HOTARARE Nr. 1006 din 4 octombrie 2001
pentru aprobarea Strategiei Guvernului privind accelerarea reformei in
administratia publica
ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 660 din 19 octombrie 2001
In temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia Romaniei si ale art. 26
din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului Romaniei
si a ministerelor,
Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.
Art. 1
Se aproba Strategia Guvernului privind accelerarea reformei in
administratia publica, prevazuta in anexa care face parte integranta din
prezenta hotarare.
Art. 2
Finantarea actiunilor prevazute in strategia mentionata la art. 1 se va
efectua in limita fondurilor ce vor fi aprobate anual, prin legea bugetului de
stat, cu aceasta destinatie.
Art. 3
Strategia prevazuta la art. 1 se actualizeaza anual, prin hotarare a
Guvernului, la propunerea Ministerului Administratiei Publice.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NASTASE
Contrasemneaza:
Ministrul administratiei publice,
Octav Cozmanca
Ministrul pentru coordonarea
Secretariatului General al Guvernului,
Petru Serban Mihailescu
ANEXA 1*)
*) Anexa este reprodusa in facsimil.
STRATEGIA GUVERNULUI PRIVIND ACCELERAREA REFORMEI IN ADMINISTRATIA PUBLICA
1. Consideratii generale
Sistemul politic din Romania a suferit schimbari profunde de la inceputul
procesului de reforma, in 1990. Economia continua sa se afle intr-o perioada de
tranzitie catre economia de piata, tranzitie care are ca rezultat constrangeri
severe asupra activitatii din intregul sector public si, nu in ultimul rand,
asupra sistemului administrativ central.
Incepand cu 1990, crearea unui sistem modern si eficient de administratie
publica a fost considerata o prioritate pentru Guvernul Romaniei. Cu toate
acestea, nu s-au putut mobiliza resursele necesare crearii cadrului legislativ
si institutional necesar administratiei publice centrale si locale si, in
special, pentru implementarea eficienta a masurilor de reforma. Cauzele care au
determinat imposibilitatea aplicarii unei reforme reale in administratie au
fost:
- constrangeri financiare severe;
- lipsa de determinare politica;
- experienta redusa in ceea ce priveste structurile administrativ
alternative;
- lipsa de pregatire a politicienilor si functionarilor publici pentru a
raspunde cerintelor si exigentelor ce decurg din schimbarea rapida a mediului;
- absenta unor reglementari clare privind personalul si structurile
administrative, definiri inadecvate ale functiilor si grile de salarizare
nepotrivite.
Desi a constituit un capitol distinct in toate programele de guvernare de
pana acum, reforma administratiei nu a reprezentat o prioritate; dimpotriva
metodele centraliste s-au perpetuat in mare masura, iar schimbarile asteptate
au fost mult prea lente si fragmentare.
Pentru perioada de inceput a fost obligatoriu ca guvernul sa se concentreze
asupra problemelor reformei economice; dar, de abia mai tarziu, a devenit
evident ca aplicarea acesteia este imposibila fara o reforma a administratiei
publice, ceea ce, de altfel, explica si intarzierile sau distorsiunile produse
in aplicarea reformei economice.
2. Necesitatea reformei
Tendinta de globalizare, insotita de dezvoltarea dinamica a sistemelor
sociale, aseaza statele nationale intr-o pozitie cu totul noua, in care
institutiile si sistemele administrative trebuie sa fie adaptate. Orice
interventie in domeniul reformei administratiei publice implica modificari ale
componentelor majore, incluzand administratia centrala, administratia locala si
serviciile publice. Pe de alta parte, dezvoltarea democratiei reclama
instituirea unei noi relatii intre cetateni si administratie, cresterea si
intarirea rolului autoritatilor locale si reconsiderarea parteneriatului cu
societatea civila.
Exista numeroase motive pentru modernizarea structurala si functionala a
administratiei publice din Romania, plecand de la necesitatea functionarii mai
eficiente a institutiilor guvernamentale pana la aspiratia de a deveni membru al
Uniunii Europene.
Necesitatea reformei este impusa de patru categorii principale de motive:
- Motive economice: cresterea economica redusa si diminuarea resurselor
bugetare alocate administratiei publice; nevoia sectorului privat de a avea o
administratie moderna, flexibila si deschisa parteneriatului public-privat;
- Motive tehnologice: introducerea tehnologiei informatiilor si a
comunicatiilor in administratia publica;
- Motive sociologice: cetatenii, ca beneficiari ai serviciilor publice,
sunt tot mai exigenti si nu mai accepta ca necesitatile lor sa fie determinate
in mod exclusiv de ceea ce le ofera administratiile;
- Motive institutionale: integrarea Romaniei in structurile Uniunii
Europene implica un alt mod de administrare a serviciilor; structura puternic
ierarhizata lasa locul unor noi tipuri organizatorice bazate pe structuri
descentralizate.
Prin reducerea functiei autoritare a statului si intarirea functiilor sale
privind serviciile si promovarea acestora, activitatea administratiei trebuie
sa fie o activitate profesionista. Sunt frecvente, de asemenea, solicitarile
privind reducerea reglementarilor si simplificarea procedurilor administrative,
abandonarea procedurilor care nu sunt necesare si adoptarea unor noi proceduri,
adaptate unui sistem politic modern si unei economii de piata functionale.
Conditiile existente in societatea romaneasca in prezent impun ca
administratia sa fie angajata intr-un proces de schimbare pe patru planuri:
1. strategic, prin care sa se redefineasca rolul statului, in sensul
delimitarii acestui rol de cel al organizatiilor private;
2. legal, indreptat spre o diminuare a densitatii legislative, o utilizare
mai mare a legilor cadru, creand posibilitati sporite de actiune pentru autoritatile
executive;
3. organizational, orientat spre reducerea ierarhiilor, simplificarea
procedurilor delegarii executiei sarcinilor publice catre organisme care nu fac
parte din administratie;
4. cultural, urmarind o schimbare a valorilor si a modurilor de actiune a
alesilor politici, a functionarilor, a utilizatorilor grupurilor de interese si
a cetatenilor.
Noile conditii de reusita ale procesului de reforma in administratia
publica din Romania trebuie sa aiba ca punct de plecare:
- formularea unor obiective concrete si cuantificabile;
- cresterea capacitatii strategice a administratiei publice de a opta
pentru diferite proiecte si de a-si defini singura prioritatile;
- articularea, intr-o viziune integratoare pe termen mediu si lung, a
transformarilor din administratia publica;
- necesitatea unei mai bune reprezentari a intereselor cetatenilor in
procesele de luare a deciziilor;
- asigurarea managementului prin obiective;
- consolidarea infrastructurii organizatorice pentru managementul strategic
al proceselor din domeniul economic si social;
- nevoia cresterii functiei de consultanta si monitorizare in
administratie;
Odata cu dezvoltarea societatii informationale, introducerea tehnologiei
informatiilor si a comunicatiilor ridica noi provocari pentru administratia
publica dar in acelasi timp aceasta ofera posibilitati mult mai mari pentru o
activitate mai eficienta si mai aproape de cetatean; cresterea capacitatii
administrative imbunatateste considerabil posibilitatea Romaniei de a-si apara
interesele pe plan european si mondial.
Necesitatea reformei este determinata, atat de factori interni (management,
probleme sociale si economice) cat si de factori externi (internationalizarea
si dezvoltarea rapida a tehnologiei informatiei).
3. Principiile care stau la baza elaborarii strategiei de reforma in
administratia publica
In vederea realizarii, atat a obiectivelor Programului de Guvernare pe
perioada 2001 - 2004 prezentat in decembrie 2000 si acceptat de Parlament, cat
si a obiectivelor ce rezulta pentru Romania, in calitate de tara candidata in
procesul de aderare la Uniunea Europeana, se impune accelerarea procesului de
reforma legislativa si institutionala in administratia publica.
In procesul de elaborare a strategiei de reforma in administratia publica
au fost avute in vedere urmatoarele principii:
- Separarea functiilor politice de cele administrative;
- Crearea si consolidarea unui corp de functionari publici de cariera,
profesionist si neutru politic;
- Definirea clara a rolului, responsabilitatilor si relatiilor intre
institutii;
- Legitimitate si administratie corecta. Administratia bazata pe lege
trebuie sa asigure proceduri adecvate si corecte, respectarea valorilor
sociale, drepturilor si libertatilor cetatenilor;
- Adoptarea deciziilor de autoritatile cele mai apropiate de cetateni sau
de problema la care se refera;
- Autonomia decizionala;
- Transparenta actului de guvernare si a celorlalte acte administrative, ceea
ce va permite participantilor sa urmareasca procesele administrative si sa
obtina informatii referitoare la drepturile lor in relatiile cu sectorul
public.
- Simplificarea procedurilor administrative;
- Respect fata de cetatean;
- Delegarea unor competente si deconcentrarea unor servicii;
- Orientarea interesului pentru rezultate bazate pe eficienta, eficacitate
si calitate a serviciilor. Eficienta si eficacitatea se imbunatatesc atunci
cand creste implicarea functionarilor publici, cand responsabilitatile sunt
transferate la nivelurile inferioare ale administratiei, odata cu stabilirea
sistemului de responsabilitati, pe fiecare nivel;
- Protejarea drepturilor indivizilor. Functionarii trebuie sa se comporte
politicos si sa actioneze eficient in relatiile cu cetatenii.
Principiile mentionate formeaza baza pentru restructurarea propusa si
presupun, atat metode moderne de management public, cat si noi forme de
organizare institutionala.
In acest mod, reforma devine un proces amplu, cuprinzator, care schimba
modul de abordare a principalelor probleme cu care se confrunta, in prezent,
administratia publica din Romania.
4. Viziune asupra procesului de reforma in administratia publica
Reforma sistemului administratiei publice este un proces dinamic si, ca
oricare alt proces de reforma structurala, el nu poate fi niciodata incheiat si
desavarsit. Realizarea unei analize-diagnostic a situatiei existente la nivelul
administratiei centrale si locale, identificarea problemelor cu care se
confrunta acestea, a prioritatilor ce trebuie avute in vedere in rezolvarea
acestora dar si a resurselor disponibile sunt numai cateva din conditiile
necesare formularii unei strategii coerente privind reforma in administratia
publica.
Elaborarea strategiei de reforma in administratia publica impune un amplu
proces de modernizare si vizeaza o evaluare obiectiva a patru aspecte
importante, si anume:
- analiza misiunilor specifice ale administratiei si a modului de
indeplinire a acestora, care permit reflectii generale asupra locului si
rolului administratiei publice in sistemul politic, economic si social actual;
- analiza cadrului organizatoric existent al administratiei publice;
- analiza eficacitatii sociale a activitatii specifice a administratiei
publice;
- analiza nivelului de democratizare a administratiei publice.
Accelerarea procesului de reforma in administratia publica este data, in
primul rand, de necesitatea de a duce la bun sfarsit tranzitia (inclusiv
economica) si trecerea la statutul de tara membra a Uniunii Europene.
Problemele de fond ale strategiei de reforma vizeaza:
- intarirea capacitatilor in domeniul elaborarii politicilor publice,
imbunatatirii calitatii legislatiei si adoptarii aquis-ului comunitar,
cresterea capacitatii Guvernului de a dirija resursele catre prioritati;
- cresterea posibilitatilor Guvernului de a conduce si controla activitatea
administratiei si de a mentine un anumit echilibru intre puterile discretionare
ale administratiei si mijloacele de a controla actiunile sale;
(exemplu: in plan judiciar, mediator, audit, etc.)
- dezvoltarea administratiei publice locale;
- crearea unui corp stabil de functionari publici competenti si neutri din
punct de vedere politic, care sa aiba "spiritul serviciului public".
In plan tactic, reforma administratiei publice trebuie:
- sa aiba la baza principiul "radicalismului selectiv" (adica sa
concentreze resursele in vederea favorizarii unei evolutii radicale si vizibile
in cateva domenii in care jocul interdependentelor va antrena si alte parti ale
sistemului care trebuie schimbate);
- sa promoveze noile tehnologii informationale in administratie;
- sa aduca imbunatatiri in domeniile sensibile ale vietii economico-sociale,
in termene acceptabile din punct de vedere politic;
- sa imprime o dinamica favorabila schimbarii care sa dureze, oricare ar fi
conducatorii;
- sa capaciteze interesul functionarilor publici pentru schimbare si
modernizare;
- sa asigure informarea permanenta a cetatenilor in legatura cu politica
Guvernului.
Politicile publice se instituie intr-un dublu proces de transformare: pe de
o parte "intrarile" (mijloacele financiare, bugetare, umane) sunt
transformate in "realizari" (constructia de autostrazi, numarul de
dosare pentru ajutoare sociale analizate si acordate etc.) iar pe de alta parte
acestea produc "efecte" (ameliorarea securitatii rutiere,
consolidarea mediului economic, etc).
Viziunea asupra reformei in administratia publica pleaca de la premisa
abordarii manageriale a actiunii publice, asa cum se remarca si din schema
generala prezentata in figura nr. 1.
Fig. nr. 1 - Cadrul general al actiunii publice
________
/ \ ______________________
/ DECIDENTI \ | POLITICI PUBLICE |
\ POLITICI / | |
_____\__________/____|OBIECTIVE MODALITATI|
| |______________________|
| _________ |_____________ |
| / \ | EFICACITATE | |
______| / ORGANIZATII \ |_____________| |
| FP 1 | \ PUBLICE / | _____________|
|______| \___________/ | | EFICIENTA 1 |
| | |_____________|
| | |
| __v__________________v__
------------------->| REALIZARI |
____________________| |
| |________________________|
| _______ |_____________ |
| / \ | IMPACT | |
______| / GRUPURI \ |_____________| |
| FP 2 | \ SOCIALE / | _____________|
|______| \_________/ | | EFICIENTA 2 |
| | |_____________|
| | |
| __v__________________v__
------------------->| EFECTE |
|________________________|
FP - factori de productie
Tinand cont de complexitatea sistemului public si de punerea in practica a
politicilor publice, evaluarea impactului si a eficientei acestora reprezinta
elemente cheie in strategia de reforma in administratia publica. Nivelul si
natura mijloacelor angajate, performanta organizatiilor publice insarcinate cu
aplicarea in practica a politicilor publice, participarea cetatenilor la
procesul de decizie sunt aspecte integrante ale viziunii asupra procesului de
reforma in administratie.
5. Scopul si obiectivele generale ale strategiei de reforma
SCOP:
- Scopul reformei este acela de a determina natura problemelor existente in
diferitele sale domenii, de a propune solutiile optime si de a descrie
principiile de implementare a acesteia.
- Scopul reformei administratiei publice la nivel local este de a crea
administratii capabile sa-si indeplineasca functiile de asa maniera incat sa
pregateasca conditiile si sa asigure dezvoltarea economica, sociala si
organizationala intr-un anumit spatiu.
Strategia reformei administratiei publice conceputa de minister si apoi
folosita in mod sistematic de catre acesta poate deveni un instrument care sa
ajute la coordonarea cooperarii dintre diferite institutii guvernamentale si
poate asigura eficienta pe termen mediu si lung.
OBIECTIVE:
- restructurarea profunda a administratiei publice centrale si locale;
- se are in vedere un larg proces de modernizare si adaptare a
administratiei publice la realitatile economiei si societatii romanesti,
raspunzand in acelasi timp structurilor similare din tarile Uniunii Europene si
din alte state dezvoltate si mentinand totodata elementele traditionale
valoroase ale administratiei publice romanesti;
- se urmareste intarirea, la nivel central, a abilitatilor strategice
capabile sa ghideze evolutia statului si sa ii permita sa reactioneze adecvat,
simplu si cu costuri scazute la schimbarile externe si diversele interese;
- proiectarea unui model organizational general al structurilor
administrative din cadrul puterii executive;
- reducerea cheltuielilor guvernamentale;
- dezvoltarea capacitatii de gestionare a autoritatilor locale;
- schimbarea de fond a raportului dintre administratie si cetatean;
- se urmareste consolidarea si largirea cadrului de participare a
societatii civile la procesul decizional;
- se are in vedere asigurarea transparentei actelor administrative si
comunicarea operativa cu cetatenii;
- descentralizarea serviciilor publice si consolidarea autonomiei locale
administrative si financiare;
- se va urmari accelerarea procesului de descentralizare a serviciilor
publice si preluarea atributiilor de administrare si finantare a unor
activitati de catre autoritatile administratiilor locale;
- se are in vedere transferarea catre autoritatile publice locale a
activitatilor si resurselor corespunzatoare de la bugetul de stat pentru
finantarea unor servicii publice destinate comunitatilor locale: sanatate,
cultura, politie comunitara, pompieri, aparare civila, etc.;
- asezarea pe baze noi, echitabile a impozitelor si taxelor locale;
- demilitarizarea treptata a unor servicii comunitare;
- preluarea evidentei populatiei si organizarea acesteia ca serviciu
comunitar de catre consiliile locale si consiliile judetene (cartea de
identitate, cartea de alegator, intocmirea listelor electorale permanente,
permise auto, certificate de inmatriculare, etc.);
- transferarea in subordinea prefecturilor a activitatii de eliberare
si evidenta a pasapoartelor simple, organizarea unui serviciu public judetean
specializat;
- organizarea unor servicii comunitare pentru situatii de urgenta
(incendii, inundatii, grindina, cutremure, inghet), care vor prelua atributiile
actuale ale unitatilor de pompieri si aparare civila;
- infiintarea la nivelul fiecarei unitati administrative - comuna,
oras, municipiu - a politiei comunitare pentru ordinea publica, prin preluarea
unor atributii specifice de la inspectoratele de politie.
- depolitizarea structurilor administratiei publice si eliminarea
clientelismului politic;
- se va aplica cu strictete Legea privind statutul functionarului
public;
- se va urmari gestionarea coerenta si corecta a carierei
functionarului public prin salarizare corespunzatoare, stimularea si asigurarea
unor conditii normale de lucru in scopul respectarii principiului stabilitatii
si continuitatii in munca;
- stoparea birocratiei in administratia publica;
- se va avea in vedere rationalizarea procedurilor administrative si
introducerea echipamentelor si tehnologiilor informatice;
- introducerea conceptului de informatizare a administratiei publice;
- generalizarea utilizarii sistemului de ghiseu unic;
- coerenta actului administrativ; perfectionarea managementului in
administratie;
- eficientizarea raporturilor dintre administratia publica centrala si
locala, dintre autoritatile publice judetene si cele din comune, orase, si
municipii;
- aplicarea unitara si eficienta a sistemului de norme si reglementari
in administratia publica centrala si locala;
- crearea unui sistem informational integrat al administratiei publice
centrale si locale;
- fundamentarea deciziilor privind politicile sociale pe studii si
expertize, constituindu-se oficii sociologice de coordonare metodologica la
nivel central, precum si in cadrul consiliilor judetene.
- aplicarea unor politici rationale de dezvoltare si modernizare a
localitatilor rurale si urbane;
- acordarea statutului de comuna unui numar de peste 1.000 de sate care
indeplinesc criteriile legale, asigurandu-se astfel apropierea autoritatii administrative
de cetatean;
- organizarea ca orase a unui numar important de comune care, prin
dotarile tehnico-edilitare (alimentare cu apa si gaze, canalizare, telefonie),
indeplinesc statutul de localitate urbana;
- pregatirea conditiilor pentru organizarea administrativ-teritoriala
in conformitate cu standardele Uniunii Europene.
- intarirea autoritatii statului si a raspunderilor acestuia;
- respectarea stricta a drepturilor constitutionale si legale a
autoritatilor publice - ministere si agentii guvernamentale, prefecturi,
consilii judetene, consilii locale si primari;
- monitorizarea aplicarii reformei administrative si a performantelor
operationale ale autoritatilor publice centrale si locale;
- intarirea controlului gestiunii banului public si asigurarea
transparentei cheltuielilor prin informarea periodica a contribuabililor.
- armonizarea cadrului legislativ cu reglementarile Uniunii Europene;
- asigurarea coerentei si stabilitatii pe termen lung a cadrului
legislativ in domeniul administratiei publice centrale si locale;
- initierea unei ample actiuni de imbunatatire a reglementarilor
existente in domeniu si elaborarea unor reglementari noi, bazate pe principiile
prevazute de Constitutie si de Carta Europeana a Autonomiei Locale:
- Codul de procedura administrativa
- Codul administrativ
- Codul electoral
Fig. nr. 2 - Obiectivele strategiei
_____________________________________
| Restructurarea profunda a |
| administratiei publice centrale |
--->| si locale |
| |_____________________________________|
| _____________________________________
| | Schimbarea de fond a raportului |
|--->| dintre administratie si cetatean |
| |_____________________________________|
| _____________________________________
| | Descentralizarea serviciilor |
|--->| publice si consolidarea autonomiei |
| | locale administrative si financiare |
| |_____________________________________|
| _____________________________________
| | Demilitarizarea treptata a unor |
|--->| servicii comunitare |
| |_____________________________________|
| _____________________________________
| | Depozitarea structurilor |
|--->| administratiei publice si |
| | eliminarea clientelismului politic |
| |_____________________________________|
___________ | _____________________________________
| | |--->| Stoparea birocratiei in |
| Obiective |--->| | administratia publica |
|___________| | |_____________________________________|
| _____________________________________
| | Coerenta actului administrativ; |
|--->| perfectionarea managementului in |
| | administratie |
| |_____________________________________|
| _____________________________________
| | Aplicarea unor politici rationale |
|--->| de dezvoltare si modernizare a |
| | localitatilor rurale si urbane |
| |_____________________________________|
| _____________________________________
| | Intarirea autoritatii statului si a |
|--->| raspunderilor acestuia |
| |_____________________________________|
| _____________________________________
| | Armonizarea cadrului legislativ cu |
--->| reglementarile Uniunii Europene |
|_____________________________________|
6. Grupuri tinta ale strategiei
Grupurile tinta ale strategiei sunt administratia publica centrala si
locala.
Pentru ca reforma in acest domeniu sa aiba succes este necesar ca grupurile
tinta sa isi exprime sprijinul si angajamentul in recunoasterea necesitatii
schimbarilor si in implementarea acestor schimbari.
7. Durata strategiei: 2001 - 2004
8. Natura reformei
Aplicarea principiilor enuntate, care stau la baza procesului de reforma
presupune atat metode de management public cat si modificari institutionale. In
acest fel, reforma devine cuprinzatoare. Ea schimba modul de lucru, atat pe
orizontala (initiativa implica toate ministerele), cat si pe verticala
(nivelele administratiei centrale si locale).
Fig. nr. 3 - Dezvoltarea organizationala
____________________________
| Dezvoltare organizationala |
|____________________________|
__________________ __________________
/ Schimbari ale \ / O noua politica de \
/ modelului \ / resurse umane in \
\ structural / \ administratie /
\____________________/ \____________________/
| |
| |
_________v__________ ____________v__________
| Optimizarea | | Potential mai ridicat |
| structurilor | | al managementului |
|____________________| |_______________________|
Schimbarile institutionale se bazeaza pe modificari in legislatia primara
si secundara. Realizarea unei politici consecvente de informatizare a
administratiei publice va avea efecte benefice asupra procesului de schimbari
institutionale.
Fig. nr. 4 - Schimbari institutionale
____________________________
| Schimbari institutionale |
|____________________________|
__________________ __________________
/ Schimbari ale \ / Informatizarea \
/ legislatiei primare \ /administratiei publice \
\ si secundare / \ e-administratie /
\____________________/ \____________________/
| |
| |
_________v__________ ____________v__________
| Schimbari ale | | Schimbari ale |
| regulilor formale | | regulilor informale |
|____________________| |_______________________|
Legitimitatea actiunii statului nu se poate rezuma la problemele de
gestiune sau eficacitate, ci trebuie sa aiba in vedere interactiunile dintre
nivelul global si local, sa tina cont de accelerarea si influenta fenomenelor
teritoriale asupra gestiunii publice si sa puna la punct strategii de inovare
si dezvoltare care vor permite serviciului public sa-si asume misiunea
conferita de societate.
Asocierea societatii civile, dezvoltarea parteneriatului public-privat,
renuntarea la gestiunea pe verticala a colectivitatilor fac necesara
construirea unui nou model de elaborare a strategiei de reforma in administratia
publica, care poate juca un rol motor asupra dinamismului social si care va
deschide un nou camp de actiune autoritatilor publice ancorate intr-o societate
civila reactivata.
Etapele procesului de reforma sunt evidentiate in figura nr. 5:
Fig. nr. 5 - Etapele procesului de reforma
_____________________ _____________________ ^
| | | Analiza resurselor | |
| Analiza mediului | | interne | |
_____________ |_____________________| |_____________________| |
| ORIENTARI | | - Sociologie | | - Financiare | |
| STRATEGICE | | - Populatie | | - Umane | |
| | | - Concurenta si | | - Tehnice | |
|- Orientarile | | complementaritate | | - Organizationale | |
| nu devin | | - Tehnologie | | | |
| obiective, | |_____________________| |_____________________| |
| decat dupa | | | |
| compararea | | | G |
| cu | | __________________ | U |
| diagnosticul| | | DIAGNOSTIC | | V |
|______________| ----->| STRATEGIE |<---- E |
| |__________________| R |
| | N |
| ________v_________ |
| | OBIECTIVE | |
| | STRATEGICE SI/SAU| |
---------------------->| PROIECTE | |
| STRATEGICE | |
|__________________| v
|
________v_________ ^
| PLAN | A |
| STRATEGIC | D |
|__________________| M |
| I |
________v_________ N |
| PROGRAM | I |
| DE ACTIUNE | S |
|__________________| T |
| R |
________v_________ A |
| CONDUCERE | T |
| STRATEGICA | I |
|__________________| E |
v
8.1 Strategia privind reforma administratiei publice centrale
Scopul strategiei este de a planifica si realiza, in mod concertat,
urmatoarele functii:
- dezvoltarea sistemului legislatiei administrative, pentru a garanta
tratamentul corect si egal al cetatenilor;
- marirea transparentei activitatii administratiei publice, incurajarea
dreptului cetatenilor de a participa la procesul de luare a deciziilor publice;
- marirea capacitatii contractuale in dreptul public, incheierea
contractelor pe baza de selectie;
- intarirea coordonarii si cooperarii dintre institutiile guvernamentale si
atragerea cetatenilor in planificarea si controlul activitatilor din sectorul
public;
- stabilirea diviziunii functiilor intre ministere, inclusiv a numarului de
ministere si a rolului ministrilor fara portofoliu;
- diferentierea intre nivelul politic si cel administrativ al
managementului;
- specificarea rolului ministrului si al secretarului general in
managementul fiecarui minister;
- delimitarea functiilor ministerului de cele ale agentiilor subordonate;
- recunoasterea importantei deciziilor publice si a planificarii strategice
si imbunatatirea acestei activitati;
- marirea capacitatii decizionale a ministerelor.
Dezvoltarea strategiei se bazeaza pe urmatoarele principii:
- Importanta elaborarii politicilor publice si a planificarii strategice;
- Coordonarea, planificarea si implementarea functiilor agentiilor
guvernamentale;
- Departajarea functiilor managementului intre nivelul politic si cel
administrativ, pentru a garanta si evalua eficacitatea politicilor;
- Delimitarea functiilor ministerului de cele ale agentiilor subordonate,
imbunatatindu-se capacitatea decizionala a ministerelor - ministerul trebuie sa
fie institutia principala pentru formularea, analizarea si sustinerea
politicilor din domeniul sau de activitate.
Ministerele trebuie sa fie active in ciclurile decizionale si de management
care constau din: planificarea politicilor, luarea deciziilor, implementare,
monitorizare, control si evaluare.
Capacitatea de a elabora politici si de a le implementa are influenta
directa asupra satisfactiei cetatenilor. Relatia dintre guvern si populatie
devine tot mai complicata: deciziile politice trec prin mai multe niveluri ale
administratiei, problemele trebuie rezolvate intr-un mediu in continua
schimbare, in care este nevoie de cooperare, acord si coordonare, atat la nivel
local si national, cat si la nivel international. Cetatenii se confrunta cu
acest proces si simt ca au tot mai putina influenta asupra deciziilor luate la
nivel national si local, considerand ca exista un "deficit de
democratie". Fara sprijinul si intelegerea cetatenilor, elaborarea si
implementarea unor politici adecvate este dificila. De aceea, trebuie gasite
noi modalitati pentru imbunatatirea politicilor publice, pentru informarea
cetatenilor si pentru implicarea lor in procesul decizional.
Este important ca participantii la procesul de luare a deciziilor publice
sa isi cunoasca sarcinile, responsabilitatile si sa stie ce asteptari legitime
au diferitele grupuri de interese. Planificarea politicilor publice,
programarea si stabilirea resurselor trebuie sa se faca in mod transparent,
pentru a permite participantilor sa contribuie cat mai mult la acest proces.
Obiectivele strategiei sunt urmatoarele:
a) de a specifica responsabilitatea politica si administrativa a Guvernului
b) de a imbunatati calitatea politicilor publice, pentru a garanta o
rezolvare eficienta a problemelor.
Primul obiectiv poate fi indeplinit prin delimitarea rolurilor
managementului politic si administrativ, iar cel de-al doilea, prin cresterea
calitatii elaborarii si implementarii politicilor publice, prin implicarea
cetatenilor si prin cresterea eficientei cooperarii intre institutiile
administrative.
Pentru realizarea obiectivelor strategiei sunt necesare:
- Recunoasterea importantei elaborarii politicilor publice si a
planificarii strategice si perfectionarea acestor functii
Elaborarea planurilor strategice si indeplinirea lor trebuie sa devina un
obiectiv permanent al ministerelor. Trebuie sa creasca rolul
documentelor-program ale Guvernului, care sa constituie baza planificarii
strategice. Acest lucru necesita cunostinte si abilitati noi, functionarii,
partidele politice si managementul politic trebuie sa stapaneasca planificarea
politicilor si sa isi dezvolte abilitatile prin cooperare reciproca.
- Realizarea unei cooperari mai eficiente in domeniul elaborarii
politicilor publice
In procesul de elaborare a politicilor publice exista mai multi
participanti (politicieni, functionari, cetateni si asociatii ale acestora).
Politicile dintr-o tara democratica nu sunt rezultatul activitatii unui singur
actor, ci rezulta din deciziile luate de diferite organizatii, la diferite
niveluri. Societatea se confrunta cu probleme care nu pot fi incadrate in
domeniul de activitate al unui singur minister. Cresterea transparentei
administratiei publice prin largirea asistentei pentru public ajuta la
imbunatatirea si armonizarea modului in care cetatenii si administratia inteleg
problemele societatii, a modului in care gasesc posibile solutii si permite
implementarea mai eficienta a deciziilor pe baza unui acord reciproc.
Rezolvarea coerenta a problemelor necesita o coordonare eficace si schimb de
informatii. Imbunatatirea cooperarii intre ministere si implicarea cetatenilor
in planificarea si controlul activitatilor din sectorul public duc la
eliminarea "deficitului de democratie" si legitimeaza activitatile
statului.
- Specificarea functiilor managementului la nivel politic si administrativ
Specificarea drepturilor si responsabilitatilor urmareste sa diferentieze
elaborarea si implementarea politicilor publice, atat in interiorul
institutiilor, cat si intre institutii. Imbunatatirea mecanismelor
managementului politic in tarile dezvoltate a dus la o separare mai evidenta
intre elaborarea deciziilor si mecanismele de implementare a acestora. La
randul sau, acest lucru impune reprezentantilor alesi sa formuleze obiectivele
si sa evalueze performantele mai precis, dar si sa imbunatateasca cunostintele
si abilitatile functionarilor. Planificarea eficace a politicilor publice nu
poate fi implementata fara informatiile furnizate de sistemele de contabilitate
financiara si de management. In acelasi timp, realizarea sistemelor de
contabilitate financiara si de management solicita definirea nevoilor
informationale la nivel politic.
In domeniul sau de activitate, fiecare minister trebuie sa fie responsabil
pentru elaborarea propriei strategii de reforma, pentru rezultatele generale
cat si pentru operatiunile pur administrative.
Va trebui ca functionarii sa satisfaca nevoile cetatenilor, sa fie neutri
din punct de vedere politic si sa respecte legile si normele administratiei
publice. In acelasi timp acestia sunt responsabili in fata ministrului pentru
actiunile lor. Eventualele contradictii care ar apare intre functionari,
ministri si cetateni pot fi rezolvate printr-o mai buna planificare, prin
controlul implementarii planurilor, prin mijloacele specifice sistemului de
responsabilitati si prin mai multa transparenta.
8.2 Strategia de dezvoltare a administratiei publice locale
Conducerea democratica locala presupune ca activitatile autoritatii publice
locale sa se bazeze pe politici publice solide, orientate catre cetatean si pe
proceduri interne adecvate. Pana in prezent, cele mai multe autoritati locale
romane nu si-au desfasurat activitatea in conformitate cu politici bine
stabilite sau cu proceduri care statueaza prioritati si directii majore de
dezvoltare a comunitatii pe termene de timp definite.
In ultimii 11 ani, autoritatile locale s-au ocupat mai mult de activitatile
cotidiene sau cu cele pe termen scurt, in timp ce proiectiile pe termen mediu
sau lung nu au fost elaborate suficient. In cazul in care acestea au existat,
procedurile interne se pare ca au fost adesea create pentru a pastra status
quo-ul, impiedicand functionarii publici sa isi indeplineasca sarcinile intr-un
mod eficient.
Gestionarea ineficienta, managementul public autocrat, birocratia raman
atributele administratiilor publice locale atata vreme cat politicile si
procedurile nu se aplica. Slaba reprezentare a intereselor cetatenilor de catre
alesii locali si de factorii de decizii numiti, reprezinta o constrangere
majora in realizarea unui proces politic mai democratic. La fel de importanta
este reprezentarea intereselor si cerintele cetatenilor, gestionate de
organizatii ale societatii civile la nivel local, de catre oficiali.
Continuarea reformei in administratia publica locala se bazeaza pe
cresterea autonomiei colectivitatilor locale prin realizarea, atat a autonomiei
decizionale, cat si a celei financiare.
Scopul acestei strategii este de a planifica si de a duce la indeplinire,
in mod concertat, urmatoarele functii:
- sa imbunatateasca managementul in administratia locala, inclusiv in ceea
ce priveste activitatea de planificare si cea contabila;
- sa imbunatateasca mecanismul de stabilire a bugetelor locale;
- sa planifice si sa dezvolte mecanismul investitional la nivelul oraselor
si judetelor;
- sa reorganizeze mecanismul de creditare in vederea realizarii de
investitii;
- sa separe functiile administratiei centrale de cele ale administratiei
locale;
- sa asigure dezvoltarea parteneriatului public-privat;
- sa faciliteze procesul de dezvoltare economica locala;
- sa asigure o mai buna reprezentare a intereselor cetatenilor in procesele
de luare a deciziilor;
Dezvoltarea strategiei la acest nivel are la baza urmatoarele principii:
- Autonomia locala;
- Descentralizarea serviciilor publice;
- Asigurarea separarii functiilor si responsabilitatilor consiliilor locale
si ale primarilor de cele ale prefectilor, ceea ce are ca rezultat un
management stabil;
- Unificarea resurselor administratiilor locale cu o capacitate
administrativa mai mica, in vederea reducerii poverii fiscale asupra bugetului
local;
- Scaderea ponderii surselor alocate de la bugetul de stat si cresterea
ponderii veniturilor din taxele si impozitele locale;
- Asigurarea transparentei in alcatuirea bugetelor locale, astfel incat
cetatenii sa poata supraveghea acest mecanism si totodata sa poata solicita
justificarea modului in care au fost cheltuite fondurile;
- Cooperarea si coordonarea intre administratia centrala, administratiile
locale si diversele asociatii in scopul dezvoltarii locale;
- Consultarea cetatenilor in problemele de interes deosebit.
Scopul reformei in administratia publica locala este de a o face pe aceasta
capabila sa isi indeplineasca functiile, astfel incat sa contribuie la
dezvoltarea economica si sociala in regiune. Prin activitatea ei, administratia
locala trebuie sa se orienteze catre satisfacerea nevoilor cetatenilor prin
asigurarea unor servicii publice de calitate. Procesul de elaborare a bugetelor
locale trebuie sa aiba ca rezultat intarirea independentei administratiei
locale, prin scaderea ponderii fondurilor alocate de la bugetul de stat si
cresterea ponderii celor proprii, obtinute din taxe si impozite locale.
Administratia centrala trebuie sa supravegheze ca resursele alocate de
catre stat sa fie utilizate eficient si judicios de catre administratia locala.
Un rol important il are si auditul intern la nivelul administratiei locale si,
nu in ultimul rand, controlul eficient al cetatenilor.
Strategia de dezvoltare a unei colectivitati locale reprezinta determinarea
scopurilor si a obiectivelor pe termen lung a colectivitatilor, adoptarea de
politici locale si alocarea de resurse pentru atingerea acestora, tinand cont
de nevoile, asteptarile si dorintele cetatenilor si de componentele sistemului
politic local. In figura de mai jos este reprezentat schematic procesul de
elaborare a strategiei de dezvoltare a unei colectivitati locale (Vezi fig. nr.
6).
Fig. nr. 6 - Strategia-cadru de dezvoltare a unei colectivitati locale
___________________________________________________
| ETAPA I - ANALIZA DIAGNOSTIC |
|___________________________________________________|
______________________________________________________________________________
| CARACTERIZARE | PLASAREA COLECTIVITATII | CARACTERIZAREA
|
| GENERALA | LOCALE IN CONTEXTUL | MANAGEMENTULUI
|
| | REGIUNII |
|
|_________________________|__________________________|_________________________|
| - Date privind situatia | - Elemente definitorii | - Structura, ROF
|
| de ansamblu | (specificitati) | - Personal
|
| - Scurt istoric | - Stadiul de realizare a | - Mecanismul de relatii
|
| - Amplasament, suprafata| reformei economice | - Sistem de comunicare
|
| - Relief, clima | (privatizari, | - Sistem informational
|
| - Potential demografic | restructurari) | si informatic
|
| - Resurse disponibile | - Relatiile cu celelalte | - Metode si tehnici de
|
| - Nr. localitati (urbane| judete | conducere
|
| si rurale) | - Informatii exterioare | - Managementul
|
| - Servicii publice | determinante | schimbarii
|
| - Date privind situatia | - Date rezultate din | - Analiza nivelului de
|
| economica pe ramuri de| strategia de ansamblu | descentralizare
|
| activitate | a economiei nationale | si de delegare a
|
| | sau a regiunii | autoritatii
|
| | - Cadrul legislativ | - Problematica
|
| | (permisivitatea si | autonomiei locale
|
| | restrictiile lui) | - Date privind nevoile
|
| | - Cooperari realizate si | de pregatire
|
| | posibile cu parteneri |
|
| | straini |
|
|_________________________|__________________________|_________________________|
| ANALIZA SWOT (puncte tari, puncte slabe, oportunitati si riscuri)
|
|______________________________________________________________________________|
|
_____________________v_____________________________
| ETAPA II - FORMULAREA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE |
|___________________________________________________|
______________________________________________________________________________
| - Misiunea
|
| - Obiective principale, prioritati
|
| - Definirea politicilor sectoriale
|
| - Resurse necesare - proprii si atrase
|
|______________________________________________________________________________|
| FORMULAREA CONCEPTULUI STRATEGIC DE DEZVOLTARE
|
|______________________________________________________________________________|
|
______________________v_____________________________
| ETAPA III - OPERATIONALIZAREA SI IMPLEMENTAREA |
|____________________________________________________|
______________________________________________________________________________
| - Obiective derivate, prioritati
|
| - Evaluarea sanselor (forte externe favorabile si nefavorabile)
|
| - Elaborarea planului de actiuni
|
| - Actiuni
|
| - Resurse |
| - Responsabili
|
| - Termene
|
| - Conceperea unui sistem de reglaj si de pilotaj |
|______________________________________________________________________________|
| ELABORAREA PLANULUI STRATEGIC PENTRU FIECARE POLITICA SECTORIALA
|
|______________________________________________________________________________|
|
_________________________v______________________________
| ETAPA IV - URMARIREA SI CONTROLUL APLICARII STRATEGIEI |
|________________________________________________________|
______________________________________________________________________________
| - Planuri, regulamente, proceduri administrative
|
| - Adaptarea sistemului informational si informatic de urmarire
|
|______________________________________________________________________________|
8.3 Strategia de reforma bugetara, intarirea managementului financiar, a
controlului intern si a auditului
Sectorul public din Romania trebuie sa faca fata in etapa actuala la doua
mari probleme:
- Nevoia reducerii cheltuielilor publice;
- O anumita criza de legitimitate a administratiilor.
Tinand cont de acest fapt, scopul acestei strategii este sa defineasca si
sa indeplineasca urmatoarele functii:
- Analiza functiilor sectorului public;
- Transferul unor functii ale administratiei centrale catre sectorul privat
si administratiile locale;
- Armonizarea bugetului cu prioritatile politice si cu programele de
dezvoltare economico-sociala;
- Realizarea unui audit intern eficient;
Dezvoltarea acestei strategii se bazeaza pe urmatoarele principii:
- Trecerea la o finantare bazata pe rezultate asteptate si nu pe cerinte
sau inputuri;
- Evaluarea sistematica a veniturilor si cheltuielilor sectorului public si
transmiterea acestor informatii celor implicati in procesul decizional;
- Intarirea controlului intern odata cu delegarea drepturilor si
responsabilitatilor.
Scopul reformei bugetare si al consolidarii managementului financiar,
controlului si auditului intern este planificarea strategica a activitatilor
din sectorul de stat si integrarea acestuia in distribuirea fondurilor bugetare
si monitorizarea utilizarii adecvate a acestora.
Mecanismele efective de atribuire a responsabilitatilor in sectorul public
creeaza conditiile pentru dezvoltarea economica a statului, imbunatatirea
acestor mecanisme corelandu-se pozitiv cu cresterea economica si bunastarea
societatii.
In acest sens este necesara:
- Revizuirea si analiza functiilor statului;
Planificarea metodelor ce au drept scop eficientizarea procesului de
utilizare a resurselor trebuie efectuata in paralel cu analiza functiilor
statului. Functiile sectorului public actual trebuie sa fie revizuite in mod
critic, fiind importanta determinarea calitatii rezultatelor obtinute de
sectorul public.
- Transferul unor functii ale administratiei centrale catre sectorul privat
si administratia locala;
Necesitatea acestui transfer rezida in faptul ca in conditiile unei
economii deschise si in contextul globalizarii, administratia centrala are
posibilitati limitate de crestere a cheltuielilor. Un astfel de transfer poate
fi perceput ca un proces de privatizare a unor servicii publice, al carui efect
se poate concretiza in cresterea calitatii acestora. Cand functiile sunt
transferate (in acest caz fiind necesar ca numarul si calitatea serviciilor
oferite de partener administratiei centrale sa fie monitorizate in mod
flexibil) este posibila utilizarea combinata a legilor si acordurilor de
sprijin.
- Managementul performantei in sectorul public;
Trasatura caracteristica a planificarii bugetare in sectorul public modern
este orientarea catre rezultatele asteptate ale activitatilor finantate pe baza
planificarii strategice.
Pentru a utiliza mai eficient resursele este necesara conceperea unui
sistem coerent de administrare a cheltuielilor, astfel incat costul real al
fiecarei activitati sa fie corect evaluat.
- Consolidarea controlului intern si al auditului;
Realizarea unui control intern eficient constituie o premisa pentru
imbunatatirea activitatii conducatorilor ministerelor, cu conditia ca
rezultatele acestuia sa fie luate in considerare. Pe baza unui control riguros
in sectorul public ministrii pot avea certitudinea ca resursele sunt utilizate
cu un grad de eficienta cat mai ridicat. Relatiile dintre auditul intern si
extern trebuie sa se bazeze pe principiul ca fiecare auditor la un nivel mai
mare trebuie sa poata conta pe sistemele de control intern si pe activitatea
auditorilor interni la nivele mai mici.
- Delegarea drepturilor si responsabilitatilor de la nivelul ministrilor la
cel al secretarilor generali din ministere si al presedintilor agentiilor
guvernamentale;
In cazul acestei delegari, relatiile traditionale de subordonare a
secretarului general, presedintelui agentiei fata de ministru sunt suplimentate
de o relatie contractuala pe termen fix, privind performanta.
Astfel de acorduri stipuleaza scopurile strategice ale organizatiilor si
principiile de operare ale organizatiei. Descentralizarea in cadrul agentiei
functioneaza eficient numai intr-un cadru stabil din punct de vedere politic,
in care informatiile sunt accesibile, iar obiectivele politice sunt clare si
stabile.
8.4 Strategia de dezvoltare a unei administratii orientate catre cetatean
Scopul acestei strategii este sa defineasca si sa indeplineasca urmatoarele
functii:
- Indreptarea atentiei de la contributii catre rezultate si constientizarea
intr-o mai mare masura a necesitatii unei administratii publice orientate catre
furnizarea de servicii publice de calitate;
- Stabilirea unor standarde pentru servicii pentru organizatiile care
furnizeaza servicii publice;
- Generalizarea sistemului ghiseului unic;
Dezvoltarea acestei strategii se bazeaza pe urmatoarele principii:
- Crearea unor administratii apropiate de cetateni;
- Aplicarea unui sistem de standardizare a serviciilor menit sa defineasca
cerintele de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca acestea. Totodata
sporirea importantei rezultatelor mecanismelor de consultare a cetatenilor este
o premisa pentru determinarea mai exacta a nevoilor cetatenilor;
- Acordarea de premii pentru calitatea serviciilor oferite in vederea
cresterii motivatiei prestatorilor de servicii;
- Asigurarea permanentei in prestarea serviciilor (linii telefonice
non-stop pentru furnizarea de informatii, Internet, etc).
Institutiile guvernamentale care pun la baza activitatii lor interesele
cetatenilor sunt demne de incredere, functionarii presteaza servicii intr-o
maniera previzibila, deschisa si transparenta si sunt raspunzatori pentru
deciziile lor precum si pentru cheltuirea adecvata a resurselor.
Masurile de realizare a unei administratii orientate catre cetatean sunt:
- Crearea mecanismelor de consultare efectiva a cetatenilor, in scopul
cresterii gamei de servicii oferite si primirea unui feedback privind calitatea
serviciilor;
Este important modul in care este furnizat serviciul respectiv dar este de
asemenea important si ce se ofera. Este necesara promovarea cresterii numarului
serviciilor prestate pentru a satisface nevoile grupurilor cu interese
diferite. Acesta presupune consultari mai largi ale cetatenilor si participarea
acestora in determinarea tipului si nivelului serviciului ce urmeaza a fi
furnizat. Consultarea si colaborarea intre diferitele nivele de organizare
trebuie sa fie eficiente deoarece ajuta la crearea standardelor motivante si
inovatoare pentru servicii.
- Integrarea furnizarii serviciilor;
Pentru ca serviciile sa fie mai usor accesibile, acestea trebuie
consolidate intr-un centru fizic sau virtual bazat pe nevoile si asteptarile
cetatenilor si nu pe logica structurii organizarii administrative. Integrarea
serviciilor solicita colaborarea atat pe verticala cat si pe orizontala in
sectorul public. Aceasta masura implica o schimbare in procesele si cultura
organizationala si, de aceea, realizarea ghiseului unic necesita parcurgerea
mai multor etape, fiind precedata de solutii de integrare mai simple (e.g.
serviciile de informare telefonica, portal de Internet etc.)
- Utilizarea tehnologiei informatiei si a comunicarii;
Utilizarea tehnologiei informatiei deschide noi posibilitati atat pentru
furnizorii de servicii dar si pentru cetateni. O administratie publica care
functioneaza pe principiul 7 x 24 (7 zile pe saptamana si 24 ore pe zi) ajuta
la crearea unei administratii publice mai accesibile si transparente.
- Schimbarea mentalitatii birocratice;
Cresterea calitatii inseamna schimbarea modului de a gandi si a aborda
diversele probleme, trecerea la o gandire flexibila, orientata catre rezultate.
8.5. Strategia de dezvoltare a functiei publice
Scopul acestei strategii este de a defini si indeplini simultan urmatoarele
functii:
- Crearea unui corp al functionarilor publici profesionist, impartial,
onest, stabil si eficient;
- Imbunatatirea sistemului de recrutare si selectie a functionarilor
publici;
- Imbunatatirea sistemelor de perfectionare profesionala;
- Dezvoltarea mecanismelor ce au ca rezultat cresterea mobilitatii
functionarilor publici in cadrul functiei publice.
Dezvoltarea acestei strategii trebuie sa se bazeze pe urmatoarele
principii:
- delimitarea functionarilor publici de alti angajati ai statului din
cadrul puterii executive. Definirea functiei publice trebuie sa se realizeze in
special prin luarea in considerare a atributiilor functionarilor publici si mai
putin a institutiilor unde acestia isi desfasoara activitatea;
- imbunatatirea coordonarii functionarilor publici si garantarea aplicarii
uniforme de catre acestia a principiilor administrative;
- realizarea unui sistem de salarizare si de recompense pentru activitatea
functionarilor publici care sa ia in considerare in primul rand performantele
acestora;
- realizarea unui sistem de recrutare si promovare bazat pe merit, care sa
ofere garantia ca cei mai buni functionari publici sunt promovati.
Dezvoltarea functiei publice are trei componente:
- perfectionarea cadrului legislativ;
- buna functionare a sistemului de management al resurselor umane;
- utilizarea unor metode moderne de conducere.
8.6. Strategia privind modernizarea si dezvoltarea serviciilor publice de
gospodarie comunala.
Strategia modernizarii si dezvoltarii serviciilor publice de gospodarie
comunala are la baza urmatoarele obiective fundamentale:
- Descentralizarea serviciilor publice si cresterea responsabilitatii
autoritatilor locale cu privire la calitatea serviciilor asigurate populatiei;
- Extinderea sistemelor centralizate pentru serviciile de baza (alimentare
cu apa, canalizare, salubrizare) si cresterea gradului de acces a populatiei la
aceste servicii;
- Restructurarea mecanismelor de protectie sociala a segmentelor defavorizate
ale populatiei si reconsiderarea raportului pret/calitate;
- Promovarea principiilor economiei de piata si reducerea gradului de
monopolizare;
- Atragerea capitalului privat in finantarea investitiilor din domeniul
infrastructurii locale;
- Institutionalizarea creditului local si extinderea contributiei acestuia
la finantarea serviciilor comunale;
- Promovarea masurilor de dezvoltare durabila.
Fig. nr. 7 - Obiectivele strategiei privind modernizarea si dezvoltarea
serviciilor de gospodarie comunala
____________________________________________
| Descentralizarea serviciilor publice si |
-->| cresterea responsabilitatii autoritatilor |
| | locale |
| |____________________________________________|
| ____________________________________________
| | Extinderea sistemelor centralizate pentru |
|-->| serviciile de baza |
| |____________________________________________|
| ____________________________________________
| | Restructurarea mecanismelor de protectie |
|-->| sociala; reconsiderarea raportului |
| | pret/calitate |
| |____________________________________________|
| ____________________________________________
| | Promovarea principiilor economiei de piata;|
|-->| reducerea gradului de monopolizare |
______________ | |____________________________________________|
| OBIECTIVE | | ____________________________________________
| FUNDAMENTALE |-->| | Atragerea capitalului privat in finantarea |
|______________| |-->| investitiilor |
| |____________________________________________|
| ____________________________________________
|-->| Institutionalizarea creditului local |
| |____________________________________________|
| ____________________________________________
| | Promovarea masurilor de dezvoltare durabila|
| |____________________________________________|
| ____________________________________________
| | Promovarea parteneriatului social si |
|-->| pregatirea continua a resurselor umane |
|____________________________________________|
- Descentralizarea serviciilor publice si cresterea responsabilitatii
autoritatilor locale cu privire la calitatea serviciilor asigurate populatiei
Responsabilitatea organizarii si functionarii operatorilor de servicii de
gospodarie comunala revine autoritatilor locale. Guvernul va sprijini masurile
de imbunatatire a performantelor operationale si financiare ale agentilor
prestatori, in vederea cresterii sigurantei si calitatii serviciilor asigurate
populatiei (vezi figura nr. 8).
Fig. nr. 8 - Masuri de imbunatatire a performantelor agentilor prestatori
__________________________________ ____________________________
| Elaborarea urgenta a legislatiei | | Infiintarea comisiilor de |
| secundare necesara implementarii | | licentiere a operatorilor |
| noii Legi a serviciilor publice | | |
|__________________________________| |____________________________|
^ ^
| |
\ /
\ /
\ /
\ _______________________ /
| MASURI |
|_______________________|
/ \
/ \
/ \
/ \
/ \
| |
______________v___________________ _______________v____________
| Infiintarea A.N.R. in domeniul | | Stimularea masurilor de |
| serviciilor de gospodarie | | reorganizare si regrupare |
| comunala | | a agentilor prestatori |
|__________________________________| |____________________________|
- Extinderea sistemelor centralizate pentru serviciile cu impact major
asupra starii de sanatate si a nivelului de trai al populatiei (alimentare cu
apa, canalizare, salubrizare) si cresterea gradului de acces al populatiei la
aceste servicii
Gradul redus de dotare tehnico-edilitara ingreuneaza accesul populatiei la
serviciile asigurate prin sisteme centralizate, supuse controlului si
monitorizarii autoritatilor. De aceea, Guvernul va asigura extinderea
sistemelor centralizate pentru serviciile de baza (alimentare cu apa, canalizare,
salubrizare) si cresterea gradului de acces al populatiei la aceste servicii
prin:
- promovarea unor programe de investitii pentru reabilitarea,
extinderea si modernizarea sistemelor de alimentare cu apa, canalizarea apelor
uzate, colectarea, transportul si depozitarea deseurilor menajere din mediul
urban (ISPA, MUDP III);
- implementarea unor programe de dezvoltare a infrastructurii rurale
(SAPARD, Programul de Dezvoltare Rurala);
- modernizarea sistemelor de producere, transport si distributie a
energiei termice prin sisteme de cogenerare in vederea cresterii eficientei
energetice, imbunatatirii raportului pret/calitate si mentinerii unui nivel de
suportabilitate acceptabil pentru bugetul de familie.
Fig. nr. 9 - Masuri pentru extinderea sistemelor centralizate ale
serviciilor de baza
____________________________________________
-->| Promovarea unor programe de investitii |
| | (ISPA, MUDP) |
| |____________________________________________|
__________ | ____________________________________________
| MASURI |-->| | Implementarea unor programe de dezvoltare |
|__________| |-->| a infrastructurii rurale (SAPARD, P.D.R.) |
| |____________________________________________|
| ____________________________________________
| | Modernizarea sistemelor de producere, |
|-->| transport si distributie a energiei termice|
|____________________________________________|
- Restructurarea mecanismelor de protectie sociala a segmentelor
defavorizate ale populatiei
Mecanismele actuale de protectie sociala, in conditiile constrangerilor
bugetare existente, ingradesc accesul unor categorii sociale defavorizate la un
nivel acceptabil de servicii publice de prima necesitate. De aceea, Guvernul va
restructura mecanismele de protectie sociala a segmentelor defavorizate ale
populatiei prin:
- Orientarea protectiei sociale din domeniul serviciilor publice
exclusiv catre segmentele defavorizate ale populatiei;
- Extinderea protectiei sociale pentru segmentele defavorizate ale
populatiei
- implementarea unui sistem unitar si coerent de protectie sociala
pentru serviciile energetice (energie electrica, termica si gaze naturale) si
eliminarea subventionarilor incrucisate.
Fig. nr. 10 - Masuri pentru restructurarea mecanismelor de protectie
sociala
____________________________________________
-->| Concentrarea protectiei sociale din |
| | domeniul serviciilor publice |
| |____________________________________________|
__________ | ____________________________________________
| MASURI |-->| | Extinderea protectiei sociale pentru |
|__________| |-->| segmentele defavorizate ale populatiei |
| |____________________________________________|
| ____________________________________________
| | Implementarea unui sistem unitar si coerent|
|-->| de protectie sociala si eliminarea |
| subventionarilor incrucisate |
|____________________________________________|
- Promovarea principiilor economiei de piata si reducerea gradului de
monopol
Cele mai multe dintre serviciile publice de gospodarie comunala au caracter
de semimonopol, determinat de situatia de clienti captivi a beneficiarilor
racordati la sistemele centralizate de alimentare cu apa, canalizare, energie
termica si electrica, gaze naturale, etc. Guvernul va initia masuri de punere
in competitie a operatorilor de servicii, a capitalurilor de finantare si a
managementului prin:
- Scoaterea obligatorie la licitatie a serviciilor publice in cazurile
in care operatorul inregistreaza pierderi financiare sau nu poate asigura o
calitate corespunzatoare a serviciilor pe care le presteaza;
- Neacordarea licentelor de operare agentilor prestatori care nu
indeplinesc criteriile de performanta stabilite prin reglementari specifice;
Fig. nr. 11 - Masuri pentru punerea in competitie a operatorilor de
servicii
__________________________________________________
-->| Scoaterea obligatorie la licitatie a serviciilor |
| | publice unde se inregistreaza pierderi |
__________ | |__________________________________________________|
| MASURI |-->| __________________________________________________
|__________| | | Neacordarea licentelor de operare agentilor |
|-->| prestatori care nu indeplinesc criteriile de |
| performanta |
|__________________________________________________|
- Atragerea capitalului privat in finantarea investitiilor din domeniul
infrastructurii locale
Nevoile urgente de investitii pentru reabilitarea si dezvoltarea
infrastructurii serviciilor de gospodarie comunala sunt estimate la un miliard
de dolari SUA anual, intr-un program de 10 ani. Din cauza constrangerilor
bugetare care caracterizeaza perioadele de tranzitie, finantarea acestor
investitii nu poate fi realizata, decat in mica masura, din fonduri publice,
atragerea capitalului privat fiind o necesitate stringenta. De aceea, Guvernul
va promova masuri de atragere a capitalului privat in sfera serviciilor publice
si va sprijini autoritatile locale in realizarea unor parteneriate
public-private pentru finantarea nevoilor urgente de investitii, prin:
- Pregatirea si implementarea proiectelor de investitii de tip BOT
pentru extinderi si dezvoltari importante la statiile de tratare si epurare a
apei, la centralele termice sau cele cu cogenerare, la depozitele ecologice
pentru deseurile urbane;
- Fixarea unor limite minimale a investitiilor prevazute pentru
reabilitarea sistemelor in cadrul contractelor de concesiune ce vor fi
pregatite si lansate in perioada urmatoare;
- Gruparea teritoriala a operatorilor de servicii, pentru a-i face mai
atractivi pentru investitorii strategici;
- Stabilizarea cadrului legislativ referitor la serviciile de
gospodarie comunala, odata cu definitivarea legislatiei secundare si
infiintarea Autoritatii Nationale de Reglementare.
Fig. nr. 12 - Masuri de atragere a capitalului privat
____________________________________________
-->| Pregatirea si implementarea proiectelor |
| | de investitii de tip B.O.T. |
| |____________________________________________|
| ____________________________________________
| | Stabilirea unor limite minimale a |
|-->| investitiilor |
__________ | |____________________________________________|
| MASURI |-->| ____________________________________________
|__________| | | Gruparea teritoriala a operatorilor de |
|-->| servicii, pentru a le conferi eficienta |
| | si atractivitate |
| |____________________________________________|
| ____________________________________________
| | Stabilizarea cadrului legislativ referitor |
|-->| la serviciile de gospodarie comunala |
|____________________________________________|
- Institutionalizarea creditului local si extinderea utilizarii acestuia in
finantarea investitiilor din infrastructura
Alaturi de capitalul privat, creditul este o alta sursa traditionala de
finantare a investitiilor din infrastructura in tarile Uniunii Europene.
Creditul permite degrevarea partiala a bugetelor locale de eforturile pentru
finantarea proiectelor complexe de investitii si repartizarea mai echitabila a
sarcinilor de plata intre beneficiari. De aceea, Guvernul va intreprinde
masurile necesare institutionalizarii creditului local si infiintarii unei
banci specializate in finantarea investitiilor promovate de autoritatile
locale, prin:
- Elaborarea unui proiect de lege privind infiintarea Bancii de
Investitii a Autoritatilor Locale si acordarea de facilitati pentru sprijinirea
creditului local;
- Solicitarea unei asistente tehnice finantate de catre Uniunea
Europeana-Phare pentru intarirea capacitatii institutionale a bancii
nou-infiintate;
Fig. nr. 13 - Masuri pentru institutionalizarea creditului local
____________________________________________________
-->| Elaborarea unui proiect de lege privind
infiintarea|
| | unei Banci de Investitii pentru autoritatile locale|
__________ | |____________________________________________________|
| MASURI |-->| ____________________________________________________
|__________| | | Solicitarea unei asistente tehnice finantate de |
-->| UNIUNEA EUROPEANA - Phare |
|____________________________________________________|
- Promovarea masurilor de dezvoltare durabila
Serviciile de gospodarie comunala au un impact deosebit asupra mediului. Pe
de o parte, reprezinta un important factor poluant, iar pe de alta parte,
participa in mod esential la limitarea gradului de poluare (epurarea apelor
uzate, colectarea si depozitarea deseurilor). Respectarea exigentelor de mediu
pe parcursul intregului ciclu de viata a infrastructurii serviciilor de
gospodarie comunala (construire-exploatare-intretinere-demolare) dobandeste o
importanta deosebita in cadrul conceptului de dezvoltare durabila. De aceea,
Guvernul va initia masuri concrete privind alinierea practicilor si standardelor
romanesti din domeniul serviciilor de gospodarie comunala la exigentele Uniunii
Europene, prin:
- Armonizarea reglementarilor din domeniul serviciilor de gospodarie
comunala cu prevederile directivelor Uniunii Europene referitoare la apa,
deseuri, energie, transport;
- Sprijin financiar pentru cofinantarea programelor care cuprind masuri
de dezvoltare a infrastructurii (ISPA, SAPARD, PDR, MUDP 3, TECP 2, etc.)
- Promovarea unor programe speciale pentru orasele mici in vederea reabilitarii
si modernizarii infrastructurii locale.
Fig. nr. 14 - Masuri pentru dezvoltarea durabila
____________________________________________________
-->| Armonizarea reglementarilor din domeniul |
| | serviciilor de gospodarie comunala cu prevederile |
| | directivelor Uniunii Europene |
| |____________________________________________________|
__________ | ____________________________________________________
| MASURI |-->| | Sprijin financiar pentru cofinantarea programelor
|
|__________| |-->| ISPA, SAPARD, PDR, MUDP 3, TECP 2 etc.
|
| |____________________________________________________|
| ____________________________________________________
|-->| Promovarea de programe speciale pentru orasele
mici|
|____________________________________________________|
- Promovarea parteneriatului social
Ideologia social-democrata acorda o importanta deosebita participarii
tuturor partenerilor sociali la fundamentarea si luarea deciziilor care au
impact major asupra populatiei. Serviciile de gospodarie comunala au un rol
esential in solidarizarea sociala a cetatenilor, in asigurarea unui trai
decent, in pastrarea pacii sociale. Plecand de la acest principiu, Guvernul va
depune eforturi pentru:
- Amplificarea implicarii structurilor din societatea civila, in
principal sindicatele si patronatele, in elaborarea de strategii, politici si
programe sectoriale;
- Realizarea unor proiecte de parteneriat in scopul consolidarii
legaturilor cu asociatiile de reprezentare a intereselor beneficiarilor
serviciilor de alimentare cu apa;
- Asigurarea conditiilor de pregatire profesionala continua a tuturor
lucratorilor din sfera serviciilor de gospodarie comunala.
9. Riscurile si conditiile preliminare pentru implementarea reformei
administratiei publice
Problema principala legata de reforma administratiei publice o constituie
managementul reformei in procesul de aplicare a acesteia in practica.
Reforma administratiei publice urmareste schimbarea unor procese si
structuri complexe, si, mult mai important, a modului de gandire.
Un risc important in realizarea reformei administratiei publice este
aglomerarea sarcinilor cotidiene, ramanand astfel putin timp pentru a cauta noi
solutii la disfunctionalitatile aparute.
In consecinta, pentru ca reforma administratiei publice sa aiba succes este
necesar ca un numar mare de grupuri tinta, (in particular persoane cheie de la
nivele de conducere si decizie) sa-si exprime sprijinul si angajamentul in
recunoasterea necesitatii schimbarilor si in implementarea acestor schimbari.
Este esential ca persoanele care pregatesc schimbarile sa aiba capacitatea de a
analiza intreaga strategie si sa doreasca sa discute daca ideile si conceptele
noi sunt aplicabile sistemului administrativ romanesc.
Bazandu-ne pe modelul dezvoltarii integrate a organizatiilor, putem
identifica patru factori de blocaj in demararea reformei, care pot intretine un
puternic imobilism in cadrul organizatiilor publice (vezi figura nr. 15 - Anexa
I).
a) Factorii strategici
- Logica institutionala centralizata
Sistemul public romanesc se bazeaza pe o puternica logica institutionala
centralizata, in masura in care activitatile sunt dependente de orientarile si
de controlul puterii publice. Pentru inceput, putem considera ca aceasta logica
supervizeaza orice eventuala deviatie in raport cu cadrul general si nu
favorizeaza inovarea. Cu toate acestea insa, exista marje de manevra importante
si, in plus, procesele de descentralizare si de deconcentrare au redus acest
factor de blocaj.
- Complexitatea decizionala
Complexitatea decizionala ce caracterizeaza organizatiile publice
constituie frane in punerea in practica a inovatiilor, in masura in care ea
face dificila insasi decizia de schimbare. In plus, ea se traduce, in mod
frecvent, prin non-decizii, a caror consecinta este rutina functionarii si
reproducerea actiunilor anterioare.
- Polemicile asupra legitimitatii
Numeroase dezbateri privind legitimitatea rolului statului reprezinta
factori paralizanti, care impiedica inca de la inceput orice tentativa de
evolutie. Asta face ca toate polemicile sa se cantoneze permanent la nivel
"macro" (statul, vocatia sa, misiunile sale politice), neglijandu-se
astfel chestiuni precum performanta la nivel "micro".
b) Factorii structurali
- Incetineala birocratica
Esenta insasi a functionarii birocratice se bazeaza pe o logica de
stabilitate si de rutina, in masura in care totul este reglementat dupa
proceduri, reguli precise, referinte universal valabile. Se presupune deci ca
sistemul orienteaza comportamentul actorilor intr-un sens predefinit. Orice
nevoie de ajustare este deci neglijata ori reglata a posteriori si reintegrata
in mecanismul initial. Acestea sunt caracteristicile faimosului "fenomen birocratic"
nascut din logicile publice piramidale, frecvente in cultura romaneasca.
- Sistemul de autoritate
Structura ierarhica a organizatiilor publice este, in mod traditional,
bazata pe rolul majoritar al cadrelor de conducere care transmit directive
descendente subordonatilor, pentru ca acestia sa le aplice in mod direct, fara
a-si pune problema oportunitatii si eficacitatii lor. Este evident ca o astfel
de paradigma nu lasa loc unei gandiri autonome a indivizilor si nu recunoaste
notiunea de initiativa.
Orice disfunctionalitate si orice situatie exceptionala trebuie, in
principiu, sa fie discutata la varful ierarhiei, ceea ce nu produce decat
incetineala in cadrul organizatiei si dauneaza evolutiei sale.
- Restrictiile juridice
Cadrul juridic si/sau de reglementare este foarte pregnant pentru
organizatiile publice; conceput pentru a fi purtator de drepturi si obligatii,
de protectie si garantii in raport cu interesul general, el cuprinde un
ansamblu de dispozitii pe care actorii trebuie sa le respecte, oricare ar fi
nivelul la care se gasesc. Daca adaugam la acest cadru formal obiceiurile
structurate si utilizarile colective care intaresc osatura, vom intelege fara
indoiala importanta cadrului restrictiv in care isi exercita activitatea intregul
sistem.
- Mijloacele limitate
Contextul crizei economice si micsorarea bugetelor publice joaca un dublu
rol: pe de o parte, unul de incitare pentru schimbare in vederea unei mai bune
eficiente, pe de alta parte, unul de limitare a inovatiilor, care sunt, in mod
necesar, cel putin pentru inceput, consumatoare de mijloace (financiare,
materiale, umane). In organismele publice de azi, limitarea mijloacelor si a
personalului, precum si sentimentul de lipsa de timp blocheaza adesea reflectia
prealabila necesara lansarii unei schimbari.
- Dimensiunea si complexitatea
Organismele publice din tara noastra au adesea o dimensiune importanta (in
special administratiile si principalele intreprinderi publice) sau actioneaza
in cadrul unei retele complexe de actori si entitati care joaca un rol
important in functionarea lor.
Or, teoriile organizatiilor au demonstrat, de mult timp, ca acesti factori,
daca nu sunt compensati prin dispozitive de transversalitate si flexibilitate,
ingreuneaza functionarea lor si greveaza inovarea si decizia.
c) Factorii culturali
- Respingerea arbitrarului de natura umana
Principiile traditionale ale organizarii birocratice au fost concepute
pentru a elimina arbitrarul uman. Lucrarile lui Weber valorizeaza puterea
"rational-legala" a ierarhiilor pentru a evita situatiile de
leadership informal si carismatic.
Aceste conceptii se bazeaza pe o neincredere implicita in ceea ce priveste
subiectivismul si luarea in considerare a dimensiunilor umane, percepute ca
fiind nerationale in raport cu sistemul "cartezian" de valori ce
domina in tehnocratia traditionala. Aceasta tendinta a condus la aparitia
riscului de a respinge orice idee noua care ar integra alte dimensiuni decat
cele continute in procedurile standardizate.
- Teama de risc
Fiind formati si obisnuiti cu aplicarea unor norme generale, functionarii
publici, spre deosebire de alti actori care actioneaza in medii mai turbulente,
nu sunt obisnuiti cu situatii de incertitudine si risc. Evolutiile, modernizarile
sunt insa purtatoare de o forma necunoscuta si provoaca adesea nelinisti
implicite, de unde si clasicul fenomen de rezistenta fata de schimbare (adesea
analizat ca o fatalitate de neevitat).
- Sindromul NIH (nu a fost inventat aici)
Aceasta expresie imprumutata de la americani este, in general, utilizata
pentru a califica anumite reticente in ceea ce priveste implementarea unor
inovatii venite din alta parte. Mediul public pare a fi atins de virusul NIH,
interzicand preluarea unor experiente care se petrec in alte forme de
organizatii. Practic, teama legitima de a nu provoca disfunctionalitati
datorita unor transpuneri precipitate a metodelor private a condus uneori la
adoptarea unor pozitii extreme de imobilism nejustificat.
- Traditia "continuitatii"
Rolul statului si a institutiilor sale este, fara indoiala, de a garanta o
anumita stabilitate a natiunii si a cetatenilor sai. Principiul continuitatii
propriu serviciilor publice constituie, in egala masura, una din valorile sigure
ale acestui mediu, nu este deci surprinzatoare manifestarea unui puternic
atasament fata de traditie, continuitatea si solidaritatea institutiilor si
activitatilor sectorului public.
- Existenta tabu-urilor
Toate motivele invocate anterior au provocat aparitia unui numar
semnificativ de tabu-uri, care adesea se manifesta in opozitie cu
caracteristicile sferei marfare private: astfel, notiunile de profit si interes
particular sunt respinse cu putere, iar numeroase alte concepte precum clienti,
productivitate, strategie, marketing, management le sunt asimilate. Adesea se
apreciaza ca luarea lor in considerare ar provoca incalcarea principiilor
deontologice si a principiilor fundamentale ale sectorului public.
Bineinteles, asemenea tabu-uri sunt provocatoare de rezistenta fata de
schimbare, in masura in care proiectele de schimbare sunt adesea legate de
luarea in considerare a mediului si de cautarea obtinerii unei eficiente.
d) Factorii comportamentali
- Absenta stimularilor individuale
Sistemele de gestiune a resurselor umane in cadrul sectorului public sunt,
in mod traditional, bazate pe principii de egalitate, pe criterii colective
universale si cad in sarcina serviciilor centrale care nu intretin un raport
direct cu functionarii. Comportamentele acestora din urma nu sunt in nici un
fel legate de schimbari individualizate, in masura in care nimic nu incurajeaza
initiativa si ameliorarea sistemelor existentei.
- Lipsa obiectivelor finale
In general, functionarul public munceste in functie de un cadru formal,
care ii este transmis mai mult sau mai putin clar, si in functie de propria
interpretare pe care o da contururilor si limitelor activitatii sale. Acestea
sunt principiile traditionale, chiar daca unele organizatii au incercat sa le
faca sa evolueze.
In acest context general, functionarul nu are obiective specifice care
trebuie integrate in atitudinea sa, daca acest lucru nu are ca rezultat
imbunatatirea muncii sale cotidiene. Fie ca incearca sau nu sa contribuie la
ameliorarea performantei generale, a priori statutul si pozitia sa nu se vor
schimba. Chiar daca el incearca sa inoveze si sa-si imbunatateasca activitatea,
dependenta sa de inertia colegilor si superiorilor ierarhici (care nu dispun
nici ei de obiective formale) risca sa il descurajeze puternic.
- Demotivare si frustrari
Prinsi in angrenajul sistemului, functionarii publici se simt adesea
neputinciosi si blocati. In plus, adesea sufera de lipsa de recunoastere atat
pe plan intern cat si pe plan extern. Pe plan intern, ei au sentimentul de
injustitie intrucat nu sunt apreciati atunci cand depun eforturi. Relatiile
externe nu sunt nici ele mai favorabile deoarece ei se confrunta, in general,
cu imaginea negativa a "functionarului". Demotivarea si frustrarile
sunt consecintele acestor situatii si conduc la descurajarea chiar si a celor
mai intreprinzatori dintre cei care sfarsesc prin a renunta la orice initiativa
de schimbare.
- Comportamentele de asteptare
Aceasta situatie este clasica si se intalneste in cea mai mare parte a
organizatiilor, inclusiv in cele private: fiecare asteapta ca celalalt sa
inceapa si in special "seful" care ar trebui sa reprezinte exemplul.
Conform acestei logici, orice functionar are dreptul sa astepte primul pas al
celuilalt, generalizarea acestei atitudini cristalizand, in mod evident,
inertia organizatiei.
In fapt, ea provoaca foarte usor critici din partea superiorilor ierarhici
care nu cunosc intotdeauna motivele si constrangerile specifice (lipsa
informatiilor, a mijloacelor sau eforturilor). Astfel, superiorul ierarhic este
adesea factor de insatisfactie. In organizatiile publice, acest fenomen de
asteptare poate uneori sa fie intarit de un alt tip de asteptare: cel al
apropiatei plecari a superiorului ierarhic, al directorului sau a alesului,
despre care stiu ca are puternice sanse sa determine abandonarea proiectului de
schimbare intreprins.
In ciuda acestor factori de franare in calea demararii unei schimbari, in
cadrul organizatiilor publice au aparut numeroase modernizari, care insa se pot
dovedi foarte fragile si pot fi abandonate la jumatatea drumului. In acest sens
putem aminti urmatoarele categorii de factori de fragilitate (vezi figura 16 -
Anexa II).
a) Fragilitatea in termeni strategici
- Lipsa de perspectiva (planificarea) in timp
Absenta reflectiei strategice si a planificarii in timp, care ar fi
necesara pentru pregatirea fazelor ulterioare punerii in practica a
schimbarilor, constituie una din cauzele frecvente de esec pe termen lung.
Conceperea schimbarii se cantoneaza in jurul punerii sale in practica, ceea ce
conduce la mobilizarea fortelor odata cu lansarea sa, neglijand insa gestiunea
urmaririi si actualizarii in timp a schimbarilor operate.
- Lipsa bilanturilor si a evaluarilor
Sectorul public romanesc a ramas mult timp departe de preocuparile de
evaluare a impactului actiunilor sale. Acelasi lucru s-a intamplat si in cazul
schimbarilor: bilanturile formale, riguroase sunt rare.
Din cauza acestui fapt, capitalizarea si activarea schimbarilor intreprinse
nu sunt catusi de putin posibile, ceea ce le fragilizeaza inevitabil.
- Diagnostice incomplete
Calitatea unei strategii de schimbare se bazeaza, in mare parte, pe
calitatea analizelor prealabile. Cu toate acestea, nu rareori este cazul ca, in
cadrul sectorului public, fazele de diagnostic sa fie rapid expediate, solutia
fiind uneori aleasa inainte de identificarea completa a problemei. Aceasta
abordare determina adesea o focalizare pe rezolvarea simptomelor si nu pe
inlaturarea cauzelor sau problemelor de fond. Aceasta face ca schimbarea
initiata sa nu produca efectele scontate, ceea ce va conduce, in final, la
abandonarea sa.
- Centrare pe continut in detrimentul procesului
Managementul strategic al unei schimbari presupune o gestiune a cuplului
"proces-continut".
Sectorul public are obiceiul imixtiunilor centralizate, al directivelor
tehnocratice, al circularelor care contin reformele ce trebuie puse in
practica. Ca urmare a acestui fapt, procesul este deseori neglijat: actorii
implicati nu sunt consultati, adaptarea la context este inexistenta si
posibilitatea reala de ancorare in timp a schimbarii se dovedeste extrem de
redusa.
b) Fragilitate in termeni structurali.
- Compartimentarea serviciilor
In mediul public exista doua tipuri de compartimentare:
- o prima compartimentare se intalneste frecvent in marile organizatii
divizate, ale caror entitati interne sunt aproape in totalitate independente
unele de altele; in aceste organizatii, schimbarile se difuzeaza greu;
- o a doua compartimentare, mai inselatoare, proprie administratiilor
publice si institutiilor de marime mare se manifesta intre serviciile centrale
si serviciile deconcentrate si locale. Din acest motiv, unele servicii centrale
se implica greu in schimbarile initiate la nivel local si nu sunt in masura sa
le sprijine. Ca urmare, acestea risca sa se prabuseasca din lipsa de sustinere
sau datorita interferarii cu schimbarile intreprinse la nivel central.
- Mobilitatea cadrelor
Asa cum am aratat, una din caracteristicile mediului public este frecventa
mobilitate a cadrelor, si in particular a esalonului superior. Acest fenomen
este adesea daunator pentru perenitatea schimbarilor, acestea avand nevoie sa
se deruleze in timp. Legaturile nefiind intotdeauna asigurate, aceste proiecte
de modernizare dispar in acelasi timp ca si initiatorii lor.
- Diluarea responsabilitatilor
Conglomerarea decizionala nu favorizeaza emergenta noutatii, ea da nastere
totodata unei diluari a responsabilitatilor, care este defavorabila
continuitatii initiativelor angajate. In practica, se constata frecvent ca
odata ce operatia de plecare a fost lansata, nici o persoana nu stie, in mod
exact, ce activitati are in responsabilitatea sa.
- Existenta centrelor de putere paralele
In cadrul sectorului public exista doua tipuri de situatii ierarhice:
- fie filiera ierarhica este in mod clar definita si decupata in
diferite esaloane intr-o logica piramidala unica si descendenta (cazul
birocratiilor mecaniciste);
- fie invers, exista o coabitare a mai multor filiere ierarhice care se
confrunta cu dificultati de coordonare (cazul birocratiilor profesionale precum
spitalele sau universitatile).
In cele doua cazuri, puterile formale nu sunt singurele care se exercita,
deoarece apar fenomene de influente paralele in jurul multiplelor logici
posibile: logica sindicala, logica de grad, logica de personalitate mai mult
sau mai putin marcanta, logicile relationale externe ale unitatii, etc.
Acesti diferiti factori dau nastere unei sociograme care se poate dovedi
rezistenta la proiecte initiate de catre ierarhia formala, conform unor
mecanisme difuze de contraputere.
c) Fragilitate in termeni culturali
- Reflexul recurgerii la asistenta ierarhica
Este vorba despre o tendinta frecventa a sectorului public cum ar fi cea a
obiceiului de a executa directive sau cea a unui comportament general de
asteptare. In toate aceste cazuri, reflexul de a recurge la asistenta ierarhica
pare a fi puternic ancorat.
- Tendinte spre concertare
A devenit o realitate faptul ca sectorul public nu inceteaza sa organizeze
reuniuni de concertare, sa creeze comisii de studiu, sa lanseze seminarii de
reflexie. Concertarea a devenit deci un risc permanent care conduce la
amestecul si dezbaterea ideilor fara insa a le concretiza si care poate duce la
esecul chiar al celor mai frumoase proiecte. La nivel national (guvernul si
inaltii functionari de stat), ca si la nivel teritorial (alesii locali si
unitatile administrativ-teritoriale) recurgerea excesiva la reuniuni sau
grupuri de lucru, intarite prin dispozitive obligatorii de consultare, poate
pune sub semnul intrebarii initiativele de schimbare deja intreprinse.
- "Parintii" noutatilor
Reinnoirea frecventa a conducerii nu are ca rezultat doar abandonarea
proiectelor ci contribuie in plus la contestarea unei schimbari de catre o
alta, ceea ce decredibilizeaza cu atat mai mult fiecare inovatie. In fapt, noii
veniti cauta sa-si gaseasca locul, sa marcheze o urma in viata organizatiei,
ceea ce constituie un puternic factor de fragilizare.
d) Fragilitate in termeni comportamentali
- Puternica personalizare a proiectelor
In ciuda faptului ca la luarea deciziilor participa mai multe persoane,
ecuatia "o schimbare = un om" ramane puternica in mediul public, fapt
relevat spre exemplu si de ordinele care poarta numele ministrului care le-a
promovat.
In practica insa este clar ca pentru reusita unor schimbari este nevoie de
energia reunita a mai multor indivizi care sa utilizeze marjele lor personale
de manevra. La aceasta adaugam faptul ca datorita acestei personalizari, atunci
cand individul respectiv se descurajeaza sau paraseste locul de munca,
schimbarea initiala este sortita esecului.
- Confuzie si prudenta fata de criza
Retetele de succes folosite in trecut nu mai functioneaza. Divizarea,
procedurile, sistemele bugetare de angajare nu mai permit organizatiei publice
sa functioneze in mod corect. In plus, resursele sunt rare. La aceasta se
adauga confuzia si comportamentele prudente fata de criza. Unii decidenti
publici nu se simt confortabil atunci cand se confrunta cu necesitatea de a
schimba erorile si ezitarile lor provoaca rupturi in evolutiile aflate in curs
de desfasurare.
- Absenta leadership-ului
Tinand cont de statute si de regulile derivate din dreptul muncii in cadrul
sectorului public, incadrarea nu reuseste sa stapaneasca toate variabilele
gestiunii resurselor umane. Ea nu are toate capacitatile de a remunera sau
sanctiona si nu dispune de factori de stimulare a personalului sau. In aceste
conditii, leadership-ul ierarhic este dificil, iar impulsul necesar pentru
punerea in practica a schimbarilor angajate este putin eficace.
- Neimplicarea actorilor
Pentru ca o schimbare sa fie perena si pusa in practica in mod real,
oricine stie ca adeziunea actorilor implicati trebuie sa fie puternica. Pentru
aceasta, una din conditiile necesare (chiar daca nu si suficienta) consta in
implicarea lor cat mai in amonte posibil. Ori, comportamentul tehnocratic, inca
dominant in sistemul public, consta intr-o concepere izolata a proiectelor de
catre "experti", care raman deconectati de utilizatorii sau
beneficiarii schimbarii. De aici rezulta un risc puternic ca schimbarea
initiata sa nu fie nici integrata, nici pusa in practica, sau cel mult acest
lucru sa se faca in mod real, sau cu dificultate, ceea ce va compromite
puternic durata sa de viata.
In ciuda acestor factori de rezistenta la demaraj, organizatiile publice se
transforma si evolueaza, aceasta datorita existentei unui numar de factori care
intervin in sens invers, favorizand puternic schimbarea.
10. Metodologia de planificare, implementare si monitorizare a reformei
administratiei publice
Strategia de reforma in administratia publica reprezinta un instrument
flexibil de management atat pentru ministere cat si pentru Guvernul Romaniei. O
coordonare mai mare in administratia publica garanteaza aplicarea unitara a
principiilor administratiei la nivelul intregului sistem public. Pentru
functionarea eficienta si efectiva a administratiei publice este esential sa
fie imbunatatite standardele privind managementul. In scopul obtinerii unui
consens asupra functiilor, sarcinilor si responsabilitatilor partilor implicate
in reforma administratiei publice, precum si asupra relatiilor mutuale,
limitelor capacitatii si procedurilor de coordonare a schimburilor de
informatii, liderii de la cel mai inalt nivel politic si de la nivelul
superior, de decizie, al administratiei publice trebuie sa inteleaga reforma
administratiei publice in ansamblul ei. Functia cea mai dificila a reformei
administratiei publice este implementarea strategiilor.
Managementul si implementarea strategiei de reforma la nivelul
administratiei centrale impun crearea unei unitati centrale pentru reforma.
O vointa politica si un angajament solid sunt indispensabile si
transformarea trebuie sa se inscrie intr-o perspectiva mai larga decat cea a
unui minister luat izolat; in sfarsit, punerea in aplicare depinde de accesul
la informatie si de capacitatea de a influenta deciziile de fond; acest lucru
adesea nu este posibil decat pornind de la centrul Guvernului (vezi figura nr.
17 - Anexa III).
Unitatea centrala pentru reforma trebuie sa fie dotata cu un personal si cu
un buget suficiente pentru desfasurarea activitatii, impreuna cu institutiile
participante, aceasta trebuie sa dea dovada de abilitate politica dar in
acelasi timp sa actioneze in mod continuu si sa fie in masura sa-si constituie
propriul fond de competente.
O unitate centrala de reforma nu poate realiza singura transformarea
institutiilor publice, dar poate anima reforma si o poate ghida prin asumarea
anumitor functii centrale esentiale; unitatea ar trebui sa colaboreze direct cu
institutiile competente in privinta functiilor centrale ale bugetului si de
control/verificare, in privinta coordonarii centrale, a elaborarii textelor de
lege, a mijloacelor de supraveghere a administratiei (tribunale sau mediator),
a transformarii functionarilor in profesionisti (evolutia
"mentalitatilor" si a culturii administrative ca si a remunerarii si
a statutului); si infiintarea unor celule de transformare in principalele
administratii publice, cu care aceasta va colabora si pe care le va sustine.
Ea ar trebui sa caute sa sensibilizeze societatea in ansamblu (asociatii de
cetateni, de consumatori, medii de afaceri) si sa o mobilizeze in favoarea
reformei; aceasta actiune trebuie sa cuprinda o campanie dusa de catre specialisti
(media, institutii, seminarii, etc.) si o actiune de educatie civica.
Strategia de reforma trebuie sa fie conceputa in asa fel incat sa produca
semne vizibile de progres pe termen scurt si mediu care sa afecteze in acelasi
timp mediile politice si populatia; pe langa aceasta, ea ar trebui sa fie
robusta pentru a supravietui schimbarilor de persoane sau a Guvernului (prin
institutionalizarea si formarea unei presiuni in favoarea schimbarii care emana
de la institutiile non-guvernamentale, cum ar fi asociatiile din intreprinderi,
fundatiile, asociatiile apolitice, etc.) si pentru a rezista blocajelor.
Principalele functii ale unei unitati centrale s-ar putea prezenta dupa cum
urmeaza:
- Intocmirea unui bilant analitic al situatiei institutiilor publice si al
necesitatilor lor de dezvoltare, elaborarea unei politici si a unei strategii
in vederea transformarii institutiilor publice si asigurarea
"marketingului politic" al strategiei;
- Organizarea infiintarii unitatilor de reforma in principalele
administratii publice, anumite organisme (alese pentru ca sunt foarte aproape
de obiectivele politicii de reforma), fiind definite ca "insule de
excelenta" (de exemplu, Ministerul Administratiei Publice, Administratia
Fiscala, Serviciile de resurse umane si organismele care se ocupa de
investitiile straine ar putea fi candidatii alesi); organizarea formarii
personalului unitatilor de reforma si animarea unei retele de reforma (reuniuni
periodice, buletine de informare, etc.). Reteaua ar putea include o selectie a
administratiilor locale si a judetelor;
- Realizarea unor activitati de reforma in domeniile strategice cheie, in
principal bugetul, verificarea conturilor, elaborarea textelor de lege,
coordonarea interministeriala, functia publica, controlul administratiei, adica
un domeniu de actiune conjugata a Ministerului Administratiei Publice,
Ministerului de Finante, al Justitiei, a Secretariatului General al Guvernului;
- Identificarea obstacolelor din calea transformarii sau a ocaziilor propice
reformei;
- Urmarirea progreselor si prezentarea lor in mod periodic la Parlament si
la Guvern;
- Infiintarea, formarea si administrarea unui "grup tehnic" care
va acorda consultanta institutiilor participante;
- Examinarea sistematica a tuturor deciziilor guvernamentale si a tuturor
propunerilor de texte legislative pentru a descoperi dificultatile sau
posibilitatile de a accelera transformarea;
- Incurajarea crearii institutiilor publice si private care pot contribui
la profesionalizarea administratiei publice (de exemplu, crearea Institutului
National de Administratie) ca si a unor organisme apte sa asigure servicii de
consultanta si de sprijinire a administratiei publice;
- Conceperea si aplicarea unui program care vizeaza o mai buna intelegere a
rolului institutiilor publice si care genereaza o presiune permanenta in
favoarea schimbarii printr-o colaborare cu mass-media, cu grupurile de
consumatori sau de cetateni, cu asociatiile din intreprinderi, etc.
Ministerele sunt responsabile in realizarea si implementarea strategiilor
reformei in administratia publica (vezi figura nr. 18 - Anexa IV). Este
recomandabil ca grupurile de lucru care elaboreaza strategiile respective sa-si
continue activitatea pe durata implementarii acestora, pentru a oferi
consultanta in procesul de aplicare a strategiilor, de pregatire a planurilor
de actiune pe termen scurt si, cand este cazul, pentru modificari aduse
strategiei.
Pentru a monitoriza realizarile in domeniul reformei, ministerele responsabile
vor prezenta unitatii centrale pentru reforma obiectivele activitatilor lor si
programul pentru trimestrul urmator. La inceputul fiecarui trimestru va fi
prezentat un raport privind realizarea activitatilor si strategiilor din
program referitoare la reforma in administratie.
Unitatea centrala pentru reforma va pregati un raport privind necesitatea
eventualelor modificari asupra stadiului progresului si activitatilor din
planul strategic de actiune.
11. Stadiul actual al reformei administratiei publice
In scopul simplificarii si optimizarii procesului decizional s-a realizat o
restructurare a Guvernului Romaniei. Scopurile urmarite prin reorganizarea
Guvernului au vizat:
- eficientizarea actului de guvernare;
- reorientarea activitatii unor ministere si reducerea unui numar important
de agentii guvernamentale;
- trecerea agentiilor guvernamentale in subordinea sau coordonarea
ministerelor in vederea asigurarii unei activitati coerente si eficiente, a
unor relatii functionale normale;
- infiintarea unor ministere noi, pentru a raspunde prioritatilor de
relansare economica si de pregatire a aderarii Romaniei la Uniunea Europeana;
- unificarea si transformarea unor agentii guvernamentale dovedite ca
ineficiente, in ministere;
- infiintarea in structura organizatorica a ministerelor a unor
compartimente specializate, conduse de secretari de stat, pentru: relatia cu
Parlamentul, sindicatele si patronatul; integrare europeana si relatii externe;
investitori straini si autohtoni;
- reducerea substantiala a numarului persoanelor cu functii de conducere
din administratia publica centrala.
Pentru eficientizarea activitatii administratiei publice centrale, s-a
adoptat de catre Parlament Legea privind organizarea si functionarea Guvernului
si a ministerelor - act normativ deosebit de important si necesar in procesul
de accelerare a reformei din administratia publica.
Prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 2/2001 si alte acte normative,
s-au luat unele masuri privind infiintarea, organizarea/reorganizarea si
imbunatatirea functionarii unor ministere - ca organe de specialitate ale
administratiei publice centrale, dupa cum urmeaza:
- Ministerul Integrarii Europene;
- Ministerul Dezvoltarii si Prognozei, prin reorganizarea Consiliului de
Coordonare Economico-Financiara a Directiei Generale de Prognoza din subordinea
Ministerului Finantelor si a Agentiei Nationale pentru Dezvoltare Regionala,
care au fost desfiintate;
- Ministerul Finantelor Publice;
- Ministerul Industriei si Resurselor;
- Ministerul Apelor si Protectiei Mediului;
- Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor;
- Ministerul Lucrarilor Publice, Transportului si Locuintei prin
desfiintarea Ministerului Transporturilor si Ministerului Lucrarilor Publice si
Amenajarii Teritoriului;
- Ministerul Turismului;
- Ministerul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie;
- Ministerul Educatiei si Cercetarii prin reorganizarea Ministerului
Educatiei Nationale si a Agentiei Nationale pentru Stiinta, Tehnologie si
Inovare, care s-au desfiintat;
- Ministerul Culturii si Cultelor prin reorganizarea Ministerului Culturii
si a Secretariatului de Stat pentru Culte;
- Ministerul Sanatatii si Familiei;
- Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei;
- Ministerul Informatiilor Publice;
- Autoritatea Nationala pentru Protectia Copiilor si Adoptii;
- Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor prin reorganizarea
Oficiului pentru Protectia Consumatorului;
Prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 291/2000 si Hotararea Guvernului
nr. 8/2001 se organizeaza si functioneaza Ministerul Administratiei Publice, ca
organ de specialitate al administratiei publice centrale in subordinea Guvernului.
Ministerul Administratiei Publice, ca minister de sinteza, asigura aplicarea
strategiei si a Programului Guvernului in domeniul administratiei publice
locale si monitorizeaza in numele Guvernului elaborarea si aplicarea
programelor de reforma de catre ministere si celelalte autoritati ale
administratiei publice centrale.
In subordonarea Ministerului Administratiei Publice functioneaza
urmatoarele autoritati publice centrale: Agentia Nationala a Functionarilor
Publici si Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie. Agentia
Nationala a Functionarilor Publici are rolul de a fundamenta si promova
organizarea si functionarea sistemului pentru managementul resurselor umane din
administratia publica.
Procesul de restructurare s-a extins si la nivelul ministerelor si a
organelor de specialitate din subordinea Guvernului si are in vedere
urmatoarele:
- perfectionarea structurilor organizatorice interne;
- reproiectarea procedurilor administrative, prin eliminarea suprapunerilor
si a discordantelor;
- scurtarea procesului decizional;
- cresterea operativitatii in activitatea proprie fiecarei structuri
institutionale;
- restrangerea numarului posturilor de conducere in scopul sporirii
eficientei si calitatii actului decizional;
- reducerea si optimizarea reglementarilor pentru a deveni eficiente in
folosul contribuabililor si al intreprinzatorilor;
- externalizarea activitatilor in conditii de eficienta si operativitate;
- reducerea drastica a costurilor administratiei publice, prin oprirea
risipei de resurse si printr-o activitate eficienta a functionarilor publici;
- promovarea unor criterii de performanta pentru functionarii publici;
- concentrarea atentiei asupra cetateanului in dubla sa calitate de beneficiar
al serviciilor si de contribuabil.
Tinand cont de complexitatea procesului de reforma a administratiei
publice, un rol insemnat s-a acordat realizarii cadrului legislativ adecvat
pentru implementarea urmatoarelor legi:
- Legea privind Statutul functionarilor publici, cu scopul de a depolitiza
functia publica, de a asigura stabilitatea functionarilor publici si de a forma
un corp de profesionisti eficace care sa castige increderea populatiei in
serviciul public si sa devina un partener de dialog social competent;
- Legea privind raspunderea ministeriala, care reglementeaza formele de
responsabilitate legala (civila, financiara si penala) a membrilor Guvernului;
- Legea privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, Legea
privind regimul concesiunilor, Legea privind finantele publice locale, care
creeaza cadrul legal pentru favorizarea investitiilor straine, dezvoltarea
infrastructurii nationale, autonomia locala si functionarea parteneriatului
public - privat, in scopul de a creste oferta de servicii publice de calitate;
- Legea privind dezvoltarea regionala si Ordonanta de urgenta a Guvernului
privind zonele defavorizate, care stimuleaza parteneriatul la nivel local in
domeniul economic si social, asigura facilitati pentru investitori in scopul
relansarii economice si protectiei sociale si accesul la fondurile structurale
si la fondul de coeziune sociala, in perspectiva aderarii la Uniunea Europeana;
- Legea privind stabilirea salariilor de baza in sectorul bugetar si a
indemnizatiilor pentru persoane care ocupa functii de demnitate publica, ce
asigura motivarea personalului din administratia publica si promovarea pe
criterii de eficienta si profesionalism a acestuia, conducand la imbunatatirea
calitatii serviciilor publice.
A fost adoptata si se aplica Legea pentru reconstituirea dreptului de
proprietate asupra terenurilor agricole si a celor forestiere solicitate
potrivit prevederilor Legii fondului funciar. Nearmonizarea exigentelor tehnice
dintre cadastrul agricol si cadastrul general, impiedica in anumite zone
inregistrarea titlurilor de proprietate emise in baza Legii fondului funciar,
ceea ce creeaza nemultumiri ale cetateanului, necesita costuri suplimentare si
ingreuneaza circulatia juridica a terenurilor.
Datorita acestor deficiente, Guvernul a adoptat in sedinta din data de 25
aprilie 2001 Ordonanta de urgenta privind restructurarea activitatii de profil
prin crearea unui singur oficiu national de cadastru, care va raspunde de
aplicarea corecta si concreta a Legii Fondului Funciar si a Legii cadastrului.
In contextul armonizarii prevederilor legislative interne cu cele
comunitare au fost elaborate si adoptate (sau sunt in curs de adoptare)
urmatoarele acte normative:
- Legea administratiei publice locale, care reglementeaza regimul general
al autonomiei locale, defineste atributiile si competentele autoritatilor
administratiei publice locale si intareste responsabilitatea alesilor locali
fata de cetatean;
- Legea privind serviciile publice de gospodarie comunala, vizand
dezvoltarea si descentralizarea activitatii serviciilor comunitare;
- Legea privind statutul alesilor locali;
- Ordonantele privind crearea serviciilor publice comunitare pentru
evidenta informatizata a persoanelor, a pasapoartelor simple precum si pentru
situatii de urgenta;
- Ordonantele privind salubritatea, transportul local si asociatiile de
locatari;
- Ordonanta privind infiintarea si organizarea INA.
12. Prioritati ale reformei
12.1 Prioritati pe termen scurt
- Crearea unui corp al functionarilor publici profesionist si neutru din
punct de vedere politic
Intarirea capacitatii administratiei publice de a elabora si implementa
masurile de reforma economica si sociala, depinde in mare masura de dezvoltarea
unui corp al functionarilor publici unitar, compatibil cu structuri similare
din tarile membre ale Uniunii Europene, masura ce se va realiza prin
implementarea prevederilor Legii privind statutul functionarilor publici.
In vederea crearii, in timp scurt, a unui corp profesionist de tineri
functionari publici in Romania, competenti in conducerea si administrarea
sectorului public, pe baza unor criterii profesionale si apolitice, capabili sa
faca fata problemelor din domeniile prioritare legate de implementarea
aquis-ului comunitar si a altor cerinte referitoare la integrarea in Uniunea
Europeana; se va realiza un mecanism general pentru recrutarea si pregatirea
profesionala a functionarilor publici; recrutarea se va face numai pe baza de
merit si competitie deschisa.
- Crearea Institutului National de Administratie (INA), institutie
specializata de formare pentru functionarii publici si alesii locali. INA va fi
conectat la reteaua nationala a centrelor regionale de formare, precum si la
reteaua internationala a institutiilor de formare pentru functionarii publici
din Europa. INA va fi creat dupa finalizarea studiului de fezabilitate pentru
programul Phare RO 9804.05 si va fi subordonat Ministerului Administratiei
Publice. In acest institut se vor organiza cursuri de formare si perfectionare
cu o durata cuprinsa intre 2 saptamani si 2 ani. Vor fi organizate si module de
cursuri specializate orientate catre nevoile specifice de instruire.
- Intarirea capacitatii Agentiei Nationale a Functionarilor Publici (ANFP),
unitatea centrala pentru crearea si dezvoltarea corpului functionarilor publici
Reglementarile referitoare la corpul functionarilor publici (Legea privind
statutul functionarilor publici) au impus crearea unei unitati centrale de
management al functiei publice si a functionarilor publici, care sa realizeze
in mod organizat si profesional actiuni de coordonare privind selectia,
evaluarea, salarizarea si evidenta functionarilor publici.
Prin hotarare de guvern s-a aprobat reorganizarea ANFP, ca organ de
specialitate al administratiei publice centrale in subordinea Ministerului
Administratiei Publice, care indeplineste, printre altele urmatoarele atributii
principale:
- Elaborarea principiilor, strategiilor si politicilor privind
managementul functiei publice si functionarilor publici;
- Elaborarea reglementarilor comune pentru autoritatile si institutiile
publice privind functiile publice, gradarea si clasificarea posturilor;
- Elaborarea si administrarea sistemului informational si a bazei de
date cuprinzand evidenta functiilor publice si a functionarilor publici;
- Monitorizarea activitatilor referitoare la functia publica si la
functionarii publici.
Este in curs de implementare un proiect de asistenta pentru Agentia
Nationala a Functionarilor Publici care are ca obiective intarirea capacitatii
operationale, elaborarea in timp scurt a legislatiei secundare in domenii
importante referitoare la managementul functiei publice si a functionarilor publici
si elaborarea unor politici coerente de formare a functionarilor publici.
Agentia Nationala a Functionarilor Publici va primi sprijin calificat si
permanent pentru implementarea Legii privind Statutul functionarilor publici -
prin completarea cadrului legal si a instrumentelor pentru managementul
functiei publice si al functionarilor publici. Asistenta se refera in principal
la intarirea capacitatii de monitorizare, elaborarea unui mecanism de recrutare
si promovare a functionarilor publici, elaborarea unui nou sistem de salarizare
a functionarilor publici (bazat pe principii de corectitudine, transparenta,
predictibilitate si posibilitati financiare) si crearea unui sistem de
planificare a resurselor umane in administratia publica.
- Intarirea capacitatii institutionale a Ministerului Administratiei
Publice
Ministerul Administratiei Publice, ca minister de sinteza, asigura
aplicarea strategiei si a Programului Guvernului in domeniul administratiei
publice locale si monitorizeaza, in numele Guvernului, elaborarea si aplicarea
programelor de reforma de catre ministere si celelalte autoritati ale
administratiei publice centrale. Intarirea capacitatii Ministerul
Administratiei Publice, in special prin acordarea de asistenta pentru
elaborarea de politici si reglementari in domeniul administratiei publice, este
vitala pentru reforma in administratia publica.
Masurile preconizate pentru realizarea acestui obiectiv sunt:
- Intarirea capacitatii institutionale a Ministerului Administratiei
Publice de creare si implementare de politici, precum si imbunatatirea
capacitatii de coordonare;
- Crearea si implementarea de politici si reglementari cu privire la
distribuirea teritoriala a responsabilitatilor administrative intre diferitele nivele
ale autoritatilor publice;
- Intarirea capacitatii Ministerului Administratiei Publice de a defini
strategia de reforma a functiei publice;
- Elaborarea procedurilor de coordonare interna si a regulamentelor
administrative relevante din cadrul Ministerului Administratiei
Publice;
- Intarirea capacitatii Ministerului Administratiei Publice de a elabora
legi si alte acte normative;
- Revizuirea legislatiei existente si completarea acesteia in vederea
optimizarii cadrului legislativ pentru administratia publica locala;
- Intarirea capacitatii Ministerului Administratiei Publice de a asista
autoritatile locale in imbunatatirea capacitatii manageriale si in pregatirea
de proiecte de dezvoltare.
- Descentralizarea serviciilor publice si consolidarea autonomiei locale
Procesele de descentralizare administrativa, consolidarea autonomiei locale
si deconcentrarea serviciilor publice sunt sustinute de prevederile Legii
administratiei publice locale.
Prin descentralizare, Guvernul urmareste constientizarea si implicarea
sporita a colectivitatilor locale in gestiunea problematicii locale.
Continuarea reformei in domeniul administratiei publice locale vizeaza, in
egala masura, descentralizarea deciziei si a actiunii administrative de la
nivelul administratiei centrale la nivelul autoritatilor publice din cadrul
unitatilor administrativ-teritoriale.
Legea administratiei publice locale defineste clar principiile de baza ale
functionarii administratiei publice locale: autonomia locala, descentralizarea
serviciilor publice, consultarea cetatenilor in probleme de interes deosebit,
legalitatea si eligibilitatea autoritatilor administratiei publice locale.
Actul normativ reglementeaza drepturile si obligatiile alesilor locali,
institutia prefectului, dreptul consiliilor locale si judetene de a stabili si
dezvolta cooperari, asocieri si infratiri cu alte unitati
administrativ-teritoriale din tara si din strainatate.
In sprijinul accelerarii proceselor de descentralizare un rol important il
are Legea privind serviciile publice de gospodarie comunala, care stabileste
regimul general al serviciilor publice si atributiile autoritatilor publice
locale in vederea asigurarii unor servicii publice eficiente si de asumare, pe
baza contractuala, a responsabilitatii prestatorilor de servicii fata de
cetateni.
- Reglementarea regimului general al autonomiei locale
Continuarea reformei in administratia publica locala se bazeaza pe
consolidarea autonomiei colectivitatilor locale prin realizarea atat a
autonomiei administrativ decizionale, cat si a celei financiare si
patrimoniale, concomitent cu declansarea proceselor de descentralizare
administrativa. Legea administratiei publice locale contine dispozitii - cadru
esentiale privind autonomia locala: stabilirea numarului de consilieri pe
criterii economice de functionalitate; intarirea legaturii dintre administratie
si cetatean, prin aplicarea principiului consultarii cetatenilor in probleme
locale de interes deosebit, inclusiv prin referendum local. Legea contine, de
asemenea, referiri la dreptul cetatenilor ce apartin minoritatilor nationale de
a folosi limba materna in raporturile cu autoritatile administratiei publice
locale, daca au o pondere de peste 20% din numarul locuitorilor din
localitatile respective.
In scopul armonizarii politicilor guvernamentale si sectoriale cu cele
locale, in procesul de dezvoltare economico-sociala durabila, la nivelul
fiecarui judet se va organiza si va functiona cate o comisie consultativa
teritoriala. Este definita, mai clar, institutia prefectului prin precizarea
atributiilor si competentelor acestuia, privind controlul de legalitate al
actelor autoritatilor administratiei publice locale si conducerea serviciilor
publice descentralizate ale autoritatilor administratiei publice centrale,
organizate la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale. Legea stabileste
amanuntit atributiile consiliilor locale si judetene in concordanta cu
cerintele noii etape de dezvoltare a tarii si cu cele de integrare in Uniunea
Europeana.
- Delimitarea si stabilirea resurselor financiare ale comunitatilor locale
fata de bugetul de stat. Descentralizarea deciziei privind gestionarea
resurselor financiare si patrimoniale
Prin Legea finantelor publice locale s-au instituit, pentru prima oara in
Romania, norme, mecanisme, proceduri care delimiteaza clar constituirea si
utilizarea resurselor financiare ale comunitatilor locale fata de cele ale
bugetului de stat. A crescut gradul de autonomie a autoritatilor administratiei
publice locale in stabilirea, constatarea, urmarirea si incasarea surselor de
venituri ale bugetelor locale, precum si in alocarea acestora in functie de
prioritatile si specificul fiecarei unitati administrativ-teritoriale.
S-a creat, de asemenea, un grad sporit de autonomie in stabilirea si
alocarea resurselor financiare in domeniile investitionale si in strategiile de
dezvoltare economico-sociala locala durabila, precum si posibilitatea de
asociere si angajare de resurse financiare in programe de cooperare zonala,
regionala si transfrontaliera.
Administratiile locale pot accede la contractarea de imprumuturi, pe piata
libera de capital, fara garantii guvernamentale. Imprumuturile de pe piata
interna sau internationala de capital pot fi garantate cu propriile resurse ale
comunitatilor locale, precum si cu patrimoniul privat al acestora, in
conformitate cu Legea privind proprietatea publica si regimul juridic al
acesteia.
Transferurile financiare de la bugetul de stat catre bugetele locale sunt
transferuri de echilibrare, la dispozitia autoritatilor administratiei publice
locale.
Potrivit Hotararii de Guvern s-au stabilit procedurile prin care consiliile
locale si judetene si-au creat propriile servicii financiare si au preluat - in
legatura cu toate categoriile de impozite si taxe locale - activitatile de
urmarire si de incasare a acestora. Astfel, resursele financiare ale
comunitatilor locale sunt urmarite de catre acestea si nu mai sunt incasate
prin serviciile Ministerului Finantelor Publice.
Prin Bugetul de stat pe anul 2001, s-a reusit descentralizarea financiara a
unor importante cheltuieli de la bugetul central catre cele locale, cum ar fi:
cheltuielile pentru invatamantul preuniversitar, pentru copiii aflati in dificultate,
pentru persoanele cu handicap si pentru centrele de consultanta agricola.
Practic, fata de 2001, bugetele locale s-au dublat la capitolul
"Transferuri de la bugetul de stat".
Recent, Guvernul a adoptat o lege pentru modificarea si completarea Legii
finantelor publice locale si va elabora o noua lege privind impozitele si
taxele locale.
- Participarea cetatenilor la procesul decizional
Prin Legea administratiei publice locale si prin Legea privind organizarea
si desfasurarea referendumului se asigura dreptul si posibilitatea cetatenilor
de a participa la luarea celor mai importante decizii privind angajarea si
gestionarea resurselor financiare si patrimoniale ale comunitatilor locale. De
asemenea, autoritatile administratiei publice locale, prin asociere sau in
cooperare cu Organizatii Non-Guvernamentale, vor putea sa antreneze
participarea cetatenilor la treburile publice, alocand in acest sens resursele
patrimoniale si financiare necesare. In acest sens vor fi promovate metode de
implicare activa a cetatenilor la viata publica, in special prin intalniri
periodice si prin formarea unor grupuri de initiativa, care sa reprezinte
interesele cetatenilor in raport cu administratia publica locala.
- Demilitarizarea treptata a unor servicii comunitare
In vederea cresterii operativitatii si calitatii serviciilor si a intaririi
masurilor de siguranta personala, de paza si securitate a fiecarui cetatean,
Guvernul a adoptat masuri pentru organizarea unor servicii comunitare
demilitarizate, in concordanta cu normele din statele europene avansate, prin
preluarea acestora de la unele ministere:
- Evidenta populatiei si organizarea acesteia ca serviciu comunitar de
catre consiliile locale si consiliile judetene (cartea de identitate, cartea de
alegator, listele electorale permanente, permisele auto, certificatele de
inmatriculare, etc);
- Transferarea in subordinea prefecturilor a evidentei pasapoartelor
prin organizarea unui serviciu public judetean specializat;
- Organizarea unor servicii comunitare pentru situatii de urgenta
(incendii, inundatii, cutremure, grindina, inghet, etc);
- Infiintarea la nivelul fiecarei unitati administrativ-teritoriale -
comuna, oras, municipiu - a politiei comunitare pentru ordine publica.
Urmare acestor masuri, se va generaliza sistemul ghiseului unic pentru a
raspunde mai rapid solicitarilor cetatenilor.
- Intarirea cadrului institutional pentru cadastrul general
Se va realiza armonizarea metodologiilor cadastrelor de specialitate pentru
integrarea acestora in sistemul de cadastru general, in primul rand a
cadastrului agricol si a cadastrului imobiliar - edilitar;
Se va crea un Centrul National de Teledetectie, care va asigura realizarea,
actualizarea, modernizarea si administrarea hartii oficiale a Romaniei,
asigurarea bazei cartografice pentru lucrari de cadastru, executarea unor
lucrari de productie si cercetare pentru intretinerea produselor cartografice
prin metode fotogrammetrice si de teledetectie, participarea la stabilirea si
experimentarea unor metodologii de realizare la nivel national a diverselor
studii tematice pe baza imaginilor aeriene si satelitare, precum si realizarea
unei harti digitale la nivelul intregii tari ce trebuie sa fie actuala si
completa.
In vederea dezvoltarii sistemului informational pentru cadastrul general
sunt necesare:
- dotarea cu echipamente moderne si instruirea personalului oficiilor
judetene de cadastru, geodezie si cartografie;
- introducerea cadastrului general in cel putin 2 - 3 teritorii
administrative in fiecare judet, prin modernizarea retelei geodezice, zbor
fotogrammetric, reperaj fotogrammetric, delimitarea teritoriilor
administrative, lucrari ce se vor realiza de catre firme private desemnate prin
licitatie publica;
- realizarea/actualizarea planurilor cadastrale si a registrelor
cadastrale;
- crearea unei infrastructuri informationale care sa contribuie la
realizarea evidentelor cadastrale si a publicitatii imobiliare si implementarea
acesteia la oficiile judetene de cadastru, geodezie si cartografie si birourile
de carte funciara;
- realizarea registrului permanent al cadastrului si publicitatii
imobiliare ca o baza de date compatibila cu registrele de baza ale sistemului
registrelor permanente.
- Dezvoltarea managementului serviciilor publice locale
Scopul actiunilor din acest domeniu il constituie imbunatatirea
standardelor serviciilor publice locale, in special cele care privesc
activitatile de alimentare cu apa si canalizare. Pentru aceasta se vor avea in
vedere atat crearea unei baze legale pentru fundamentarea juridica a
serviciilor locale, avandu-se in vedere directivele Uniunii Europene
referitoare la aceste servicii, cat si dezvoltarea posibilitatilor de perfectionare
si consiliere pentru implicarea sectorului privat in aceste activitati.
Acest obiectiv este sustinut de Legea serviciilor publice de gospodarie
comunala care reglementeaza regimul juridic al serviciilor publice locale
pentru a le face mai eficiente si care prevede obligatia de asumare pe baza
contractuala a responsabilitatii prestatorilor de servicii fata de utilizatori.
Ministerul Administratiei Publice va acorda asistenta autoritatilor locale
in incheierea contractelor referitoare la participarea sectorului privat la
realizarea acestor servicii, pentru stabilirea unor asocieri in vederea
dezvoltarii si eficientizarii serviciilor publice locale, precum si in vederea
atragerii de investitii straine in acest sector.
12.2 Prioritati pe termen mediu
- Crearea unui sistem informational integrat al administratiei publice
centrale si locale si introducerea e-administratiei
Pentru cresterea eficientei activitatii administratiei publice va fi
modernizata comunicarea institutionala prin introducerea tehnologiei
informatiei. In acest scop se urmareste dezvoltarea infrastructurii informatice
care va contribui la debirocratizarea, eficientizarea si cresterea calitatii
serviciilor publice. Functie de resursele financiare interne si externe disponibile,
se va elabora un program de creare si implementare a sistemului informational
integrat la nivelul serviciilor publice din administratia centrala si locala
(e-Administratie).
Sistemul informational integrat va avea in vedere, printre altele, informatizarea
serviciilor de registratura si arhiva; marirea gradului de siguranta in
procesul de comunicatie dintre factorii de decizie si posibilitatea comunicarii
in timp real; implicarea concreta si nemijlocita a cetatenilor in realizarea
programului guvernamental prin intermediul initiativelor legislative din
domeniul administratiei publice; reducerea timpului de transfer a informatiilor
referitoare la reactia cetatenilor, catre cel care are initiativa legislativa;
dezvoltarea nivelului educational in domeniul legislativ si a responsabilitatii
civice; decongestionarea activitatii de preluare a petitiilor de la cetateni si
optimizarea procesului de solutionare a acestora.
- Imbunatatirea relatiilor dintre administratie si utilizatorii de servicii
publice
Imbunatatirea relatiilor dintre administratie si utilizatorii serviciilor
publice are loc, pe de o parte, prin descentralizarea serviciilor si cresterea
autonomiei decizionale, prin debirocratizare si instituirea unei administratii
eficace si, pe de alta parte, prin facilitarea participarii cetatenilor la
luarea deciziilor. Se are in vedere realizarea unui serviciu public care sa
raspunda cat mai bine nevoilor cetatenilor si sa corespunda standardelor
Uniunii Europene.
In vederea transpunerii in practica a acestor deziderate vor fi luate
masuri privind simplificarea procedurilor administrative, eliminarea
paralelismelor si suprapunerilor din activitatea diverselor institutii publice,
rationalizarea procedurilor administrative si a circuitului documentelor,
selectionarea, pregatirea si instruirea functionarilor publici care lucreaza
direct cu cetatenii si cu agentii economici si extinderea utilizarii in
administratia publica a echipamentelor si tehnologiilor informatice (conceptul
"e-administratie"). Simplificarea procedurilor de emitere a avizelor
si acordurilor prin generalizarea sistemului "ghiseului unic" este un
factor de reducere a birocratiei.
O contributie semnificativa la realizarea unui serviciu public in folosul
cetatenilor o aduce asigurarea transparentei actelor administrative si
comunicarea operativa cu cetatenii prin facilitarea accesului la informatii si
prin stabilirea de programe obligatorii de audienta pentru demnitari, alesi
locali si persoane cu functie de conducere din administratia publica centrala
si locala.
De asemenea, se va urmari consolidarea si largirea cadrului de participare
a societatii civile la procesul decizional in special prin organizarea unor
forme permanente de consultare a reprezentantilor acesteia si perfectionarea
cadrului de functionare a democratiei participative.
Pentru satisfacerea cerintelor cetatenilor de a avea servicii publice
polivalente si usor accesibile, in zonele in care se constata o insuficienta a
serviciilor administrative se va avea in vedere reunirea in acelasi sediu a
unui numar de servicii publice de natura diferita (servicii ale administratiei
publice centrale, ale colectivitatilor locale, de asigurari sociale, servicii
industriale si comerciale), asigurarea unei polivalente in preluarea si
rezolvarea dificultatilor prin cooperarea intre aceste servicii, folosirea
comuna a mijloacelor fixe si a echipamentelor si oferirea unei palete mai ample
de prestatii prin personalizarea situatiilor si instituirea unui sistem
operational de luare a deciziilor rapide.
- Intarirea capacitatii de luare a deciziilor la nivel guvernamental
Capacitatea de luare a deciziilor la nivel guvernamental este influentata
de existenta unui aparat de lucru capabil sa parcurga rapid si eficient etapele
premergatoare procesului de luare a deciziilor politice.
Legea privind metodologia de elaborare a actelor normative si Hotararea de
Guvern de aplicare a acesteia instituie un sistem clar si coerent de elaborare
a politicilor si a actelor legislative si obligativitatea de a intreprinde
consultarea interministeriala.
Primul Ministru, in functie de natura si complexitatea problemei, poate
decide constituirea unor structuri cu caracter consultativ, de regula comisii
interministeriale, care analizeaza, coreleaza si armonizeaza interferentele
sectoriale generate de rezolvarea problemei. Activitatea structurii cu caracter
consultativ parcurge etape legate de identificarea si analiza problemelor,
formularea optiunilor posibile si alegerea optiunilor viabile, premergatoare
procesului efectiv de luare a deciziilor. Cresterea capacitatii de luare a
deciziilor la nivel guvernamental este determinata de marirea eficientei
activitatii grupurilor interministeriale constituite la nivel de secretari de
stat pentru diverse domenii de activitate.
Totodata, intarirea capacitatii de luare a deciziilor la nivel
guvernamental este strans legata de imbunatatirea coordonarii la nivelul
secretarilor generali si expertilor din ministere pentru formularea de politici
sectoriale si elaborarea de reglementari in concordanta cu normativele Uniunii
Europene.
- Intarirea capacitatii institutionale pentru dezvoltare rurala
In domeniul dezvoltarii si modernizarii localitatilor rurale sunt prevazute
investitii in infrastructura rurala cu scopul imbunatatirii dotarilor
tehnico-edilitare (retele electrice, alimentare cu apa si gaze, drumuri,
canalizare, mediu, telefonie etc.) si cresterii nivelului de trai in aceste
localitati.
Pentru realizarea acestui obiectiv, Guvernul Romaniei deruleaza mai multe
Programe de Dezvoltare Rurala, finantate de institutii financiare si bancare
internationale. Scopul acestor programe este realizarea de investitii in
infrastructura rurala.
Aceste programe se constituie si ca activitati pregatitoare pentru
implementarea programului SAPARD.
- Perfectionarea cadrului legislativ
In scopul armonizarii legislatiei nationale cu cerintele reglementarilor
Uniunii Europene, asigurarii coerentei si stabilitatii normelor din domeniile
administratiei publice centrale si locale, Guvernul va elabora si inainta
Parlamentului, in cursul anului 2001, urmatoarele proiecte:
- Codul administrativ;
- Codul de procedura administrativa;
- Codul electoral.
Plan strategic de actiune pentru realizarea strategiei de reforma in
administratia publica
______________________________________________________________________________
| Obiective din |Indicatori de | | |
|
| Programul de |masurare a | Masuri de |Termen/ | Responsabili
|
| Guvernare |performantei | realizare |Resurse |
|
| conform PNAR | | | |
|
|________________|________________|_________________|___________|______________|
|O1. |1. nivelul |M1.1. |31.01.2001 |Guvernul
|
|Restructurarea |cheltuielilor |restructurarea | |
|
|profunda a |bugetare |Guvernului in | | |
|administratiei |2. incadrarea |vederea | |
|
|publice centrale|in timp a |eficientizarii | |
|
|si locale |politicilor |actului de | |
|
| |sectoriale ale |guvernare prin | |
|
| |ministerelor |adoptarea unui | |
|
| |3. gradul de |pachet legislativ| |
|
| |coerenta a |(Legea 90/2001, | |
|
| |deciziilor la |O.U. 2/2001, alte| |
|
| |nivelul fiecarui|acte normative | |
|
| |minister cu |privind | |
|
| |politica de |infiintarea si | |
|
| |ansamblu a |imbunatatirea | |
|
| |Guvernului |organizarii unor | |
|
| |4. gradul de |ministere - ca | |
|
| |rezistenta la |organe de | |
|
| |schimbare a |specialitate ale | |
|
| |structurilor |administratiei | |
|
| |birocratice ale |publice centrale)| |
|
| |aparatului |M1.2. |31.01.2001 |Guvernul
|
| |guvernamental |reorientarea | |
|
| |5. nivelul de |activitatii unor | |
|
| |transparenta si |ministere si | |
|
| |realism al |reducerea unui | |
|
| |deciziilor |numar important | |
|
| |guvernamentale |de agentii | |
|
| |6. gradul de |guvernamentale | |
|
| |optimizare a |M1.3. trecerea |31.01.2001 |Guvernul
|
| |timpului de |unor agentii | |
|
| |luare a |guvernamentale in| |
|
| |deciziilor |subordinea sau | |
|
| | |coordonarea | |
|
| | |ministerelor in | |
|
| | |vederea | |
|
| | |asigurarii | |
|
| | |unei activitati | |
|
| | |coerente si | |
|
| | |eficiente, a unor| |
|
| | |relatii | |
|
| | |functionale | |
|
| | |normale | |
|
| | |M1.4. infiintarea|31.01.2001 |Guvernul |
| | |unor ministere | |
|
| | |noi pentru a | |
|
| | |raspunde mai | |
|
| | |eficient | |
|
| | |prioritatilor de | |
|
| | |relansare | |
|
| | |economica si de | |
|
| | |pregatire a | |
|
| | |aderarii Romaniei| |
|
| | |la Uniunea | |
|
| | |Europeana | |
|
| | |M1.5. unificarea |31.01.2001 |Guvernul
|
| | |si transformarea | |
|
| | |unor agentii | |
|
| | |guvernamentale, | |
|
| | |dovedite ca | |
|
| | |ineficiente, in | |
|
| | |ministere | |
|
| | |M1.6. infiintarea|31.06.2001 |Guvernul |
| | |in structura | |
|
| | |organizatorica | |
|
| | |a ministerelor | |
|
| | |a unor | |
|
| | |departamente | |
|
| | |conduse de | |
|
| | |secretari de | |
|
| | |stat, pentru: | |
|
| | |relatia cu | |
|
| | |Parlamentul, | |
|
| | |sindicatele si | |
|
| | |patronatul, | |
|
| | |organizatiile | |
|
| | |nonguvernamentale| |
|
| | |integrare | |
|
| | |europeana si | |
|
| | |relatii externe, | |
|
| | |investitori | |
|
| | |straini si | | |
| | |autohtoni | |
|
| | |M1.7. instituirea|31.06.2001 |Guvernul
|
| | |unui sistem de | |
|
| | |comunicare pe | |
|
| | |orizontala intre | |
|
| | |ministere si | |
|
| | |intarirea rolului| |
|
| | |secretarilor | |
|
| | |generali din | |
|
| | |fiecare minister,| |
|
| | |in vederea | |
|
| | |separarii mai | |
|
| | |clare a | |
|
| | |deciziilor | |
|
| | |politice de cele | |
|
| | |administrative de| |
|
| | |executie | |
|
| | |M1.8. stabilirea,|31.06.2001 |Guvernul
|
| | |in conformitate | | |
| | |cu reglementarile| |
|
| | |legale, a unor | |
|
| | |structuri de | |
|
| | |organizare cadru | |
|
| | |- suple si | |
|
| | |eficiente - | |
|
| | |privind | |
|
| | |organizarea si | |
|
| | |functionarea | |
|
| | |ministerelor si | |
|
| | |agentiilor | |
|
| | |guvernamentale, | |
|
| | |prefecturilor, | |
|
| | |consiliilor | |
|
| | |judetene si | |
|
| | |locale, | |
|
| | |primariilor; | |
|
| | |reducerea | |
|
| | |numarului | |
|
| | |departamentelor, | |
|
| | |directiilor | |
|
| | |generale, | | |
| | |directiilor, | |
|
| | |oficiilor, | |
|
| | |serviciilor si | |
|
| | |birourilor din | |
|
| | |administratia | |
|
| | |publica centrala | |
|
| | |si locala | |
|
| | |M1.9. reducerea |31.06.2001 |Guvernul
|
| | |numarului | |
|
| | |persoanelor cu | |
|
| | |functii de | |
|
| | |conducere din | |
|
| | |administratia | |
|
| | |publica centrala | |
|
| | |si locala | |
|
| | |(secretari | |
|
| | |generali | |
|
| | |adjuncti, | |
|
| | |directori | | |
| | |generali, | |
|
| | |directori | |
|
| | |generali | |
|
| | |adjuncti, | |
|
| | |directori, | |
|
| | |directori | |
|
| | |adjuncti, | |
|
| | |sefi de oficii, | |
|
| | |sefi de servicii | |
|
| | |si de birouri) | |
|
| | |M1.10 |31.09.2001 |Guvernul
|
| | |constituirea unei| |
|
| | |unitati centrale | |
|
| | |pentru reforma, | |
|
| | |sub conducerea | |
|
| | |Primului- | |
|
| | |Ministru | |
|
| | |M1.11 |31.09.2001 |Guvernul
|
| | |clarificarea | | |
| | |responsabilita- | |
|
| | |tilor de analiza | |
|
| | |economica si a | |
|
| | |politicilor | |
|
| | |publice | |
|
| | |sectoriale ce | |
|
| | |revin diverselor | |
|
| | |ministere. | |
|
| | |M1.12 crearea |31.12.2001 |Guvernul
|
| | |unei Agentii | |
|
| | |centrale de | |
|
| | |achizitii pentru | |
|
| | |facilitarea | |
|
| | |implementarii si | |
|
| | |intaririi | |
|
| | |legislatiei de | |
|
| | |achizitii | |
|
| | |publice, | |
|
| | |insarcinata | | |
| | |inclusiv cu | |
|
| | |raportarea | |
|
| | |oficiala a | |
|
| | |achizitiilor | |
|
| | |publice si cu | |
|
| | |elaborarea unor | |
|
| | |noi norme de | |
|
| | |sanctionare in | |
|
| | |cazul | |
|
| | |nerespectarii | |
|
| | |prevederilor | |
|
| | |legale | |
|
| | |M1.13 reducerea |Permanent |Guvernul
|
| | |numarului de | |
|
| | |ordonante emise | |
|
| | |in procesul de | |
|
| | |decizie | |
|
| | |guvernamentala, | |
|
| | |in vederea | | |
| | |asigurarii | |
|
| | |coerentei actului| |
|
| | |decizional al | | |
| | |Executivului | |
|
| | |M1.14 |31.09.2001 |Guvernul
|
| | |constituirea unui| |
|
| | |consiliu | |
|
| | |interministerial | |
|
| | |al secretarilor | |
|
| | |generali din | |
|
| | |ministere, in | |
|
| | |vederea unei mai | |
|
| | |bune corelari pe | |
|
| | |orizontala a | |
|
| | |actului | |
|
| | |administrativ de | |
|
| | |executie | |
|
| | |M1.15 |31.09.2001 |Ministerul
pt.|
| | |constituirea unei| |Relatia cu
|
| | |comisii Guvern | |Parlamentul,
|
| | |-Parlament- | |Ministerul
|
| | |Consiliul | |Integrarii |
| | |legislativ pentru| |Europene,
|
| | |coordonarea | |Ministerul
|
| | |activitatii | |Justitiei
|
| | |conformitatii | |
|
| | |legislatiei | |
|
| | |romane cu | |
|
| | |aquis-ul | |
|
| | |comunitar. | |
|
| | |M1.16 cresterea |31.12.2001 |Ministerul
|
| | |capacitatii de | |Finantelor
|
| | |planificare si | |Publice
|
| | |imbunatatirea | |
|
| | |managementului | |
|
| | |privind | |
|
| | |conducerea si | |
|
| | |coordonarea | |
|
| | |procesului | |
|
| | |bugetar. | |
|
| | |M1.17 |31.12.2001 |Ministerul
|
| | |imbunatatirea | |Finantelor
|
| | |activitatii | |Publice
|
| | |privind procesul | |
|
| | |bugetar global si| |
|
| | |stabilirea | |
|
| | |prioritatilor | |
|
| | |intre ministere | |
|
| | |M1.18 intarirea |31.12.2001 |Ministerul
|
| | |controlului | |Finantelor
|
| | |bugetar si a | |Publice
|
| | |sistemului de | |
|
| | |raportare | |
|
| | |bugetara in | |
|
| | |vederea | |
|
| | |stabilirii | |
|
| | |necesitatilor | |
|
| | |viitoare de | |
|
| | |fluxuri de | |
|
| | |trezorerie pentru| | |
| | |autoritatile | |
|
| | |centrale. | |
|
| | |M1.19 cresterea |31.12.2001 |Ministerul
|
| | |capacitatii | |Finantelor
|
| | |administrative in| |Publice
|
| | |domeniul | |
|
| | |formularii de | |
|
| | |politici fiscale | |
|
| | |si in domeniul | |
|
| | |colectarii | |
|
| | |taxelor; | |
|
| | |adoptarea Codului| |
|
| | |de proceduri | |
|
| | |fiscale | |
|
| | |M1.20 intarirea |31.12.2001 |Ministerul
|
| | |sistemului | |Justitiei
|
| | |juridic romanesc | |
|
| | |prin cresterea | |
|
| | |capacitatii | | |
| | |tehnice de | |
|
| | |specialitate | |
|
| | |legata de | |
|
| | |implementarea | |
|
| | |legislatiei UE pe| |
|
| | |noi arii de | |
|
| | |acoperire a | |
|
| | |legislatiei | |
|
| | |comerciale, dar | |
|
| | |si pe domenii | |
|
| | |specifice, cum ar| |
|
| | |fi: spalarea | |
|
| | |banilor, traficul| |
|
| | |de droguri, | |
|
| | |imigrarea | |
|
| | |ilegala, fraudele| |
|
| | |computerizate. | |
|
| | |M1.21 intarirea |31.12.2001 |Ministerul
|
| | |cooperarii intre | |Finantelor
|
| | |autoritatile | |Publice
|
| | |vamale si Biroul | |
|
| | |Roman pentru | | |
| | |Drepturile | |
|
| | |Proprietatii | |
|
| | |Intelectuale. | |
|
| | |M1.22 intarirea |31.12.2001 |Ministerul
|
| | |auditului | |Finantelor
|
| | |financiar si a | |Publice,
|
| | |rolului Camerei | |Curtea de
|
| | |Romane a | |Conturi
|
| | |Auditorilor | |
|
| | |M1.23 crearea |31.12.2001 |Ministerul
|
| | |cadrului legal |
|Comunicatiilor|
| | |pentru | |si
Tehnologiei|
| | |infiintarea unei | |Informatiei,
|
| | |structuri | |Ministerul
|
| | |administrative | |Justitiei
|
| | |centrale, in | |
|
| | |conformitate cu | |
|
| | |cerintele | |
|
| | |aquis-ului | | |
| | |comunitar, | |
|
| | |privind protectia| |
|
| | |datelor | |
|
| | |referitoare la | |
|
| | |infractiunile, | |
|
| | |transmise intre | |
|
| | |autoritatile cu | |
|
| | |atributii in | |
|
| | |acest domeniu din| |
|
| | |tara si din | |
|
| | |strainatate | |
|
| | |M1.24 dezvoltarea|31.12.2001 |Ministerul
|
| | |capacitatilor de | |Educatiei si
|
| | |implementare a | |Cercetarii
|
| | |standardelor | |
|
| | |europene in | |
|
| | |domeniul | |
|
| | |metrologiei | |
|
| | |M1.25 corelarea |31.12.2001 |Ministerul
|
| | |serviciului de | |Finantelor
|
| | |informatii | |Publice
|
| | |financiare ca | |
|
| | |instrument al | |
|
| | |Oficiului | |
|
| | |National de | |
|
| | |Prevenire a | |
|
| | |Spalarii Banilor | |
|
| | |M1.26 adoptarea |31.12.2001 |Ministerul
|
| | |unei noi legi | |Justitiei,
|
| | |privind | |CNVM
|
| | |imbunatatirea | |
|
| | |functionarii | |
|
| | |Comisiei | |
|
| | |Nationale de | |
|
| | |Valori Mobiliare | |
|
| | |si a Oficiului | |
|
| | |pentru | |
|
| | |Supravegherea | | |
| | |Activitatilor de | |
|
| | |Asigurari si | |
|
| | |Reasigurari. | |
|
| | |M1.27 adoptarea |31.06.2002 |Oficiul
|
| | |legislatiei | |Concurentei,
|
| | |secundare in | |Consiliul
|
| | |domeniul | |Concurentei
|
| | |concurentei | |
|
| | |M1.28 |31.06.2002 |Ministerul
|
| | |imbunatatirea |
|Comunicatiilor|
| | |cadrului legal | |si
Tehnologiei|
| | |pentru cresterea | |Informatiilor
|
| | |eficientei | |
|
| | |functiei de | |
|
| | |reglementare in | |
|
| | |domeniul | |
|
| | |telecomunicatii- | |
|
| | |lor | |
|
| | |M1.29 intarirea |31.12.2001 |Ministerul de
|
| | |institutionala a | |Interne
|
| | |Ministerului de | |
|
| | |Interne, pentru | | |
| | |ca acesta sa | |
|
| | |devina un | |
|
| | |organism civil | |
|
| | |eficient cu | |
|
| | |suficienta | |
|
| | |capacitate de a | |
|
| | |implementa | |
|
| | |aquis-ul in | |
|
| | |acest important | |
|
| | |domeniu | |
|
| | |M1.30 intarirea |31.12.2001 |Ministerul
|
| | |capacitatii | |Agriculturii,
|
| | |institutionale a | |Alimentatiei
|
| | |Ministerului | |si Padurilor
|
| | |Agriculturii | |
|
| | |pentru | |
|
| | |implementarea | |
|
| | |corespunzatoare a| |
|
| | |aquis-ului | | |
| | |comunitar in | |
|
| | |domeniul sau de | |
|
| | |activitate | |
|
| | |M1.31 intarirea |31.12.2001 |Curtea de
|
| | |controlului | |Conturi
|
| | |institutiilor | |
|
| | |publice si a | |
|
| | |responsabilitatii| |
|
| | |institutiilor de | |
|
| | |control | |
|
| | |M1.32 intarirea |31.12.2001 |Ministerul
|
| | |capacitatii | |Apararii
|
| | |institutionale a | |Nationale
|
| | |Ministerului | |
|
| | |Apararii | |
|
| | |Nationale in | |
|
| | |vederea | |
|
| | |integrarii in | |
|
| | |NATO | | |
| | |M1.33 intarirea |31.12.2001 |Ministerul
|
| | |capacitatii | |Muncii si
|
| | |institutionale a | |Solidaritatii
|
| | |Ministerului | |Sociale
|
| | |Muncii si | |
|
| | |Solidaritatii | |
|
| | |Sociale | |
|
| | |M1.34 cresterea |31.12.2001 |Ministerul
|
| | |rolului | |Integrarii
|
| | |Ministerului | |Europene
|
| | |Integrarii | |
|
| | |Europene in | |
|
| | |coordonarea | |
|
| | |actiunilor de | |
|
| | |integrare | |
|
| | |europeana la | |
|
| | |nivelul | |
|
| | |administratiei | |
|
| | |centrale | | |
|________________|________________|_________________|___________|______________|
|O2. Schimbarea |7. gradul de |M2.1 realizarea |31.12.2003 |Ministerul
|
|de fond a |implicare a |unui serviciu |
|Administratiei|
|raportului |cetatenilor in |public in folosul| |Publice
|
|dintre |luarea |exclusiv al | |Autoritatile
|
|administratie |deciziilor |cetateanului; | |locale
|
|si cetatean |la nivel local |cresterea | |
|
| |8. nivelul de |rigurozitatii in | |
|
| |transparenta a |motivarea si | |
|
| |activitatii |formularea | |
|
| |autoritatilor |raspunsurilor, | |
|
| |locale |precum si | |
|
| |9. nivelul |scurtarea | |
|
| |calitatii |termenelor in | |
|
| |serviciilor |care autoritatile| |
|
| |publice oferite |si serviciile | |
|
| |cetatenilor |publice au | |
|
| |10. gradul de |obligatia sa | |
|
| |disponibilitate,|raspunda | | |
| |siguranta si |solicitarilor | |
|
| |sprijin |cetatenilor -prin| |
|
| |acordat |generalizarea | | |
| |cetatenilor de |sistemului | |
|
| |catre |ghiseului | |
|
| |functionarii |unic, eliminarea | |
|
| |publici |paralelismelor | |
|
| | |din activitatea | |
|
| | |institutiilor | |
|
| | |publice, | |
|
| | |rationalizarea | |
|
| | |procedurilor | |
|
| | |administrative | |
|
| | |si a fluxului | |
|
| | |documentelor | |
|
| | |M2.2 eliminarea |Permanent |Guvernul
|
| | |blocajelor | |Autoritatile
|
| | |birocratice din | |locale
|
| | |administratia | |
|
| | |centrala si | |
|
| | |locala, cu care | |
|
| | |sunt confruntati | | |
| | |cetatenii si | |
|
| | |agentii economici| |
|
| | |M2.3 consolidarea|Permanent |Autoritatile
|
| | |si largirea | |locale
|
| | |cadrului de | |ONG-uri
|
| | |participare a | |
|
| | |societatii | |
|
| | |civile la | |
|
| | |procesul | |
|
| | |decizional; | |
|
| | |promovarea | |
|
| | |procedeelor de | |
|
| | |consultare | |
|
| | |directa a | |
|
| | |cetatenilor in | |
|
| | |luarea | |
|
| | |deciziilor la | |
|
| | |nivel local, prin| |
|
| | |implementarea | | |
| | |Legii privind | |
|
| | |organizarea si | |
|
| | |desfasurarea | |
|
| | |referendumului | |
|
| | |M2.4 |Permanent |Autoritatile
|
| | |perfectionarea |
|administratiei|
| | |cadrului de | |publice
|
| | |functionare a | |centrale si
|
| | |democratiei | |locale
|
| | |participative | |
|
| | |prin obligatia | |
|
| | |autoritatilor de | |
|
| | |a sta permanent | |
|
| | |la dispozitia | |
|
| | |cetatenilor | |
|
| | |("politica usilor| |
|
| | |deschise") - nu |
| |
| | |numai in timpul | |
|
| | |programului de | | |
| | |audiente | |
|
|________________|________________|_________________|___________|______________|
|O3. |11.structura |M3.1 asigurarea |Permanent |Autoritatile
|
|Descentralizarea|sistemului |transparentei |
|administratiei|
|serviciilor |institutional |actelor | |publice
|
|publice si |si de |administrative | |locale
|
|consolidarea |organizare |si comunicarea | |
|
|autonomiei |administrativa a|operativa | |
|
|locale |colectivitatilor|cu cetatenii, | |
|
|administrative |locale |in baza Legii | |
|
|si financiare |12. |nr. 215/2001 a | |
|
| |capacitatea |administratiei | |
|
| |autoritatii |publice, care | |
|
| |locale de a |va produce efecte| |
|
| |genera venituri |incepand cu data | |
|
| |la nivelul |de 23 mai 2001 | |
|
| |responsabili- |M3.2 accelerarea |01.01.2003 |MAP
|
| |tatilor |procesului de | |Autoritatile
|
| |13. sistemul |descentralizare a| |administratiei|
| |de management si|serviciilor | |publice
locale|
| |politica |publice si | |
|
| |generala a |preluarea | |
|
| |colectivitatii |atributiilor de | |
|
| |14. rezultatele |administrare si | |
|
| |bugetare si |finantare a unor | |
|
| |flexibilitatea |activitati de | |
|
| |bugetara |catre | |
|
| |15. nivelul de |autoritatile | |
|
| |fiscalitate |administratiei | |
|
| |locala si marja |locale - consilii| |
|
| |de manevra |judetene si | |
|
| |fiscala |consilii locale; | |
|
| |16. |aplicarea cat mai| |
|
| |senzitivitatea |rapida a | |
|
| |impozitelor si |prevederilor | |
|
| |taxelor locale |Legii privind | |
|
| |17. gradul de |serviciile | |
|
| |predictibilitate|publice de | |
|
| |a veniturilor la|gospodarie | |
|
| |nivel local |comunala, | |
|
| |18. sistemul de |imediat dupa | | |
| |sustinere a |aprobarea si | |
|
| |colectivitatilor|promulgarea | |
|
| |aflate in |acesteia | |
|
| |dificultate |M3.3 armonizarea |31.12.2003 |MAP
|
| |19. gradul de |intr-un cadru | |
|
| |accesibilitate |descentralizat a | |
|
| |a cetatenilor la|structurii si | |
|
| |serviciile |organizarii | |
|
| |publice |diferitelor | |
|
| | |entitati | |
|
| | |teritoriale; | |
|
| | |modificarea | |
|
| | |repartitiei | |
|
| | |misiunilor | |
|
| | |conferite | |
|
| | |puterilor | |
|
| | |publice, intre | |
|
| | |cele asumate de | |
|
| | |catre stat, la | | |
| | |nivel national | |
|
| | |cat si | |
|
| | |teritorial, si | |
|
| | |cele conferite | |
|
| | |colectivitatilor | |
|
| | |locale | |
|
| | |M3.4 |31.12.2002 |MFP
|
| | |imbunatatirea | |Autoritatile
|
| | |stabilitatii si | |locale
|
| | |predictibilitatii| |
|
| | |sistemului de | |
|
| | |descentralizare | |
|
| | |fiscala | |
|
| | |M3.5 instituirea |30.06.2002 |MFP
|
| | |dreptului | |
|
| | |autoritatilor | |
|
| | |locale de a | |
|
| | |detine conturi la| |
|
| | |banci comerciale | | |
| | |M3.6 |31.12.2002 |MAP
|
| | |implementarea | |Autoritatile
|
| | |Legii privind | |locale
|
| | |domeniul public | |
|
| | |si regimul | |
|
| | |juridic al | |
|
| | |acestuia | |
|
| | |M3.7 crearea |30.06.2002 |MFP
|
| | |cadrului legal | |
|
| | |pentru emiterea | |
|
| | |de garantii | |
|
| | |municipale, | |
|
| | |incluzand scopul | |
|
| | |si calculul | |
|
| | |limitei pana la | |
|
| | |care pot fi | |
|
| | |acordate acestea | |
|
| | |M3.8 dezvoltarea |Permanent |MAP
|
| | |parteneriatului | |Autoritatile
|
| | |public-privat | |locale
|
| | |pentru | |
|
| | |imbunatatirea | |
|
| | |calitatii | |
|
| | |serviciilor | |
|
| | |publice | |
|
| | |M3.9 realizarea |30.06.2002 |MFP
|
| | |cadrului legal | |MAP
|
| | |pentru rezolvarea| |
|
| | |problemei | |
|
| | |interventiei | |
|
| | |economice a | |
|
| | |colectivitatilor | |
|
| | |locale | |
|
| | |M3.10 intarirea |31.12.2001 |Autoritatile
|
| | |controlului de | |locale
|
| | |gestiune a | |
|
| | |serviciilor | |
|
| | |publice | |
|
| | |M3.11 crearea |31.12.2001 |MFP
|
| | |cadrului legal | |MAP
|
| | |pentru | | |
| | |infiintarea unei | |
|
| | |banci a | |
|
| | |autoritatilor | |
|
| | |locale | |
|
| | |M3.12 |Esalonat - |MFP
|
| | |transferarea |pana la |
|
| | |catre |31.12.2003 |
|
| | |autoritatile | |
|
| | |publice locale a | |
|
| | |activitatilor si | |
|
| | |resurselor | |
|
| | |corespunzatoare | |
|
| | |de la bugetul de | |
|
| | |stat pentru | |
|
| | |finantarea unor | |
|
| | |servicii | |
|
| | |publice destinate| |
|
| | |comunitatilor | |
|
| | |locale: | | |
| | |invatamant, | |
|
| | |sanatate, | |
|
| | |cultura, politie | |
|
| | |comunitara, | |
|
| | |pompieri, aparare| |
|
| | |civila etc. | |
|
| | |M3.13 asezarea pe|31.12.2002 |MFP
|
| | |baze noi, | |Autoritatile
|
| | |echitabile a | |locale
|
| | |impozitelor si | |
|
| | |taxelor locale, | |
|
| | |care trebuie sa | |
|
| | |devina principala| |
|
| | |sursa de | |
|
| | |alimentare a | |
|
| | |bugetelor locale | |
|
| | |M3.14 |30.06.2002 |MFP
|
| | |perfectionarea | |MAP
|
| | |Legii | | |
| | |nr. 189/1998 | |
|
| | |privind finantele| |
|
| | |publice locale in| |
|
| | |scopul asigurarii| |
|
| | |surselor de | |
|
| | |finantare pentru | |
|
| | |functionarea | |
|
| | |normala a | |
|
| | |serviciilor | |
|
| | |publice ale | |
|
| | |fiecarei | |
|
| | |comunitati | |
|
| | |locale; crearea | |
|
| | |premiselor | |
|
| | |necesare pentru | |
|
| | |structurarea si | |
|
| | |aprobarea unor | |
|
| | |bugete locale | |
|
| | |solid | | |
| | |fundamentate | |
|
| | |capabile sa | |
|
| | |asigure | |
|
| | |finantarea | |
|
| | |lucrarilor de | |
|
| | |interes comunitar| |
|
|________________|________________|_________________|___________|______________|
|O4. |20. gradul de |M4.1 preluarea |30.12.2001 |MAP
|
|Demilitarizarea |siguranta a |evidentei |- preluare |MI
|
|treptata a unor |cetatenilor |populatiei si | |
|
|servicii |21. |organizarea | |
|
|comunitare |promptitudine in|acesteia ca | |
|
| |eliberarea |serviciu | |
|
| |documentelor de |comunitar de | |
|
| |identitate |catre primarii | |
|
| | |si consiliile | |
|
| | |judetene (cartea | |
|
| | |de identitate, | |
|
| | |cartea de | | |
| | |alegator, | |
|
| | |intocmirea | |
|
| | |listelor | | |
| | |electorale | |
|
| | |permanente, | |
|
| | |permise auto, | |
|
| | |certificate de | |
|
| | |inmatriculare, | |
|
| | |etc.) | |
|
| | |M4.2 transferarea|30.12.2001 |MAP
|
| | |in subordinea |- preluare |MI
|
| | |prefecturilor a | |
|
| | |evidentei | |
|
| | |pasapoartelor, | |
|
| | |prin organizarea | |
|
| | |unui serviciu | |
|
| | |public judetean | |
|
| | |specializat | |
|
| | |M4.3 organizarea |30.12.2001 |MAP
|
| | |unor servicii |- preluare |MI
|
| | |comunitare pentru| |
|
| | |situatii de | | |
| | |urgenta | |
|
| | |(incendii, | |
|
| | |inundatii, | |
|
| | |grindina, | |
|
| | |cutremure, | |
|
| | |inghet), care vor| |
|
| | |prelua | |
|
| | |atributiile | |
|
| | |actuale ale | |
|
| | |unitatilor de | |
|
| | |pompieri si | |
|
| | |aparare civila | |
|
| | |M4.4 infiintarea |30.12.2001 |MAP
|
| | |la nivelul |- preluare |MI
|
| | |fiecarei unitati | |
|
| | |administrative | |
|
| | |(comuna, oras, | |
|
| | |municipiu) a | |
|
| | |politiei | | |
| | |comunitare pentru| |
|
| | |ordinea publica, | |
|
| | |prin preluarea | |
|
| | |unor atributii | |
|
| | |specifice de la | |
|
| | |inspectoratele | |
|
| | |de politie | |
|
|________________|________________|_________________|___________|______________|
|O5. |22. gradul de |M5.1 respectarea |Permanent |MAP
|
|Depolitizarea |stabilitate a |Legii | |ANFP
|
|structurilor |functionarilor |nr. 188/1999 | |
|
|administratiei |publici |privind Statutul | |
|
|publice si |23. gradul de |functionarului | |
|
|eliminarea |motivatie a |public si | |
|
|clientelismului |functionarilor |aplicarea | |
|
|politic |publici |consecventa a | |
|
| |24. limita |principiului | |
|
| |maxima |angajarii | |
|
| |decizionala a |functionarilor | | |
| |functionarilor |publici exclusiv | |
|
| |publici |pe criterii de | |
|
| |25. gradul de |competenta | |
|
| |transparenta si |profesionala | |
|
| |obiectivitate in|M5.2 promovarea |Permanent |MAP
|
| |angajarea si |in functii | |ANFP
|
| |promovarea |publice numai pe | |
|
| |functionarilor |criterii de | |
|
| |publici |performanta si | |
|
| |26. numarul de |de moralitate, | |
|
| |functionari |in spiritul si | |
|
| |publici |pe baza legii | |
|
| |participanti la |M5.3 gestionarea |Permanent |MAP
|
| |cursurile de |coerenta si | |ANFP
|
| |pregatire |corecta a | |
|
| |profesionala |carierei | |
|
| | |functionarului | |
|
| | |public prin | |
|
| | |salarizare | | |
| | |corespunzatoare, | |
|
| | |stimularea si | |
|
| | |asigurarea unor | |
|
| | |conditii normale | |
|
| | |de lucru in | |
|
| | |scopul | |
|
| | |respectarii | |
|
| | |principiului | |
|
| | |stabilitatii si | |
|
| | |continuitatii | |
|
| | |in munca | |
|
| | |M5.4 crearea |31.12.2002 |MAP
|
| | |unui sistem | |ANFP
|
| | |performant, | |
|
| | |national si | |
|
| | |regional, de | |
|
| | |pregatire a | |
|
| | |functionarilor | |
|
| | |publici si a | |
|
| | |alesilor locali | |
|
| | |M5.5 instituirea |30.06.2002 |MFP
|
| | |cadrului legal | | |
| | |pentru | |
|
| | |introducerea | |
|
| | |obligativitatii | |
|
| | |colectivitatilor | |
|
| | |locale si a | |
|
| | |ministerelor de | |
|
| | |a aloca un | |
|
| | |procent de 1% din| |
|
| | |bugetul propriu | |
|
| | |in vederea | |
|
| | |pregatirii | |
|
| | |profesionale | |
|
|________________|________________|_________________|___________|______________|
|O6. Crearea unui| |M6.1 accelerarea |31.12.2004 |MAP
|
|corp | |implementarii | |ANFP
|
|profesionist de | |Legii | |
|
|functionari | |nr. 188/1999 | |
|
|publici, stabil | |privind Statutul | |
|
|si neutru din | |functionarilor | | |
|punct de vedere | |publici cu | |
|
|politic | |modificarile si | |
|
| | |completarile | |
|
| | |ulterioare | |
|
| | |- acordarea de |31.12.2004 |ANFP
|
| | |asistenta de | |
|
| | |specialitate de | |
|
| | |catre Agentia | |
|
| | |Nationala a | |
|
| | |Functionarilor | |
|
| | |Publici, potrivit| |
|
| | |Regulamentului de| |
|
| | |Reorganizare si | |
|
| | |Functionare a | |
|
| | |A.N.F.P. aprobat | |
|
| | |prin H.G. | |
|
| | |nr. 299/2001 | |
|
| | |(prevederile | |
|
| | |art. 1, alin. 1, | | |
| | |pct. 2, lit. b), | |
|
| | |pct. 5, lit. d) | |
|
| | |- monitorizarea |31.12.2004 |ANFP
|
| | |si controlul | |
|
| | |modului de | |
|
| | |aplicare a | |
|
| | |Legii | |
|
| | |nr. 188/1999 | |
|
| | |privind Statutul | |
|
| | |functionarilor | |
|
| | |publici. | |
|
| | |- informatizarea |31.12.2003 |ANFP
|
| | |activitatilor | |
|
| | |desfasurate in | |
|
| | |cadrul ANFP cu | |
|
| | |privire la | |
|
| | |functiile publice| |
|
| | |si functionarii | |
|
| | |publici | | |
| | |- dezvoltarea |31.12.2004 |ANFP
|
| | |colaborarii cu | |
|
| | |autoritatile sau | |
|
| | |institutiile | |
|
| | |publice in cadrul| |
|
| | |"Mecanismului |
| |
| | |de coordonare". |
| |
| | |- elaborarea |31.12.2002 |ANFP
|
| | |normelor | |
|
| | |metodologice, | |
|
| | |instructiunilor, | |
|
| | |normelor tehnice,| |
|
| | |ordinelor in | |
|
| | |vederea | |
|
| | |asigurarii | |
|
| | |functionalitatii | |
|
| | |si coerentei | |
|
| | |Legii | |
|
| | |nr. 188/1999 | |
|
| | |privind Statutul | |
|
| | |functionarilor | |
|
| | |publici, cu | | |
| | |modificarile si | |
|
| | |completarile | |
|
| | |ulterioare. | |
|
| | |M6.2 elaborarea |31.12.2001 |MAP
|
| | |reglementarilor | |ANFP
|
| | |secundare in | |
|
| | |aplicarea | |
|
| | |Legii | |
|
| | |nr. 188/1999 | |
|
| | |privind Statutul | |
|
| | |functionarilor | |
|
| | |publici, | |
|
| | |in concordanta | |
|
| | |cu legislatia | |
|
| | |comunitara | |
|
| | |M6.3 |31.12.2003 |MAP
|
| | |imbunatatirea | |ANFP
|
| | |managementului | |
|
| | |functiilor | | |
| | |publice si al | |
|
| | |functionarilor | |
|
| | |publici | |
|
| | |- elaborarea unui|31.12.2003 |
|
| | |manual al | |
|
| | |managementului | |
|
| | |functiei publice | |
|
| | |din Romania. | |
|
| | |- introducerea |31.12.2002 |
|
| | |de noi metode si | |
|
| | |tehnici de | |
|
| | |management | |
|
| | |necesare | |
|
| | |gestiunii | |
|
| | |eficiente a | |
|
| | |functionarilor | |
|
| | |publici, cu | |
|
| | |accent pe | |
|
| | |managementul | | |
| | |orientat pe | |
|
| | |realizarea | |
|
| | |obiectivelor | |
|
| | |M6.4 intarirea |31.07.2002 |ANFP
|
| | |rolului Agentiei | |
|
| | |Nationale a | |
|
| | |Functionarilor | |
|
| | |Publici | |
|
| | |- reproiectarea | |
|
| | |sistemului de | |
|
| | |management al | |
|
| | |Agentiei in | |
|
| | |functie de | |
|
| | |sistemul de | |
|
| | |obiective | |
|
| | |stabilite prin | |
|
| | |strategie. | |
|
| | |M6.5 crearea si |31.12.2002 |MAP
|
| | |dezvoltarea unui | |ANFP
|
| | |sistem | |
|
| | |informational | |
|
| | |integrat si a | |
|
| | |bazei de date | |
|
| | |privind functiile| |
|
| | |publice si | |
|
| | |functionarii | |
|
| | |publici | |
|
| | |M6.6 |31.12.2003 |MAP
|
| | |imbunatatirea | |ANFP
|
| | |imaginii Agentiei| |
|
| | |Nationale a | |
|
| | |Functionarilor | |
|
| | |Publici, precum | |
|
| | |si a corpului | |
|
| | |functionarilor | |
|
| | |publici | |
|
|________________|________________|_________________|___________|______________|
|O7. Stoparea |27. nivelul si |M7.1 |31.12.2001 |MAP
|
|birocratiei |structura |rationalizarea | |Autoritatile
|
|administratiei |aparatului |procedurilor | |locale
|
|publice |administrativ la|administrative; | | |
| |nivel central |stabilirea unor | |
|
| |si local |termene precise | |
|
| |28. durata |de solutionare | |
|
| |circuitului |a cererilor | |
|
| |documentelor |M7.2 |30.09.2001 |Ministerele
|
| |29. numarul |rationalizarea | |
|
| |nivelelor |circuitului | |
|
| |ierarhice |documentelor | |
|
| |implicate in |M7.3 extinderea |30.06.2003 |MCTI
|
| |actul decizional|utilizarii in | |MAP
|
| |30. gradul de |administratia | |Autoritatile
|
| |informatizare a |publica a | |locale
|
| |administratiei |echipamentelor si| |
|
| |publice |tehnologiilor | |
|
| | |informatice; | |
|
| | |atingerea unui | |
|
| | |nivel de | |
|
| | |prelucrare | |
|
| | |informatizata | | |
| | |in administratia | |
|
| | |locala si acces | |
|
| | |on-line al | |
|
| | |cetatenilor | |
|
| | |prin internet - | |
|
| | |pentru 30% din | |
|
| | |populatie | |
|
|________________|________________|_________________|___________|______________|
|O8. Coerenta |31. gradul de |M8.1 introducerea|31.12.2003 |MCTI
|
|actului |utilizare a |e-government la | |MAP
|
|administrativ; |tehnicilor |nivelul | |
|
|perfectionarea |moderne de |administratiei | |
|
|managementului |management |centrale si | |
|
|in administratie|32. nivelul |pentru o | |
|
| |consultantei de |comunitate | |
|
| |specialitate |locala-pilot de | |
|
| |acordate |100.000 cetateni | |
|
| |administratiei |M8.2 initierea |31.12.2002 |MAP
|
| |publice |procedurilor de | |Autoritatile
|
| |33. gradul de |calitate ISO9002 | |locale
|
| |diseminare a |in administratia | |
|
| |experientelor |publica | |
|
| |acumulate la |M8.3 |Permanent |MAP
|
| |nivelul |eficientizarea | |Autoritatile
|
| |administratiei |raporturilor | |locale
|
| |publice |dintre | |
|
| | |administratia | |
|
| | |publica centrala | |
|
| | |si locala, dintre| |
|
| | |autoritatile | |
|
| | |publice judetene | |
|
| | |si cele din | |
|
| | |comune si orase | |
|
| | |M8.4 |Permanent |Autoritatile
|
| | |capitalizarea si | |locale
|
| | |difuzarea | |ONG-uri
|
| | |experientelor si | |
|
| | |a cunostintelor | | |
| | |dobandite in | |
|
| | |elaborarea si | |
|
| | |punerea in | |
|
| | |practica a | |
|
| | |politicilor | |
|
| | |publice | |
|
| | |M8.5 adaptarea |Permanent |Autoritatile
|
| | |gestiunii | |locale
|
| | |colectivitatilor | |
|
| | |locale la | |
|
| | |dinamica | |
|
| | |economico-sociala| |
|
| | |si politica | |
|
| | |actuala | |
|
| | |M8.6 introducerea|Permanent |Autoritatile
|
| | |tehnicilor si a | |locale
|
| | |metodelor moderne| |
|
| | |de management | |
|
| | |public | | |
| | |M8.7 |Permanent |MAP
|
| | |imbunatatirea | |
|
| | |controlului de | |
|
| | |legalitate a | |
|
| | |actelor | |
|
| | |autoritatilor | |
|
| | |locale si | |
|
| | |incadrarea | |
|
| | |juridica a | |
|
| | |cooperarii | |
|
| | |descentralizate | |
|
| | |M8.8 aplicarea |Permanent |MAP
|
| | |unitara si | |
|
| | |eficienta a | |
|
| | |sistemului de | |
|
| | |norme si | |
|
| | |reglementari in | |
|
| | |administratia | |
|
| | |publica centrala | |
|
| | |si locala | |
|
| | |M8.9 crearea |31.12.2003 |MAP
|
| | |unui sistem | |MCTI |
| | |informational | |
|
| | |integrat al | |
|
| | |administratiei | |
|
| | |publice centrale | |
|
| | |si locale | |
|
| | |M8.10 |31.12.2001 |MMSS
|
| | |fundamentarea |infiintarea|MAP
|
| | |deciziilor |oficiilor |
|
| | |privind | |
|
| | |politicile | |
|
| | |sociale pe | |
|
| | |studii si | |
|
| | |expertize, | |
|
| | |constituindu-se | |
|
| | |oficii | |
|
| | |sociologice | |
|
| | |de coordonare | |
|
| | |metodologica la | |
|
| | |nivel central | | |
| | |precum si in | |
|
| | |cadrul | |
|
| | |consiliilor | |
|
| | |judetene | |
|
|________________|________________|_________________|___________|______________|
|O9. Aplicarea |34. gradul de |M9.1 acordarea |30.06.2004 |MAP
|
|unor politici |urbanizare |statutului de | |
|
|rationale de |35. nivelul de |comuna unui numar| |
|
|dezvoltare si |dezvoltare |de peste 1000 de | |
|
|modernizare a |economica a |sate care | |
|
|localitatilor |localitatilor |indeplinesc | |
|
|rurale si urbane|36. gradul de |criteriile | |
|
| |dezvoltare a |legale, | |
|
| |infrastructurii |asigurandu-se | |
|
| |urbane si rurale|astfel apropierea| |
|
| |37. numar de |autoritatii | |
|
| |structuri de |administrative | |
|
| |cooperare |de cetatean | |
|
| |inter-comunala |M9.2 organizarea |30.06.2004 |MAP |
| | |ca orase a unui | |
|
| | |numar important | |
|
| | |de comune care, | |
|
| | |prin dotarile | |
|
| | |tehnico-edilitare| |
|
| | |(alimentare cu | |
|
| | |apa si gaze, | |
|
| | |canalizare, | |
|
| | |telefonie etc.) | |
|
| | |se apropie de | |
|
| | |statutul de | |
|
| | |localitate urbana| |
|
| | |M9.3 sprijinirea |Permanent |Autoritatile
|
| | |dezvoltarii | |locale
|
| | |economice locale | |
|
| | |pe baza unui | |
|
| | |proces de | |
|
| | |diversificare si | |
|
| | |dezvoltare a | | |
| | |activitatilor | |
|
| | |economice si | |
|
| | |sociale la | |
|
| | |nivelul unui | |
|
| | |teritoriu pornind| |
|
| | |de la mobilizarea| |
|
| | |si coordonarea | |
|
| | |resurselor si a | |
|
| | |energiilor | |
|
| | |existente | |
|
| | |M9.4 favorizarea |Permanent |Autoritatile
|
| | |unei dezvoltari | |locale
|
| | |durabile si | |
|
| | |acceptabile din | |
|
| | |punct de vedere | |
|
| | |social a | |
|
| | |colectivitatilor | |
|
| | |locale | |
|
| | |M9.5 incurajarea |Permanent |Autoritatile
|
| | |antreprenorilor | |locale
|
| | |la nivel local | |
|
| | |M9.6 realizarea |31.12.2002 |MAP |
| | |unor structuri | |Autoritatile
|
| | |de cooperare | |locale
|
| | |inter-comunala | |
|
| | |pentru | |
|
| | |facilitarea | |
|
| | |accesului la | |
|
| | |serviciile | |
|
| | |publice si a | |
|
| | |atragerii de | |
|
| | |investitori | |
|
| | |straini | |
|
| | |M9.7 pregatirea |30.06.2004 |MAP
|
| | |conditiilor | |
|
| | |pentru | |
|
| | |organizarea | |
|
| | |administrativ- | |
|
| | |teritoriala in | |
|
| | |conformitate cu | |
|
| | |standardele | | |
| | |Uniunii Europene | |
|
| | |M9.8 coordonarea |31.12.2002 |MAP, MFP
|
| | |lucrarilor de | |Autoritatile
|
| | |infrastructura | |locale
|
| | |urbana cu ciclul | |
|
| | |bugetelor, | |
|
| | |folosind metoda | |
|
| | |planificarii | |
|
| | |integrate a | |
|
| | |investitiilor | |
|
| | |multisectoriale | |
|
| | |M9.9 realizarea |31.12.2003 |MAP
|
| | |cadastrului | |
|
| | |retelelor de | |
|
| | |infrastructura | |
|
| | |urbana | |
|
| | |M9.10 integrarea | |Autoritatile
|
| | |problemelor de | |locale
|
| | |mediu cu | | |
| | |problemele de | |
|
| | |urbanism | |
|
| | |M9.11 realizarea |Permanent |MAP
|
| | |unui sistem | |MLPLT
|
| | |integrat de |31.12.2003 |MAP
|
| | |management al | |MJ
|
| | |terenurilor | |
|
|________________|________________|_________________|___________|______________|
|O10. Intarirea |38. capacitatea |M10.1 repunerea |Permanent |Guvernul
|
|autoritatii |statului de |in drepturile | |
|
|statului si a |implementare, |constitutionale | |
|
|raspunderilor |finalizare si |si legale a | |
|
|acestuia |evaluare a |autoritatilor | |
|
| |politicilor |publice - | |
|
| |publice |ministere si | |
|
| |sectoriale |agentii | |
|
| |39. nivelul de |guvernamentale, | |
|
| |responsabilitate|prefecturi, | |
|
| |a luarii |consilii | | |
| |deciziei |judetene, | |
|
| |politice si |consilii locale, | |
|
| |administrative |primarii | |
|
| |40. gradul de |M10.2 |Permanent |MAP
|
| |politizare a |monitorizarea | |
|
| |structurilor |aplicarii | |
|
| |statului |reformei | |
|
| |41. gradul de |administrative si| |
|
| |monitorizare a |a performantelor | |
|
| |reformei |operationale ale | |
|
| |administrative |autoritatilor | |
|
| |la nivel central|publice centrale | |
|
| |si local |si locale | |
|
| | |M10.3 intarirea |Permanent |MFP
|
| | |controlului | |
|
| | |banului public | |
|
| | |si asigurarea | |
|
| | |transparentei | |
|
| | |cheltuielilor | | |
| | |prin informarea | |
|
| | |periodica a | |
|
| | |contribuabililor | | |
| | |M10.4 dezvoltarea|31.12.2001 |MFP
|
| | |cadrului legal | |MJ
|
| | |asigurarii | |
|
| | |transparentei in | |
|
| | |achizitiile | |
|
| | |publice | |
|
|________________|________________|_________________|___________|______________|
|O11. Armonizarea|42. capacitatea |M11.1 asigurarea |31.12.2002 |MAP
|
|cadrului |de adoptare a |coerentei si a | |MJ
|
|legislativ cu |aquis-ului |stabilitatii pe | |
|
|reglementarile |comunitar la |termen lung a | |
|
|Uniunii Europene|nivelul |cadrului | |
|
| |administratiei |legislativ in | |
|
| |centrale |domeniul | |
|
| | |administratiei | |
|
| | |publice centrale | |
|
| | |si locale | |
|
| | |M11.2 initierea |31.12.2003 |MAP
|
| | |unei ample | |MIE |
| | |actiuni de | |MJ
|
| | |imbunatatire a | |
|
| | |reglementarilor | |
|
| | |existente in | |
|
| | |domeniu si | |
|
| | |elaborarea unor | |
|
| | |reglementari noi,| |
|
| | |bazate pe | |
|
| | |principiile | |
|
| | |prevazute de | |
|
| | |Constitutie si de| |
|
| | |Carta Europeana a| |
|
| | |Autonomiei Locale| |
|
| | |M11.3 elaborarea |31.12.2001 |MAP
|
| | |si inaintarea la | |MJ
|
| | |Parlament in | |
|
| | |cursul anului | |
|
| | |2001 a | |
|
| | |urmatoarelor | | |
| | |proiecte pentru | |
|
| | |asigurarea | |
|
| | |unitatii de | |
|
| | |interpretare si | |
|
| | |aplicare, pentru | |
|
| | |evitarea | |
|
| | |paralelismelor, | |
|
| | |a excesului de | |
|
| | |reglementari si | |
|
| | |a modificarilor | |
|
| | |repetate ale | |
|
| | |aceluiasi act | |
|
| | |normativ: | |
|
| | |- Codul | |
|
| | | administrativ | |
|
| | |- Codul de | |
|
| | | procedura | |
|
| | | administrativa | |
|
| | |- Codul electoral| | |
|________________|________________|_________________|___________|______________|
ANEXA 1
Fig. 15 - Factorii de blocaj in demararea reformei
_______________________________
-->| Logica
institutionala |
/ | centralizata
|
/
|_______________________________|
/ _______________________________
____________/--------->| Complexitate
decizionala |
| Strategici |\
|_______________________________|
|____________| \ _______________________________
^ \ | Polemici asupra legitimitatii
|
|
\-->|_______________________________|
/ _______________________________
/ --->| Incetineala
birocratica |
/ /
|_______________________________|
/ / _______________________________
/ / | Sisteme de autoritate ce
|
/ ____________/---------->| defavorizeaza
initiativa |
/ | Structurali|\
|_______________________________|
/ |____________| \ _______________________________
/ ^ \ \ \----->| Restrictii
juridice |
/ | \ \
|_______________________________|
/ / \ \ _______________________________
/ / \ \--->| Mijloace
limitate |
/__________ / \
|_______________________________|
|Factorii de| / \ _______________________________
|blocaj in | / -->| Talie si
complexitate |
|demararea |/
|_______________________________|
|reformei | _______________________________
|___________| --->| Respingerea arbitrariului
uman|
\ \ /
|_______________________________|
\ \ / _______________________________
\ \ / | Teama de risc
|
\ \
____________/---------->|_______________________________|
\ ->| Culturali |\ _______________________________
\ |____________| \ | Sindromul "nu a fost
inventat |
\ \ \ \----->|
aici" |
\ \ \
|_______________________________|
\ \ \ _______________________________
\ \ \--->| Traditia
"continuitatii" |
\ \
|_______________________________|
\ \ _______________________________
\ -->| Existenta
tabuurilor |
\
|_______________________________|
| _______________________________
| --->| Lipsa stimularii
individuale |
| /
|_______________________________|
| / _______________________________
| / | Lipsa obiectivelor formale
|
_______v_______/---------->|_______________________________|
|Comportamentali|\ _______________________________
|_______________| \ | Demotivare si frustrari
|
\
\----->|_______________________________|
\ _______________________________
\----->| Comportamente de
asteptare |
|_______________________________|
ANEXA 2
Fig. 16 - Factorii de fragilitate ai schimbarilor institutionale
_______________________________
---->| Lipsa de perspectiva in
timp |
/
|_______________________________|
/ _______________________________
____________/--------->| Lipsa
bilanturilor/evaluarilor|
| Strategici |\ | sintezelor
|
|____________| \
|_______________________________|
^ \ \ _______________________________
| \ \-->| Diagnostice focalizate
numai |
/ \ | asupra simptomelor
|
/ \
|_______________________________|
/ \ _______________________________
/ ->| Concentrare pe continut
in |
/ | detrimentul procesului
|
/ ____________
|_______________________________|
/ | Structurali| _______________________________
/ |____________|---------->| Compartimentarea
serviciilor |
/ ^ \ \ \
|_______________________________|
/ | \ \ \ _______________________________
/ / \ \ \----->| Imobilizarea
cadrelor |
/ / \ \
|_______________________________|
/_____________ / \ \ _______________________________
| Factorii de | / \ \ | Diluarea responsabilitatilor
|
| fragilitate | \
-->|_______________________________|
| ai | \ _______________________________
| schimbarilor | --->| Existenta unor centre
de |
|institutionale| | putere paralele
|
|______________|
|_______________________________|
\ \ _______________________________
\ \ ------>| Reflexul recurgerii
la |
\ \ ____________ / | asistenta ierarhica
|
\ ->| Culturali |/ |_______________________________|
\ |____________|\ _______________________________
\ \ \ | Tendinta de concertare
|
\ \
\----->|_______________________________|
\ \ _______________________________
\ \--->| Parintii
noutatilor |
\
|_______________________________|
\ _______________________________
\ | Puternica personalizare a
|
\ | proiectelor
|
|
->|_______________________________|
| / _______________________________
| / -->| Confuzie si prudenta in
fata |
| / / | crizei
|
| / /
|_______________________________|
_______v_______/ / _______________________________
|Comportamentali|/ | Absenta leadership-ului
|
|_______________|---------->|_______________________________|
\ _______________________________
\ | Neimplicarea tuturor
actorilor|
------>|_______________________________|
ANEXA 3
Fig. nr. 17 - Managementul procesului de reforma
MANAGEMENTUL PROCESULUI DE REFORMA
_____________________
| PRIMUL-MINISTRU |
|_____________________|
|
_____________________v________________________
| CONSILIUL GUVERNAMENTAL PENTRU MONITORIZAREA |
| REFORMEI IN ADMINISTRATIA PUBLICA |
|______________________________________________|
|
___________v____________
| MINISTRUL |
| ADMINISTRATIEI PUBLICE |
|________________________|
|
|
.....................................V..........................................
______________________________________________________________________________
| UNITATEA CENTRALA PENTRU REFORMA IN ADMINISTRATIA PUBLICA
|
|______________________________________________________________________________|
|
_________________|_________________________
| |
_________________|____________ ___________________|________
| | | | | | | |
__v__ __v__ __v__ v __v__ __v__ __v__ v
| M1 | | M2 | | M3 | |APL1 | |APL2 | |APL3 |
|_____| |_____| |_____| ......... |_____| |_____| |_____| .......
Organe ale Administratiei Publice Organe ale Administratiei Publice
Centrale Locale
(Ministere si alte organisme centrale)
ANEXA 4
Fig. 18 - Strategia de reforma a administratiei publice
_____________________________________________________________
| STRATEGIA DE REFORMA A ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE |
|_____________________________________________________________|
|
_________________v____________________
| PLANUL STRATEGIC DE ACTIUNE |
|______________________________________|
/ / \ \
/ / \ \
/ / \ \
/ / \ \
/ / \ \
/ / \ \
____________/ __/__________ _________\__ \____________
| PROIECT 1 | | PROIECT 2 | | PROIECT 3 | | PROIECT n |
|____________| |_____________| |____________| |____________|
__________ __________ __________ __________
| MINISTER | | MINISTER | | MINISTER | | MINISTER |
__|__________| __|__________| __|__________| __|__________|
| MINISTER | | MINISTER | | MINISTER | | MINISTER |
__|__________| __|__________| __|__________| __|__________|
| MINISTER | | MINISTER | | MINISTER | | MINISTER |
|__________| |__________| |__________| |__________|
^ ^ ^ ^
____|____________________|___________________|___________________|____________
| UNITATEA CENTRALA PENTRU REFORMA
|
|______________________________________________________________________________|