptele de coruptie au fost inaintate cu
propuneri corespunzatoare parchetelor competente.
Ministerul Public
In perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2001 au fost cercetate 3.541 de persoane
pentru savarsirea a 1.075 de infractiuni de luare de mita, 1.056 de infractiuni
de dare de mita, 45 de infractiuni constand in primirea de foloase necuvenite,
531 de infractiuni de trafic de influenta si 17 infractiuni asimilate sau in
legatura directa cu infractiuni de coruptie.
In perioada de referinta cercetarile au fost finalizate fata de 2.386 de
persoane, dintre care 294 au fost trimise in judecata, 280 au fost sanctionate
administrativ in baza art. 18^1 din Codul penal (in special persoane care au
oferit sume cuprinse intre 1.000 lei si 5.000 lei drept mita conductorilor de
tren), iar fata de 1.812 persoane s-au dispus alte solutii de netrimitere in
judecata.
Instantele de judecata
In primul semestru al anului 2001 instantele de judecata au pronuntat
hotarari definitive de condamnare pentru savarsirea unor infractiuni de
coruptie, fata de 195 de persoane.
Din acest total:
- 59 de persoane au fost condamnate pentru savarsirea infractiunii de luare
de mita;
- 57 de persoane au fost condamnate pentru savarsirea infractiunii de dare
de mita;
- 74 de persoane au fost condamnate pentru savarsirea infractiunii de
trafic de influenta;
- 5 persoane au fost condamnate pentru savarsirea infractiunii de primire
de foloase necuvenite,
din care au primit:
- 8 - pedeapsa amenzii penale;
- 6 - pedeapsa inchisorii intre 0 si 6 luni;
- 74 - pedeapsa inchisorii intre 6 si 12 luni;
- 4 - pedeapsa inchisorii intre 1 si 5 ani;
- 1 - pedeapsa inchisorii intre 5 si 10 ani;
- 80 - suspendarea conditionata a executarii pedepsei;
- 16 - suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei;
- 4 - executarea pedepsei la locul de munca.
Ministerul Justitiei
Masuri luate de Ministerul Justitiei pentru intarirea disciplinei si
prevenirea coruptiei:
_____________________________________________________________________________
Nr. Masurile luate de Ministerul Justitiei 2000 2001
crt.
_____________________________________________________________________________
1. Propuneri pentru indepartarea din magistratura insusite
de Consiliul Superior al Magistraturii - 2
_____________________________________________________________________________
2. Propuneri pentru revocarea din functii de conducere,
insusite de Consiliul Superior al Magistraturii 2 8
_____________________________________________________________________________
3. Aviz de cercetare penala a judecatorilor 15 21
_____________________________________________________________________________
4. Aviz de cercetare penala a procurorilor 3 6
_____________________________________________________________________________
5. Aviz de cercetare penala a notarilor publici 54 50
_____________________________________________________________________________
6. Aviz de cercetare penala a executorilor judecatoresti - 10
_____________________________________________________________________________
7. Aviz de trimitere in judecata a judecatorilor 1 6
_____________________________________________________________________________
8. Aviz de trimitere in judecata a procurorilor 0 1
_____________________________________________________________________________
9. Aviz de trimitere in judecata a notarilor publici 18 12
_____________________________________________________________________________
10. Sanctiuni disciplinare aplicate personalului auxiliar
al instantelor 109 120
_____________________________________________________________________________
11. Actiuni disciplinare impotriva magistratilor 5 10
_____________________________________________________________________________