Anunţă-mă când se modifică Fişă act Comentarii (0) Trimite unui prieten Tipareste act

DECRET Nr

DECRET   Nr. 82 din 15 aprilie 1977

pentru ratificarea unor tratate internationale

ACT EMIS DE: CONSILIUL DE STAT

ACT PUBLICAT IN: BULETINUL OFICIAL  NR. 34-35 din 23 aprilie 1977


SmartCity3


    Consiliul de Stat al Republicii Socialiste Romania decreteaza:

    Art. 1
    Se ratifica Acordul pe termen lung de cooperare economica, industriala si tehnologica dintre guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Republicii Finlanda, semnat la Helsinki la 3 septembrie 1976.
    Ministerele si celelalte organe centrale, mentionate in anexa*), vor lua masuri pentru aducerea la indeplinire a prevederilor acestui acord.
------------------
    *) Anexa se comunica institutiilor interesate.

    Art. 2
    Se ratifica Acordul comercial dintre guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Republicii Democrate Populare Laos si Acordul de cooperare economica si tehnico-stiintifica dintre guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Republicii Democrate Populare Laos, semnate la Bucuresti la 23 septembrie 1976.
    Art. 3
    Se ratifica Acordul pe termen lung de cooperare economica, industriala si tehnica dintre Republica Socialista Romania si Statele Unite ale Americii, semnat la Bucuresti la 21 noiembrie 1976.
    Art. 4
    Se ratifica Acordul dintre guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Statelor Unite  ale Americii cu privire la pescuitul in largul coastelor Statelor Unite, semnat la Bucuresti la 23 noiembrie 1976.
    Art. 5
    Se ratifica Acordul pe termen lung de colaborare economica, industriala, tehnologica si stiintifica dintre guvernul Republicii Socialiste Romania si Regatului Danemarcei, semnat la Copenhaga la 1 decembrie 1976.
    Art. 6
    Se ratifica Acordul dintre Republica Socialista Romania  si Republica Austria privind promovarea, protectia si garantarea reciproca a investitiilor, semnat la Viena la 30 septembrie 1976.
    Art. 7
    Se ratifica Acordul dintre guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Republicii Italiene privind promovarea si garantarea reciproca a investitiilor de capital, semnat la Bucuresti la 14 ianuarie 1977.
    Art. 8
    Se ratifica Acordul pe termen lung privind schimburile comerciale si cooperarea economica, industriala si tehnologica dintre guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Regatului Spaniei, semnat la Bucuresti la 19 ianuarie 1977.
    Art. 9
    Se ratifica Acordul dintre guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind stabilirea si controlul aplicarii regulilor de navigatie, intretinerea si imbunatatirea conditiilor de navigatie in sectorul unde Dunarea constituie frontiera intre cele doua state, semnat la Belgrad la 10 septembrie 1976.
    Art. 10
    Se ratifica Acordul dintre Republica Socialista Romania si Republica Socialista Federativa Iugoslavia privind modificarea si completarea Acordului dintre Republica Populara Romana si Republica Socialista Federativa Iugoslavia privind realizarea si exploatarea Sistemului hidroenergetic si de navigatie "Portile de Fier", pe fluviul Dunarea, semnat la Belgrad la 10 septembrie 1976.
    Art. 11
    Se ratifica Conventia dintre guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind reconstituirea, marcarea si intretinerea liniei de frontiera si a semnelor de frontiera, la frontiera de stat romano-iugoslava, semnata la Belgrad la 15 decembrie 1976.
    Art. 12
    Se ratifica Conventia privind asistenta judiciara in materie civila, comerciala si de statut personal dintre Republica Socialista Romania si Republica Araba Egipt, semnata la Bucuresti la 7 august 1976.
    Art. 13
    Se ratifica Conventia dintre guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Regatului Belgiei pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit si pe avere, semnata la Bucuresti la 14 octombrie 1976.
    Art. 14
    Se ratifica Conventia dintre Republica Socialista Romania si Regatul Belgiei privind extradarea si asistenta judiciara in materie penala, semnata la Bucuresti la 14 octombrie 1976.
    Art. 15
    Se ratifica Conventia dintre guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Republicii Italiene pentru evitarea dublei impuneri in materie de impozite pe venit si pe avere si pentru prevenirea evaziunii fiscale si Protocolul aditional la aceasta conventie, semnate la Bucuresti la 14 ianuarie 1977.
    Art. 16
    Se ratifica Conventia dintre guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Republicii Franceze privind incurajarea, protejarea si garantarea reciproca a investitiilor, incheiata la Paris la 16 decembrie 1976.
    Art. 17
    Se ratifica Conventia dintre guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Republicii Franceze privind asigurarile sociale, incheiata la Paris la 16 decembrie 1976.
    Art. 18
    Se ratifica intelegerea intervenita la 12 noiembrie 1976, prin schimb de note, intre Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Socialiste Romania si Ambasada Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste la Bucuresti, privind punerea de acord a textelor, in limba romana si in limba rusa, ale art. 59 din Tratatul dintre guvernul Republicii Populare Romane si guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste privind regimul frontierei de stat romano-sovietice, colaborarea si asistenta mutuala in problemele de frontiera, semnat la Bucuresti la 27 februarie 1961.
    Art. 19
    Se accepta amendamentele la articolele 34 si 55, precum si la articolele 24 si 25, din Constitutia Organizatiei Mondiale a Sanatatii, ratificata prin Decretul nr. 51/1948, amendamente adoptate la 22 mai 1973 si 17 mai 1976 de catre a XXVI-a si, respectiv, a XXIX-a Adunare mondiala a sanatatii.
    Art. 20
    Se accepta amendamentele la Conventia internationala pentru ocrotirea vietii omenesti pe mare, incheiata la Londra la 17 iunie 1960, la care Republica Socialista Romania a aderat prin Decretul nr. 773/1966, amendamente adoptate prin Rezolutia A. 205 (VII) din 12 octombrie 1971 a Adunarii Organizatiei Maritime Consultative Interguvernamentale.
    Art. 21
    Se accepta amendamentele la Conventia privind crearea Organizatiei Maritime Consultative Interguvernamentale, incheiata la Geneva la 6 martie 1948, la care Republica Socialista Romania a aderat prin Decretul nr. 114/1965, amendamente adoptate la cea de a V-a sesiune extraordinara si a IX-a sesiune ordinara ale Adunarii Organizatiei Maritime Consultative Interguvernamentale prin rezolutiile A. 315 (ES. V) din 17 octombrie 1974 si A. 358 (IX) din 14 noiembrie 1975.
    Art. 22
    Se ratifica Planul de colaborare in domeniul sanatatii publice dintre Ministerul Sanatatii al Republicii Socialiste Romania si Ministerul Sanatatii Publice al Republicii Arabe Siriene, semnat la Bucuresti la 29 iunie 1976.

                    NICOLAE CEAUSESCU
                    Presedintele
                    Republicii Socialiste Romania


             ACORD PE TERMEN LUNG
de cooperare economica, industriala si tehnologica intre guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Republicii Finlanda

    Guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Republicii Finlanda,
    recunoscand importanta dezvoltarii relatiilor economice dintre cele doua tari,
    dorind sa aduca o noua contributie la dezvoltarea si diversificarea relatiilor economice reciproce pe o baza de durata si reciproc avantajoasa,
    dorind sa foloseasca mai eficient posibilitatile create de potentialul economic si progresul tehnic din cele doua tari prin intensificarea cooperarii economice, industriale si tehnologice pe care ele o considera de o mare importanta pentru dezvoltarea relatiilor lor economice,
    recunoscand importanta acordurilor pe termen lung, menite sa creeze perspective ferme si de durata pentru cooperarea lor economica,
    luand in considerare:
    - Acordul comercial pe termen lung dintre Republica Socialista Romania si Republica Finlanda, semnat la Helsinki la 28 septembrie 1970, si Protocolul aditional la acest acord, semnat la Bucuresti 21 martie 1973;
    - Acordul de cooperare economica, industriala si tehnica dintre guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Republicii Finlanda, semnat la Bucuresti la 25 septembrie 1969, si rezultatele obtinute in diferite domenii de cooperare,
    luand in consideratie prevederile Acordului general pentru tarife si comert si participarea partilor contractante la acesta,
    au convenit urmatoarele:

    Art. 1
    Partile contractante vor dezvolta pe mai departe cooperarea economica, industriala si tehnologica intre cele doua tari, in scopul de a contribui la largirea sau diversificarea relatiilor lor economice reciproce.
    Art. 2
    In conformitate cu scopul si obiectivele prezentului acord, partile contractante isi vor acorda, in relatiile lor reciproce de cooperare economica, industriala si tehnologica, tratamentul natiunii celei mai favorizate.
    Art. 3
    Conform legilor si reglementarilor in vigoare in tarile respective, partile contractante isi vor acorda reciproc toate facilitatile posibile, cu scopul de a incuraja cooperarea economica, industriala si tehnologica intre intreprinderile si organizatiile lor respective.
    Art. 4
    Partile contractante considera ca cooperarea de interes reciproc poate fi efectuata, in mod deosebit, in urmatoarele domenii:
    - minerit si metalurgie;
    - industria metalului si a constructiilor de masini;
    - industriile electronice, electrotehnice si de telecomunicatii;
    - industria chimica;
    - industria usoara;
    - industria alimentara;
    - silvicultura;
    - agricultura,
    precum si in alte domenii care se vor conveni reciproc in cadrul comisiei mixte stabilite in conformitate cu art. 12 al prezentului acord.
    Art. 5
    Cooperarea la care se face referire in art. 4 poate fi realizata, in principal, in urmatoarele forme:
    - construirea, in cooperare, de noi unitati industriale, precum si extinderea si modernizarea celor existente;
    - coproductia, specializarea in productie si in vanzarea marfurilor;
    - schimb de know-how, de informatii tehnice, de patente si licente;
    - schimb de specialisti si de bursieri;
    - cercetari comune in domeniul stiintei aplicate, in vederea aplicarii rezultatelor in productia industriala;
    - schimb de experienta in domeniul standardizarii si in alte domenii care se vor conveni reciproc;
    - alte forme de cooperare care vor fi convenite de partile contractante.
    Art. 6
    Partile contractante vor promova realizarea de proiecte de cooperare intre intreprinderile si organizatiile competente din cele doua tari.
    Conditiile pentru obiectivele de cooperare realizate in cadrul acestui acord vor fi convenite prin contracte, inclusiv contracte si aranjamente pe termen lung, care vor fi incheiate intre organizatiile si intreprinderile romanesti si finlandeze.
    Art. 7
    Partile contractante vor facilita si promova, de asemenea, cooperarea dintre intreprinderile si organizatiile celor doua tari, pentru realizarea de obiective pe terte piete.
    Art. 8
    Partile contractante vor promova contacte intre organele competente din domeniul planificarii, pentru o mai buna cunoastere a posibilitatilor de cooperare pe termen lung dintre cele doua tari.
    Art. 9
    Avand in vedere necesitatea aranjamentelor financiare corespunzatoare pentru dezvoltarea cooperarii economice, industriale si tehnologice, partile contractante subliniaza importanta asigurarii celor mai avantajoase conditii financiare posibile in cadrul aranjamentelor respective care vor fi incheiate intre organele competente, in conformitate cu legile si reglementarile in vigoare in cele doua tari.
    Art. 10
    In vederea unei mai bune cunoasteri reciproce a posibilitatilor dezvoltarii cooperarii economice, industriale si tehnologice, partile contractante vor incuraja participarea intreprinderilor si organizatiilor din ambele tari la targuri, expozitii sau simpozioane internationale organizate pe teritoriul celeilalte parti, asigurand expozantilor celeilalte parti cele mai bune conditii posibile de participare la asemenea evenimente.
    Art. 11
    Platile pentru marfuri si servicii, in baza acestui acord, vor fi efectuate in conformitate cu prevederile acordurilor in vigoare dintre cele doua tari.
    Art. 12
    Pentru indeplinirea acestui acord, partile contractante vor constitui o comisie mixta guvernamentala, compusa din reprezentantii autoritatilor competente ale celor doua tari si reprezentantii organizatiilor, asociatiilor si intreprinderilor interesate.
    Comisia va examina periodic stadiul dezvoltarii cooperarii bilaterale. Va intocmi programe concrete pentru dezvoltarea in continuare a cooperarii economice, industriale si tehnologice si va identifica noi obiective de cooperare atat pe baza bilaterala, precum si pe terte piete.
    Va lua in considerare orice alte probleme care pot aparea in indeplinirea acestui acord.
    Comisia poate stabili grupe de lucru pentru examinarea problemelor specifice ale cooperarii.
    Comisia se va intruni periodic, alternativ in Romania si Finlanda.
    Art. 13
    Prezentul acord va intra in vigoare la 30 de zile de la data ultimei notificari privind aprobarea sa de catre autoritatile competente din cele doua tari.
    Acordul va fi in vigoare pentru o perioada de 10 ani si va ramane in vigoare, in mod automat, de la an la an, in afara de cazul in care una dintre partile contractante va informa in scris cealalta parte contractanta, cu 6 luni inaintea terminarii fiecarui an care urmeaza, despre intentia sa asupra incetarii valabilitatii acestui acord.
    Art. 14
    Incetarea valabilitatii acestui acord nu va afecta executarea contractelor si a angajamentelor incheiate, in cadrul acestui acord, intre organizatiile, institutiile si intreprinderile economice ale celor doua parti contractante.
    Incheiat la Helsinki la 3 septembrie 1976, in doua exemplare originale, in limbile romana, finlandeza si engleza, toate textele fiind in mod egal autentice. In cazul unor diferente de interpretare, textul englez este cel decisiv.

              Pentru guvernul
              Republicii Socialiste Romania,
              Ion Patan

              Pentru guvernul
              Republicii Finlanda,
              Arvo Rytkonen

                     ACORD COMERCIAL
intre guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Republicii Democrate Populare Laos

    Republica Socialista Romania si Republica Democrata Populara Laos, denumite mai jos parti contractante,
    dorind sa largeasca cooperarea si relatiile prietenesti existente intre cele doua tari, pe baza principiilor egalitatii in drepturi, independentei si suveranitatii nationale, neamestecului in treburile interne si avantajului reciproc,
    dorind, ca tari in curs de dezvoltare, sa intareasca relatiile comerciale si economice dintre ele in conformitate cu necesitatile si obiectivele lor de dezvoltare si comerciale si pe baza egalitatii si avantajului reciproc,
    avand in vedere respectivele lor drepturi si obligatii internationale si tinand seama de importanta unor conditii de acces mai favorabile pentru produsele lor nationale pe piata celeilalte tari,
    au convenit urmatoarele:

    Art. 1
    Partile contractante vor promova dezvoltarea relatiilor comerciale si economice dintre ele in cadrul prezentului acord si al legilor si reglementarilor in vigoare in fiecare dintre cele doua tari.
    Art. 2
    Cele doua parti isi acorda in mod reciproc, cu efect imediat si neconditionat, tratamentul natiunii celei mai favorizate cu privire la toate problemele legate de schimburile comerciale bilaterale, si anume:
    - taxele vamale si impozitele de orice fel aplicate in legatura cu importul sau exportul de marfuri sau transferurile de fonduri efectuate pentru reglementarea importurilor si exporturilor;
    - metodele de percepere a unor tarife si impozite, precum si cu privire la ansamblul reglementarilor si formalitatilor aferente importurilor si exporturilor.
    De asemenea, fiecare parte contractanta va acorda produselor originare ale celeilalte parti contractante tratamentul natiunii celei mai favorizate in toate problemele referitoare la:
    - taxele interne sau alte impozite interne de orice fel aplicate pentru sau in legatura cu marfurile importate;
    - toate legile, reglementarile si formalitatile care afecteaza vanzarea interna, oferta pentru vanzare, cumparare, transportul, distribuirea sau folosirea marfurilor importate pe teritoriul uneia dintre partile contractante, precum si la reglementarile cantitative privind amestecul, prelucrarea sau utilizarea, in cantitati sau proportii determinate, a anumitor produse.
    Orice avantaj, favoare, privilegiu sau scutire care a fost acordata sau va putea fi acordata in viitor de catre oricare parte contractanta, pentru orice produs al unei terte tari in legatura cu prevederile de mai sus, se va acorda imediat si neconditionat si produselor originare de acelasi fel ale celeilalte parti contractante, indiferent de nationalitatea carausului, in virtutea acordarii reciproce a tratamentului natiunii celei mai favorizate.
    Dispozitiile acestui articol nu se vor aplica avantajelor, scutirilor si privilegiilor pe care:
    a) fiecare dintre partile contractante le-a acordat sau le va acorda tarilor limitrofe, in scopul facilitarii comertului de frontiera;
    b) fiecare dintre partile contractante le-a acordat sau le va acorda conform G.A.T.T., ca urmare a participarii la zone de comert liber, uniuni vamale.
    Art. 3
    Livrarile de marfuri intre cele doua tari se vor efectua pe baza de protocoale anuale incheiate intre ministerele interesate din cele doua tari.
    Art. 4
    Schimburile de marfuri in cadrul acestui acord se vor efectua prin incheierea de contracte intre persoane juridice romane si persoane juridice si fizice laotiene, care, potrivit legislatiei interne a fiecareia dintre partile contractante, sunt autorizate sa efectueze operatiuni de comert exterior.
    In vederea desfasurarii comertului reciproc avantajos, autoritatile competente din cele doua tari vor elibera licentele de import si export necesare, in conformitate cu legile si reglementarile in vigoare in fiecare dintre tarile lor.
    Preturile marfurilor schimbate in cadrul acestui acord se vor stabili in raport cu preturile de pe piata mondiala.
    Art. 5
    Toate platile provenind din schimbul de marfuri si servicii, cooperare economica, precum si orice alte plati intre cele doua tari, vor fi efectuate in devize liber convertibile, in conformitate cu legile si reglementarile din fiecare dintre cele doua tari.
    Art. 6
    Ambele parti contractante vor incuraja si facilita incheierea de contracte pe termen lung privind importurile si exporturile, intre sau prin organizatiile si intreprinderile guvernamentale ale tarilor lor, pe baza obiectivelor comerciale de dezvoltare ale fiecarei tari.
    Art. 7
    Fiecare parte contractanta se angajeaza sa acorde cetatenilor, firmelor, companiilor si organizatiilor economice ale celeilalte parti protectia inventiilor, marcilor de fabrica si marcilor de comert, in conformitate cu prevederile conventiilor internationale in acest domeniu.
    Art. 8
    Fiecare parte contractanta va excepta de la plata taxelor vamale sau oricare alte obligatii fiscale urmatoarele marfuri de origine din tara partenera celeilalte parti contractante:
    a) mostrele comerciale care nu sunt destinate vanzarii;
    b) cataloage, liste de preturi, brosuri si alte materiale de propaganda comerciala, inclusiv filme asupra marfurilor oferite spre vanzare pe piata tarii importatoare;
    c) marfuri si materiale pentru targurile si expozitiile permanente sau temporare sau alte marfuri, cat timp acestea nu sunt destinate vanzarii;
    d) ambalaj marcat, importat pentru a fi umplut, ca si ambalajul continand obiecte importate si care trebuie returnat la expirarea unei perioade convenite conform reglementarilor interne ale fiecarei parti contractante in acest domeniu;
    c) piese de schimb livrate gratuit pentru inlocuirea pieselor recunoscute defecte in cursul perioadelor de garantie;
    d) echipamente destinate pentru experimentari, probe si cercetari stiintifice, in conformitate cu programele convenite in prealabil.
    Art. 9
    Partile contractante vor inlesni si promova participarea la targuri si expozitii internationale si la organizarea expozitiilor individuale pe teritoriul fiecarei parti, in conformitate cu legile si reglementarile in vigoare in fiecare dintre cele doua tari.
    Art. 10
    Cu scopul de a promova dezvoltarea relatiilor comerciale intre ambele tari, partile contractante isi acorda posibilitatea de a stabili reprezentante comerciale in capitalele tarilor respective. Statutul, scutirile si alte facilitati ce se vor acorda reprezentantilor comerciali vor fi identice cu cele care se acorda reprezentantilor comerciali ai altor guverne si se vor baza pe principiul reciprocitatii, in conformitate cu practica internationala.
    De asemenea, partile contractante vor incuraja si facilita trimiterea de tehnicieni si experti ai organizatiilor sau firmelor dintr-o tara, interesate sa intre in raporturi comerciale cu organizatii sau firme din cealalta tara.
    Art. 11
    Cele doua parti declara ca garanteaza si recunosc deciziile instantelor de arbitraj care au fost desemnate de comun acord cu partenerii care incheie contracte comerciale in cadrul prezentului acord, precum si executarea lor.
    Executarea deciziilor arbitrale se va face in conformitate cu legislatia tarii in care are loc executarea.
    Art. 12
    Prezentul acord este valabil pentru o perioada de 5 ani de la data semnarii sale si va fi prelungit pe perioade de cate un an, prin tacita reconditiune, atat timp cat oricare dintre parti nu il va denunta in scris cu 3 luni inaintea datei expirarii perioadei respective.
    In cazul expirarii acestui acord, prevederile sale vor continua sa se aplice obligatiilor neindeplinite din contractele incheiate in cadrul si in timpul valabilitatii acestuia.
    Art. 13
    Prezentul acord va fi supus aprobarii autoritatilor competente din cele doua tari si va intra in vigoare provizoriu la data semnarii sale si definitiv la data ultimei notificari a aprobarii sau ratificarii prezentului acord de catre cele doua parti.
    Incheiat la Bucuresti la 23 septembrie 1976, in limbile romana, laotiana si franceza, toate textele fiind egal autentice.
    In caz de interpretari diferite, textul in limba franceza va fi text de referinta.

                   Pentru guvernul
                   Republicii Socialiste Romania,
                   George Macovescu

                   Pentru guvernul
                   Republicii Democrate Populare Laos,
                   Sanan Southichak


                     ACORD
de cooperare economica si tehnico-stiintifica intre guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Republicii Democrate Populare Laos

    Guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Republicii Democrate Populare Laos, denumite parti contractante,
    animate de dorinta de a dezvolta si promova cooperarea economica si industriala intre cele doua tari,
    pe baza principiilor egalitatii in drepturi, independentei si suveranitatii nationale, neamestecului in treburile interne si avantajului reciproc,
    recunoscand utilitatea acordurilor pe termen lung, capabile sa creeze bazele unei cooperari economice si industriale trainice,
    au convenit cele ce urmeaza:

    Art. 1
    Partile contractante vor promova, in conformitate cu legile si reglementarile lor interne, cooperarea economica si tehnico-stiintifica pe termen lung intre intreprinderile si organizatiile economice romanesti si organizatiile si firmele economice laotiene, in domenii de interes reciproc.
    Cooperarea economica si tehnico-stiintifica se va referi la proiectele mentionate in anexa la prezentul acord si la orice alte proiecte asupra carora se va conveni de catre cele doua parti.
    Art. 2
    Partile contractante isi acorda reciproc si neconditionat, in relatiile lor reciproce de cooperare economica si tehnico-stiintifica, tratamentul natiunii celei mai favorizate.
    Art. 3
    Termenele, preturile, conditiile de livrare si de plata, precum si celelalte obligatii ale fiecarei parti, pentru livrarile reciproce in cadrul actiunilor de cooperare, vor fi stabilite in contractele care se vor incheia intre organizatiile desemnate de cele doua parti.
    Art. 4
    Partile contractante convin ca plata livrarilor reciproce efectuate de Republica Socialista Romania si Republica Democrata Populara Laos sa se faca in valuta liber convertibila, in conformitate cu reglementarile valutare in vigoare in fiecare tara.
    Art. 5
    In scopul realizarii prevederilor art. 1, Republica Socialista Romania va livra in Republica Democrata Populara Laos instalatii industriale, materiale si echipamente de fabricatie romaneasca, va efectua studii, cercetari, exploatari sau constructii, va livra proiecte si documentatii, va asigura asistenta tehnica pentru montajul si punerea in functiune a masinilor si instalatiilor livrate si va asigura instruirea tehnica a personalului din Republica Democrata Populara Laos, care va fi folosit la exploatarea obiectivelor respective.
    Art. 6
    Partile vor stabili - de comun acord - prin contracte incheiate intre institutiile si organizatiile interesate din cele doua tari, masurile ce urmeaza a fi luate de catre tara beneficiara de asistenta tehnica, in vederea asigurarii conditiilor corespunzatoare de munca si de viata pentru persoanele (colectivele) trimise sa acorde asistenta tehnica, precum si pentru membrii de familie ai acestora.
    Art. 7
    Cele doua parti garanteaza plata contravalorii livrarilor si serviciilor mentionate in art. 4 si 5.
    In acest scop, bancile de comert exterior din cele doua tari vor incheia un aranjament bancar in legatura cu aducerea la indeplinire a prevederilor prezentului acord.
    Art. 8
    Cele doua parti isi vor acorda, reciproc, in cadrul reglementarilor in vigoare in cele doua tari, licentele si autorizatiile privind livrarile si prestatiile de servicii care se vor efectua in cadrul prezentului acord, potrivit conditiilor ce vor fi convenite prin contractele ce se vor incheia intre organizatiile desemnate de cele doua parti.
    Art. 9
    Partile contractante convin ca, in viitor, sa angajeze negocieri privind incheierea unui acord pentru protejarea si garantarea reciproca a investitiilor si a unui acord privind evitarea dublei impuneri asupra veniturilor.
    Art. 10
    Partile contractante garanteaza, in legatura cu investitiile de capital, liberul transfer al capitalului, al beneficiilor realizate, al ratelor de credit si dobanzilor aferente, al produsului lichidarii sau instrainarii, dupa indeplinirea prevederilor legale existente in tara pe teritoriul careia s-a efectuat investitia si a altor obligatii ce rezulta din documentele de aprobare a investitiei.
    Art. 11
    Documentatia tehnica si orice informatii transmise de catre organizatiile uneia dintre partile contractante organizatiilor celeilalte parti contractante in legatura cu livrarile, punerea in functiune si functionarea obiectivelor convenite in conformitate cu prezentul acord, vor fi utilizate numai de catre partea contractanta care le-a primit si nu vor fi transmise unei terte tari decat cu acordul celeilalte parti contractante.
    Art. 12
    Partile contractante convin sa constituie o comisie mixta de cooperare economica si tehnico-stiintifica, care sa actioneze pentru punerea in aplicare a prevederilor prezentului acord si pentru dezvoltarea relatiilor de colaborare si cooperare dintre cele doua tari.
    Comisia se va intruni, alternativ, pe teritoriul Republicii Socialiste Romania si pe teritoriul Republicii Democrate Populare Laos, dupa necesitati, la datele ce vor fi stabilite de comun acord intre cele doua parti.
    Art. 13
    Prezentul acord se incheie pe o perioada de 10 ani va fi reinnoit, prin tacita reconductiune, pentru noi perioade de cate un an, daca nici una dintre parti nu il va denunta cu un preaviz de 3 luni.
    Art. 14
    Dispozitiile prezentului acord vor continua sa se aplice si dupa expirarea sa la toate contractele dintre organizatiile competente din cele doua tari, incheiate in baza sa anterior expirarii valabilitatii acestuia.
    Art. 15
    Problemele de interpretare a prevederilor prezentului acord vor fi solutionate prin negocieri directe intre partile contractante.
    Art. 16
    Prezentul acord va intra in vigoare la data ultimei notificari pe care partile si-o fac reciproc cu privire la indeplinirea formalitatilor de ratificare.
    Incheiat la Bucuresti la 23 septembrie 1976, in doua exemplare in limba romana, limba laotiana si franceza, toate textele fiind egal autentice.
    In caz de interpretari diferite, textul in limba franceza va fi text de referinta.

                 Pentru guvernul
                 Republicii Socialiste Romania,
                 George Macovescu

                 Pentru guvernul
                 Republicii Democrate Populare Laos,
                 Sanan Southichak


    ANEXA 1

                         LISTA
                  domeniilor de cooperare
    1. In domeniul minier si petrolier:
    - cercetarea, prospectarea si exploatarea unor zacaminte de petrol;
    - valorificarea de substante minerale utile.
    2. Industria de prelucrare a lemnului.
    3. Instalatii pentru producerea de materiale de constructii:
    - fabrici de ciment;
    - fabrici de caramizi.

                      ACORD PE TERMEN LUNG
de cooperare economica, industriala si tehnica intre Republica Socialista Romania si Statele Unite ale Americii

    Guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Statelor Unite ale Americii,
    luand act cu satisfactie de dezvoltarea favorabila a relatiilor economice dintre cele doua tari,
    hotarate sa promoveze cooperarea economica, industriala si tehnica intre cele doua tari, pe baza principiilor dreptului international, ale respectarii independentei si suveranitatii nationale, egalitatii in drepturi, neamestecului in treburile interne si avantajului reciproc,
    tinand seama de caracteristicile si potentialul economic al celor doua tari si de stadiul diferit al dezvoltarii lor economice,
    dorind sa asigure extinderea continua si diversificarea cooperarii economice, industriale si tehnice si furnizarea de informatii care sa faciliteze o astfel de cooperare,
    dorind sa dezvolte prevederile Declaratiei comune privind cooperarea economica, industriala si tehnologica dintre Republica Socialista Romania si Statele Unite ale Americii, din 5 decembrie 1973, si tinand seama de prevederile Acordului privind relatiile comerciale dintre Republica Socialista Romania si Statele Unite ale Americii, din 2 aprilie 1975,
    hotarate sa promoveze in relatiile lor obiectivele Actului final al Conferintei pentru securitate si cooperare in Europa si sa dea efect deplin tuturor prevederilor acestuia, inclusiv celor referitoare la cooperarea economica, stiintifica si tehnica,
    considerand ca extinderea si dezvoltarea cooperarii intre firme, intreprinderi si organizatii economice din Republica Socialista Romania si Statele Unite ale Americii vor servi interesele ambelor tari si popoare,
    au convenit urmatoarele:

    Art. 1
    1. Partile vor lua toate masurile corespunzatoare pentru a facilita cooperarea economica, industriala si tehnica intre firmele, intreprinderile si organizatiile economice, inclusiv cele mici si mijlocii, cu respectarea legilor si reglementarilor aplicabile in cele doua tari.
    2. Partile se vor stradui sa asigure ca firmele, intreprinderile si organizatiile economice ale uneia dintre tari si reprezentantii acestora cu resedinta in sau in vizita in cealalta tara, in scopuri legate de acest acord, sa aiba conditii corespunzatoare de lucru, inclusiv acces la facilitatile ce se cer pentru realizarea expeditiva a afacerilor lor, cu respectarea legilor si reglementarilor aplicabile.
    3. Marfurile produse prin aranjamente de cooperare pe teritoriul uneia dintre parti, cand sunt importate pe teritoriul celeilalte parti, vor fi tratate in conformitate cu prevederile respective ale Acordului privind relatiile comerciale din 2 aprilie 1975, pe perioada cat acele prevederi raman aplicabile, sau altfel prevazut de legile si reglementarile aplicabile.
    4. Nici una dintre parti nu va lua masuri nerezonabile care ar afecta drepturile contractuale si alte drepturi dobandite in mod legal pe teritoriul sau de cetatenii, firmele, intreprinderile si organizatiile economice ale celeilalte parti.
    5. Cu exceptia unor scopuri de utilitate publica, bunurile apartinand cetatenilor, companiilor si organizatiilor economice ale unei tari nu vor fi expropriate de cealalta tara si nici nu vor fi expropriate fara plata unei compensatii prompte, adecvate si efective.
    6. Fiecare parte este de acord sa faciliteze, in cea mai mare masura posibila, in conformitate cu legislatia sa, toate calatoriile persoanelor angajate in activitati conforme obiectivelor acestui acord.
    Art. 2
    1. Actiunile de cooperare se vor realiza pe baza de intelegeri contractuale intre firmele, intreprinderile si organizatiile economice din cele doua tari, in conformitate cu legile si reglementarile in vigoare in ambele tari. Astfel de contracte se vor incheia, in general, in conditiile uzitate in practica internationala si se pot referi la distribuiri si transferuri de beneficii, participari la administratie si proceduri de protejare a resurselor angajate, de fiecare partener, in aranjamentele de cooperare, inclusiv in societati mixte.
    Principiile generale pentru dezvoltarea si desfasurarea activitatilor de cooperare sunt enumerate in anexa nr. 1 la acest acord.
    2. Astfel de actiuni de cooperare pot include:
    - participarea in comun la construirea de noi unitati industriale si extinderea si modernizarea celor existente in ambele tari;
    - participarea in comun, inclusiv prin constituirea de societati mixte, a firmelor, intreprinderilor si organizatiilor economice ale celor doua parti, in producerea si comercializarea de bunuri si servicii;
    - cumpararea, vanzarea si inchirierea de masini si utilaje;
    - cumpararea si vanzarea de materiale industriale, agricole si bunuri de consum;
    - cumpararea, vanzarea, licentierea sau schimburi comerciale de drepturi de brevete, informatii tehnice sau know-how, precum si oferirea de servicii tehnice, inclusiv pregatirea si schimbul de specialisti si tehnicieni - toate in conformitate cu legile, reglementarile si procedurile, asigurand ca astfel de aranjamente sunt reciproc avantajoase;
    - stabilirea si functionarea de oficii si reprezentante ale firmelor, intreprinderilor si organizatiilor economice din cele doua tari;
    - cumpararea si vanzarea de servicii, inclusiv participarea integrala si echitabila a firmelor, intreprinderilor si organizatiilor economice ale ambelor parti in operatiuni bancare; asigurari, inclusiv asigurari maritime si aeriene; alte servicii financiare;
    - alte activitati si forme de cooperare care pot fi convenite reciproc intre participantii din cele doua tari.
    3. Fiecare parte va ajunge la decizii privind licentele de export, cat mai operativ posibil, in cadrul procedurilor sale administrative stabilite si in conformitate cu legile, reglementarile si intelegerile sale internationale.
    4. Cele doua parti vor facilita, in mod corespunzator, cooperarea dintre firmele, intreprinderile si organizatiile economice din cele doua tari pe terte piete.
    5. In scopul incurajarii dezvoltarii serviciilor bancare pentru sprijinirea cooperarii economice, industriale si tehnice, fiecare parte va facilita, unde este posibil, constituirea si functionarea pe teritoriul sau de institutii bancare de catre firme, intreprinderi si organizatii economice ale celeilalte parti, in asociere cu intreprinderile si organizatiile economice locale sau individual.
    6. Toate tranzactiile financiare se vor efectua in dolari S.U.A. sau orice alte valute liber convertibile, convenite reciproc de catre cetateni, firme, intreprinderi si organizatii economice, daca nu au convenit altfel.
    7. Partile convin sa incurajeze si sa faciliteze accelerarea negocierilor intre firme, intreprinderi si organizatii economice din cele doua tari, astfel ca actiunile de cooperare sa poata fi realizate in termene cat mai scurt posibile si sa se mareasca posibilitatile pentru examinarea de noi domenii de cooperare.
    8. Sectoarele mentionate in anexa nr. 2 au fost identificate ca fiind domenii de interes deosebit pentru dezvoltarea cooperarii economice, industriale si tehnice intre firmele, intreprinderile si organizatiile economice din cele doua tari.
    Art. 3
    1. Partile vor lua toate masurile corespunzatoare care sa faciliteze incheierea de contracte pentru activitati de cooperare intre firme, intreprinderi si organizatii economice din cele doua tari.
    2. Cele doua parti vor acorda utilajelor, materialelor si componentelor importate temporar, pentru scopuri ce rezulta din contracte privind activitatea de cooperare, aceleasi scutiri de taxele vamale si alte taxe si restrictii care sunt acordate utilajelor, materialelor si componentelor similare din oricare alta tara, in limitele permise de legile si reglementarile in vigoare.
    3. Luand in considerare importanta finantarii pentru dezvoltarea cooperarii economice, industriale si tehnice, caracteristicile specifice ale fiecarui caz, legile, reglementarile si intelegerile internationale ale fiecarei tari, partile sunt de acord ca asemenea finantari, care vor fi acordate de ele, trebuie sa se bucure de conditiile cele mai favorabile posibil.
    Art. 4
    In scopul sprijinirii firmelor, intreprinderilor si organizatiilor economice in stabilirea domeniilor si actiunilor cu cele mai mari posibilitati sa asigure o baza pentru contracte reciproc avantajoase, fiecare parte, in conformitate cu legile, reglementarile si procedurile sale, de la caz la caz, va furniza, la cererea persoanelor, firmelor, intreprinderilor si organizatiilor economice ale celeilalte parti sau la cererea celeilalte parti, informatii economice, comerciale si statistice utile pentru elaborarea previziunilor de piata si dezvoltarii cooperarii economice, industriale si tehnice.
    Astfel de informatii vor include, dar nu se vor limita la:
    - toate datele statistice referitoare la productie, venit national, buget, consum, productivitate, comert exterior si transferul de tehnologie, necesare pentru realizarea obiectivelor acestui acord;
    - alte informatii necesare pentru evaluarea adecvata a proiectelor de cooperare, inclusiv informatii privind legi, reglementari si proceduri administrative. Astfel de informatii se pot referi, intre altele, la comert interior si exterior, inclusiv transfer de tehnologie, retributia muncii si activitati bancare si financiare, inclusiv cursurile de schimb aplicabile bunurilor si serviciilor necesare activitatilor de cooperare;
    - liste curente, repertoare si descrieri ale firmelor, intreprinderilor si organizatiilor interesate in comertul exterior, precum si alte informatii folositoare pentru stabilirea de contacte comerciale, inclusiv cataloage periodice si materiale de promovare ale unor astfel de firme, intreprinderi si organizatii economice.
    Art. 5
    1. Comisia economica mixta romano-americana, infiintata in conformitate cu Declaratia comuna privind cooperarea economica, industriala si tehnica, din 5 decembrie 1973, va urmari punerea in practica a acestui acord.
    2. In acest scop, atributiile Comisiei economice mixte romano-americane sunt urmatoarele:
    - sa examineze periodic dezvoltarea cooperarii economice, industriale si tehnice dintre cele doua tari;
    - sa faciliteze extinderea si diversificarea cooperarii economice, industriale si tehnice intre cele doua tari, pe baza de avantaj reciproc, si sa identifice noi domenii de cooperare;
    - sa efectueze cu regularitate un schimb de pareri si informatii cu privire la dezvoltarea cooperarii economice, industriale si tehnice si la extinderea reciproca a facilitatilor de afaceri; si
    - sa examineze alte probleme legate de aplicarea acestui acord.
    3. Comisia poate constitui grupe temporare de lucrari in diverse domenii in care apar necesare, pentru scopuri referitoare la prezentul acord.
    4. Comisia mixta poate facilita constituirea de grupe mixte consultative, compuse din reprezentantii firmelor, intreprinderilor si organizatiilor economice din cele doua tari, in probleme de interes special referitoare la acest acord.
    Art. 6
    Prevederile acestui acord nu vor afecta drepturile si obligatiile partilor decurgand din alte acorduri sau intelegeri.
    Incetarea valabilitatii acestui acord nu va afecta valabilitatea contractelor sau intelegerilor in vigoare la data incetarii acestui acord intre persoane, firme, intreprinderi si organizatii economice ale celor doua tari sau incheiate intre cele doua parti.
    Art. 7
    Acest acord va intra in vigoare la data la care ambele parti au primit notificarea scrisa asupra aprobarii lui de catre cealalta parte.
    Acest acord va ramane in vigoare 10 ani. Dupa aceasta, va fi extins automat pe perioade succesive de un an, daca nici una dintre parti nu il denunta la sfarsitul perioadei de 10 ani sau al oricarei perioade succesive de un an, printr-o notificare scrisa catre cealalta parte, cu 6 luni inainte.
    Confirmind cele de mai sus, reprezentantii autorizati ai partilor au semnat prezentul acord.
    Incheiat la Bucuresti la 21 noiembrie 1976, in doua exemplare originale in limbile romana si engleza, ambele texte avand aceeasi valabilitate.

               Pentru guvernul
               Republicii Socialiste Romania,
               Ion Patan

               Pentru guvernul
               Statelor Unite ale Americii
               Elliot L. Richardson


    ANEXA 1

    Partile recunosc oportunitatea principiilor generale pentru dezvoltarea si desfasurarea activitatilor de cooperare, asa cum sunt enumerate in art. 2 al acestui acord, in care persoane, firme, intreprinderi si organizatii economice ale unei parti pot participa pe teritoriul celeilalte. In acest scop, partile recomanda urmatoarele principii, in conformitate cu legile si reglementarile in vigoare pe teritoriul partii in care se desfasoara asemenea activitati de cooperare:
    1. Astfel de persoane, firme, intreprinderi si organizatii economice ale uneia dintre parti, in conformitate cu legile si reglementarile aplicabile si cu acordurile dintre parti, vor avea dreptul:
    a) sa fie libere sa transfere in strainatate, fara restrictii si taxe discriminatorii si in conditiile stipulate intre participanti, beneficiile si valoarea participarii la capital, a drepturilor rezultand din distribuirea activelor dupa dizolvare si lichidare si a tuturor celorlalte drepturi care le revin, dupa plata impozitelor, taxelor, contributiilor pentru asigurari sociale si satisfacerea altor obligatii legale si contractuale;
    b) sa verifice executarea intocmai a tuturor obligatiilor contractuale;
    c) sa includa in contractele de cooperare masuri care sa faciliteze angajarea si compensarea personalului local necesar pentru indeplinirea obligatiilor rezultand din actiunile de cooperare, in conformitate cu legile si reglementarile in vigoare in fiecare tara;
    d) sa procure instalatii, utilaje si materiale necesare pentru actiunile de cooperare din surse interne sau straine, pe baza de competitivitate;
    e) sa aiba acces la serviciile si facilitatile necesare pentru realizarea afacerilor si care sa nu fie mai putin favorabile decat cele acordate firmelor, intreprinderilor si organizatiilor economice ale oricarei terte tari;
    f) sa contacteze si sa lucreze cu oficialitati si personal tehnic corespunzator al firmelor, intreprinderilor si organizatiilor economice ale celeilalte parti angajate in activitati de cooperare, inclusiv - in caz de necesitate - furnizori de servicii, produse si componente pentru activitati de cooperare si beneficiari ai bunurilor produse prin asemenea activitati de cooperare;
    g) sa se bucure de drepturi si facilitati nu inferioare celor acordate reprezentantelor prin prevederile anexei nr. 2(I) la Acordul privind relatiile comerciale, din 2 aprilie 1975, dintre cele doua parti; si
    h) sa exercite alte drepturi si sa execute obligatiile convenite intre participantii celor doua tari in contractele lor.
    2. Partile recomanda ca firmele, intreprinderile si organizatiile economice sa ia in considerare folosirea procedurii de conciliere stabilite de Consiliul Economic Mixt Romano-american.
    Partile recomanda, in continuare, adoptarea arbitrajului in conformitate cu regulile de arbitraj ale Camerei de Comert Internationale de la Paris, pentru reglementarea divergentelor dintre participantii la actiuni de cooperare.
    Un asemenea arbitraj va avea loc intr-o tara - alta decat Statele Unite ale Americii sau Republica Socialista Romania -, care este parte la Conventia pentru recunoasterea si executarea hotararilor arbitrale externe la New York, din 10 iunie 1958. Participantii pot conveni reciproc asupra oricarei alte forme sau loc pentru rezolvarea diferendelor.
    3. Partile sunt de acord ca consultari neoficiale de la guvern la guvern, cu privire la propuneri concrete de proiecte majore de cooperare intre firmele, intreprinderile si organizatiile economice ale celor doua parti sau investitii majore de catre firme, intreprinderi si organizatii economice ale unei parti pe teritoriul celeilalte parti, vor contribui la realizarea obiectivelor acestui acord. Astfel de consultari vor avea loc la cererea uneia dintre parti, inaintea convenirii de aranjamente pentru astfel de activitati.
    4. Partile recomanda, de asemenea, urmatoarele principii generale pentru constituirea si functionarea societatilor mixte pe teritoriul unei parti, care implica participarea la capital de catre firme, intreprinderi si organizatii economice ale celeilalte parti.
    Astfel de societati mixte vor avea dreptul sa angajeze si sa plateasca direct pe salariati, altii decat cei angajati in conducere, conform cu legile si reglementarile in vigoare, la nivele similare cu cele care prevaleaza pe plan local in firme, intreprinderi sau organizatii economice angajate in activitati de afaceri cu profil similar. Firmele, intreprinderile si organizatiile economice care participa la astfel de societati mixte vor avea dreptul ca, in conditiile legilor si reglementarilor in vigoare pe teritoriul partii in care se constituie societatea mixta:
    a) sa participe la beneficii proportional cu participarea lor la capitalul social al societatii;
    b) sa imparta, proportional cu participarea lor la capitalul social, activele rezultate din dizolvarea sau lichidarea societatii mixte;
    c) sa transfere, integral sau partial, valoarea drepturilor care rezulta din participarea la capital, asa cum este prevazut in legile si reglementarile aplicabile si in conformitate cu documentele legale de constituire a societatii;
    d) sa examineze si sa verifice, la cerere, situatia patrimoniului societatii si registrele de evidenta, in conformitate cu documentele legale de constituire a societatii mixte;
    e) sa participe la conducere sau sa fie reprezentate in conducere, in proportie echitabila cu participarea la capitalul societatii mixte, in conformitate cu legile si reglementarile aplicabile;
    f) sa limiteze raspunderea lor pentru obligatiile societatii la valoarea aportului lor la capitalul social;
    g) sa intre in aranjamente privind conducerea societatii mixte, care sa asigure ca conducerea are depline puteri, in conformitate cu legile si reglementarile in vigoare, de a indruma si organiza productia, vanzarile si alte activitati ale societatii; si
    h) sa exercite alte drepturi si sa execute alte obligatii convenite de participantii la societatea mixta, in conformitate cu documentele legale de constituire a societatii.
    5. Partile recomanda ca diferendele intre o parte si o persoana, firma, intreprindere sau organizatie economica a celeilalte parti, care rezulta dintr-o investitie, sa fie supuse spre conciliere sau arbitraj, asa cum se prevede de catre Conventia cu privire la reglementarea diferendelor relative la investitii intre state si persoanele altor state.

    ANEXA 2

    In conformitate cu art. 2 - paragraful 8 - al acestui acord au fost identificate urmatoarele sectoare ca domenii de interes deosebit pentru dezvoltarea cooperarii economice, industriale si tehnice intre firmele, intreprinderile si organizatiile economice din cele doua tari:
    - industria constructiilor de masini;
    - industria electrica si electronica;
    - industria aeronautica;
    - industria chimica si petrochimica;
    - industria petrolului;
    - industria miniera;
    - industria materialelor de constructii;
    - industria usoara;
    - industria alimentara;
    - telecomunicatii;
    - computere si prelucrarea datelor;
    - agricultura;
    - bancar.

                             ACORD
intre guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Statelor Unite ale Americii cu privire la pescuitul in largul coastelor Statelor Unite

    Guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Statelor Unite ale Americii,
    considerand interesul lor comun pentru administrarea rationala, conservarea si utilizarea optima a stocurilor de peste in largul coastelor Statelor Unite,
    recunoscand ca Statele Unite au instituit o zona de conservare a resurselor piscicole de 200 mile marine de la coastele sale, in cuprinsul careia Statele Unite exercita autoritatea de administrare a resurselor piscicole asupra tuturor speciilor de peste si ca Statele Unite exercita, de asemenea, aceasta autoritate asupra resurselor vii ale platoului continental apartinand Statelor Unite si speciilor anadrome de peste care isi au originea in Statele Unite, pretutindeni in zona lor de migrare,
    dornice sa stabileasca conditii rezonabile cu privire la resursele piscicole de interes comun, asupra carora Statele Unite exercita autoritatea de administrare,
    au convenit asupra urmatoarelor:

    Art. 1
    Scopul prezentului acord il constituie asigurarea conservarii efective, utilizarea optima si administrarea rationala a resurselor piscicole de interes reciproc din largul coastelor Statelor Unite si stabilirea unei intelegeri comune a principiilor si procedurilor in baza carora cetatenii si navele Republicii Socialiste Romania pot practica pescuitul resurselor vii, asupra carora Statele Unite exercita autoritatea de administrare a resurselor piscicole in conformitate cu prevederile legilor Statelor Unite.
    Art. 2
    In sensul prezentului acord, termenii:
    1. resurse vii asupra carora Statele Unite exercita autoritatea de administrare a resurselor piscicole inseamna toti pestii din zona Statelor Unite de conservare a resurselor piscicole, cu exceptia speciilor migratoare de larg, a tuturor speciilor anadrome de peste care se reproduc in apele dulci sau in estuarele Statelor Unite si migreaza in apele oceanului, pretutindeni in zona lor de migratie, si a tuturor resurselor vii ale platoului continental apartinand Statelor Unite;
    2. peste inseamna toti pestii cu aripioare, molustele, crustaceele si orice alta forma de animal sau vietate marina, altele decat mamiferele marine, pasarile si speciile migratoare de larg;
    3. resurse piscicole inseamna:
    a) unu sau mai multe stocuri de peste care pot fi considerate ca o unitate in scopurile conservarii si administrarii si care sunt identificate pe baza caracteristicilor geografice, stiintifice, tehnice, economice si recreative; si
    b) orice activitate de pescuit pentru aceste stocuri;
    4. zona de conservare a resurselor piscicole inseamna o zona contigua la marea teritoriala a Statelor Unite, a carei limita dinspre larg este o linie trasata astfel incat fiecare punct al ei se gaseste la 200 mile marine fata de liniile de baza de la care se masoara latimea marii teritoriale a Statelor Unite;
    5. pescuit inseamna:
    a) capturarea, preluarea sau recoltarea pestelui;
    b) incercarea de a captura, prelua sau recolta pestele;
    c) orice alta activitate despre care se poate supune in mod rezonabil ca are ca rezultat capturarea, preluarea sau recoltarea pestelui; sau
    d) orice actiune directa pe mare pentru sprijinirea sau pregatirea oricareia dintre activitatile descrise in subparagrafele a)-c) de mai sus, cu conditia ca acest termen sa nu includa alte utilizari legitime ale largului marii, inclusiv orice activitate de cercetare stiintifica efectuata cu o nava de cercetari stiintifice;
    6. nava de pescuit inseamna orice vas, ambarcatiune, nava sau alte mijloace care sunt utilizate sau echipate pentru a fi utilizate in acest scop sau de un tip este in mod normal utilizat pentru:
    a) pescuit; sau
    b) sprijinirea sau ajutarea in mare a uneia sau mai multor nave la indeplinirea oricarei activitati privind pescuitul, inclusiv prepararea, aprovizionarea, depozitarea, refrigerarea, transportul sau prelucrarea;
    7. specii migratoare de larg inseamna speciile de ton care in timpul ciclului lor biologic se reproduc si migreaza pe distante mari in apele oceanului;
    8. mamifere marine inseamna mamiferele care sunt adaptate morfologic la mediul marin, inclusiv vidrele de mare si membrii ordinelor Sirenia, Pinnipedia si Cetacea, sau care isi duc viata in primul rand in mediul marin, cum ar fi ursii polari;
    9. ofiter autorizat pentru aplicare inseamna persoanele autorizate de catre guvernul Statelor Unite in scopul aplicarii prevederilor prezentului acord, care, in majoritatea cazurilor, vor fi reprezentanti ai Serviciului National al Statelor Unite pentru Pescuitul Marin si ofiteri ai Garzii de Coasta a Statelor Unite.
    Art. 3
    1. Guvernul Statelor Unite consimte sa admita accesul navelor de pescuit ale Republicii Socialiste Romania pentru a pescui, in conformitate cu termenii si conditiile care vor fi stabilite in permisele eliberate in baza art. VI, o cota din acea parte a capturii admisibile pentru o anumita specie de peste care nu va fi pescuita de catre navele de pescuit ale Statelor Unite.
    2. Guvernul Statelor Unite va determina in fiecare an, sub rezerva modificarilor care pot fi cerute de imprejurari neprevazute care afecteaza stocurile:
    a) totalul capturii admisibile pentru fiecare specie de peste pe baza celor mai bune evidente stiintifice disponibile, tinand seama de interdependenta stocurilor, de criteriile acceptate pe plan international, precum si de orice alti factori oportuni;
    b) capacitatea de recoltare a navelor de pescuit ale Statelor Unite in raport cu fiecare specie de peste;
    c) partea din captura totala admisibila pentru o anumita specie de peste care, anual, nu va fi recoltata de catre navele de pescuit ale Statelor Unite; si
    d) alocarea acelei parti care poate deveni disponibila pentru a permite activitatea navelor de pescuit ale Republicii Socialiste Romania.
    3. In aplicarea paragrafului 2 d) al prezentului articol, Statele Unite vor determina in fiecare an masurile necesare pentru a preveni pescuitul excesiv in timpul realizarii pe o baza durabila a productiei optime pentru fiecare stoc. Aceste masuri pot include, inter alia:
    a) zone desemnate si perioada in care va fi permis pescuitul, limitat sau practicat numai cu tipuri specificate de nave de pescuit sau cu tipuri si cantitati specificate de unelte de pescuit;
    b) limitari ale capturii de peste in functie de zone, specii, dimensiuni, numar, greutate, sex, capturi incidente, biomasa totala sau alti factori;
    c) limitari ale numarului si tipurilor de nave de pescuit care pot practica pescuitul si/sau ale numarului de zile pentru fiecare nava sau pentru intreaga flota care poate practica pescuitul intr-o zona desemnata in cuprinsul zonei de conservare a resurselor piscicole sau o specie determinata;
    d) cerinte cu privire la tipurile de unelte care pot ori nu pot fi utilizate; si
    e) cerinte destinate sa usureze aplicarea acestor conditii si restrictii, incluzand mentinerea unui echipament corespunzator pentru fixarea pozitiei si identificare.
    4. Guvernul Statelor Unite va notifica in timp util guvernul Republicii Socialiste Romania masurile prevazute de acest articol.
    Art. 4
    La stabilirea partii de surplus care poate fi pusa la dispozitia navelor Republicii Socialiste Romania si ale altor tari, guvernul Statelor Unite va promova obiectivul utilizarii optime, luand in considerare pescuitul traditional al navelor Republicii Socialiste Romania,  contributia la cercetarile piscicole si identificarea stocurilor, cooperarea anterioara a Republicii Socialiste Romania la aplicarea reglementarilor privind conservarea si administrarea resurselor piscicole de interes reciproc, necesitatea diminuarii pierderilor economice in cazul navelor romanesti care au pescuit in mod obisnuit resursele vii asupra carora Statele Unite exercita in prezent autoritatea de administrare a resurselor piscicole, precum si alte considerente adecvate.
    Art. 5
    Guvernul Republicii Socialiste Romania va lua toate masurile necesare pentru a asigura ca:
    1. cetatenii si navele Republicii Socialiste Romania sa se abtina de la pescuitul resurselor vii asupra carora Statele Unite exercita autoritatea de administrare a resurselor piscicole, cu exceptia celor autorizate in conformitate cu prezentul acord;
    2. toate navele autorizate sa se conformeze prevederilor permiselor emise in conformitate cu acest acord si legilor aplicabile ale Statelor Unite; si
    3. alocatia totala mentionata in art. III paragraful 2 d) din prezentul acord nu este depasita pentru nici una dintre speciile de peste.
    Art. 6
    Guvernul Republicii Socialiste Romania poate prezenta o cerere guvernului Statelor Unite pentru permisul fiecarei nave de pescuit care doreste sa pescuiasca in zona de conservare a resurselor piscicole in conformitate cu prezentul acord. Cererea va fi pregatita si elaborata in concordanta cu anexa nr. I, care face parte integranta din prezentul acord. Guvernul Statelor Unite poate solicita plata unor taxe rezonabile pentru aceste permise.
    Art. 7
    Guvernul Republicii Socialiste Romania va asigura ca cetatenii si navele Republicii Socialiste Romania sa se abtina de a tulbura, vina, captura sau omori sau de la incercarea de a tulbura, vina, captura sau omori orice mamifer marin inauntrul zonei Statelor Unite de conservare a resurselor piscicole, cu exceptia cazurilor solutionate diferit printr-un acord international privind mamiferele marine, la care Statele Unite sunt parte, sau in conformitate cu autorizatia speciala pentru preluarea si controlul capturilor incidentale de mamifere marine, stabilita de guvernul Statelor Unite.
    Art. 8
    Guvernul Republicii Socialiste Romania va asigura ca in desfasurarea activitatii de pescuit in cadrul prezentului acord:
    1. autorizatia fiecarei nave sa fie expusa la vedere in timoneria respectivei nave;
    2. un echipament corespunzator pentru fixarea pozitiei si identificare, stabilit de guvernul Statelor Unite, sa fie instalat si mentinut in functiune pe fiecare nava;
    3. observatorii desemnati de Statele Unite sa fie acceptati, la cerere, la bordul oricarei nave de pescuit si sa li se acorde rang egal ofiterilor navei, urmand ca, in continuare, guvernul Statelor Unite sa ramburseze cheltuielile ocazionate de utilizarea observatorilor;
    4. sa fie numiti si mentinuti in Statele Unite reprezentanti avand imputernicirea de a primi si raspunde oricarei actiuni judiciare introduse in Statele Unite cu privire la armatorul unei nave sau cel care o exploateaza, pentru orice cauza decurgand din desfasurarea activitatilor de pescuit in cadrul prezentului acord; si
    5. sa se ia toate masurile pentru a se asigura cu promptitudine si in mod corespunzator compensarea cetatenilor Statelor Unite pentru orice pierderi sau stricaciuni aduse navelor lor de pescuit, uneltelor de pescuit sau capturii, cauzate nemijlocit de o nava de pescuit a Republicii Socialiste Romania, astfel cum este stabilit prin procedurile aplicabile in Statele Unite.
    Art. 9
    In scopul inlesnirii unei prompte si corespunzatoare compensari a cetatenilor unei tari pentru orice pierderi sau stricaciuni provocate navelor de pescuit, uneltelor de pescuit sau capturilor de catre o nava de pescuit a celeilalte tari, cele doua guverne convin asupra instituirii Comisiei de pescuit romano-americane, conform anexei nr. II, care face parte integranta din prezentul acord.
    Art. 10
    Guvernul Republicii Socialiste Romania va lua masurile necesare pentru a asigura ca fiecare nava romaneasca autorizata sa pescuiasca in conformitate cu prezentul acord si orice alta nava de pescuit romaneasca angajata in pescuitul resurselor vii supuse autoritatii Statelor Unite de administrare a resurselor piscicole, sa permita si sa sprijine ambarcarea si inspectarea acelei nave de catre orice inspector al Statelor Unite deplin autorizat si sa coopereze la orice actiune de aplicare a reglementarilor care poate fi intreprinsa in conformitate cu legile Statelor Unite.
    Art. 11
    1. Guvernul Statelor Unite va aplica sanctiuni corespunzatoare, in conformitate cu legile Statelor Unite, navelor, armatorilor sau acelora care le exploateaza, care violeaza cerintele prezentului acord sau ale oricarui permis eliberat in baza acestuia.
    2. Navele retinute si echipajele acestora vor fi prompt eliberate, in schimbul unei cautiuni rezonabile sau al unei alte garantii care poate fi stabilita de tribunal.
    3. Reprezentantii Statelor Unite vor recomanda tribunalului ca, in orice caz decurgand din activitatile de pescuit in cadrul prezentului acord, sanctiunea pentru incalcarea reglementarilor de pescuit sa nu includa detentia sau orice alta forma de pedeapsa corporala.
    4. In cazul retinerii sau sechestrarii unei nave a Republicii Socialiste Romania de catre autoritatile guvernului Statelor Unite, acesta va notifica prompt, prin canalele diplomatice, informand guvernul Republicii Socialiste Romania asupra actiunilor intreprinse si asupra oricarei sanctiuni aplicate in consecinta.
    Art. 12
    Guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Statelor Unite ale Americii se angajeaza sa coopereze la efectuarea de cercetari stiintifice necesare in scopul administrarii si conservarii resurselor vii supuse autoritatii Statelor Unite de administrare a resurselor piscicole, inclusiv compilarea celor mai bune informatii stiintifice disponibile pentru administrarea si conservarea stocurilor de interes reciproc. Institutiile competente ale celor doua guverne pot incheia aranjamentele care ar fi necesare pentru a se facilita o astfel de cooperare, incluzand schimbul de informatii si oameni de stiinta si intalniri planificate, periodice, ale oamenilor de stiinta pentru a pregati planurile de cercetare si a examina aplicarea lor. Ele vor institui si mentine un sistem standardizat de culegere si depozitare a informatiilor statistice si biologice adecvate, in conformitate cu procedurile din anexa nr. III, care face parte integranta din prezentul acord.
    Art. 13
    Guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Statelor Unite vor organiza consultari bilaterale periodice privind aplicarea prezentului acord si dezvoltarea in continuare a cooperarii in domeniul resurselor piscicole de interes reciproc, inclusiv crearea unor organizatii multilaterale adecvate in scopul culegerii si analizarii datelor stiintifice referitoare la aceste resurse.
    Art. 14
    Guvernul Statelor Unite se obliga sa autorizeze navele romanesti de pescuit, admise la pescuit in conformitate cu prezentul acord, sa intre in porturile desemnate in conformitate cu legile Statelor Unite in scopul achizitionarii nadei, proviziilor, echipamentelor, pentru efectuarea de reparatii sau in alte scopuri ce pot fi autorizate.
    Art. 15
    In cazul in care guvernul Statelor Unite va arata guvernului Republicii Socialiste Romania ca cetatenii si navele sale doresc sa pescuiasca in zona de conservare a resurselor piscicole a Romaniei, sau echivalentul acesteia, guvernul Republicii Socialiste Romania va permite acest pescuit pe baza de reciprocitate, in conditii nu mai restrictive decat cele stabilite in conformitate cu prezentul acord.
    Art. 16
    Nici una dintre prevederile prezentului acord nu va afecta sau prejudicia vederile fiecarui guvern cu privire la actuala sau o alta jurisdictie teritoriala a statelor riverane in orice alt scop decat conservare si administrarea resurselor piscicole.
    Art. 17
    1. Prezentul acord va intra in vigoare la o data care va fi acceptata reciproc prin schimb de note, pe baza indeplinirii procedurilor interne ale ambelor parti, si va ramane in vigoare pana la 1 iulie 1982, in afara cazului in care va fi prelungit printr-un schimb de note intre parti.
    Cu toate acestea, fiecare parte poate, in orice moment, sa puna capat valabilitatii acestui acord, dupa transmiterea unui aviz cu 6 luni inainte.
    2. Prezentul acord va fi supus revizuirii de catre cele doua guverne la 2 ani dupa intrarea sa in vigoare sau pe baza incheierii unui tratat multilateral rezultand din cea de a 3-a Conferinta a Natiunilor Unite asupra dreptului marii.
    Drept care subsemnatii, fiind deplin autorizati in acest scop, am semnat prezentul acord.
    Incheiat la Bucuresti la 23 noiembrie 1976, in limbile romana si engleza, ambele texte fiind in mod egal autentice.

                     Pentru guvernul
                     Republicii Socialiste Romania.
                     Traian Dudas

                     Pentru guvernul
                     Statelor Unite ale Americii,
                     Harry G. Barnes, Jr.


    ANEXA 1

               Cererea permiselor si proceduri

    Cererea si eliberarea permiselor anuale autorizand navele Republicii Socialiste Romania sa efectueze pescuitul resurselor vii, asupra carora Statele Unite exercita autoritatea de administrare a resurselor piscicole, vor fi supuse urmatoarelor proceduri:
    1. Autoritatile competente ale Republicii Socialiste Romania pot prezenta o cerere autoritatilor competente ale Statelor Unite pentru fiecare nava romaneasca de pescuit care doreste sa practice pescuitul in conformitate cu prezentul acord. Aceasta cerere va fi facuta pe formulare puse la dispozitie, in acest scop, de guvernul Statelor Unite.
    2. Cererea va specifica:
    a) numele si numarul oficial sau alta identificare a fiecarei nave de pescuit pentru care este cerut permisul, impreuna cu numele si adresa armatorului si a celui care exploateaza nava;
    b) tonajul, capacitatea, viteza, echipamentul de prelucrare, tipul si cantitatea uneltelor de pescuit si orice alta informatie care ar putea fi ceruta cu privire la caracteristicile de pescuit ale navei;
    c) precizarea fiecarei specii de peste pe care doreste sa o pescuiasca fiecare nava;
    d) cantitatea totala de peste sau tonajul capturii pe specii estimate pentru fiecare nava de pescuit pe timpul cat permisul este in vigoare;
    e) zona oceanului si anotimpul sau perioada in care aceste nave ar urma sa activeze;
    f) orice alte informatii adecvate care pot fi cerute, inclusiv zonele de transbordare dorite.
    3. Autoritatile competente ale Statelor Unite vor examina fiecare cerere, vor determina conditiile si restrictiile in raport cu necesitatile administrarii si conservarii resurselor piscicole, precum si taxa ce va fi ceruta. Autoritatile competente ale Statelor Unite vor informa autoritatile competente ale Republicii Socialiste Romania asupra hotararilor lor.
    4. Autoritatile competente ale Republicii Socialiste Romania vor notifica, pe aceasta baza, autoritatilor competente ale Statelor Unite acceptarea sau respingerea conditiilor si restrictiilor si, in cazul respingerii acestora, obiectiunile respective.
    5. In cazul in care autoritatile competente ale Republicii Socialiste Romania notifica autoritatilor competente ale Statelor Unite obiectiunile lor in legatura cu conditiile si restrictiile specifice, cele doua parti se pot consulta in aceasta privinta si autoritatile competente din Republica Socialista Romania pot prezenta, pe aceasta baza, o cerere revizuita.
    6. Pe baza acceptarii conditiilor si restrictiilor de catre autoritatile competente ale Republicii Socialiste Romania si a platii taxelor, autoritatile competente ale Statelor Unite vor aproba cererea si vor elibera un permis pentru fiecare nava romaneasca de pescuit, care va fi, pe aceasta baza, autorizata sa pescuiasca, in conformitate cu prezentul acord si cu clauzele si conditiile enuntate in permis. Permisul va fi eliberat pentru o anumita nava si nu va putea fi transferat.
    7. Procedurile din prezenta anexa pot fi modificate de comun acord prin schimb de note intre cele doua guverne.


    ANEXA 2

                      Comisia de pescuit romano-americana

    Sectiunea I
    Constituirea comisiei
    1. Se constituie prin prezenta o Comisie de pescuit romano-americana (denumita in continuare comisia).
    2. Comisia va fi alcatuita din patru membri, doi numiti de guvernul Republicii Socialiste Romania si doi numiti de guvernul Statelor Unite ale Americii. Cel putin unul dintre cei doi membri numiti de fiecare guvern va cunoaste principiile generale ale dreptului international si in special cele referitoare la problemele pescuitului. Fiecare membru numit de guvern va actiona in conformitate cu indicatiile guvernului care l-a numit. Fiecare guvern raspunde de mentinerea numarului sau complet de membri.
    3. Fiecare guvern poate numi pe langa comisie un consilier tehnic, fara drept de vot, pentru fiecare problema in discutie.
    4. Toate deciziile comisiei vor fi luate in unanimitate de catre membrii prezenti si votanti, atat timp cat este prezent cel putin un membru numit de fiecare guvern.
    5. In mod normal, comisia se va intruni la Washington. Comisia se va intruni, prin acord reciproc, in Statele Unite, in cazul plangerilor formulate de cetateni ai Statelor Unite, si in Romania, in cazul plangerilor formulate de cetateni din Romania.
    6. Romana si engleza vor fi limbile oficiale de lucru ale comisiei. Guvernele vor sprijini comisia in vederea organizarii traducerilor si asigurarii interpretilor.
    7. In sensul prezentei anexe, termenul national se refera la orice nava sau persoana, fizica sau juridica, incluzand dar nelimitandu-se la o entitate guvernamentala.

    Sectiunea a II-a
    Functiuni de conciliere
    1. Comisia va studia plangerile inaintate de un national al oricaruia dintre state impotriva unui national al celuilalt stat cu privire la pierderile banesti rezultand din avarii ori din pierderea unei nave de pescuit sau a unei unelte de pescuit apartinand nationalului respectiv.
    2. Nici o plangere nu poate fi prezentata la mai mult de doi ani de la data aparitiei incidentului.

    Sectiunea a III-a
    1. Comisia va stabili regulile sale de procedura in conformitate cu prezenta anexa.
    2. O plangere, astfel cum se mentioneaza in sectiunea a II-a de mai sus, va fi prezentata in fata comisiei sub forma unei cereri scrise. Cererea va fi intocmita in forma unei declaratii solemne care va include, inter alia, o descriere detaliata a incidentului care a generat plangerea, identitatea tuturor persoanelor si navelor implicate, solutia preconizata (daune pretinse) si o lista de martori potentiali care cunosc incidentul. Toate documentele adecvate pe care se sprijina plangerea vor fi inaintate comisiei odata cu plangerea.
    3. Pe baza primirii unei plangeri, comisia va incepe, cat mai curand cu putinta, cercetarea incidentului si va informa ambele guverne. Fiecare guvern va instiinta imediat nationalii sai impotriva carora s-a depus o plangere. La randul lor, nationalii acestuia pot prezenta comisiei o declaratie solemna ca raspuns la plangere.
    Raspunsul poate sa contina o contraplingere in masura in care aceasta decurge din acelasi incident pe care se bazeaza plangerea. Contraplingerea va fi intocmita in aceeasi forma si va contine aceleasi informatii ca si plangerea. Comisia poate conexa plangerile care decurg din acelasi incident, fara a se aduce prejudicii dreptului fiecarei parti de a prezenta acte doveditoare, cu sau fara avocat.
    4. Comisia poate sa ceara partilor in conflict sau institutiilor guvernamentale corespunzatoare noi informatii si documente cu privire la diferend. Toate declaratiile, rapoartele sau alte documente prezentate comisiei vor fi atestate in timp util in ceea ce priveste autenticitatea lor, in masura in care aceasta este rational posibil. Nu este necesara autentificarea documentelor si rapoartelor guvernamentale.
    5. Daca reclamantul sau paratul solicita o audiere sau daca comisia socoteste ca o audiere ar fi de dorit, comisia va convoca o audiere cu privire la incident. Reclamantul si paratul se pot prezenta la audiere in persoana sau printr-un reprezentant, cu sau fara avocat, si pot prezenta martori. Comisia poate sa invite in calitate de martor orice persoana, organizatie, corporatie sau alta entitate, direct interesate sau care cunosc cazul. Reclamantul si paratul vor putea pune intrebari tuturor persoanelor care vor depune marturie in timpul audierii, dar nici o persoana nu va fi tinuta sa raspunda la orice intrebare.
    6. Guvernele vor facilita activitatea comisiei.

    Sectiunea a IV-a
    Raport asupra concilierii
    1. Comisia va pregati un raport care va contine constatarile sale cu privire la:
    a) faptele care au dat nastere plangerii;
    b) proportiile pierderilor sau pagubelor;
    c) gradul de raspundere a paratului sau reclamantului, daca este cazul; si
    d) suma care ar trebui sa fie platita de parat sau reclamant in compensarea pierderilor decurgand din incident, daca este cazul.
    2. Daca comisia nu adopta constatarile in unanimitate, aceasta se va mentiona in raport, iar raportul va contine declaratii separate asupra opiniei fiecarui membru al comisiei.
    3. Comisia va transmite raportul sau reclamantului, paratului si fiecaruia dintre cele doua guverne nu mai tarziu de 60 de zile dupa indeplinirea procedurilor prevazute in sectiunea a III-a.
    4. In termen de 30 de zile dupa primirea raportului comisiei, atat reclamantul cat si paratul pot cere in scris reexaminarea raportului de catre comisie. Cererea va contine motivele pentru care este facuta si materialul de fundamentare a cererii. Comisia poate decide reexaminarea raportului sau si, daca apreciaza necesar, primeste noi acte doveditoare, sau convoaca o noua audiere, sau si una si alta. Procedurile prevazute in sectiunea a III-a sunt aplicabile si in cazul reexaminarii.
    5. Cele doua guverne se angajeaza sa incurajeze solutionarea plangerilor in conformitate cu constatarile comisiei.
    6. In termen de 60 de zile de la primirea raportului comisiei, fiecare guvern va informa comisia, in scris, asupra masurilor luate de catre cetatenii sai in conformitate cu constatarile comisiei.
    7. Daca una dintre parti refuza, in cadrul concilierii, solutionarea in concordanta cu constatarile comisiei, comisia va incuraja partile sa supuna diferendul lor arbitrajului obligatoriu.
    8. Raportul comisiei si informatiile furnizate de fiecare guvern vor fi publicate in forma convenita de comisie.

    Sectiunea a V-a
    Utilizarea comisiei
    Cele doua guverne vor incuraja nationalii lor sa foloseasca, cand va fi cazul, comisia pentru solutionarea plangerilor rezultand din avarierea sau pierderea uneltelor si navelor de pescuit. Guvernele vor informa, despre comisie, persoanele interesate.

    Sectiunea a VI-a
    Legea aplicabila
    In toate procedurile prevazute in prezenta anexa, comisia va aplica:
    a) conventii internationale, generale sau speciale, stabilind reguli recunoscute in mod expres de catre cele doua guverne, inclusiv acordurile bi- si multilaterale dintre cele doua guverne avand ca obiect probleme generale maritime si de pescuit;
    b) cutuma internationala, acceptata in mod evident ca lege in practica generala;
    c) principiile generale de drept recunoscute de tari;
    d) hotarari judecatoresti si doctrinele celor mai calificati autori din diferite tari, ca masuri subsidiare pentru determinarea regulilor de drept.

    Sectiunea a VII-a
    Alte solutii
    1. Prevederile prezentei anexe nu vor prejudicia si nu vor afecta in nici un fel procedurile judiciare, sau dreptul de a institui atari proceduri, si nu vor afecta sau prejudicia in nici un fel drepturile de fond sau procedurale ale oricarei persoane, indiferent daca aceasta persoana se prezinta sau nu in fata comisiei sau participa la procedurile acesteia.
    2. Nu va putea fi prezentata nici o plangere al carei fond a fost sau este in curs de judecare sau arbitrare intre cele doua parti. Comisia poate refuza examinarea unei plangeri cand se intemeiaza pe faptul ca ea ar putea fi conexata unei proceduri judiciare in curs, implicand, sub aspectul fondului, acelasi caz si in care legea aplicabila unor astfel de proceduri judiciare pare sa permita o astfel de conexare.
    3. Comisia va suspenda imediat procedurile de conciliere privind o plangere in legatura cu care au fost instituite proceduri judiciare, cu exceptia situatiei in care instanta in fata careia a fost adus cazul hotaraste, in exercitiul deplinei sale autoritati legale, ca partile pot continua sa actioneze in fata comisiei.
    4. Comisia va intrerupe imediat procedurile de conciliere privind o reclamatie in legatura cu care exista un acord obligatoriu de arbitraj.

    Sectiunea a VIII-a
    Cheltuieli
    Fiecare guvern va suporta toate cheltuielile, inclusiv plata membrilor numiti in comisie si a oricaror experti tehnici numiti. Cheltuielile administrative vor fi suportate de guvernul tarii in care se intruneste comisia, in functie de fondurile disponibile. Aceste cheltuieli nu vor include cheltuielile privind prezentarea sau intocmirea actelor doveditoare sau prezentarea martorilor.

    Sectiunea a IX-a
    Revizuire
    La cererea unuia dintre guverne, reprezentantii celor doua guverne se vor intalni pentru revizuirea procedurii prezentei anexe si pentru a examina propuneri referitoare la revizuirea ei. Prezenta anexa poate fi modificata prin schimb de note intre cele doua guverne.

    Sectiunea a X-a
    Incetare
    Fiecare guvern poate notifica in scris celuilalt guvern sa de a denunta prezenta anexa, aceasta pierzandu-si, in acest caz, valabilitatea dupa 60 de zile de la data notificarii, cu conditia ca efectul anexei sa continue in orice caz pana la incheierea procedurilor de conciliere si arbitraj instituite inainte de pierderea valabilitatii acesteia, cu exceptia cazului cand cele doua guverne stabilesc altfel.

    ANEXA 3

    Cerinte privind culegerea si raportarea datelor de catre navele romanesti
    Procedura de raportare descrisa mai jos este destinata sa contribuie la necesitatea evaluarii continue a starii stocurilor. Cu toate acestea, periodic, pot surveni cerinte speciale care solicita modificarea procedurilor obisnuite sau date suplimentare pentru studii speciale. De asemenea, aspectul activitatii piscicole se va schimba. Aceste aspecte cer ca procedurile de raportare sa fie suficiente de flexibile pentru a se adapta schimbarile inevitabile. Aceasta implica, de asemenea, dezvoltarea unor formulare pentru pastrarea datelor de baza, astfel incat sa fie posibila regasirea acestora mai tarziu, in alta forma decat cea mentionata mai jos.
    Toate datele descrise mai jos pentru zona Oceanului Atlantic vor fi raportate directorului Centrului nord-estic de pescuit, Serviciului national de pescuit marin, Woods Hole Massachusetts.
    1. Informarile statistice cerute pentru activitatea de pescuit in Oceanul
       ----------------------------------------------------------------------
Atlantic.
--------
    Captura si efort: trei luni dupa terminarea fiecarui trimestru, nava va raporta statistici captura-efort pe trimestrul expirat, pe perioade de cate doua saptamani, pentru careuri de 30 de minute. Acestea vor fi raportate utilizandu-se formularele bilunare Statlant 21 B pentru careuri de 30 de minute sau benzi magnetice, cartele de computer sau imprimate pentru toate speciile si tipurile de unelte. Datele din jurnalul de bord al navei trebuie sa fie disponibile pentru studii comune specifice de evaluare a stocurilor. Colectarea probelor, mentionata la pct. 2 de mai jos, ar trebui, de asemenea, sa fie inregistrata in jurnalul de bord.
    2. Procedee pentru probele stiintifice de peste in Oceanul Atlantic
       ----------------------------------------------------------------
    a) Compozitia probelor pe lungime-virsta.
    (1) In intreaga zona a acordului, probele vor fi luate separat pentru fiecare tip de unealta (ex.: traul de fund, traul pelagic, plase-punga) si loc de amplasare (pe fundul oceanului sau in masa apei), in fiecare luna in careurile de 30 de minute in care se practica pescuitul. In cadrul categoriilor de mai sus, o proba va fi preluata la fiecare 1.000 tone sau o fractiune a acesteia.
    (2) Date care vor fi inregistrate pentru fiecare proba:
    - clasificarea navei;
    - metoda de pescuit; de ex.: pelagic;
    - tipul specific de traul, inclusiv referinte asupra constructiei acestuia sau o schita exacta la scara;
    - dimensiunea ochiurilor;
    - tonajul speciilor din care se iau probe din cantitatea traulata;
    - greutatea totala a speciilor preluate ca probe;
    - ora ridicarii traulului;
    - data;
    - latitudinea si longitudinea locului unde s-a traulat.
   (3) Metode pentru luarea probelor:
    (a) Specii pentru care captura se sorteaza
    (i) Pentru o singura traulare se vor lua 4 loturi la intimplare de aproximativ 50 de pesti fiecare (pentru speciile cu mai putin de 200 exemplare la o singura traulare se iau probe cumulate de la mai multe traulari pana cand s-au preluat aproximativ 200 pesti).
    (ii) Fiecare peste va fi masurat pana la centimetrul urmator, cu exceptia heringului, pentru care masuratoarea se va referi la lungimea totala masurata in centimetri intregi, cu excluderea fractiunilor. Atunci cand se folosesc alte sisteme de masura, trebuie date indicatii pentru transformarea corespunzatoare.
    (iii) Se va lua o subproba de un singur peste pentru fiecare interval de 1 cm si se vor indeparta solzii si otolitele. Se va inregistra sexul indivizilor maturi.
    (b) Speciile pentru care captura nu se sorteaza
    (i) Dintr-un singur traul se iau doua loturi la intimplare, de aproximativ 30 kg fiecare.
    (ii) Se sorteaza speciile individuale (pentru "heringul de rau" aceasta inseamna sortarea speciei alosa pseudoharengus si blueback A. aestivalis).
    (iii) Fiecare peste se masoara pana la centimetrul urmator, cu exceptia heringului pentru care masuratoarea se va referi la lungimea totala masurata in cm intregi, cu excluderea fractiunilor. Atunci cand se folosesc alte sisteme de masura, trebuie date indicatii pentru transformarea corespunzatoare.
    (iv) Se ia o subproba de un peste pentru fiecare interval de 1 cm si se indeparteaza solzii si otolitele. Se inregistreaza sexul indivizilor maturi.
    b. Probe privind raportul lungime-greutate.
    Exemplarele unei singure probe din fiecare specie principala de peste (ex.: captura anuala asteptata in zona acordului de 500 tone sau mai mult) pentru fiecare diviziune a Comisiei internationale pentru pescuitul in nord-vestul Oceanului Atlantic (ICNAF) si lunar vor fi cintarite in grame si masurate in milimetri. Fiecare proba trebuie sa contina 10 pesti, din centimetru in centimetru. Daca este necesar, sirul pe lungimi al probelor poate fi alcatuit din probe mici luate de la cateva capturi zilnice. In ceea ce priveste pestele de mici dimensiuni, a carui greutate individuala in mare nu este precisa, se va cintari impreuna un numar corespunzator de pesti de aceeasi lungime. Se va inregistra sexul pentru indivizii maturi.
    3. Colectarea datelor si cerintelor de raportare pentru activitatea de
       --------------------------------------------------------------------
pescuit din alte zone decat cele ale Oceanului Atlantic vor fi prevazute, dupa
------------------------------------------------------------------------------
necesitate, de catre Statele Unite.
----------------------------------
    4. Proceduri de modificare
    Metodologia din aceasta anexa, poate fi modificata de comun acord prin schimb de note intre cele doua parti.

                        ACORD PE TERMEN LUNG
de colaborare economica, industriala, tehnologica si stiintifica intre guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Regatului Danemarcei

    Guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Regatului Danemarcei,
    luand in considerare dezvoltarea favorabila a relatiilor economice dintre cele doua tari,
    dorind sa aduca o noua contributie la dezvoltarea si diversificarea cooperarii dintre cele doua tari, pe baze durabile si reciproc avantajoase,
    avand in vedere ca pentru promovarea dezvoltarii colaborarii economice, industriale, tehnologice si stiintifice dintre cele doua tari, parti la acest acord, trebuie luate in considerare nivelele lor respective de dezvoltare,
    acordand importanta deosebita realizarii prevederilor Actului final al Conferintei pentru securitate si cooperare in Europa in cooperarea in domeniile economiei, stiintei si tehnologiei si al mediului inconjurator,
    voind sa utilizeze mai eficient posibilitatile create de potentialul economic si progresul tehnologic al celor doua tari prin intensificarea cooperarii industriale si tehnologice, pe care o considera de mare importanta pentru extinderea colaborarii lor economice,
    tinand cont de Acordul de cooperare economica, industriala si tehnica, semnat la Bucuresti la 29 august 1967, si in scopul cresterii cooperarii economice, care s-a dezvoltat de la incheierea Acordului comercial pe termen lung, semnat la 21 august 1970 la Bucuresti, pe perioada 1971-1975,
    tinand cont de participarea lor la Acordul general pentru tarife si comert,
    recunoscand avantajele acordurilor pe termen lung in crearea unei baze ferme pentru o colaborare economica, industriala si tehnologica continua,
    au convenit urmatoarele:

    Art. 1
    Partile contractante sunt hotarate sa promoveze dezvoltarea in continuare a cooperarii economice, industriale, stiintifice si tehnologice intre cele doua tari, in scopul de a contribui la extinderea relatiilor dintre ele.
    In conformitate cu legile si reglementarile in vigoare in tarile lor, partile contractante isi vor acorda toate facilitatile posibile, in scopul de a incuraja o cooperare economica, industriala, stiintifica si tehnologica dinamica si armonioasa intre firmele, intreprinderile si organizatiile lor respective.
    In acest scop, partile contractante:
    - vor imbunatati calitatea si cantitatea informatiilor referitoare la cooperarea prevazuta in prezentul acord, in special in ceea ce priveste legile si reglementarile, inclusiv acelea referitoare la schimburile comerciale, orientarea generala a planurilor si programelor economice nationale, precum si programul prioritatilor si conditiilor economice ale pietei si schimbul de documentatie;
    - vor incuraja toate formele de schimb de informatii si de experienta referitoare la cooperare, inclusiv prin contacte intre parteneri potentiali;
    - vor facilita si dezvolta toate formele de contacte comerciale intre organizatii, intreprinderi si firme competente si intre personalul lor calificat;
    - se vor stradui sa asigure conditii de lucru corespunzatoare pentru personalul angajat in indeplinirea proiectelor de cooperare.
    Art. 2
    Partile contractante, in conformitate cu scopul si obiectivele prezentului acord, isi vor acorda, in relatiile lor de cooperare economica, industriala, stiintifica si tehnologica, tratamentul natiunii celei mai favorizate.
    Art. 3
    In baza prezentului acord, cooperarea va include, dar nu se va limita la acestea, urmatoarele forme:
    a) construirea de noi complexe industriale si extinderea si modernizarea fabricilor existente;
    b) constituirea de societati mixte in tarile respective, pentru producerea si comercializarea produselor in comun;
    c) schimb de brevete, know-how, licente;
    d) schimb de experienta intre firmele, intreprinderile si organizatiile respective, in legatura cu standardizarea productiei, introducerea si imbunatatirea inventiilor si proceselor tehnice avansate;
    e) schimb de specialisti si specializari;
    f) studii si vizite, cu scopul indeplinirii proiectelor comune;
    g) aranjamente de cursuri si conferinte;
    h) schimb de experienta in domeniile standardizarii, metrologiei, precum si al materialelor de incercare.
    Art. 4
    Partile contractante vor defini sectoarele in care cooperarea ar fi reciproc avantajoasa. Urmatoarele sectoare au fost identificate, in primul rand, ca fiind de interes reciproc:
    - industria constructoare de masini;
    - industria chimica si petrochimica;
    - dezvoltarea resurselor naturale;
    - industria electronica si electrotehnica;
    - protectia mediului inconjurator;
    - industria alimentara;
    - industria usoara;
    - industria constructiilor;
    - masini agricole;
    - zootehnie si agricultura;
    - cresterea animalelor.
    Alte domenii de interes reciproc pot fi convenite periodic de cele doua parti contractante.
    Art. 5
    Hotararea de a initia si realiza actiuni de cooperare si aranjamente contractuale va fi in sarcina firmelor, intreprinderilor si organizatiilor participante.
    Partile contractante considera ca ar fi util pentru astfel de firme, intreprinderi si organizatii ca - la convenirea si indeplinirea actiunilor de cooperare - sa se aiba in vedere potentialul economic, resursele lor si necesitatile de echipamente, masini, bunuri de consum, procedee tehnice si materii prime, precum si posibilitatile de comercializare a produselor rezultate din cooperare.
    Art. 6
    Partile contractante vor incuraja cooperarea in terte tari intre firmele, intreprinderile si organizatiile lor.
    Art. 7
    Conditiile pentru fiecare actiune de cooperare economica, industriala, tehnologica si stiintifica in cadrul prezentului acord vor fi stabilite in conformitate cu legile si reglementarile din fiecare tara.
    Art. 8
    In scopul promovarii obiectivelor prezentului acord, partile contractante vor facilita, pe cat mai mult posibil, participarea firmelor, intreprinderilor si organizatiilor lor la targurile si expozitiile de pe teritoriul celeilalte parti.
    Art. 9
    Luand in considerare importanta pe care o au aranjamentele financiare, inclusiv acordarea de credite pentru dezvoltarea cooperarii economice, industriale, stiintifice si tehnologice, partile contractante vor depune eforturi pentru a asigura acordarea celor mai favorabile credite si conditii financiare posibile, in conformitate cu legile si reglementarile in vigoare in cele doua tari.
    Art. 10
    Platile reciproce rezultate din prezentul acord se vor efectua in coroane daneze sau alte valute liber convertibile, in conformitate cu reglementarile in vigoare din fiecare dintre cele doua tari.
    Art. 11
    In scopul de a realiza obiectivele prezentului acord, partile contractante decid sa constituie o comisie mixta guvernamentala, care se va intruni, in principiu, o data pe an, alternativ la Bucuresti si Copenhaga.
    La aceste intruniri comisia poate sa invite, de asemenea, reprezentanti ai intreprinderilor si organizatiilor economice interesate.
    Comisia mixta guvernamentala:
    a) va supraveghea si promova colaborarea economica, industriala, stiintifica si tehnologica dintre cele doua tari;
    b) va elabora programe specifice pentru dezvoltarea, in continuare, a colaborarii economice, industriale, stiintifice si tehnologice si va identifica noi proiecte de cooperare pe baze bilaterale, precum si pe terte piete;
    c) va examina orice alte probleme care apar din indeplinirea prezentului acord, care pot fi propuse de autoritatile fiecarei parti contractante.
    Comisia mixta poate infiinta grupe de lucru, ale caror sarcini specifice pot fi stabilite in scopul indeplinirii prevederilor prezentului acord.
    Art. 12
    Partile contractante si comisia mixta se vor informa reciproc, pe cat posibil, despre principalele contracte si aranjamente individuale incheiate intre firmele, institutiile si organizatiile din cele doua tari, in domeniile acoperite de prezentul acord.
    Art. 13
    Prezentul acord nu va afecta acordurile si conventiile bilaterale si multilaterale incheiate anterior de catre Republica Socialista Romania si de catre Regatul Danemarcei.
    In acest sens, partile contractante, actionand la propunerea uneia dintre ele, vor proceda, daca va fi necesar, la consultari, in scopul de a ajunge la o intelegere consultarile, in orice caz, nu pot pune in discutie obiectivele prezentului acord.
    Art. 14
    Acest acord va intra in vigoare cand cele doua parti isi vor notifica una alteia indeplinirea regulilor constitutionale din cele doua tari. El va ramane in vigoare pe o perioada de 10 (zece) ani de la data intrarii sale in vigoare si va fi prelungit automat pe perioade anuale, daca nici una dintre cele doua parti contractante nu il denunta cu cel putin 3 luni inaintea expirarii perioadei pentru care a fost prelungit.
    Art. 15
    Prezentul acord, la data intrarii sale in vigoare, va inlocui Acordul de cooperare economica, industriala si tehnica, semnat la Bucuresti la 29 august 1967, intre Republica Socialista Romania si Regatul Danemarcei.
    Art. 16
    Incetarea valabilitatii prezentului acord nu va afecta indeplinirea contractelor incheiate si obligatiile asumate de firmele, intreprinderile si organizatiile din cele doua tari.
    Incheiat la Copenhaga la 1 decembrie 1976, in limbile romana, daneza si engleza, in doua exemplare originale, toate textele avand aceeasi valoare. In caz de diferente in interpretare, textul in limba engleza va fi determinant.

    Pentru guvernul
    Republicii Socialiste Romania,
    Ion Stanciu

    Pentru guvernul
    Regatului Danemarcei,
    Ivar Norgaard


                      ACORD
intre Republica Socialista Romania si Republica Austria privind promovarea,
protectia si garantarea reciproca a investitiilor

    Republica Socialista Romania si Republica Austria,
    in intentia de a adanci cooperarea economica intre cele doua state,
    preocupate de a crea conditii favorabile pentru investitiile care vor fi efectuate de catre persoane juridice romanesti in Austria si de catre cetateni si societati austriece in Romania,
    recunoscand ca promovarea, protectia si garantarea reciproca a investitiilor, conform prezentului acord, vor contribui la stimularea initiativei economice,
    in dorinta de a imbunatati, in continuare, conditiile pentru executarea de proiecte de cooperare economica si industriala cu privire la protectia intereselor partenerilor la astfel de proiecte, inclusiv la protectia juridica a valorilor patrimoniale de orice fel,
    constiente de importanta contributiei pe care ameliorarea contactelor de afaceri si intarirea increderii in relatiile de afaceri, care ar rezulta din aceasta, ar avea-o pentru dezvoltarea relatiilor economice si comerciale, astfel cum se prevede in Actul final al Conferintei de la Helsinki pentru securitate si cooperare in Europa,
    au convenit cele ce urmeaza:

    Art. 1
    Definitii
    In intelesul acestui acord:
    1. investitii inseamna detinerea urmatoarelor drepturi ale unei persoane juridice romane in Austria, respectiv ale unui cetatean sau societate austriaca in Romania, in conformitate cu prevederile legale privind investitiile, in vigoare in cele doua tari:
    a) proprietatea si alte drepturi materiale privind bunuri mobile;
    b) participarea la societati cu raspundere limitata si societati pe actiuni;
    c) drepturi de autor, patente, marci, mostre, know-how si good-will;
    d) drepturi banesti sau drepturi referitoare la prestari de servicii avand o valoare economica-financiara, inclusiv drepturi de chirie, bazate pe contracte, cu o perioada de aplicare efectiva mai mare de 6 luni;
    2. beneficii inseamna sume nete care revin de la o investitie sub forma de: dividende, cote de castig si alte venituri. Beneficiile nedistribuite vor fi considerate ca o sporire a patrimoniului si, ca parte a investitiei, se bucura de aceeasi protectie ca si acestea;
    3. persoana juridica, cu privire la Republica Socialista Romania, inseamna: unitati romanesti infiintate potrivit legislatiei romane si avand sediile lor in Romania;
    4. societati, cu privire la Austria, inseamna: persoanele juridice si societati de persoane potrivit dreptului comercial, care sunt infiintate in conformitate cu legislatia austriaca si au sediile lor in Austria, indiferent daca raspunderea asociatiilor sau membrilor lor este limitata sau nelimitata sau daca activitatea lor are sau nu ca scop realizarea de beneficii. Acestora le apartin, de asemenea, intreprinderile economice neindependente gestionate de sectorul public.
    Art. 2
    Promovare si garantare
    1. Fiecare parte contractanta, pe teritoriul sau, va permite, potrivit prevederilor sale legale, efectuarea de investitii, asa cum sunt prevazute in acest acord, de catre persoane juridice romane in Austria si de catre cetateni si societati austriece in Romania, le va promova in masura posibilitatilor si va acorda aprobarile legale.
    2. Investitiile efectuate conform paragrafului 1 de mai sus se bucura pe teritoriul celeilalte parti contractante de protectie si garantie, asa cum se prevede in acest acord.
    Art. 3
    Clauza natiunii celei mai favorizate
    1. Fiecare parte contractanta va asigura pe teritoriul sau, pentru investitiile ce se vor face, in conformitate cu art. 1 paragraful 1, de catre persoanele juridice romane in Austria si, respectiv, de cetatenii si societatile austriece in Romania, un tratament just si echitabil care va fi cel putin echivalent cu cel acordat de fiecare parte contractanta investitiilor din terte tari cu care are acorduri similare in vigoare.
    2. Daca din legislatia uneia dintre partile contractante sau din obligatiile internationale existente sau care vor fi asumate in viitor de partile contractante, in afara acestui acord, rezulta o reglementare mai avantajoasa pentru investitiile prevazute in prezentul acord, atunci aceasta reglementare nu va fi afectata de acest acord.
    3. Fiecare parte contractanta va respecta orice alta obligatie pe care a luat-o in legatura cu investitiile persoanelor juridice romane in Austria si, respectiv, ale cetatenilor si societatilor austriece in Romania.
    4. Obligatiile partilor contractante, mentionate in paragraful 3 de mai sus, cuprind numai obligatiile luate de forurile competente ale partilor competente ale partilor contractante in exercitarea autoritatii publice.
    Art. 4
    Expropriere si despagubire
    1. O parte contractanta va putea expropria investitii efectuate potrivit prezentului acord numai pe baza prevederilor sale legale si numai pentru utilitate publica,  contra unei despagubiri corespunzatoare. Aceasta despagubire va trebui sa fie efectuata fara intarziere, efectiv realizabila si liber transferabila. Pentru stabilirea si efectuarea intregii despagubiri trebuie sa fie luate masuri pregatitoare in momentul exproprierii.
    2. Exproprierea, in sensul paragrafului 1, este o preluare a unei investitii - chiar nationalizare - dispusa pe baza unei masuri suverane, sau o alta masura suverana a autoritatilor competente, avand efecte identice sau similare.
    3. Persoanele juridice romane in Austria si, respectiv, cetatenii si societatile austriece in Romania, ale caror investitii sufera pierderi ca urmare a unui razboi, altui conflict armat sau prin actiuni care pericliteaza ordinea publica, pe teritoriul celeilalte parti contractante, vor primi de la aceasta parte contractanta o despagubire corespunzatoare, care trebuie sa acopere pierderile suferite.
    4. In toate problemele reglementate in acest articol, partile contractante nu vor trata cererile persoanelor juridice romane in Austria si, respectiv, ale cetatenilor si societatilor austriece in Romania mai putin favorabil decat pe cele ale cetatenilor si persoanelor juridice si societatilor unui stat tert.
    Art. 5
    Diferende privind investitiile
    Daca exista un diferend privitor la cuantumul unei despagubiri conform art. 4, intre o persoana juridica romana in Austria si, respectiv, cetateni si societati austriece in Romania si partea contractanta pe teritoriul careia este efectuata investitia, dupa intrarea in vigoare a hotararii definitive a autoritatilor competente nationale, fiecare parte este indreptatita sa supuna acest diferend, pentru conciliere sau arbitraj, Centrului international pentru reglementarea diferendelor relative la investitii, intre state si persoane ale altor state, potrivit procedurii prevazute in Conventia de la Washington din 18 martie 1965.
    Art. 6
    Transfer
    Fiecare parte contractanta va permite, in cadrul prevederilor sale legale in vigoare, fara intarziere, transferul in valuta in care a fost efectuata investitia sau in orice valuta convertibila convenita, a urmatoarelor sume:
    a) beneficiile si alte venituri curente provenind din investitii;
    b) produsul lichidarii investitiei sau despagubirile, conform art. 4;
    c) retributiile persoanelor care au permisiunea sa lucreze in cadrul unei investitii realizate pe teritoriul celeilalte parti contractante.
    Art. 7
    Valuta
    1. Daca participantii la o investitie nu au convenit o alta reglementare, aprobata de autoritatile competente ale partii contractante pe al carei teritoriu se afla investitia, transferurile potrivit art. 4, 5 si 6 vor fi efectuate fara intarziere in valuta convertibila in care a fost efectuata investitia sau in orice alta valuta liber convertibila convenita, la cursul de schimb in vigoare la data transferului.
    2. Fara intarziere, in sensul paragrafului 1, sunt transferurile care se efectueaza intr-un termen care este necesar, in mod normal, pentru intocmirea formalitatilor de transfer. Termenul curge din ziua in care a fost inaintata autoritatilor competente, in modul cuvenit, cererea impreuna cu documentele necesare si care nu trebuie sa depaseasca, in nici un caz, o perioada de doua luni.
    Art. 8
    Recunoasterea preluarilor drepturilor si obligatiilor
    Daca o parte contractanta, in cadrul reglementarilor sale legale, preia in baza unei garantii pe care a dat-o drepturile si obligatiile dintr-o investitie, inclusiv cel privind impozitele si taxele, cealalta parte contractanta va recunoaste aceasta preluare.
    Art. 9
    Impozite si taxe
    Prevederile acestui acord nu se aplica in legatura cu perceperea de impozite si taxe, cu exceptia art. 4 si 5.
    Art. 10
    Intelegeri privind competenta
    In vederea valorificarii pretentiilor din investitii, a beneficiilor din investitii, precum si a altor pretentii legate direct, din punct de vedere juridic, de investitii, partile contractante recunosc ca:
    1. intelegerile scrise, prin care partenerii la o investitie s-au supus, pentru o cauza civila sau comerciala, competentei instantelor unei parti contractante;
    2. intelegerile scrise, prin care partenerii s-au obligat ca toate sau numai anumite litigii, care au intervenit intre ele sau vor interveni in viitor, dintr-un anumit raport juridic, fie ca sunt de natura contractuala sau necontractuala, sa le supuna unei proceduri arbitrale pe teritoriul unei parti contractante.
    Art. 11
    Executarea hotararilor
    (1) Hotararile date pe teritoriul unei parti contractante de catre o instanta care a fost competenta, pe baza unei intelegeri potrivit art. 10 paragraful 1, intr-o cauza civila sau comerciala, vor fi recunoscute si executate pe teritoriul celeilalte parti contractante, in cazul in care indeplinesc urmatoarele conditii:
    1. recunoasterea, respectiv executarea hotararii, nu poate contraveni ordinii publice a partii contractante pe al carei teritoriu urmeaza sa fie efectuata;
    2. recunoasterea si, respectiv, executarea hotararii nu poate sa fie opozabila in caz de autoritate de lucru judecat;
    3. in cauza respectiva nu este voie ca o instanta a partii contractante pe al carei teritoriu urma sa fie valorificata o hotarare sau o instanta a unei terte tari sa fi fost in exclusivitate competenta;
    4. in cazul unei hotarari date in lipsa, citatia sau invitatia care arata deschiderea procedurii va trebui remisa din timp partii care a fost lipsa si impotriva careia se valorifica hotararea, fie ca aceasta citatie a fost data personal acesteia sau reprezentantului sau; in cazul in care aceasta inmanare are loc pe teritoriul partii contractante pe care hotararea urmeaza a se valorifica, atunci ea sa fi fost efectuata pe cale judecatoreasca;
    5. hotararea trebuie sa fie definitiva si executorie potrivit legilor partii contractante pe teritoriul careia a fost data; daca se cere executarea, atunci hotararea trebuie sa fie, de asemenea, executorie conform acestei legi.
    (2) Paragraful 1 - pct. 1, 2, 3 si 5 - este aplicabil si pentru tranzactiile care au fost incheiate inaintea unei instante din teritoriul unei parti contractante, care a fost competenta potrivit art. 10 paragraful 1 din prezentul acord.
    (3) Paragraful 1 este aplicabil si pentru sentinte arbitrale date pe teritoriul unei parti contractante, la baza carora sta o conventie de arbitraj potrivit art. 10 paragraful 2; paragraful 1 - pct. 1, 2, 3 si 5 - este aplicabil si pentru tranzactiile incheiate in cadrul unei proceduri arbitrale, daca aceasta procedura are la baza o conventie arbitrala conform art. 10 paragraful 2.
    Art. 12
    Prevederi procedurale
    (1) Partea care cere recunoasterea unei hotarari judecatoresti sau solicita executarea acesteia trebuie sa produca:
    1. un exemplar al hotararii, prevazut cu semnatura si sigiliu din care trebuie sa rezulte, fara nici o indoiala, ca hotararea are ca obiect o pretentie juridica, in sensul art. 10 paragraful 1 fraza introductiva;
    2. in cazul unei hotarari date in lipsa, certificatul judecatoresc despre modul si data remiterii citatiei catre partea care a fost absenta, prin care aceasta era incunostintata despre procedura;
    3. un certificat sau o dispozitie judecatoreasca cu privire la autoritatea de lucru judecat;
    4. originalul sau copia certificata a intelegerii potrivit art. 10 paragraful 1.
    (2) In cazul in care se cere executarea unei tranzactii incheiate inaintea unei instante, atunci urmeaza sa fie prezentat un exemplar al tranzactiei, un certificat judecatoresc cu privire la executabilitatea acesteia si originalul sau o copie certificata a intelegerii, potrivit art. 10 paragraful 1.
    (3) In cazul in care se cere recunoasterea sau executarea sentintei arbitrale sau executarea unei tranzactii incheiate in cadrul unei proceduri de arbitraj, atunci partea va produce urmatoarele documente:
    1. o copie a sentintei de arbitraj sau a tranzactiei;
    2. o confirmare cu privire la autoritatea de lucru judecat si cu privire la executabilitatea sentintei de arbitraj, respectiv cu privire la executabilitatea tranzactiei;
    3. in cazul unei hotarari date in lipsa, o adeverinta cu privire la modul si data remiterii citatiei sau dispozitiei care a initiat procedura arbitrala catre persoana lipsa;
    4. originalul sau o copie certificata a intelegerii, potrivit art. 10 paragraful 2.
    (4) Examinarea cererii de recunoastere, respectiv de executare, urmeaza a se limita la conditiile prevazute in art. 11 al acestui acord si la documentele care trebuie produse potrivit acestui articol.
    Art. 13
    Prevederile art. 10-12 nu afecteaza obligatiile celor doua parti contractante care le-au luat in baza acordurilor multilaterale in care ele sunt partenere.
    Art. 14
    Investitii existente
    Sunt supuse acestui acord si investitiile efectuate de persoanele juridice romane in Austria, respectiv de cetateni si societati austriece in Romania, in conformitate cu prevederile legale ale celeilalte parti contractante si pe teritoriul acesteia, inainte de intrarea in vigoare a prezentului acord.
    Art. 15
    Diferende dintre partile contractante
    1. In cazul unor diferente de opinii cu privire la interpretarea sau aplicarea acestui acord, partile contractante vor initia, pentru gasirea unei solutii, consultatii pe cale diplomatica, duse intr-un spirit prietenesc.
    2. Atata vreme cat o diferenta de opinii nu poate fi aplanata pe aceasta cale, in rastimpul unui an incepand de la data in care uneia dintre partile contractante i-a fost propusa de catre cealalta parte contractanta inceperea consultatiilor amintite in paragraful 1 de mai sus, atunci aceasta poate fi supusa, la cererea uneia dintre partile contractante, unui tribunal arbitral.
    3. Tribunalul arbitral este format pentru fiecare caz in parte, fiecare parte contractanta numind un membru, iar ambii membri cad de acord asupra alegerii unui presedinte care trebuie sa fie cetatean al unui stat tert si care urmeaza a fi desemnat de ambele parti contractante.
    Membrii sunt numiti in cadrul unei perioade de doua luni, presedintele in cursul unei perioade de 5 luni, dupa ce o parte contractanta a comunicat celeilalte parti ca doreste sa supuna diferendul unui tribunal arbitral.
    4. In cazul in care termenele aratate la paragraful 3 de mai sus nu vor fi respectate, atunci, in lipsa unei alte intelegeri, fiecare parte contractanta poate ruga pe presedintele Curtii Internationale de Justitie sa faca numirile necesare. In cazul in care presedintele este cetatean al uneia dintre cele doua parti contractante, sau daca este impiedicat dintr-un alt motiv, in acest caz urmeaza ca vicepresedintele sa faca numirile respective. In cazul in care vicepresedintele este cetatean al uneia dintre partile contractante sau este si el indisponibil, atunci membrul Curtii Internationale de Justitie care urmeaza imediat in rang si care nu are cetatenia uneia dintre partile contractante va face numirile respective.
    5. Tribunalul de arbitraj hotaraste in diferendele care ii sunt supuse, in conformitate cu dreptul international. Tribunalul de arbitraj decide cu majoritate de voturi. Hotararile sale sunt obligatorii.
    Fiecare parte contractanta suporta cheltuielile membrului sau, precum si ale reprezentarii in procedura dinaintea tribunalului de arbitraj; cheltuieli presedintelui, precum si celelalte cheltuieli, vor fi suportate de ambele parti contractante in parti egale.
    6. Tribunalul de arbitraj isi stabileste propria sa procedura.
    Art. 16
    Dispozitii finale
    1. Acest acord urmeaza a fi ratificat. Instrumentele de ratificare vor fi schimbate in Bucuresti.
    2. Acest acord intra in vigoare la 60 de zile dupa schimbul instrumentelor de ratificare. El ramane in vigoare timp de 10 ani si se prelungeste pe timp nedefinit, atat timp cat nu va fi denuntat, in scris, pe cale diplomatica, de catre una dintre partile contractante, cu un an inainte de expirarea acesteia. Dupa expirarea a 10 ani, acordul poate fi denuntat oricand, cu o perioada de preaviz de un an.
    3. Pentru investitiile efectuate si beneficiile rezultate din acestea, pe perioada valabilitatii prezentului acord, prevederile sale vor continua sa fie in vigoare timp de 10 ani, incepand de la data incetarii valabilitatii sale.
    Intocmit in Viena la 30 septembrie 1976, in doua exemplare in limba romana si in limba germana, fiecare text fiind autentic in egala masura.

               Pentru Republica Socialista Romania,
               Ion Avram

               Pentru Republica Austria,
               Erich Bielka


                             ACORD
intre guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Republicii Italiene privind promovarea si garantarea reciproca a investitiilor de capital

    Guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Republicii Italiene, denumite in cele ce urmeaza parti contractante,
    in dorinta de a crea conditii favorabile pentru investitiile de capital efectuate de catre investitorii din Republica Socialista Romania pe teritoriul Republicii Italiene si de catre investitorii din Republica Italiana pe teritoriul Republicii Socialiste Romania,
    tinand seama de colaborarea deja instaurata in mod fericit prin Acordul pe termen lung de colaborare economica, industriala si tehnica dintre cele doua guverne, semnat la Roma la 22 mai 1973,
    constiente ca garantarea reciproca a investitiilor de capital in virtutea acordurilor internationale este susceptibila de a stimula investitiile,
    luand in considerare prevederile Actului final al Conferintei pentru securitate si cooperare in Europa si indeosebi, prevederile referitoare la capitolul privind dezvoltarea cooperarii in domeniul economic si acelea menite sa favorizeze incheierea de acorduri bilaterale specifice, referitoare la diferite probleme de interes reciproc,
    au convenit cele ce urmeaza:

    Art. 1
    Promovarea si garantarea investitiilor de capital
    1. Fiecare parte contractanta va incuraja si crea conditii favorabile pentru investitiile de capital efectuate pe teritoriul sau de catre investitorii celeilalte parti contractante.
    2. Investitiile de capital vor fi admise conform dispozitiilor legale ale partii contractante pe teritoriul careia vor fi efectuate investitiile si se vor bucura de garantiile prevazute in prezentul acord.
    3. Investitiile care fac obiectul prezentului acord se bucura pe teritoriul celeilalte parti contractante de protectie si siguranta.
    Art. 2
    Definitii
    In sensul acestui acord:
    1. prin investitie de capital se intelege aportul la realizarea unui obiectiv economic cuprinzand toate categoriile de bunuri si servicii in care a fost investit un capital. Indeosebi, dar nu exclusiv, prin investitie de capital se intelege:
    a) proprietatea de bunuri mobile si imobile si orice alt drept real, dobandite sau constituite in conformitate cu legea tarii in care investitia a fost efectuata;
    b) drepturile de participare la societati, intreprinderi sau alte initiative economice, inclusiv orice cota de capital la care investitorul are dreptul si orice alta forma de participare actionara;
    c) drepturi de creanta sau alte drepturi referitoare la servicii si prestari care au o valoare economica si financiara;
    d) drepturi de proprietate industriala si intelectuala, procedee tehnologice, marci de fabrica, nume comerciale si know-how;
    e) concesiunile conferite prin lege si prin contract, inclusiv acelea de cercetare si exploatare.
    Modificarea formei sub care a fost investit capitalul nu va prejudicia calitatea sa de investitie;
    2. prin beneficii se inteleg: dividendele, beneficiile si veniturile de orice natura, produse de capitalul investit;
    3. prin investitori se intelege:
    a) in ce priveste Republica Socialista Romania; unitati economice romane avand personalitate juridica si care, potrivit legii, au atributii de comert exterior si de cooperare economica cu strainatatea;
    b) in ce priveste Republica Italiana: rezidenti de nationalitate italiana si persoanele juridice constituite pe teritoriul Republicii, in limitele si conform normelor in vigoare.
    Art. 3
    Tratamentul natiunii celei mai favorizate
    1. Fiecare parte contractanta va acorda pe teritoriul sau investitorilor celeilalte parti contractante, investitiilor lor de capital si beneficiilor care deriva din acestea, un tratament nu mai putin favorabil decat cel acordat investitorilor din terte state, investitiilor lor de capital si beneficiilor care deriva din acestea, fie pe baza propriei legislatii interne, fie in executarea acordurilor internationale prezente si viitoare.
    2. Dispozitiile paragrafului 1 nu se aplica in cazul in care avantajele acordate investitorilor din terte state, investitiilor de capital si beneficiilor lor, deriva din apartenenta prezenta si viitoare a partilor contractante la uniuni vamale si valutare, zone ale liberului schimb si comunitati economice.
    3. Prevederile paragrafului 1 privind acordarea tratamentului natiunii celei mai favorizate nu incumba obligatia pentru fiecare parte contractanta de a extinde catre investitorii celeilalte parti, investitiilor lor de capital si beneficiilor lor, avantajele derivand din aplicarea acordurilor internationale sau intelegeri referitoare, in totalitate sau in parte, la impozite si taxe sau decurgand din aplicarea propriei legislatii interne in materie de impozite si taxe.
    4. Fiecare parte contractanta va respecta orice alta obligatie asumata cu privire la investitorii celeilalte parti contractante, investitiile lor de capital si beneficiile lor.
    Art. 4
    Exproprierea si despagubirea
    1. Investitiile de capital ale investitorilor fiecare parti contractante, efectuate pe teritoriul celeilalte parti contractante, nu vor putea fi nationalizate, expropriate sau supuse unor masuri echivalente nationalizarii sau exproprierii, decat in interes public declarat in mod legal, cu o procedura corespunzatoare si contra unei despagubiri.
    Aceasta despagubire va trebui sa corespunda valorii reale a investitiei de capital la data exproprierii, sa fie lichidata si exigibila in momentul transferului de proprietate, platita fara intarziere celui in drept, transferabila liber si fara intarziere in valuta convertibila.
    La cererea investitorului expropriat, cuantumul despagubirii va fi supus revizuirii organelor jurisdictionale competente, in tara in care a fost efectuata investitia, in conformitate cu procedurile prevazute de lege si principiile prevazute in prezentul articol.
    Daca, dupa epuizarea procedurilor si posibilitatilor de recurs prevazute de legislatia tarii in care a fost efectuata investitia de capital, vor continua sa existe diferende intre pretentiile unui investitor al unei parti contractante si cele ale celeilalte parti contractante cu privire la cuantumul despagubirii, partile in disputa vor avea dreptul sa supuna, in termen de doua luni de la epuizarea recursurilor interne, diferendul pentru conciliere sau arbitraj, potrivit procedurii prevazuta in Conventia pentru reglementarea diferendelor relative la investitii intre state si cetateni ai altor state, deschisa pentru semnare la Washington, la 18 martie 1965.
    Daca suma despagubirii, fixata in mod definitiv, este superioara sau inferioara sumei despagubirii platite in momentul exproprierii, aceasta diferenta va fi platita sau restituita fara intarziere celui in drept, liber transferabila si fara intarziere, in valuta liber convertibila.
    In cazul in care varsamintele despagubirilor prevazute in prezentul paragraf vor fi efectuate cu intarziere celui in drept, acestuia i se va plati dobanda pentru perioada corespunzatoare intarzierii respective.
    2. Investitorii unei parti contractante ale caror investitii au suferit pierderi sau pagube ca urmare a unui razboi sau altui conflict armat, unei revolutii, unei stari de urgenta nationala, unei revolte, insurectii sau rascoale, inclusiv pierderi sau pagube datorate rechizitiilor, suferite pe teritoriul celeilalte parti contractante, vor beneficia din partea acesteia din urma - in ceea ce priveste restituirile, despagubirile, compensarile sau alte reparatii - de un tratament adecvat si in orice caz nu mai putin favorabil decat cel acordat investitorilor din terte state. Sumele respective vor fi platite fara intarziere celor in drept, vor fi transferate in mod liber si fara intarziere, in valuta convertibila.
    Art. 5
    Repatrierea capitalului si beneficiilor
    Fiecare parte contractanta va garanta in orice moment liberul transfer al capitalurilor si beneficiilor care deriva din acestea, precum si al capitalurilor derivand din transformari succesive si al beneficiilor corespunzatoare, apartinand investitorilor celeilalte parti contractante si, in caz de lichidare sau instrainare, a rezultatelor unei astfel de lichidari sau instrainari, ramanand ferm dreptul fiecarei parti contractante de a exercita in mod legal, cu buna-credinta si de o maniera nediscriminatorie, puterile conferite prin legile sale.
    Art. 6
    Subrogarea
    Daca o parte contractanta efectueaza, potrivit dispozitiilor sale legale, o plata cu titlu de despagubire propriului sau investitor in legatura cu investitia sa de capital sau orice parte din aceasta investitie, efectuata pe teritoriul celeilalte parti contractante, aceasta ultima parte contractanta va recunoaste:
    a) transmiterea oricarui drept si pretentie a respectivului investitor catre partea contractanta care a efectuat plata;
    b) ca, partea contractanta care a efectuat plata, este indreptatita pe calea subrogarii sa sustina drepturile si pretentiile si sa exercite actiunile care revin investitorului si ca isi va asuma obligatiile referitoare la investitia de capital, inclusiv aceea a platii impozitelor si taxelor corespunzatoare.
    Partea contractanta subrogata va putea sa sustina drepturile si pretentiile si sa exercite actiunile in aceeasi masura si in aceleasi limite ca si predecesorul sau in titlu, atat in fata organelor judiciare ale celeilalte parti contractante, cat si in alte forme prevazute.
    Art. 7
    Transferurile valutare
    1. Transferurile de valuta prevazute la articolele precedente - 4, 5 si 6 - vor fi efectuate, in mod liber si fara intarziere, in valuta liber convertibila in care a fost efectuata investitia de capital sau in orice valuta liber convertibila, la cursul oficial de schimb in vigoare la data transferului.
    2. Fara intarziere se inteleg transferurile care se efectueaza intr-un termen normal necesar pentru intocmirea formalitatilor de transfer. Termenul curge din ziua in care a fost inaintata autoritatilor competente, in modul prevazut de dispozitiile legale, cererea de transfer impreuna cu documentele necesare. Acest termen nu trebuie sa depaseasca in nici un caz o perioada de doua luni.
    Art. 8
    Investitii de capital existente
    Investitiile de capital efectuate inainte de intrarea in vigoare a prezentului acord de catre investitorii unei parti contractante pe teritoriul celeilalte parti, precum si beneficiile care deriva din acestea, sunt reglementate in mod egal de prevederile prezentului acord.
    Art. 9
    Diferende intre partile contractante
    1. Diferendele intre partile contractante, referitoare la interpretarea sau aplicarea prezentului acord, vor fi rezolvate pe cale diplomatica. Ori de cate ori un diferend intre partile contractante nu a putut fi rezolvat pe cale diplomatica in decurs de 6 luni de la nasterea sa, acesta va fi supus, la cererea oricarei parti contractante, unui tribunal arbitral.
    2. Tribunalul arbitral va fi format pentru fiecare caz in parte, dupa cum urmeaza: in decurs de doua luni de la primirea cererii de arbitraj, fiecare parte contractanta va numi un arbitru; cei doi arbitri astfel numiti vor alege un cetatean al unei terte tari, care va fi numit ca presedinte al tribunalului arbitral, cu aprobarea ambelor parti contractante. Presedintele va fi numit in decurs de doua luni de la data numirii celorlalti doi arbitri. Daca in nici una din perioadele precedente mentionate nu au avut loc numirile respective, fiecare parte va putea, in lipsa altor intelegeri, sa invite pe presedintele Curtii Internationale de Justitie sa faca numirile necesare. Daca presedintele Curtii Internationale de Justitie este cetatean al uneia dintre partile contractante sau daca este in alt mod impiedicat de a exercita aceasta sarcina, numirile necesare vor fi facute de catre vicepresedintele Curtii Internationale de Justitie. Daca si acesta se afla intr-una din situatiile prevazute in acest paragraf, numirile vor fi efectuate de membrul cel mai in varsta al Curtii Internationale de Justitie, care nu este cetatean al uneia dintre partile contractante.
    3. Tribunalul arbitral va aplica prevederile prezentului acord si ale altor acorduri eventual incheiate intre partile contractante si normele de drept international general. Tribunalul va hotari cu majoritate de voturi. Hotararile sale vor fi definitive si obligatorii pentru ambele parti contractante.
    4. Cheltuielile privind membrul propriu in tribunal, ca si reprezentarea proprie in procedurile arbitrale, vor fi in sarcina fiecarei parti contractante. Cheltuielile privind presedintele tribunalului arbitral si celelalte cheltuieli vor fi suportate in parti egale de catre partile contractante.
    5. Tribunalul arbitral isi va stabili propria procedura.
    Art. 10
    Intrarea in vigoare, durata si denuntarea
    1. Prezentul acord va fi ratificat in conformitate cu procedurile constitutionale ale fiecarei parti contractante, instrumentele de ratificare vor fi schimbate la Roma, cat mai curand posibil.
    2. Acordul va intra in vigoare la o luna dupa efectuarea schimbului instrumentelor de ratificare. El va ramane in vigoare timp de 10 ani si se prelungeste pe noi perioade de cate 10 ani, in cazul in care nu a fost denuntat, in scris, de catre una dintre partile contractante cu cel putin 12 luni inainte de expirare. Ulterior, acordul poate fi denuntat in orice moment cu un preaviz de cel putin 12 luni.
    3. Pentru investitiile de capital efectuate si beneficiile realizate in cursul perioadei de valabilitate a acordului, prevederile acestuia continua sa fie aplicabile timp de 20 de ani, incepand de la data expirarii sale.
    Facut la Bucuresti la 14 ianuarie 1977, in doua exemplare originale in limba romana si in limba italiana, ambele texte avand aceeasi valabilitate.

              Pentru guvernul
              Republicii Socialiste Romania,
              Florea Dumitrescu

              Pentru guvernul
              Republicii Italiene,
              Filippo Maria Pandolfi


                 ACORD PE TERMEN LUNG
privind schimburile comerciale si cooperarea economica, industriala si tehnologica intre guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Regatului Spaniei

    Guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Regatului Spaniei, denumite mai jos parti contractante,
    luand in considerare legaturile lor traditionale in domeniul relatiilor economice,
    animate de dorinta de dezvoltare si diversificare a schimburilor comerciale si a cooperarii economice, industriale si tehnologice intre tarile lor pe baza respectarii suveranitatii si independentei nationale, neamestecului in treburile interne, egalitatii in drepturi si avantajului reciproc,
    avand in vedere, de asemenea, ca ambele tari sunt membre ale Acordului general pentru tarife si comert (G.A.T.T.), Fondului Monetar International (F.M.I.) si Bancii Internationale pentru Reconstructie si dezvoltare (B.I.R.D.),
    voind sa utilizeze mai eficient posibilitatile create de potentialul economic al celor doua tari, prin intensificarea cooperarii economice, industriale si tehnologice, pe care o considera de mare importanta pentru extinderea colaborarii lor economice,
    tinand cont de prevederile privind schimburile comerciale si cooperarea economica, industriala si tehnologica din Actul final al Conferintei pentru securitate si cooperare in Europa,
    recunoscand utilitatea acordurilor bilaterale pe termen lung pentru cresterea volumului si stabilitatea schimburilor comerciale si serviciilor, precum si pentru a stabili baze adecvate dezvoltarii cooperarii economice, industriale si tehnologice,
    au convenit urmatoarele:

    Art. 1
    Cele doua parti contractante vor lua, in baza reglementarilor in vigoare din cele doua tari, toate masurile menite sa faciliteze si sa contribuie la dezvoltarea continua, armonioasa, diversificata si cat mai echilibrat posibila a schimburilor comerciale si serviciilor, precum si la dezvoltarea cooperarii economice, industriale si tehnologice, conform prevederilor prezentului acord.
    Art. 2
    Partile contractante, in scopul asigurarii conditiilor favorabile pentru dezvoltarea schimburilor comerciale, isi acorda clauza natiunii celei mai favorizate conform prevederilor G.A.T.T.
    Clauza natiunii celei mai favorizate nu se aplica:
    a) avantajelor rezultand din apartenenta viitoare a uneia dintre partile contractante la uniuni vamale sau zone ale liberului schimb;
    b) avantajelor care sunt sau vor fi acordate de catre una dintre partile contractante pentru a facilita traficul de frontiera cu zonele limitrofe.
    De asemenea, partile contractante, in conformitate cu scopul si obiectivele prezentului acord, isi vor acorda, in relatiile lor reciproce de cooperare economica, industriala si tehnologica, tratamentul natiunii celei mai favorizate.
    Art. 3
    Tinand cont de calitatea de membre G.A.T.T. a celor doua tari, schimburile comerciale si serviciile aferente lor se vor desfasura in baza aceluiasi regim aplicat de cele doua tari altor tari membre, adica fara restrictii cantitative discriminatorii la import.
    La importul de marfuri de origine si provenind din Romania, partea spaniola va aplica acelasi regim de liberalizari si acelasi tratament acordat in special tarilor membre O.C.D.E., eliberind in mod automat licentele de import pentru marfurile liberalizate.
    Pentru marfurile de origine si provenind din Romania si care, conform legislatiei spaniole in vigoare, sunt supuse altor regimuri de import decat cel al marfurilor liberalizate, autoritatile spaniole vor elibera licente de import fara nici o discriminare, ca si tarilor membre O.C.D.E.
    La importul de marfuri de origine provenind din Spania, partea romana va aplica acelasi tratament pe care il acorda marfurilor similare importate din alte tari care beneficiaza de clauza natiunii celei mai favorizate.
    In cazul schimburilor de bunuri sau servicii, legate de contracte de cooperare economica, industriala si tehnologica, organele competente din cele doua tari vor considera cu bunavointa acordarea de licente de import sau miscarea de fonduri necesare.
    Art. 4
    Schimburile intre ambele tari se vor efectua in conformitate cu dispozitiile prezentului acord, prevederilor G.A.T.T. si in conformitate cu contractele incheiate intre organismele si persoanele fizice si juridice ale celor doua parti contractante, imputernicite sa realizeze operatiuni de comert exterior.
    Marfurile care fac obiectul schimburilor vor fi destinate consumului intern in tara importatoare si nu vor putea face obiectul reexportului in terte tari, fara acordul prealabil al tarii de origine.
    Art. 5
    Ambele parti vor sprijini incheierea de contracte pe termen lung cu scopul de a consolida legaturi stabile intre intreprinderile, organismele si institutiile din cele doua tari.
    Art. 6
    In scopul de a contribui la dezvoltarea schimburilor si a unei mai bune cunoasteri reciproce, a posibilitatilor de extindere a cooperarii economice, industriale si tehnologice, ambele parti contractante vor sprijini reciproc organizarea si participarea la targuri si expozitii si vor acorda sprijinul pentru organizarea si functionarea de asemenea activitati, acordand participantilor celeilalte parti contractante cele mai favorabile conditii posibile de participare.
    Art. 7
    Partile contractante, in conformitate cu acordurile internationale la care sunt semnatare, isi vor acorda reciproc facilitatile prevazute in cadrul legislatiilor lor in vigoare si care se considera necesare pentru efectuarea de operatiuni in regim de import temporar sau importuri de imbunatatire pentru marfurile si produsele celeilalte parti contractante.
    Art. 8
    Cele doua parti contractante, considerand ca intensificarea schimbului de informatii privind schimburile comerciale si cooperarea economica, industriala si tehnologica este utila pentru dezvoltarea la maximum a relatiilor economice, vor facilita distribuirea intre cumparatorii, vanzatorii si organizatiile competente din tarile lor respective a informatiilor pe care le primesc de la institutiile si intreprinderile celeilalte tari.
    De asemenea, cele doua parti contractante vor favoriza calatoriile de serviciu, colective sau individuale, ale reprezentantilor intreprinderilor sau organizatiilor interesate din cele doua tari, carora autoritatile competente le vor acorda tot sprijinul posibil.
    Art. 9
    Toate platile aferente schimburilor reciproce de marfuri, servicii si cooperarii economice, industriale si tehnologice se vor efectua in devize liber convertibile in conformitate cu legile si dispozitiile in vigoare din cele doua tari.
    Art. 10
    Cele doua parti contractante isi exprima hotararea de a continua dezvoltarea cooperarii economice, industriale si tehnologice dintre tarile lor respective si de a sprijini cu toate mijloacele de care dispun extinderea si intensificarea acestei cooperari intre intreprinderile, organizatiile si institutiile interesate.
    Art. 11
    Partile contractante sunt de acord ca cooperarea intre tarile lor sa se realizeze in special prin:
    a) construirea, modernizarea si extinderea de complexe industriale, din care, in mod exceptional, o parte din productia lor sa fie importata de catre cealalta tara sau vanduta pe terte piete prin intreprinderi sau organizatii industriale din alta tara, ca forma de a obtine resurse proprii pentru a asigura finantarea de echipamente si servicii aduse;
    b) schimbul de licente, patente, know-how etc., cu sau fara schimb de parti si componente;
    c) subcontracte de piese sau componente;
    d) coproducere, cu sau fara comercializare in tarile lor respective sau pe terte piete;
    e) specializare in productie, cu fabricarea de modele sau tipuri concrete cu sau fara comercializarea in tarile lor respective sau pe terte piete;
    f) oferte comune pe terte piete;
    g) constituirea de societati mixte de productie si/sau de comercializare.
    Art. 12
    Cele doua parti vor stabili sectoarele specifice de interes reciproc pentru dezvoltarea si extinderea cooperarii economice, industriale si tehnologice si vor sprijini in special initiativele de cooperare in acele sectoare.
    Se va acorda atentie in special urmatoarelor domenii: constructii mecanice, masini agricole, material de transport, electrotehnica si electronica, chimie, metalurgie, industria usoara, cercetarea si exploatarea miniera si turism.
    La convenirea si realizarea actiunilor de cooperare se vor lua in considerare potentialul economic al celor doua tari, resursele si necesitatile de utilaje, masini, bunuri de consum, procedee tehnice si materii prime, precum si posibilitatile de desfacere a produselor rezultate din cooperare.
    Comisia mixta, la care se refera art. 16, va indica si alte sectoare pe masura ce apar alte posibilitati.
    Art. 13
    Cele doua parti vor sprijini initiativele comune ale intreprinderilor din cele doua tari de a coopera pe terte piete. In acest scop, se vor transmite reciproc si continuu acele date care ar putea interesa intreprinderile din una sau cealalta tara, tinandu-se seama de posibilitatile si experienta lor.
    Art. 14
    Conditiile pentru fiecare proiect de cooperare realizat in cadrul prezentului acord vor fi stabilite in contractele dintre intreprinderile, organizatiile si institutiile specifice din cele doua tari.
    Art. 15
    Cele doua parti contractante, constiente de importanta pe care o au unele conditii adecvate de finantare pentru materializarea contractelor de cooperare, vor sprijini acordarea celor mai favorabile conditii, financiare si de credit, in cadrul legislatiei in vigoare in tarile lor, intreprinderilor, organizatiilor si institutiilor care au incheiat astfel de contracte.
    Art. 16
    Cele doua parti contractante constituie o comisie mixta care se va reuni periodic in sesiuni plenare, alternativ in Romania si Spania, si care va putea fi convocata si in sesiuni extraordinare, la cererea uneia dintre parti.
    Comisia mixta va avea ca sarcina:
    - examinarea executarii prezentului acord;
    - examinarea evolutiei schimburilor comerciale si a relatiilor de cooperare economica, industriala si tehnologica dintre cele doua tari;
    - elaborarea de programe concrete pentru dezvoltarea schimburilor comerciale, pe cat posibil echilibrate, si a cooperarii economice, industriale si tehnologice, precum si identificarea de noi actiuni de cooperare bilaterale si pe terte piete;
    - examinarea oricaror alte probleme rezultate din aplicarea prezentului acord, care vor fi propuse de catre una dintre partile contractante celeilalte parti contractante.
    Comisia mixta poate constitui, daca considera necesar, subcomisii si grupe de lucru, in scopul studierii problemelor care izvorasc din raporturile comerciale si de cooperare economica, industriala si tehnologica dintre cele doua tari, si sa elaboreze propuneri menite sa favorizeze dezvoltarea acestora.
    Art. 17
    Partile contractante sunt constiente de importanta pe care o are cooperarea tehnico-stiintifica dintre institutiile si intreprinderile din cele doua tari pentru dezvoltarea relatiilor lor comerciale si de cooperare economica, industriala si tehnologica. Pana la convenirea unui acord cu privire la cooperarea tehnico-stiintifica intre cele doua tari, partile contractante vor acorda facilitati necesare pentru elaborarea de acorduri specifice care sa asigure cea mai buna desfasurare a cooperarii tehnico-stiintifice intre cele doua tari.
    Art. 18
    Prezentul acord se va aplica, provizoriu, la data semnarii si va intra in vigoare la data ultimei notificari privind indeplinirea procedurilor legale in cele doua tari.
    Durata valabilitatii prezentului acord va fi de 10 (zece) ani. Prezentul acord va fi prelungit prin tacita reconductiune pe perioade succesive de cate un an, daca nici una dintre cele doua parti contractante nu il va denunta, in scris, cu cel putin 3 luni inainte de data expirarii fiecarei perioade de un an.
    Incetarea valabilitatii prezentului acord nu va afecta indeplinirea contractelor si angajamentelor incheiate anterior intre organizatiile economice, institutiile si intreprinderile din cele doua tari.
    Incheiat la Bucuresti la 19 ianuarie 1977, in doua exemplare originale, in limbile romana si spaniola, ambele texte avand aceeasi valabilitate.

                   Pentru guvernul
                   Republicii Socialiste Romania,
                   Ion Patan

                   Pentru guvernul
                   Regatului Spaniei,
                   Fernandez Urrutia


                     CONVENTIE
privind asistenta judiciara in materie civila, comerciala si de statut personal
intre Republica Socialista Romania si Republica Araba Egipt

    Republica Socialista Romania si Republica Araba Egipt, in dorinta de a mentine, de a dezvolta si de a intari relatiile de prietenie si cooperare existente intre ele in spiritul respectarii suveranitatii, independentei nationale, egalitatii in drepturi, neamestecului in treburile interne si avantajului reciproc,
    dorind sa reglementeze relatiile lor in domeniul cooperarii judiciare in materie civila, comerciala si de statut personal, simplificind si accelerind procedura,
    au hotarat sa incheie prezenta conventie si, in acest scop, au numit ca imputerniciti ai lor:
    Republica Socialista Romania, pe Excelenta Sa domnul Emil Nicolcioiu, ministrul justitiei;
    Republica Araba Egipt, pe Excelenta Sa domnul Ahmed Samih Talaat, ministrul justitiei.
    Imputernicitii, dupa schimbul deplinelor lor puteri, recunoscute in buna si cuvenita forma, au convenit asupra urmatoarelor dispozitii:

    CAP. 1
    Dispozitii generale

    Art. 1
    A. Cetatenii fiecarei parti contractante se bucura pe teritoriul celeilalte parti, in ceea ce priveste drepturile lor personale si patrimoniale, de aceeasi ocrotire juridica ca si cetatenii proprii.
    B. Cetatenii fiecarei parti contractante au teritoriul celeilalte, acces liber si nestanjenit la toate autoritatile judiciare pentru urmarirea si apararea drepturilor si intereselor lor.
    C. Persoanele juridice care au sediul pe teritoriul uneia dintre cele doua parti contractante si sunt constituite potrivit legislatiei acestei parti sunt supuse dispozitiilor prezentei conventii, in masura in care acestea le sunt aplicabile.
    Art. 2
    Cetatenii fiecarei parti contractante, reclamanti sau intervenienti, nu pot fi obligati sa depuna nici cautiune, nici depozit, oricare le-ar fi denumirea, pe motivul ca sunt straini sau ca nu au domiciliul ori resedinta pe teritoriul celeilalte parti contractante.
    Art. 3
    In vederea indeplinirii dispozitiilor prezentei conventii, in afara de cazul cand s-ar prevedea altfel, autoritatile judiciare ale celor doua parti contractante comunica intre ele prin intermediul ministerelor de justitie.
    Art. 4
    A. Toate cererile formulate in aplicarea prezentei conventii, precum si actele anexate la acestea, vor fi redactate in limba partii solicitate sau in limba partii solicitante, insotite de o traducere in limba franceza.
    B. Toate traducerile cererilor mentionate mai sus si ale actelor anexate la acestea vor fi certificate pentru conformitate, fie de catre un agent diplomatic sau consular, fie de catre un traducator autorizat, fie de catre orice alta persoana abilitata in acest scop in una dintre cele doua parti contractante.
    C. Cererile mentionate in acest articol, precum si actele anexate la acestea, vor fi prevazute cu sigiliul oficial, fara sa fie insa necesara legalizarea inscrisurilor sau vreo alta formalitate echivalenta.
    Art. 5
    In caz de necompetenta a autoritatii judiciare solicitate, cererile formulate in aplicarea prezentei conventii sunt transmise de catre respectiva autoritate, din oficiu si fara intarziere, autoritatii judiciare competente a aceleiasi parti contractante, urmand regulile stabilite de legislatia acesteia. Autoritatea solicitata va informa despre aceasta autoritatea solicitanta.
    Art. 6
    Ministerele de justitie ale celor doua parti contractante isi comunica reciproc, la cerere, orice informatii privind legislatia in vigoare pe teritoriul lor, practica judiciara in materiile reglementate de prezenta conventie, precum si orice alte informatii judiciare sau judiciare utile.

    CAP. 2
    Asistenta judiciara

    Art. 7
    Cetatenii fiecareia dintre cele doua parti contractante beneficiaza pe teritoriul celeilalte de asistenta judiciara gratuita ca si cetatenii proprii, in aceeasi masura si in aceleasi conditii, conformandu-se legii partii contractante pe teritoriul careia asistenta este solicitata.
    Art. 8
    A. Certificatul atestand insuficienta mijloacelor materiale este eliberat solicitantului de catre autoritatile de la resedinta sa obisnuita, daca acesta locuieste pe teritoriul uneia dintre cele doua parti contractante.
    B. Acest certificat este eliberat de catre agentul diplomatic sau consular al statului sau competent din punct de vedere teritorial, daca persoana interesata locuieste intr-un stat tert.
    C. Daca persoana interesata locuieste pe teritoriul partii contractante unde a fost prezentata cererea, pot fi solicitate informatii suplimentare de la autoritatile partii contractante al carei cetatean este acesta.
    Art. 9
    Cererea de asistenta judiciara poate fi prezentata autoritatii judiciare competente de la domiciliul sau resedinta solicitantului, potrivit legii partii contractante unde asistenta este solicitata. Autoritatea judiciara sesizata cu cererea o transmite, impreuna cu certificatul atestand insuficienta mijloacelor materiale si cu eventualele anexe, autoritatii judiciare competente a celeilalte parti contractante.

    CAP. 3
    Inmanarea si notificarea actelor judiciare si extrajudiciare in materie civila, comerciala si de statut personal

    Art. 10
    A. Actele judiciare si extrajudiciare in materie civila, comerciala si de statut personal, destinate a fi inmanate sau notificate persoanelor care locuiesc pe teritoriul uneia dintre partile contractante, sunt transmise prin intermediul ministerelor de justitie.
    B. Dispozitiile paragrafului precedent nu exclud posibilitatea, pentru fiecare dintre cele doua parti contractante, de a proceda direct, fara constrangere, prin grija agentilor lor diplomatici sau consulari la inmanarea sau notificarea actelor judiciare sau extrajudiciare propriilor lor cetateni, daca acestia le accepta. Cetatenia destinatarului actului este determinata potrivit legii partii contractante pe teritoriul careia remiterea urmeaza sa aiba loc.
    C. Dispozitiile primului paragraf al prezentului articol nu exclud posibilitatea pentru cetatenii fiecareia dintre cele doua parti contractante care locuiesc pe teritoriul celeilalte sa procedeze direct la inmanarea sau notificarea actelor judiciare sau extrajudiciare persoanelor care locuiesc pe acelasi teritoriu, sub rezerva ca remiterea sa aiba loc potrivit regulilor in vigoare in statul in care aceasta urmeaza sa fie efectuata.
    Art. 11
    Cererile privind inmanarea sau notificarea actelor judiciare sau extrajudiciare vor preciza:
    - autoritatea de la care emana actul;
    - natura actului de inmanat sau notificat;
    - toate informatiile necesare privind destinatarul si indeosebi numele, prenumele, calitatea si adresa sa pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor;
    - numele, prenumele, calitatea si adresa partilor si, daca este cazul, a reprezentantilor acestora.
    Cererea va fi insotita de actul judiciar sau extrajudiciar sau de copia acestuia, toate in dublu exemplar.
    Art. 12
    Executarea unei cereri de inmanare sau de notificare, potrivit dispozitiilor prezentei conventii, nu poate fi refuzata decat daca partea solicitata considera ca aceasta executare este de natura sa aduca atingere suveranitatii, securitatii sau ordinii sale publice.
    In caz de refuz, partea solicitata informeaza imediat despre aceasta partea solicitanta, indicand motivele.
    Art. 13
    A. Partea solicitata procedeaza sau face sa se procedeze la inmanarea sau notificarea actului in formele prevazute de legislatia sa.
    Cu toate acestea, actul poate fi remis destinatarului, daca acesta il accepta de bunavoie.
    B. Inmanarea sau notificarea actului poate fi facuta intr-o forma speciala ceruta de partea solicitanta, cu conditia ca aceasta sa nu fie incompatibila cu legea partii solicitate.
    Art. 14
    Daca adresa destinatarului sau informatiile despre acesta sunt inexacte sau insuficiente, partea solicitata va face tot ceea ce este necesar, in masura posibilitatilor, pentru a asigura remiterea actului catre destinatar.
    Art. 15
    A. Autoritatea competenta a partii solicitate se limiteaza sa asigure remiterea actului catre destinatar.
    B. Remiterea actului se constata:
    - fie prin semnatura datata a destinatarului pe copia actului;
    - fie printr-o atestare facuta prin grija autoritatii competente a partii solicitate, prin care se confirma remiterea actului; ea indica faptul, modul, forma, locul si data remiterii precum si persoana careia i-a fost inmanat actul. Dupa caz, atestarea precizeaza faptul care a impiedicat remiterea.
    Oricare dintre aceste documente este transmis partii solicitante.
    Art. 16
    Inmanarea sau notificarea de acte judiciare sau extrajudiciare nu poate da loc la plati sau la rambursari de taxe ori la cheltuieli in favoarea partii solicitate.

    CAP. 4
    Transmiterea si executarea comisiilor rogatorii in materie civila, comerciala si de statut personal

    Art. 17
    A. In materie civila, comerciala si de statut personal, fiecare parte contractanta poate solicita prin comisie rogatorie, celeilalte parti, sa faca orice act de instructie, precum si alte acte judiciare.
    Expresia alte acte judiciare nu se refera la masurile conservatorii sau de executare.
    B. O comisie rogatorie nu poate fi solicitata pentru a permite partilor sa obtina mijloace de proba care nu sunt destinate sa fie folosite intr-un proces in curs sau viitor.
    Art. 13
    Comisiile rogatorii a caror executare urmeaza sa aiba loc pe teritoriul uneia dintre cele doua parti contractante sunt remise si executate de catre autoritatile judiciare. Ele sunt transmise si restituite prin intermediul ministerelor de justitie ale celor doua parti contractante.
    Art. 19
    Cererea de comisie rogatorie va fi redactata potrivit prevederilor legislatiei partii solicitante. Ea va contine urmatoarele:
    - autoritatea solicitanta si, daca este posibil, autoritatea solicitata;
    - identitatea si adresa partilor si, dupa caz, a reprezentantilor lor;
    - natura si obiectul procesului, precum si prezentare sumara a faptelor;
    - actele de instructie sau alte acte judiciare ce urmeaza a fi indeplinite;
    - numele si adresa persoanelor ce urmeaza sa fie audiate;
    - intrebarile ce vor fi puse persoanelor ce urmeaza sa fie audiate sau faptele asupra carora acestea trebuie sa fie ascultate;
    - documentele sau alte obiecte ce urmeaza a fi examinate;
    - cererea de a primi depozitia sub sau fara prestare de juramant si, dupa caz, indicarea formulei ce urmeaza a fi folosita;
    - formele speciale a caror aplicare este solicitata.
    Art. 20
    Autoritatea judiciara a partii solicitate este obligata sa execute comisiile rogatorii transmise de catre autoritatea judiciara a celeilalte parti, in aplicarea prezentei conventii. Ea nu poate refuza executarea decat in masura in care:
    a) executarea de catre partea solicitata nu intra in competenta autoritatii sale judiciare; sau
    b) partea solicitata o considera de natura sa aduca atingere suveranitatii, securitatii sau ordinii sale publice.
    In caz de refuz de executare a comisiei rogatorii, partea solicitata va informa imediat despre aceasta partea solicitata, indicand motivele.
    Art. 21
    Autoritate judiciara care executa o comisie rogatorie aplica legile statului sau in ceea ce priveste procedura de urmat.
    Totodata, se poate da curs cererii autoritatii solicitante de a se proceda intr-o forma speciala, daca aceasta nu este incompatibila cu legea statului sau daca aplicarea sa nu este posibila fie pe motivul practicii judiciare a statului solicitat, fie datorita dificultatilor de ordin practic.
    Comisia rogatorie va fi executata de urgenta.
    B. Autoritatea solicitata informeaza, in timp util, autoritatea solicitanta, la cerere, despre data si locul unde se executa masura solicitata, astfel ca partile interesate si, daca este cazul, reprezentantii lor sa poata asista la aceasta in conditiile prevazute de legislatia partii solicitate. Aceasta comunicare poate fi adresata direct partilor sau reprezentantilor lor, atunci cand autoritatea solicitanta cere aceasta.
    Art. 22
    Persoanele a caror marturie este ceruta sunt chemate in formele prevazute de legislatia fiecarui stat. Daca ele refuza sa se prezinte ori sa depuna marturie, autoritatea solicitata aplica mijloacele de constrangere corespunzatoare prevazute de legislatia sa in cazurile si in aceeasi masura in care ea ar fi obligata sa execute o comisie rogatorie a autoritatilor statului solicitat sau o cerere adresata in acest scop de catre o parte interesata.
    Art. 23
    Actul judiciar executat prin comisie rogatorie, in aplicarea prezentei conventii, va avea acelasi efect juridic ca si actul executat de catre autoritatea solicitanta.
    Art. 24
    Executarea comisiei rogatorii nu poate da loc la rambursarea taxelor sau cheltuielilor, oricare ar fi natura acestora.
    Totusi, partea solicitata are dreptul sa pretinda partii solicitante restituirea onorariilor platite expertilor care nu sunt functionari publici si a cheltuielilor rezultate din aplicarea unei forme speciale ceruta de partea solicitanta.

    CAP. 5
    Protectia martorilor si expertilor

    Art. 25
    Nici un martor sau expert, indiferent de cetatenia sa, care, urmare unei citatii ce i-a fost remisa in materie civila comerciala si de statut personal, se prezinta de bunavoie in fata autoritatilor judiciare ale statului solicitant nu poate fi urmarit, detinut sau supus unei masuri de limitare a libertatii sale personale in acest stat pentru fapte sau condamnari anterioare plecarii sale de pe teritoriul statului solicitat si nici de motivul depozitiei sale in fata acestor autoritati. Citatia nu trebuie sa contina nici o amenintare de aplicare a mijloacelor de constrangere in cazul cand martorul sau expertul refuza sa se prezinte.
    Aceasta imunitate inceteaza atunci cand martorul sau expertul care, avand posibilitatea sa paraseasca teritoriul statului solicitant in termen de 30 de zile neintrerupte dupa ce prezenta sa nu a mai fost ceruta de catre autoritatile judiciare, termen socotit din ziua in care aceste autoritati i-au facut cunoscut in scris despre aceasta, ramane, totusi, pe acest teritoriu sau se inapoiaza dupa ce l-a parasit.
    Notificarea scrisa va fi facuta de catre autoritatea care l-a citat anterior primei audieri.
    Art. 26
    Martorul sau expertul are dreptul la restituirea cheltuielilor de calatorie, de sedere, precum si la o indemnizatie, care sunt in sarcina partii solicitante.
    Citatia va mentiona cuantumul aproximativ al indemnizatiilor ce urmeaza a fi platite, precum si cheltuielile de calatorie si de sedere ce urmeaza a fi restituite.
    Daca martorul sau expertul o cere, partea solicitata poate sa plateasca in contul partii solicitante, consultanta in prealabil, cu titlu de avans total sau partial, cheltuielile de calatorie si de sedere.

    CAP. 6
    Recunoasterea si executarea hotararilor judecatoresti in materie civila, comerciala si de statut personal

    Art. 27
    A. Fiecare parte contractanta recunoaste si executa pe teritoriul sau hotararile pronuntate in materie civila, comerciala si de statut personal de catre instantele judecatoresti ale celeilalte parti:
    a) daca ele au fost pronuntate de instantele judecatoresti competente, potrivit regulilor competentei judiciare internationale aplicate de legislatia partii solicitate sau considerate competente potrivit dispozitiilor prezentei conventii; si
    b) daca ele nu mai pot face obiectul unui recurs ordinar in statul de origine si sunt susceptibile de executare in acest stat; si
    c) daca legislatia partii solicitate nu atribuie instantelor judecatoresti ale acestei parti sau instantelor unui alt stat o competenta exclusiva pentru pronuntarea hotararii in cauza.
    B. Prezenta conventie se aplica:
    a) oricarei hotarari indiferent de denumirea sa, pronuntata de instantele judecatoresti ale uneia dintre cele doua parti contractante potrivit unei proceduri contencioase sau necontencioase;
    b) hotararilor pronuntate in materie civila de catre instantele penale.
    C. Totusi, prezenta conventie nu se aplica hotararilor prin care se dispun masuri provizorii sau conservatorii, nici celor pronuntate de catre organele de jurisdictie administrativa, nici celor pronuntate
    - in materie succesorala; sau
    - in materie de faliment, concordat sau proceduri analoage, inclusiv hotararilor care pot sa rezulte din acestea si care privesc validitatea actelor debitorului; sau
    - in materie de impozite si taxe.
    Art. 28
    Instantele judecatoresti ale statului de origine sunt considerate competente in urmatoarele cazuri:
    a) daca persoana este cetatean al acestui stat la data introducerii actiunii in materie de statut personal sau de capacitate a persoanelor si daca se refera la un litigiu privind starea sau capacitatea acestei persoane;
    b) daca se refera la o contestatie privind drepturi reale asupra imobilelor situate in acest stat;
    c) daca paratul avea in acest stat, in momentul introducerii actiunii, domiciliul sau resedinta obisnuita;
    d) daca paratul avea in acest stat, in momentul introducerii actiunii, o intreprindere comerciala, industriala sau de alta natura ori o sucursala si daca a fost citat in acest stat pentru un litigiu privind activitatea acestora;
    e) daca in materie de daune-interese rezultand dintr-o responsabilitate extracontractuala faptul cauzator de prejudicii a fost comis pe teritoriul acestui stat;
    f) daca obligatia contractuala care face obiectul unui litigiu a fost sau urmeaza sa fie executata pe teritoriul acestui stat potrivit acordului expres sau tacit al reclamantului si paratului;
    g) daca paratul s-a supus expres competentei instantelor judecatoresti ale acestui stat, fie printr-o alegere de domiciliu, fie prin orice alta clauza atributiva de competenta, cu conditia ca legislatia partii solicitate sa nu se opuna la aceasta;
    h) daca paratul a pus concluzii privind fondul cauzei, fara sa solicite declinarea competentei acestei instante judecatoresti sau fara sa faca rezerve asupra acestui aspect;
    i) daca persoana impotriva careia recunoasterea sau executarea este ceruta era reclamant in actiunea introdusa inaintea instantei judecatoresti a statului de origine care a respins-o, cu conditia ca legislatia partii solicitate sa nu se opuna acestei competente;
    j) daca este vorba de cereri reconventionale, in cazul in care instantele judecatoresti ale statului de origine sunt considerate competente sa solutioneze cererea principala in aplicarea acestui articol;
    k) daca competenta este fondata potrivit regulilor de competenta judiciara internationala, admise de legislatia statului solicitat sau in virtutea unei conventii in vigoare intre cele doua parti contractante.
    Art. 29
    Recunoasterea sau executarea hotararii va fi refuzata:
    a) daca recunoasterea sau executarea hotararii este incompatibila cu constitutia sau ordinea publica a partii solicitate; sau
    b) daca prevederile legislatiei partii solicitate privind reprezentarea juridica a persoanelor care sunt total sau partial incapabile nu au fost respectate; sau
    c) daca, pentru hotararile pronuntate in lipsa, actiunea introdusa la instanta continand elementele esentiale ale cererii nu a fost notificata sau inmanata paratului potrivit legislatiei statului de origine si, daca tinand seama de circumstante, aceasta parte nu a dispus de un termen suficient pentru a se putea apara; sau
    d) daca un litigiu intre aceleasi parti, intemeiat pe aceleasi fapte si avand acelasi obiect, este pendinte in fata instantelor judecatoresti ale partii solicitate, prima sesizata; sau
    e) daca a fost pronuntata anterior o hotarare definitiva intre aceleasi parti, intemeiata pe aceleasi fapte si avand acelasi obiect, de catre o instanta judecatoreasca competenta a statului solicitat.
    Art. 30
    A. Procedura recunoasterii sau executarii hotararii este reglementata de catre legislatia partii solicitate, daca prezenta conventie nu prevede altfel.
    B. Instanta judecatoreasca competenta a partii solicitate se limiteaza sa verifice daca hotararea indeplineste conditiile prevazute de prezenta conventie pentru a fi recunoscuta sau executata, fara a proceda la vreun examen de fond al hotararii, sub rezerva celor necesare pentru aplicarea acestei conventii.
    Ea procedeaza din oficiu la acest examen, constatand rezultatul in hotararea sa.
    C. Instanta judecatoreasca competenta a partii solicitate dispune, daca este cazul, masurile necesare pentru ca hotararea straina sa aiba aceeasi publicitate ca si cum ar fi fost pronuntata in statul unde aceasta a fost declarata executorie.
    D. Recunoasterea sau executarea hotararii poate fi acordata partial daca hotararea statueaza asupra mai multor capete de cerere.
    Art. 31
    Hotararea de exequatur produce efecte intre toate partile prevazute in exequatur si pe intreg teritoriul statului solicitat.
    Art. 32
    Cererea de recunoastere sau de executare poate fi pusa direct de catre cel interesat la instanta competenta a partii contractante unde recunoasterea sau executarea urmeaza sa aiba loc sau la instanta judecatoreasca competenta a partii solicitante.
    Art. 33
    Daca una dintre partile in proces exceptata de la depunerea unei cautiuni in aplicarea art. 2 al prezentei conventii este obligata, prin hotarare judecatoreasca care nu este susceptibila de recurs ordinar, sa plateasca cheltuielile de judecata, aceasta hotarare este executata gratuit pe teritoriul celeilalte parti contractante, la cererea celui interesat.
    Instanta judecatoreasca competenta care autoriza executarea hotararilor prevazute in acest articol se limiteaza sa verifice elementele care atesta ca hotararea este definitiva si executorie.
    Art. 34
    Partea care primeste asistenta judiciara in statul de origine beneficiaza de aceasta in orice procedura privind recunoasterea sau executarea hotararii in statul solicitat, in conditiile prevazute de legislatia acestui stat.
    Art. 35
    Partea care invoca recunoasterea sau care cere executarea va prezenta:
    a) o copie completa si autentica a hotararii;
    b) orice act de natura sa stabileasca ca hotararea nu mai poate face obiectul unui recurs ordinar in statul de origine si, daca este cazul, ca ea este executorie, daca aceste elemente nu rezulta din hotarare;
    c) daca este vorba de o hotarare data in lipsa, originalul sau o copie certificata a actului de natura sa dovedeasca ca actiunea introdusa in fata instantei, continand elementele esentiale ale acesteia, a fost regulat notificata sau inmanata paratului potrivit legislatiei statului de origine;
    d) daca este cazul, orice act de natura sa stabileasca ca ea a obtinut asistenta judiciara sau exceptarea de la plata cheltuielilor in statul de origine.
    Art. 36
    Tranzactiile incheiate in cursul unui proces in fata instantelor judecatoresti ale fiecareia dintre cele doua parti contractante, considerate competente potrivit dispozitiilor prezentei conventii si executorii in statul de origine, sunt recunoscute si declarate executorii in statul solicitat in aceleasi conditii ca si hotararile prevazute de prezenta conventie, in masura in care aceste conditii le sunt aplicabile.
    Art. 37
    Aplicarea dispozitiilor referitoare la executarea hotararilor judecatoresti si a tranzactiilor judiciare nu poate aduce atingere legilor celor doua parti contractante referitoare la transferul de bani si exportul de bunuri si obtinute ca urmare a executarii.

    CAP. 7
    Dispozitii finale

    Art. 38
    Prezenta conventie va fi supusa ratificarii; ea va intra vigoare la data schimbului instrumentelor de ratificare, care va avea loc la Cairo cat mai curand posibil.
    Art. 39
    Prezenta conventie este incheiata pe durata nedeterminata. Fiecare dintre cele doua parti contractante o va putea denunta in orice moment. Aceasta denuntare va produce efecte dupa 6 luni de la data primirii notificarii celeilalte parti.
    Drept care imputernicitii au semnat prezenta conventie si au aplicat sigiliul lor.
    Facuta la Bucuresti la 7 august 1976, in doua exemplare originale, ambele texte facand deplina credinta, fiecare exemplar fiind redactat in limbile romana, araba si franceza.
    In caz de divergenta de interpretare intre textele in limbile romana si araba, textul in limba franceza va prevala.

             Pentru
             Republica Socialista Romania
             Ministrul justitiei,
             Emil Nicolcioiu

             Pentru Republica Araba Egipt
             Ministrul justitiei,
             Ahmed Samih Talaat


    REPUBLICA ARABA EGIPT
    MINISTERUL JUSTITIEI

    7 august 1976

    Domnule ministru,
    In cursul negocierilor pentru incheierea Conventiei dintre Republica Socialista Romania si Republica Araba Egipt privind asistenta judiciara in materie civila, comerciala si de statut personal, semnata astazi, s-a convenit ca dispozitiile art. 18 al acestei conventii nu exclud posibilitatea ca partile contractante sa execute direct si fara constrangere comisii rogatorii prin agentii lor diplomatici sau consulari, in scopul audierii cetatenilor lor, intelegandu-se ca cetatenia persoanei audiate este determinata potrivit legii statului in care comisia rogatorie va fi executata.
    Am onoarea sa va propun ca prezenta scrisoare si raspunsul pe care dumneavoastra mi-l veti adresa sa constituie acordul celor doua parti contractante in aceasta problema.
    Va rog sa primiti, domnule ministru, asigurarile inaltei mele consideratii.

    Ministrul justitiei,
    Ahmed Samih Talaat

    Excelentei Sale
    domnului Emil Nicolcioiu
    ministrul justitiei
    al Republicii Socialiste Romania
    Bucuresti

    REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA
    MINISTERUL JUSTITIEI

    Bucuresti, 7 august 1976

    Domnule ministru,
    Ati binevoit sa-mi adresati, astazi, o scrisoare cu urmatorul continut:

    "Domnule ministru,
    In cursul negocierilor pentru incheierea Conventiei dintre Republica Socialista Romania si Republica Araba Egipt privind asistenta judiciara in materie civila, comerciala si de statut personal, semnata astazi, s-a convenit ca dispozitiile art. 18 al acestei conventii nu exclud posibilitatea ca partile contractante sa execute direct si fara constrangere comisii rogatorii prin agentii lor diplomatici sau consulari, in scopul audierii cetatenilor lor, intelegandu-se ca cetatenia persoanei audiate este determinata potrivit legii statului in care comisia rogatorie va fi executata.
    Am onoarea sa va propun ca prezenta scrisoare si raspunsul pe care dumneavoastra mi-l veti adresa sa constituie acordul celor doua parti contractante in aceasta problema.
    Va rog sa primiti, domnule ministru, asigurarile inaltei mele consideratii."
    Am onoarea sa va aduc la cunostinta ca scrisoarea dumneavoastra sus-mentionata si prezentul raspuns constituie acordul celor doua parti in aceasta problema.
    Va rog sa primiti, domnule ministru, asigurarile inaltei mele consideratii.

    Ministrul justitiei
    Emil Nicolcioiu

    Excelentei Sale
    domnului AHMED SAMIH TALAAT,
    ministrul justitiei
    al Republicii Arabe Egipt


                      CONVENTIE
intre guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Regatului Belgiei
pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit si pe avere

    Guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Regatului Belgiei, in dorinta de a incheia o Conventie pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit si pe avere,
    tinand cont de evolutia favorabila a relatiilor economice intre tarile lor,
    dorind sa aduca o noua contributie la dezvoltarea si diversificarea relatiilor lor economice pe baze durabile si reciproc avantajoase,
    acordand o importanta deosebita aplicarii Actului final al Conferintei pentru securitate si cooperare in Europa cu privire la cooperarea economica, industriala si tehnica,
    au convenit asupra celor ce urmeaza:

    Art. 1
    Persoane vizate
    Prezenta conventie se aplica persoanelor care sunt rezidente ale unuia dintre statele contractante sau ale fiecaruia dintre cele doua state contractante.
    Art. 2
    Impozite vizate
    1. Prezenta conventie se aplica impozitelor pe venit si pe avere percepute in contul fiecaruia dintre statele contractante, al subdiviziunilor lor administrativ-teritoriale si al colectivitatilor lor locale, indiferent de sistemul de percepere.
    2. Sunt considerate ca impozite pe venit si pe avere impozitele percepute pe venitul total, pe averea totala sau pe elemente de venit ori de avere, inclusiv impozitele pe castigurile provenind din instrainarea bunurilor mobile sau imobile, impozitele asupra retributiilor platite de intreprinderi, precum si impozitele asupra cresterii valorii.
    3. Impozitele actuale la care se aplica conventia sunt urmatoarele:
    1g In ceea ce priveste Romania:
       ----------------------------
    a) impozitul pe retributii si alte remuneratii;
    b) impozitul pe veniturile din activitati literare, artistice sau stiintifice;
    c) impozitul pe veniturile obtinute din colaborari la publicatii;
    d) impozitul pe veniturile realizate din Romania de persoanele fizice si persoanele juridice nerezidente;
    e) impozitul pe beneficiile societatilor mixte constituite cu participarea organizatiilor economice romane si a partenerilor straini;
    f) impozitul pe veniturile din activitati lucrative, profesii libere, precum si din intreprinderi, altele decat intreprinderile de stat;
    g) impozitul pe veniturile din inchirieri de cladiri si terenuri;
    h) impozitul pe veniturile realizate din activitati agricole;
    (denumite in cele ce urmeaza impozit roman).
    2g In ceea ce priveste Belgia:
    ------------------------------
    a) impozitul persoanelor fizice;
    b) impozitul societatilor;
    c) impozitul persoanelor juridice;
    d) impozitul nerezidentilor,
    inclusiv impozitele antecalculate (precomptul), decimele si cetimele aditionale la sus-mentionatele impozite, precum si impozitele antecalculate si taxa comunala aditionala la impozitul persoanelor fizice;
    (denumite in cele ce urmeaza impozit belgian).
    4. Conventia se va aplica, de asemenea, impozitelor viitoare de natura identica sau analoaga care vor intra in vigoare dupa data semnarii prezentei conventii si care s-ar adauga celor existente sau care le vor inlocui. Autoritatile competente ale statelor contractante isi vor comunica reciproc modificarile importante aduse legislatiei lor fiscale respective.
    Art. 3
    Definitii generale
    1. In sensul prezentei conventii, in masura in care contextul nu cere o interpretare diferita
    1g a) termenul Romania, utilizat in sens geografic, inseamna teritoriul Republicii Socialiste Romania, inclusiv zonele situate in afara apelor teritoriale ale Romaniei, asupra carora, in conformitate cu dreptul international si dupa propria sa legislatie, Romania exercita drepturi suverane cu privire la solul si subsolul marii si resurselor ei naturale;
    b) termenul Belgia, utilizat in sens geografic, inseamna teritoriul Regatului Belgiei, inclusiv zonele situate in afara apelor teritoriale ale Belgiei, asupra carora, in conformitate cu dreptul international si dupa propria sa legislatie, Belgia poate exercita dreptul cu privire la solul si subsolul marii si resurselor ei naturale;
    2g expresiile un stat contractant indica, dupa context, Romania sau Belgia;
    3g termenul persoana cuprinde persoanele fizice, societatile si orice alte grupuri de persoane;
    4g termenul societate indica orice persoana juridica - inclusiv o societate mixta constituita in conformitate cu prevederile legislatiei romane - sau orice entitate care este considerata ca o persoana juridica in vederea impozitarii;
    5g expresiile intreprindere a unui stat contractant si intreprindere a celuilalt stat contractant indica o intreprindere exploatata de un rezident al unuia dintre statele contractante si respectiv o intreprindere exploatata de un rezident al celuilalt stat contractant;
    6g termenul nationali indica:
    a) orice persoane fizice care poseda cetatenia unuia dintre statele contractante;
    b) orice persoane juridice, societati de persoane si asociatii constituite in conformitate cu legislatia in vigoare in unul dintre statele contractante;
    7g prin trafic international se intelege orice transport efectuat de catre o nava,  o aeronava, un vehicul feroviar sau rutier exploatat de catre o intreprindere care are sediul conducerii efective situat intr-unul dintre statele contractante cu exceptia cazului cand nava, aeronava sau vehiculul feroviar sau rutier nu este exploatata decat dintre punctele situate in celalalt stat contractant;
    8g expresia autoritate competenta indica:
    a) in ceea ce priveste Romania, ministrul finantelor sau reprezentantul sau autorizat;
    b) in ceea ce priveste Belgia, ministrul finantelor sau reprezentantul sau autorizat.
    2. Pentru aplicarea conventiei de catre unul dintre statele contractante, orice expresie care nu este altfel definita are sensul atribuit de legislatia statului mentionat care reglementeaza impozitele facand obiectul conventiei, in masura in care contextul nu cere o interpretare diferita.
    Art. 4
    Domiciliu fiscal
    1. In sensul prezentei conventii, expresia rezident al unuia dintre statele contractante indica orice persoana al carei venit sau avere sunt supuse impozitului in acest stat datorita domiciliului sau, rezidentei sale, sediului conducerii sau pe baza oricarui alt criteriu de natura analoaga. Totusi, aceasta expresie nu cuprinde persoanele care sunt impozabile in acest stat numai pentru venitul obtinut din surse situate in statul mentionat sau pentru averea pe care o poseda in acest stat.
    2. Cand, conform dispozitiilor paragrafului 1, o persoana fizica este considerata rezidenta a fiecaruia dintre statele contractante, situatia sa se reglementeaza in modul urmator:
    1g aceasta persoana este considerata rezidenta a statului contractant in care dispune de o locuinta permanenta. Daca ea dispune de o locuinta permanenta in fiecare dintre statele contractante, este considerata rezidenta a statului contractant cu care legaturile sale personale si economice sunt cele mai stranse (centrul intereselor vitale);
    2g daca statul contractant in care aceasta persoana are centrul intereselor sale vitale nu poate fi determinat sau daca nu dispune de o locuinta permanenta in nici unul dintre statele contractante, ea este considerata rezidenta a statului contractant in care locuieste in mod obisnuit;
    3g daca aceasta persoana locuieste in mod obisnuit in fiecare dintre statele contractante sau daca nu locuieste in mod obisnuit in nici unul dintre ele, ea este considerata ca rezidenta a statului contractant a carui cetatenie o are;
    4g daca aceasta persoana are cetatenia fiecaruia dintre statele contractante sau daca nu are cetatenia nici unuia dintre ele, autoritatile competente ale statelor contractante transeaza problema de comun acord.
    3g Cand, potrivit dispozitiilor paragrafului 1, o persoana, alta decat o persoana fizica, este considerata ca rezidenta a fiecaruia dintre statele contractante, ea este socotita rezidenta a statului contractant unde se gaseste sediul conducerii sale efective.
    Art. 5
    Sediu stabil
    1. In sensul prezentei conventii expresia sediul stabil indica un loc fix de afaceri unde intreprinderea exercita in total sau in parte activitatea sa.
    2. Expresia sediu stabil cuprinde indeosebi:
    1g un sediu de conducere;
    2g o sucursala;
    3g un birou;
    4g o uzina;
    5g un atelier;
    6g o mina, o cariera sau orice alt loc de extractie a bogatiilor naturale;
    7g un santier de constructii sau de montaj a carui durata depaseste 12 luni.
    3. Nu se considera ca exista sediu stabil cand:
    1g se folosesc instalatii numai in scopul depozitarii, expunerii sau livrarii marfurilor apartinand intreprinderii;
    2g marfurile apartinand intreprinderii sunt pastrate numai in scopul depozitarii, expunerii sau livrarii;
    3g marfurile apartinand intreprinderii sunt pastrate numai in scopul prelucrarii de catre o alta intreprindere;
    4g marfurile apartinand intreprinderii si expuse la un targ comercial sau la o expozitie sunt vandute de catre intreprindere la inchiderea acelui targ sau expozitie;
    5g un loc fix de afaceri este folosit pentru intreprindere numai in scopul de a cumpara marfuri sau de a strange informatii;
    6g un loc fix de afaceri este folosit pentru intreprindere numai in scopuri de publicitate, de furnizare de informatii, de cercetari stiintifice sau activitati analoage, care au caracter preparatoriu sau auxiliar.
    4. O persoana - alta decat un agent care are un statut independent in sensul paragrafului 5 - activand in unul dintre statele contractante in contul unei intreprinderi din celalalt stat contractant se considera sediu stabil al intreprinderii din primul stat contractant, daca ea dispune in acest stat de puteri pe care le exercita in mod obisnuit, care ii permit sa incheie contracte in numele intreprinderii, cu conditia ca activitatea acestei persoane sa nu fie limitata la cumpararea de marfuri pentru intreprindere.
    5. Nu se considera ca o intreprindere - inclusiv o companie de asigurari - a unuia dintre statele contractante are un sediu stabil in celalalt stat contractant numai prin faptul ca aceasta isi exercita aici activitatea prin intermediul unui curtier, al unui comisionar general sau al oricarui alt intermediar cu statut independent, cu conditia ca aceste persoane sa actioneze in cadrul obisnuit al activitatii lor.
    6. Faptul ca o societate rezidenta a unuia dintre statele contractante controleaza sau este controlata de catre o societate rezidenta a celuilalt stat contractant sau care exercita acolo activitatea sa (prin intermediul unui sediu stabil sau fara acesta) nu este prin el insusi suficient pentru a face din una dintre aceste societati un sediu stabil al celeilalte.
    Art. 6
    Venituri din bunuri imobile
    1. Veniturile provenind din bunuri imobile, inclusiv veniturile din exploatarile agricole si forestiere, sunt impozabile in statul contractant in care aceste bunuri sunt situate.
    2. Expresia bunuri imobile este definita in conformitate cu legislatia statului contractant in care sunt situate bunurile in discutie. Expresia cuprinde, in orice caz, accesoriile, inventarul viu sau mort al exploatarilor agricole si forestiere, drepturile asupra carora se aplica dispozitiile dreptului comun privind proprietatea funciara, uzufructul bunurilor imobile si drepturile la rente variabile sau fixe pentru exploatarea sau concesionarea exploatarii zacamintelor minerale, surselor si a altor bogatii ale solului; navele, vapoarele si aeronavele nu sunt considerate bunuri imobile.
    3. Dispozitiile paragrafului 1 se aplica veniturilor provenind din exploatare sau folosire directa, din inchiriere sau arendare, precum si din orice alta forma de exploatare de bunuri imobile.
    4. Prevederile paragrafelor 1 si 3 se aplica, de asemenea, veniturilor provenind din bunuri imobile ale unei intreprinderi, precum si veniturilor din bunuri imobile folosite la exercitarea unei profesii libere.
    Art. 7
    Beneficiile intreprinderilor
    1. Beneficiile unei intreprinderi a unuia dintre statele contractante nu sunt impozabile decat in acest stat, cu conditia ca intreprinderea sa nu exercite activitatea sa in celalalt stat contractant prin intermediul unui sediu stabil situat in acel stat. Daca intreprinderea exercita activitatea sa in acest fel, beneficiile intreprinderii sunt impozabile in celalalt stat, dar numai in masura in care acestea sunt atribuibile acelui sediu stabil.
    2. Cand o intreprindere a unuia dintre statele contractante exercita activitatea sa in celalalt stat contractant prin intermediul unui sediu stabil situat acolo, se atribuie in fiecare stat contractant, acelui sediu stabil, beneficiile pe care le-ar fi putut realiza daca ar fi constituit o intreprindere distincta si separata exercitand activitati identice sau analoage in conditii identice sau analoage si tratand cu toata independenta cu intreprinderea al carui sediu stabil este.
    3. La determinarea beneficiilor unui sediu stabil sunt admise la scadere cheltuielile destinate scopurilor urmarite de acest sediu stabil, inclusiv cheltuielile de conducere si cheltuielile generale de administrare, indiferent de faptul ca s-au efectuat in statul contractant in care se afla sediul stabil sau in alta parte.
    4. In masura in care in unul dintre statele contractante se obisnuieste ca beneficiile unui sediu stabil sa fie determinate pe baza repartizarii beneficiilor totale ale intreprinderii intre diversele ei parti componente, nici o dispozitie a paragrafului 2 nu impiedica acest stat contractant sa determine beneficiile impozabile potrivit cu repartitia uzuala; metoda de repartizare adoptata trebuie totusi sa fie de asa natura incat rezultatul obtinut sa fie conform cu principiile continute in prezentul articol.
    5. Nici un beneficiu nu se va atribui unui sediu stabil numai pentru faptul ca acest sediu stabil a cumparat marfuri pentru intreprindere.
    6. In vederea aplicarii prevederilor paragrafelor precedente, beneficiile atribuibile unui sediu stabil se determina in fiecare an prin aceeasi metoda, in afara de cazul cand exista motive valabile si suficiente pentru a proceda altfel.
    7. Cand beneficiile cuprind elemente de venit tratate separat in alte articole ale prezentei conventii, dispozitiile prezentului articol nu impiedica aplicarea dispozitiilor celorlalte articole pentru impozitarea acelor elemente de venit.
    Art. 8
    Intreprinderi de transport
    1. Beneficiile provenind din exploatarea in trafic international a navelor sau aeronavelor nu sunt impozabile decat in statul contractant in care este situat sediul conducerii efective a intreprinderii.
    2. Daca sediul conducerii efective a unei intreprinderi de navigatie maritima se afla la bordul unei nave, acesta se va considera ca se afla in statul contractant in care este situat portul de inregistrare al navei sau, daca nu exista un atare port de inregistrare, in statul contractant in care cel care exploateaza nava este rezident.
    3. Beneficiile provenind din exploatarea in trafic international a vehiculelor de transport feroviar sau rutier nu sunt impozabile decat in statul contractant in care este situat sediul conducerii efective a intreprinderii.
    4. Dispozitiile paragrafelor 1 si 3 se aplica, de asemenea, beneficiilor provenind din participarea la un grup, la o exploatare in comun sau la un organism international de transporturi.
    Art. 9
    Intreprinderi asociate
    Atunci cand:
    1g o intreprindere a unuia dintre statele contractante participa direct sau indirect la conducerea, controlul sau la finantarea unei intreprinderi a celuilalt stat contractant sau cand
    2g aceleasi persoane participa direct sau indirect la conducerea, controlul sau la finantarea unei intreprinderi a unuia dintre statele contractante si a unei intreprinderi a celuilalt stat contractant, si cand, intr-un caz sau in celalalt, cele doua intreprinderi sunt legate in relatiile lor comerciale sau financiare prin conditii acceptate sau impuse, care difera de acelea care ar fi fost stabilite intre intreprinderi independente, beneficiile care, fara aceste conditii, ar fi fost obtinute de una dintre intreprinderi, dar nu au putut fi obtinute in fapt datorita acestor conditii, pot fi incluse in beneficiile acestei intreprinderi si impuse in consecinta.
    Art. 10
    Dividende
    1. Dividendele platite de catre o societate rezidenta a unuia dintre statele contractante unui rezident al celuilalt stat contractant sunt impozabile in acest celalalt stat.
    2. Totusi, aceste dividende pot fi impuse in statul contractant al carui rezident este societatea platitoare de dividende, potrivit legislatiei acestui stat, daca persoana care incaseaza dividendele este beneficiarul efectiv, impozitul astfel stabilit nu poate depasi 10 la suta din suma bruta a dividendelor.
    Dispozitiile acestui paragraf nu limiteaza impunerea societatii pentru beneficiile din care se platesc dividende.
    3. Termenul dividende folosit in prezentul articol indica veniturile provenind din actiuni sau bunuri de folosinta, parti miniere, parti de fondator sau alte parti sociale, cu exceptia creantelor, precum si veniturile din alte parti sociale care sunt supuse aceluiasi regim ca si veniturile din actiuni, de catre legislatia fiscala a statului in care este rezidenta societatea distribuitoare.
    Acest termen indica, de asemenea:
    a) veniturile - chiar si acelea atribuite sub forma de dobanzi- impozabile cu titlu de venituri din capitalul investit de asociati in societati, altele decat societatile pe actiuni, rezidente in Belgia;
    b) beneficiile repartizate asociatilor lor de societati mixte constituite in conformitate cu legislatia romana.
    4. Dispozitiile paragrafelor 1 si 2 nu se aplica cand beneficiarul dividendelor, rezident al unuia dintre statele contractante, exercita, in celalalt stat contractant al carui rezident este societatea platitoare a dividendelor, fie o activitate industriala sau comerciala prin intermediul unui sediu stabil care este situat aici, fie o profesie libera cu ajutorul unei baze fixe care este situata aici si de care se leaga efectiv participarea generatoare a dividendelor. In acest caz dividendele sunt impozabile in acest celalalt stat, in conformitate cu propria sa legislatie.
    5. Cand o societate rezidenta a unuia dintre statele contractante realizeaza beneficii sau venituri din celalalt stat contractant, acest celalalt stat nu poate percepe nici un impozit asupra dividendelor platite de acea societate rezidentilor primului stat, decat in masura in care participarea generatoare de dividende este legata efectiv de un sediu stabil sau de o baza fixa situata in acest celalalt stat, nici sa preleve vreun impozit cu titlu de impunere a beneficiilor nedistribuite, asupra beneficiilor nedistribuite ale societatii, chiar daca dividendele platite sau beneficiile nedistribuite constau, in total sau in parte, din beneficii sau venituri provenind din celalalt stat.
    Art. 11
    Dobanzi
    1. Dobanzile provenind din unul dintre statele contractante si platite unui rezident al celuilalt stat contractant sunt impozabile in acest celalalt stat.
    2. Totusi, aceste dobanzi pot fi impuse in statul contractant din care provin, potrivit legislatiei acelui stat, insa daca persoana care incaseaza dobanzile este beneficiarul efectiv, impozitul astfel stabilit nu poate depasi 15 la suta din aceasta suma.
    3. Prin exceptie de la dispozitiile paragrafului 2, dobanzile platite pe baza de imprumuturi nereprezentate in titluri la purtator, acordate sau garantate de unul dintre statele contractante sau de un organism public din acest celalalt stat, nu sunt impozabile decat in statul contractant al carui rezident este beneficiarul efectiv.
    4. Termenul dobanzi, folosit in prezentul articol, indica bunurile din creante de orice natura, insotite sau nu de garantii ipotecare sau de o clauza de participare la beneficiile debitorului si, in special, veniturile din fonduri publice si din obligatiuni de imprumut, inclusiv primele si premiile decurgand din aceste titluri, precum si orice alte venituri asimilate sau tratate in acelasi mod ca veniturile din sume imprumutate, de legislatia fiscala a statului din care provin veniturile; totusi, termenul dobanzi nu cuprinde, in sensul prezentului articol, penalizarile pentru platile cu intarziere si nici dobanzile tratate ca dividende in baza art. 10 paragraful 3 alin. 2 a).
    5. Dispozitiile paragrafelor 1 si 2 nu se aplica cand beneficiarul dobanzilor, rezident al unuia dintre statele contractante, exercita, in celalalt stat contractant din care provin dobanzile, fie o activitate industriala sau comerciala prin intermediul unui sediu stabil care este situat acolo, fie o profesie libera prin mijlocirea unei baze fixe care este situata acolo si de care sunt legate efectiv creantele generatoare de dobanzi.
    In aceasta situatie sunt aplicabile, dupa caz, dispozitiile art. 7 sau ale art. 15.
    6. Dobanzile sunt considerate ca provenind din unul dintre statele contractante cand debitorul este chiar acest stat, o subdiviziune administrativ-teritoriala, o colectivitate locala sau un rezident al acelui stat. Totusi, cand debitorul dobanzilor, fie ca este sau nu rezident al unuia dintre statele contractante, are in unul dintre statele contractante un sediu stabil in legatura cu care a fost contractat imprumutul generator de dobanzi si care suporta plata lor, aceste dobanzi sunt considerate ca provin din statul contractant in care este situat sediul stabil.
    7. Daca, urmare a relatiilor speciale existente intre debitor si creditor sau pe care si unul si celalalt le intretin cu terte persoane, suma dobanzilor, tinand cont de creanta pentru care ele sunt platite, depaseste pe aceea asupra careia ar fi convenit debitorul si creditorul in lipsa unor astfel de relatii, dispozitiile prezentului articol nu se aplica decat la aceasta din urma suma. In acest caz, partea excedentara a dobanzilor ramane impozabila in conformitate cu legislatia fiecarui stat contractant si tinand cont de celelalte dispozitii ale prezentei conventii.
    Art. 12
    Redevente
    1. Redeventele provenind din unul dintre statele contractante si platite unui rezident al celuilalt stat contractant sunt impozabile in acest celalalt stat.
    2. Totusi, aceste redevente pot fi impuse in statul contractant din care provin, potrivit legislatiei acelui stat, insa daca persoana care incaseaza redeventele este beneficiarul efectiv, impozitul astfel stabilit nu poate depasi 10 la suta din suma lor bruta.
    3. Termenul redevente folosit in prezentul articol indica remuneratiile de orice natura platite pentru folosirea sau concesionarea folosirii unui drept de autor asupra unei opere literare, artistice sau stiintifice, inclusiv filmele cinematografice si filmele sau benzile de televiziune sau de radiodifuziune, a unui brevet de inventie, a unei marci de fabrica sau de comert, a unui desen sau a unui model, a unui plan, a unei formule sau a unui procedeu secret, ca si pentru folosirea sau concesionarea folosirii unui echipament industrial, comercial sau stiintific neconstituind un bun imobil aratat la art. 6 si pentru informatiile legate de o experienta dobandita in domeniul industrial, comercial sau stiintific.
    4. Dispozitiile paragrafelor 1 si 2 nu se aplica cand beneficiarul redeventelor, rezident al unuia dintre statele contractante, exercita, in celalalt stat contractant din care provin redeventele, fie o activitate industriala sau comerciala prin intermediul unui sediu stabil care este situat acolo, fie o profesie libera prin mijlocirea unei baze fixe care este situat acolo, de care este legat efectiv dreptul sau bunul generator de redevente. In aceasta situatie sunt aplicabile, dupa caz, dispozitiile art. 7 sau ale art. 15.
    5. Redeventele sunt considerate ca provenind din unul dintre statele contractante cand debitorul este chiar acest stat, o subdiviziune administrativ-teritoriala, o colectivitate locala sau un rezident al acelui stat. Cu toate acestea, cand debitorul redeventelor, fie ca este sau nu rezident al unuia dintre statele contractante, are in unul dintre statele contractante un sediu stabil pentru care a fost incheiat contractul care da loc platii redeventelor si care suporta sarcina acestora, redeventelor sunt considerate ca provenind din statul contractant in care este situat sediul stabil.
    6. Daca, urmare a relatiilor speciale existente intre debitor si creditor sau pe care unul sau celalalt le intretin cu terte persoane, suma redeventelor platite, tinand cont de prestarea pentru care ele sunt varsate, depaseste suma normala asupra careia ar fi convenit debitorul si creditorul in lipsa unor asemenea relatii, dispozitiile paragrafelor 1 si 2 nu se aplica decat la aceasta din urma suma. In acest caz, partea excedentara a redeventelor ramane impozabila in conformitate cu legislatia fiecarui stat contractant si tinand cont de celelalte dispozitii ale prezentei conventii.
    Art. 13
    Comisioane
    1. Comisioanele provenind din unul dintre statele contractante si platite unui rezident al celuilalt stat contractant sunt impozabile in acest celalalt stat.
    2. Totusi, aceste comisioane pot fi impuse in statul contractant de unde provin, potrivit legislatiei acestui stat, insa daca persoana care incaseaza comisioanele este beneficiarul efectiv, impozitul astfel stabilit nu poate depasi 5 la suta din suma lor bruta.
    3. Termenul comisioane folosit in prezentul articol indica remuneratiile platite oricarei persoane pentru serviciile pe care le-a prestat in calitate de intermediar; acest termen nu cuprinde remuneratiile platite cu titlu de venituri din activitati independente mentionate la art. 15 sau venituri din profesii dependente mentionate la art. 16.
    4. Dispozitiile paragrafelor 1 si 2 nu se aplica daca beneficiarul de comisioane, rezident al unuia dintre statele contractante, exercita in celalalt stat contractant de unde provin comisioanele fie o activitate industriala sau comerciala prin intermediul unui sediu stabil care este situat acolo, fie o profesie libera prin mijlocirea unei baze fixe care este situat acolo si de care sunt legate efectiv comisioanele. In aceasta situatie sunt aplicabile, dupa caz, dispozitiile art. 7 sau ale art. 15.
    5. Comisioanele sunt considerate ca provenind din unul dintre statele contractante daca platitorul este chiar acest stat, o subdiviziune administrativ - teritoriala, o colectivitate locala sau un rezident al acestui stat. Totusi, daca debitorul comisioanelor, fie ca este sau nu rezident al unuia dintre statele contractante, are in unul dintre statele contractante un sediu stabil in legatura cu care a fost contractata obligatia de a plati comisioanele si care suporta sarcina platii acestora, comisioanele sunt considerate ca provin din statul contractant unde este situat sediul stabil.
    6. Daca, urmare a relatiilor speciale existente intre debitor si creditor sau pe care unul si celalalt le intretin cu terte persoane, suma comisioanelor, tinand seama de serviciile pentru care ele sunt platite, depaseste suma normala asupra careia ar fi convenit debitorul si creditorul in lipsa unor atari relatii, dispozitiile prezentului articol nu se aplica decat la aceasta ultima suma. In acest caz, partea excedentara a comisioanelor ramane impozabila conform legislatiei fiecaruia dintre statele contractante si tinand cont de celelalte dispozitii ale prezentei conventii.
    7. Cand un rezident al unuia dintre statele contractante care primeste comisioane provenind din celalalt stat contractant solicita, pentru un an de impunere sau un an financiar determinat, impozitul care poate fi stabilit asupra acestor comisioane in statul contractant de unde ele provin poate fi calculat ca si cum acel rezident ar fi avut un sediu stabil in acest stat si ca si cum comisioanele ar fi fost impozabile in conformitate cu art. 7, cu titlu de beneficii imputabile acestui sediu stabil.
    Art. 14
    Castiguri in capital
    1. Castigurile provenind din instrainarea bunurilor imobile, astfel cum sunt definite la art. 6 paragraful 2, sunt impozabile in statul contractant unde aceste bunuri sunt situate.
    2. Castigurile provenind din instrainarea de bunuri mobile facand parte din activul unui sediu stabil pe care o intreprindere a unuia dintre statele contractante il are in celalalt stat contractant sau de bunuri mobile constitutive ale unei baze fixe de care dispune un rezident al unuia dintre statele contractante in celalalt stat contractant pentru exercitarea unei profesii libere, inclusiv acele castiguri provenind din instrainarea globala a acestui sediu stabil (singur sau cu intreaga intreprindere) sau a acestei baze fixe, sunt impozabile in acest celalalt stat.
    Cu toate acestea, castigurile provenind din instrainarea navelor, aeronavelor sau vehiculelor feroviare sau rutiere exploatate in trafic international, precum si a bunurilor mobile afectate exploatarii lor, nu sunt impozabile decat in statul contractant in care aceste bunuri sunt impozabile in virtutea art. 23 paragraful 3.
    3. Castigurile provenind din instrainarea oricaror alte bunuri care nu fac parte din activul unui sediu stabil aratat la paragraful 2 alin. 1, inclusiv o participare intr-o societate pe actiuni, nu sunt impozabile decat in statul contractant al carui rezident este cedentul.
    Art. 15
    Profesii libere
    1. Veniturile pe care un rezident al unuia dintre statele contractante le obtine dintr-o profesie libera sau alte activitati independente cu caracter analog nu sunt impozabile decat in acest stat.
    Totusi, aceste venituri sunt impozabile in celalalt stat contractant in urmatoarele cazuri:
    1g daca cel interesat dispune in mod obisnuit in celalalt stat contractant de o baza fixa pentru exercitarea activitatilor sale; in acest caz, numai partea din veniturile care sunt imputabile activitatilor exercitate prin intermediul acelei baze fixe este impozabila in celalalt stat contractant;
    2g daca isi exercita activitatile in celalalt stat contractant pe o perioada sau perioade - inclusiv durata intreruperilor normale de lucru -  care depasesc in total 183 de zile in cursul unui an calendaristic.
    2. Expresia profesii libere cuprinde, in special, activitatile independente de ordin stiintific, literar, artistic, educativ sau pedagogic, precum si activitatile independente de medic, avocat, inginer, arhitect, dentist si contabil.
    Art. 16
    Profesii dependente
    1. Sub rezerva dispozitiilor art. 17, 19, 20 si 21, salariile, retributiile si alte remuneratii similare pe care un rezident al unuia dintre statele contractante le primeste pentru o activitate retribuita nu sunt impozabile decat in acest stat, cu conditia ca activitatea sa nu fie exercitata in celalalt stat contractant. Daca activitatea este exercitata in celalalt stat contractant, remuneratiile primite cu acest titlu sunt impozabile in acel celalalt stat.
    2. Prin derogare de la dispozitiile paragrafului 1, remuneratiile pe care un rezident al unuia dintre state contractante le primeste pentru o activitate retribuita exercitata in celalalt stat contractant nu sunt impozabile decat in primul stat contractant, daca:
    1g remuneratiile se platesc pentru activitatea exercitata in celalalt stat pe o perioada sau perioade - inclusiv durata intreruperilor normale de lucru - care nu depasesc in total 183 de zile in cursul anului calendaristic;
    2g acestea sunt platite de catre o persoana sau in numele unei persoane care angajeaza si care nu este rezident al celuilalt stat; si
    3g sarcina de remunerare nu este suportata de catre un sediu stabil sau de o baza fixa pe care persoana care angajeaza o are in celalalt stat.
    3. Prin derogare de la dispozitiile paragrafelor 1 si 2, remuneratiile pentru o activitate retribuita exercitata la bordul unei nave, aeronave sau vehicul feroviar sau rutier exploatate in trafic international sunt impozabile in statul contractant in care este situat sediul conducerii efective a intreprinderii.
    Art. 17
    Tantieme
    1. Tantiemele, jetoanele de prezenta si alte retributii similare pe care un rezident al unuia dintre statele contractante le primeste in calitatea sa de membru al consiliului de administratie sau de supraveghere sau a unui organism similar al unei societati pe actiuni rezidenta a celuilalt stat contractant sunt impozabile in acest celalalt stat.
    2. Remuneratiile pe care o persoana mentionata la paragraful 1 le primeste de la societate in baza exercitarii unei activitati zilnice de conducere sau cu caracter tehnic sunt impozabile conform dispozitiilor art. 16.
    Art. 18
    Artisti si sportivi
    1. Prin derogare de la dispozitiile art. 15 si 16, veniturile pe care artistii de spectacole, cum sunt artisti de teatru, de cinema, de radio sau televiziune si muzicienii, precum si sportivii, le obtin din activitatile lor personale in aceasta calitate, sunt impozabile in statul contractant in care aceste activitati sunt exercitate.
    2. Cand venitul din activitatile exercitate personal si in aceasta calitate de un artist de spectacole sau de un sportiv este atribuit unei alte persoane decat artistul sau sportivul insusi, el poate, prin derogare de la dispozitiile art. 7, 15 si 16, sa fie impus in statul contractant in care se desfasoara activitatile artistului sau sportivului.
    3. Prin derogare de la dispozitiile paragrafelor 1 si 2, veniturile din activitati exercitate personal si in aceasta calitate de un artist de spectacole sau de un sportiv care este rezident al unuia dintre statele contractante nu sunt impozabile decat in acest stat, cand activitatile sunt exercitate in celalalt stat contractant in cadrul unui program de schimburi culturale sau sportive aprobat de statele contractante.
    Art. 19
    Pensii
    1. Sub rezerva dispozitiilor art. 20 paragraful 2, pensiile si alte remuneratii similare platite unui rezident al unuia dintre statele contractante pentru o activitate anterioara nu sunt impozabile decat in acest stat.
    2. Rentele sau pensiile de intretinere si celelalte plati de intretinere provenind din unul dintre statele contractante si platite unui rezident al celuilalt stat contractant nu sunt impozabile decat in acest celalalt stat.
    Art. 20
    Remuneratii si pensii publice
    1. a) Remuneratiile, altele decat pensiile, platite de unul dintre statele contractante sau de una dintre subdiviziunile sale administrativ-teritoriale sau colectivitati locale unei persoane fizice pentru servicii prestate acestui stat sau acestei subdiviziuni sau colectivitati, nu sunt impozabile decat in acest stat.
    b) Totusi, aceste remuneratii sunt impozabile numai in celalalt stat contractant, daca serviciile sunt prestate in acest stat si daca primitorul remuneratiei este rezident al acestui stat care:
    (i) poseda nationalitatea acelui stat, sau
    (ii) nu a devenit rezident al acelui stat numai in scopul prestarii serviciilor.
    2. a) Pensiile platite de catre unul dintre statele contractante sau de una dintre subdiviziunile sale administrativ-teritoriale sau colectivitati locale, fie direct, fie prin prelevarea din fondurile pe care le-a constituit, unei persoane fizice, pentru serviciile prestate acestui stat sau acestei subdiviziuni sau colectivitati, nu sunt impozabile decat in acest stat.
    b) Totusi, aceste pensii nu sunt impozabile decat in celalalt stat contractant, daca beneficiarul este rezident al acestui stat si daca poseda nationalitatea acestuia.
    3. Dispozitiile art. 16, 17 si 19 se aplica remuneratiilor sau pensiilor platite pentru servicii prestate in cadrul unei activitati industriale sau comerciale exercitate de unul dintre statele contractante sau de una dintre subdiviziunile sale administrativ-teritoriale sau colectivitati locale.
    Art. 21
    Profesori, studenti si stagiari
    1. Orice remuneratii ale profesorilor si altor membri ai personalului didactic, rezidenti ai unuia dintre statele contractante, care locuiesc temporar in celalalt stat contractant pentru a preda sau pentru a intreprinde cercetari stiintifice pe o perioada care nu depaseste 2 ani, la o universitate sau la o alta institutie de invatamant recunoscuta oficial, nu sunt impozabile decat in primul stat.
    2. Dispozitiile paragrafului 1 nu se aplica remuneratiilor primite pentru o activitate de cercetari, daca aceste lucrari sunt intreprinse, in principal, in interesul personal al uneia sau mai multor persoane.
    3. O persoana fizica care imediat inaintea plecarii sale in unul dintre statele contractante este rezidenta a celuilalt stat contractant si este prezenta temporar in primul stat contractant pentru o perioada care nu depaseste 5 ani, numai in calitate de student intr-o universitate sau in alta institutie de invatamant recunoscuta oficial de acest prim stat, este scutita de impozit in primul stat:
    a) pentru orice suma pe care aceasta persoana o primeste din surse situate in celalalt stat contractant pentru a acoperi cheltuielile de intretinere, de studii sau de formare;
    b) pentru remuneratiile primite in schimbul serviciilor personale prestate in primul stat contractant, in vederea completarii resurselor sale destinate pentru a face fata cheltuielilor sus-citate, cu conditia ca aceste sume sa nu depaseasca, intr-un an calendaristic, 100.000 franci belgieni sau echivalentul acestei sume in moneda romaneasca.
    4. O persoana fizica care imediat inaintea plecarii sale in unul dintre statele contractante este rezidenta a celuilalt stat contractant si este prezenta temporar in primul stat contractant pentru o perioada care nu depaseste 3 ani, numai in calitate de stagiar, aceasta denumire cuprinzand in egala masura si persoanele in curs de perfectionare profesionala, este scutita de impozit in primul stat:
    a) pentru orice suma pe care aceasta persoana o primeste din celalalt stat contractant pentru a acoperi cheltuielile de intretinere, de studii sau de formare;
    b) pentru remuneratiile primite in schimbul serviciilor personale prestate in primul stat contractant si care nu depasesc, pe an calendaristic, 150.000 franci belgieni sau echivalentul acestei sume in moneda romaneasca, cu conditia ca aceste servicii sa fie conexe sau accesorii studiilor sau formarii acestei persoane.
    Art. 22
    Alte venituri
    1. Elementele de venit ale unui rezident al unuia dintre statele contractante, ori de unde ar proveni acestea, despre care nu se trateaza in articolele precedente ale prezentei conventii, nu sunt impozabil decat in acest stat.
    2. Dispozitiile paragrafului 1 nu se vor aplica daca beneficiarul venitului, rezident al unuia dintre statele contractante, desfasoara, in celalalt stat contractant, fie o activitate industriala sau comerciala prin intermediul unui sediu stabil care este situat acolo, fie o profesie libera cu ajutorul unei baze fixe care este situata acolo si daca dreptul sau bunul generator de venit este legat efectiv de acestea. In aceasta situatie sunt aplicabile, dupa caz, dispozitiile art. 7 sau ale art. 15.
    Art. 23
    Impunerea averii
    1. Averea constituita din bunuri imobile, asa cum sunt definite la art. 6 paragraful 2, este impozabila in statul contractant unde aceste bunuri sunt situate.
    2. Averea constituita din bunuri mobile facand parte din activul unui sediu stabil al unei intreprinderi sau din bunuri mobile constitutive ale unei baze fixe servind la exercitarea unei profesii libere este impozabila in statul contractant unde este situat sediul stabil sau baza fixa.
    3. Navele, aeronavele si vehiculele feroviare si rutiere exploatate in trafic international, precum si bunurile mobile afectate exploatarii lor, nu sunt impozabile decat in statul contractant unde este situat sediul conducerii efective a intreprinderii.
    4. Toate celelalte elemente ale averii unui rezident al unuia dintre statele contractante - inclusiv o participare la o societate pe actiuni - nu sunt impozabile decat in acest stat.
    Art. 24
    Dispozitii privind evitarea dublei impuneri
    1. In ce priveste Romania, dubla impunere este evitata dupa cum urmeaza:
    1g impozitul platit de un rezident roman asupra veniturilor impozabile in Belgia, in aplicarea prezentei conventii, se va scadea din suma impozitului roman exigibila in conformitate cu legislatia fiscala romana.
    2g Beneficiile varsate de intreprinderile de stat romane la bugetul statului sunt considerate ca impozit roman.
    2. In ce priveste Belgia, dubla impunere este evitata dupa cum urmeaza:
    1g Cand un rezident al Belgiei primeste venituri nearatate la pct. 2g si 3g de mai jos sau poseda elemente de avere care sunt impozabile in Romania in conformitate cu dispozitiile conventiei, Belgia scuteste de impozit aceste venituri sau aceste elemente de avere, dar ea poate, pentru calcularea sumei impozitelor sale asupra restului venitului sau averii acestui rezident, sa aplice aceeasi cota ca si cum veniturile sau elementele de avere in chestiune nu ar fi fost scutite.
    2g In ce priveste dividendele impozabile in conformitate cu art. 10 paragraful 2 si nescutite de impozitul belgian in baza pct. 3g de mai jos, dobanzile impozabile in conformitate cu art. 11 paragraful 2 sau 7 si redeventele impozabile in conformitate cu art. 12 paragraful 2 sau 6, cotitatea forfetara pentru impozitul strain prevazuta de legislatia belgiana este supusa, in conditiile si cu cotele prevazute de aceasta legislatie, impozitului belgian aferent acelor venituri.
    3g Cand o societate rezidenta in Belgia are in proprietate actiuni sau parti dintr-o societate rezidenta in Romania si este supusa in acest stat impozitului pe beneficiile societatilor mixte, dividendele care sunt platite prin aceasta din urma societate si care sunt impozabile in Romania, conform art. 10 paragraful 2, sunt scutite de impozitul pe societati in Belgia, in masura in care aceasta scutire ar fi acordata daca cele doua societati erau rezidente ale Belgiei.
    4g Cand, in conformitate cu legislatia belgiana, pierderile suferite de o intreprindere belgiana intr-un sediu stabil situat in Romania au fost efectiv scazute din beneficiile acestei intreprinderi pentru impunerea sa in Belgia, scutirea prevazuta la pct. 1g nu se aplica in Belgia beneficiilor altor perioade impozabile care sunt imputabile acestui sediu, in masura in care aceste beneficii au fost, de asemenea, scutite de impozit in Romania, in scopul compensarii lor cu pierderile mentionate.
    Art. 25
    Nediscriminarea
    1. Nationalii unuia dintre statele contractante, fie ca sunt sau nu rezidenti ai unuia dintre statele contractante, nu sunt supusi in celalalt stat contractant nici unei impozitari sau obligatii legate de impunere, diferita sau mai impovaratoare decat aceea la care sunt sau pot fi supusi nationalii acelui celalalt stat aflati in aceeasi situatie.
    2. Impozitarea unui sediu stabil pe care o intreprindere a unuia dintre statele contractante il are in celalalt stat contractant nu se va stabili in acest stat celalalt in conditii mai putin favorabile ca impunerea intreprinderilor acestui celalalt stat care desfasoara aceeasi activitate.
    Aceasta dispozitie nu poate fi interpretata ca obligand unul dintre statele contractante sa acorde rezidentilor celuilalt stat contractant deduceri personale, scaderi si reduceri de impozit, in functie de situatia sau de sarcinile familiale pe care le acorda propriilor sai rezidenti.
    3. Ca exceptie, in cazul aplicarii art. 9, 11 paragraful 7 si 12 paragraful 6, dobanzile, redeventele si alte cheltuieli platite de o intreprindere a unuia dintre statele contractante unui rezident din celalalt stat contractant sunt deductibile, pentru determinarea beneficiilor impozabile ale acestei intreprinderi, in aceleasi conditii in care ar fi fost platite unui rezident al primului stat.
    De asemenea, datoriile unei intreprinderi a unuia dintre statele contractante fata de un rezident al celuilalt stat contractant sunt deductibile, pentru determinarea averii impozabile a acestei intreprinderi, in aceleasi conditii ca si cum ar fi fost contractate fata de un rezident al primului stat.
    4. Intreprinderile unui stat contractant, al caror capital este in totalitate sau in parte, direct sau indirect, detinut sau controlat de unul sau mai multi rezidenti ai celuilalt stat contractant, nu sunt supuse in primul stat contractant nici unei impozitari sau obligatii legate de impunere, diferita sau mai impovaratoare decat acelea la care sunt sau pot fi supuse alte intreprinderi de aceeasi natura din acest prim stat.
    5. Nici o dispozitie a prezentului articol nu poate fi interpretata ca impiedicind Belgia:
    a) sa impuna cu cota prevazuta de legislatia belgiana suma totala a beneficiilor unui sediu stabil belgian al unei societati rezidente in Romania sau a unei asociatii avand sediul de conducere efectiva in Romania, intelegandu-se prin aceasta ca sus-citata cota nu poate depasi cota maxima aplicabila beneficiilor societatilor rezidente in Belgia;
    b) de a preleva precomptul mobiliar asupra dividendelor aferente unei participari legate efectiv de un sediu stabil sau de o baza fixa de care dispune in Belgia o societate rezidenta a Romaniei sau o asociatie avand sediul de conducere efectiva in Romania si care este impozabila ca persoana juridica in Belgia.
    6. Termenul impozitare indica in prezentul articol impozitele de orice natura sau denumire.
    Art. 26
    Procedura amiabila
    1. Cand un rezident al unuia dintre statele contractante apreciaza ca masurile luate de unul dintre statele contractante sau de fiecare dintre cele doua state ii atrag sau ii vor atrage o impunere neconforma cu prezenta conventie, el poate, indiferent de caile de atac prevazute de legislatia nationala a acestor state, sa adreseze, autoritatii competente a statului contractant al carui rezident este, o cerere scrisa si motivata de revizuire a acestei impuneri. Pentru a fi admisa, respectiva cerere trebuie sa fie prezentata intr-un termen de 3 ani incepand de la prima notificare a masurii care antreneaza o impunere neconforma cu conventia.
    2. Autoritatea competenta vizata la paragraful 1 se straduieste, daca reclamatia ii pare intemeiata si daca ea insasi nu este in masura sa dea o solutie satisfacatoare, sa rezolve problema pe calea unei intelegeri amiabile cu autoritatea competenta a celuilalt stat contractant, in vederea evitarii unei impozitari neconforme cu conventia.
    3. Autoritatile competente ale statelor contractante se vor stradui, pe calea intelegerii amiabile, sa rezolve dificultatile sau sa inlature dubiile la care poate da loc aplicarea conventiei.
    4. Autoritatile competente ale statelor contractante se vor pune de acord in legatura cu masurile administrative necesare executarii dispozitiilor conventiei si, in special, cu justificarile ce trebuie produse de rezidentii fiecaruia dintre state pentru a beneficia in celalalt stat de scutirile sau reducerile de impozit prevazute in aceasta conventie.
    Art. 27
    Schimb de informatii
    1. Autoritatile competente ale statelor contractante vor schimba informatiile necesare pentru aplicarea dispozitiilor prezentei conventii si pe cele ale legilor interne ale statelor contractante relative la impozitele vizate de conventie, in masura in care impozitarea pe care ele o prevad este conforma cu conventia.
    Orice informatie astfel obtinuta va fi tinuta secret si nu va putea fi comunicata in afara contribuabilului sau mandatarului sau decat persoanelor sau autoritatilor insarcinate cu stabilirea sau incasarea impozitelor vizate de prezenta conventie sau cu examinarea reclamatiilor si actiunilor relative la acestea, ca si autoritatilor judiciare, in vederea urmaririi penale.
    2. Dispozitiile paragrafului 1 nu pot fi in nici un caz interpretate ca impunand unuia dintre statele contractante obligatia:
    1g de a lua masuri administrative derogatorii de la propria sa legislatie sau de la practica sa administrativa sau a celor ale celuilalt stat contractant;
    2g de a furniza informatii care nu ar putea fi obtinute pe baza propriei sate legislatii sau in cadrul practicii sale administrative normale sau a acelora ale celuilalt stat contractant;
    3g de a transmite informatii care ar divulga un secret comercial, industrial, profesional sau un procedeu comercial sau informatii a caror comunicare ar fi contrara ordinii publice.
    Art. 23
    Asistenta la incasari
    1. Statele contractante se angajeaza sa-si acorde reciproc ajutor si asistenta, in scopul de a notifica si incasa, in principal, majorari, suplimentari, dobanzi, cheltuieli si amenzi fara caracter penal, la impozitele prevazute la art. 2.
    2. La cererea autoritatii competente a unuia dintre statele contractante, autoritatea competenta a celuilalt stat contractant asigura, potrivit dispozitiilor legale si reglementarilor aplicabile in momentul notificarii si incasarii mentionatelor impozite ale acestui din urma stat, notificarea si incasarea creantelor fiscale prevazute la paragraful 1, care sunt exigibile in primul stat. Aceste creante nu se bucura de nici un privilegiu in statul solicitat, iar acesta nu este obligat sa aplice mijloacele de executie care nu sunt autorizate de dispozitiile legale sau regulamentare ale statului solicitant.
    3. Cererile prevazute la paragraful 2 sunt intarite de o copie oficiala a titlului executoriu, insotita, daca este cazul, de o copie oficiala a deciziilor administrative sau judiciare care au dobandit autoritatea de lucru judecat.
    4. In ce priveste creantele fiscale care sunt susceptibile de recurs, autoritatea competenta a unuia dintre statele contractante poate, pentru apararea drepturilor sale, sa ceara autoritatii competente a celuilalt stat contractant sa ia masurile asiguratorii prevazute de legislatia acestuia; dispozitiile paragrafelor 1 la 3 sunt aplicabile "mutatis mutandis" acestor masuri.
    5. Articolul 27 paragraful 1 alin. 2 se aplica, de asemenea, oricarei informatii aduse la cunostinta autoritatii competente a statului solicitat in executarea prezentului articol.
    Art. 29
    Diverse
    1. Dispozitiile prezentei conventii nu limiteaza impunerea unei societati rezidente a Belgiei, in conformitate cu legislatia belgiana, in caz de rascumparare a actiunilor proprii sau parti ori cu ocazia partajului activului sau social.
    2. Dispozitiile prezentei conventii nu afecteaza privilegiile fiscale de care beneficiaza membrii misiunilor diplomatice si ale posturilor consulare, fie in virtutea regulilor generale ale dreptului international, fie a dispozitiilor din acorduri speciale.
    3. Prezenta conventie nu se aplica organizatiilor internationale, organelor sau functionarilor lor, nici persoanelor care sunt membri ai unei misiuni diplomatice sau ai unui post consular ale unui stat tert, daca se gasesc pe teritoriul unuia dintre statele contractante si nu sunt tratati ca rezidenti ai unuia sau ai celuilalt stat contractant in materia impozitelor pe venit si pe avere.
    4. Autoritatile competente ale statelor contractante vor comunica direct intre ele, in vederea aplicarii prezentei conventii.
    Art. 30
    Intrarea in vigoare
    1. Prezenta conventie va fi ratificata si instrumentele de ratificare vor fi schimbate la Bruxelles, cat mai curand posibil.
    2. Prezenta conventie va intra in vigoare in cea de-a 15 zi urmatoare celei in care s-au schimbat instrumentele de ratificare si se va aplica:
    a) impozitelor datorate la sursa asupra veniturilor atribuite sau susceptibile de plata cu incepere de la 1 ianuarie al anului in care s-au schimbat instrumentele de ratificare;
    b) altor impozite stabilite asupra veniturilor pentru perioadele impozabile care au luat sfarsit la 31 decembrie al anului acestui schimb.
    Art. 31
    Denuntarea
    Prezenta conventie va ramane in vigoare pe o durata nedeterminata. Totusi, incepand din cel de-al cincilea an urmator celui in cursul caruia aceasta a intrat in vigoare, fiecare dintre statele contractante va putea, printr-un preaviz minim de 6 luni, notificat pe calea diplomatica, sa o denunte pentru finele anului calendaristic. In acest caz, conventia va inceta sa se aplice:
    a) impozitelor datorate la sursa asupra veniturilor atribuite sau susceptibile de plata, cu incepere de la 1 ianuarie ce urmeaza imediat anului de denuntare;
    b) altor impozite stabilite asupra veniturilor pe care perioadele impozabile, incepand cu 1 ianuarie al anului care urmeaza imediat celui de denuntare.
    Drept care, imputernicitii celor doua state au semnat prezenta conventie si au aplicat sigiliile lor.
    Facuta in Bucuresti la 14 octombrie 1976 exemplar, in dublu exemplar, in limbile romana, franceza si neerlandeza, cele trei texte avand aceeasi valabilitate. Textul in limba franceza va fi de referinta in caz de divergenta intre texte.

                Pentru guvernul
                Republicii Socialiste Romania
                Ministrul finantelor,
                Florea Dumitrescu

                Pentru guvernul
                Regatului Belgiei
                Ministrul afacerilor externe,
                Renaat Van Elslande

                   CONVENTIE
intre Republica Socialista Romania si Regatul Belgiei privind extradarea si asistenta judiciara in materie penala

    Presedintele Republicii Socialiste Romania si Majestatea Sa regele Belgiei,
    dorind sa contribuie la dezvoltarea relatiilor de prietenie intre cele doua tari pe baza principiilor respectarii suveranitatii si independentei nationale, neamestecului in treburile interne, egalitatii in drepturi si avantajului reciproc,
    dorind sa reglementeze, de comun acord, problemele privind extradarea si asistenta judiciara in materie penala,
    au hotarat sa incheie prezenta conventie si au numit, in acest scop, ca imputerniciti ai lor:
    Presedintele Republicii Socialiste Romania, pe domnul George Macovescu, ministrul afacerilor externe;
    Majestatea Sa regele Belgiei, pe domnul Renaat Van Elslande, ministrul afacerilor externe,
    care, dupa ce au schimbat deplinele lor puteri, recunoscute in buna si cuvenita forma, au convenit asupra urmatoarelor dispozitii:

    Titlul I
    Extradarea
    Art. 1
    Partile contractante se obliga sa-si predea reciproc, in conditiile prevazute de prezenta conventie, persoanele care, aflandu-se pe teritoriul unuia dintre cele doua state, sunt urmarite pentru o infractiune sau sunt cautate in vederea executarii unei pedepse, de autoritatile judiciare ale celuilalt stat.
    Art. 2
    Extradarea se admite daca:
    a) fapta sau faptele care, potrivit legislatiilor celor doua state, constituie infractiuni pedepsite cu o pedeapsa privativa de libertate al carei maximum este de cel putin 2 ani sau cu o pedeapsa mai severa;
    b) condamnarile privesc o pedeapsa privativa de libertate de cel putin un an, pronuntata de instantele judecatoresti ale statului solicitant pentru infractiunile mentionate la lit. a) a prezentului articol.
    Art. 3
    Statul solicitat nu extradeaza cetatenii proprii, apatrizii cu domiciliul pe teritoriul sau, precum si persoanele care beneficiaza de azil pe teritoriul sau.
    Art. 4
    Extradarea nu se admite:
    a) daca infractiunea pentru care se cere este considerata de partea solicitata ca infractiune politica sau ca infractiune conexa la o asemenea infractiune. Nu va fi considerat ca o astfel de infractiune atentatul la viata unui sef de stat sau a membrilor familiei acestuia;
    b) daca infractiunea pentru care se cere extradarea este considerata de partea solicitata ca infractiune militara care nu constituie o infractiune de drept comun;
    c) pentru infractiunile in materie vamala, de impozite, de taxe si de schimb valutar. Totusi, prin schimb de scrisori, se va putea decide in alt mod pentru anumite din aceste infractiuni sau categorii de infractiuni.
    Art. 5
    Extradarea nu se admite daca:
    a) infractiunea a fost savarsita pe teritoriul statului solicitat;
    b) infractiunea pentru care se cere extradarea a fost savarsita in afara teritoriului statului solicitant, iar legislatia statului solicitat nu autoriza urmarirea infractiunilor de aceeasi natura savarsite in afara teritoriului sau, ori nu admite extradarea pentru infractiunea care face obiectul cererii de extradare;
    c) potrivit legislatiei celor doua state, urmarirea penala este subordonata existentei unei plangeri a persoanei vatamate;
    d) potrivit legislatiei unuia dintre cele doua state, a intervenit prescriptia actiunii penale sau a pedepsei;
    e) in unul dintre cele doua state a intervenit o amnistie;
    f) in statul solicitat, impotriva persoanei a carei extradare se cere, a fost pronuntata, pentru aceeasi infractiune, o hotarare care a dobandit autoritatea de lucru judecat.
    Art. 6
    Extradarea poate fi refuzata daca persoana a carei extradare se cere face obiectul urmaririi in statul solicitat pentru infractiunea pentru care se cere extradarea sau daca autoritatile competente ale acestui stat au hotarat sa nu inceapa urmarirea ori sa puna capat urmaririi pe care au inceput-o pentru aceasta infractiune.
    Art. 7
    Daca fapta pentru care se cere extradarea este pedepsita cu pedeapsa capitala potrivit legii partii solicitante, extradarea poate sa nu fie admisa decat cu conditia ca partea solicitanta sa dea asigurari, apreciate de partea solicitata ca fiind suficiente, ca pedeapsa capitala nu va fi executata.
    Art. 8
    In materie de extradare si in masura in care prezenta conventie nu dispune altfel, partile contractante comunica intre ele pe cale diplomatica.
    Art. 9
    1. Cererea pentru extradarea unei persoane urmarite este insotita de originalul sau copia certificata a mandatului de arestare sau de orice alt act avand aceeasi forta si emis in formele prevazute de legea statului solicitant. Acest document trebuie sa arate sau sa fie insotit de un alt document, emanand de la autoritatile judiciare, in care se mentioneaza imprejurarile savarsirii infractiunii, data si locul unde aceasta a fost savarsita, calificarea legala si trimiterile la dispozitiile legale si, in cazul in care prin infractiune au fost produse daune materiale, orice precizari posibile asupra naturii si importantei lor.
    2. Cererea pentru extradarea unei persoane condamnate este insotita de originalul sau copia certificata a hotararii care a dobandit autoritatea de lucru judecat.
    3. In ambele cazuri, cererea este insotita de dispozitiile legale aplicabile infractiunii si, daca este posibil, de semnalmentele persoanei si de fotografia sa, precum si de orice indicatie de natura sa stabileasca identitatea si cetatenia sa.
    Art. 10
    1. In caz de urgenta, autoritatile judiciare ale statului solicitant pot, in vederea extradarii, sa ceara arestarea provizorie a persoanei cautate.
    2. Cererea de arestare provizorie va mentiona infractiunea savarsita, durata pedepsei aplicabile sau pronuntate, data si locul unde infractiunea a fost savarsita, precum si, in masura in care este posibil, semnalmentele persoanei cautate.
    3. Cererea este transmisa autoritatilor judiciare ale statului solicitat, fie direct prin posta sau telegrafic, fie prin intermediul Organizatiei Internationale a Politiei Criminale - Interpol -, fie prin orice alt mijloc potrivit.
    4. Daca cererea este considerata intemeiata, i se va da urmare de catre autoritatile judiciare ale statului solicitat, in conformitate cu legea acestuia.
    5. Partea solicitanta este informata fara intarziere despre urmarea data cererii de arestare provizorie. Arestarea provizorie poate lua sfarsit daca, in termen de 18 zile de la arestare, partea solicitata nu a primit cererea de extradare si actele mentionate in art. 9.
    6. Punerea in libertate nu impiedica o noua arestare daca cererea de extradare este primita dupa expirarea termenului prevazut la paragraful precedent.
    Art. 11
    Daca informatiile transmise de statul solicitant se dovedesc insuficiente pentru a permite statului solicitat sa ia o hotarare in aplicarea prezentei conventii, acest din urma stat cere, pe cale diplomatica, informatiile suplimentare necesare, inainte de a respinge cererea. El poate stabili un termen pentru obtinerea acestor informatii.
    Art. 12
    Dupa primirea cererii de extradare sau a cererii de arestare provizorie si daca conditiile prevazute in titlul I al prezentei conventii sunt indeplinite, partea solicitata va lua toate masurile necesare in vederea cautarii persoanei cerute si, daca este cazul, procedeaza la arestarea acesteia.
    Art. 13
    1. Partea solicitata informeaza, intr-un termen potrivit, partea solicitanta, despre hotararea sa privind cererea de extradare.
    2. Daca partea solicitata respinge cererea de extradare in intregime sau in parte, ea face cunoscute dispozitiile prezentei conventii pe care isi intemeiaza hotararea.
    3. Daca extradarea este admisa, partea solicitata informeaza partea solicitanta asupra locului si datei predarii persoanei cerute, precum si cu privire la durata detentiei executate.
    4. Partile contractante pot, la cererea prezentata in timp util de una dintre ele si daca imprejurarile o justifica, sa stabileasca, de comun acord, un nou termen si, eventual, un nou loc pentru predarea persoanei cerute.
    5. Daca partea solicitanta nu preia persoana la locul si data stabilite in paragraful 3 sau 4 al prezentului articol, aceasta va fi pusa in libertate la expirarea unui termen de 5 zile; la cererea partii solicitante, intemeiata pe imprejurari exceptionale, acest termen poate fi prelungit la 15 zile. Daca cererea de extradare este reinnoita pentru aceeasi fapta, ea poate fi respinsa.
    6. Daca este necesar, comunicarile privind aplicarea paragrafelor 4 si 5 ale prezentului articol pot fi efectuate pe caile prevazute in art. 10 paragraful 3 al prezentei conventii.
    7. Dispozitiile prezentului articol sunt, de asemenea, aplicabile si in cazul transportului pe cale aeriana.
    Art. 14
    1. Daca extradarea este ceruta concomitent de mai multe state, fie pentru aceeasi fapta, fie pentru fapte diferite, partea solicitata hotaraste liber, tinand seama de toate imprejurarile si in special de cetatenia persoanei cerute, de locul si de gravitatea infractiunii si de datele cererilor.
    2. In cazul prevazut in paragraful precedent, partea solicitata poate, admitind extradarea, sa permita partii solicitante sa predea persoana a carei extradare i-a fost admisa, unui stat tert, care a cerut-o concomitent.
    Art. 15
    1. Daca persoana ceruta este urmarita sau condamnata in statul solicitat pentru o alta infractiune decat cea care a motivat cererea de extradare, acest stat hotaraste totusi cu privire la cerere si face cunoscuta statului solicitant hotararea sa asupra extradarii in conditiile prevazute in art. 13. Predarea persoanei cerute poate fi amanata pana cand aceasta va fi o judecata in statul solicitat.
    2. Predarea se face la o data care se stabileste conform dispozitiilor art. 13.
    Art. 16
    1. Partea contractanta careia i-a fost predata persoana ceruta va informa cealalta parte contractanta asupra rezultatului urmaririi penale pornita impotriva acesteia.
    2. In caz de condamnare, se va transmite o copie a hotararii care a dobandit autoritatea de lucru judecat.
    Art. 17
    Persoana extradata nu poate fi urmarita, judecata, detinuta in vederea executarii unei pedepse, nici supusa la vreo alta limitare a libertatii sale personale, nici predata unui stat tert pentru o infractiune anterioara predarii, alta decat cea care a motivat extradarea, decat in urmatoarele cazuri;
    a) daca statul solicitat consimte la aceasta;
    b) daca persoana extradata nu paraseste teritoriul statului solicitant in 30 de zile de la eliberarea sa definitiva; acest termen nu cuprinde timpul cat persoana predata nu a putut parasi teritoriul acestui stat din motive independente de vointa sa;
    c) daca, dupa ce l-a parasit, persoana extradata a revenit de bunavoie pe teritoriul statului caruia i-a fost predata.
    Art. 18
    1. Daca consimtamantul partii solicitate este cerut in scopul urmaririi sau executarii unei pedepse pentru o infractiune anterioara predarii, alta decat cea care a motivat cererea de extradare, partea solicitanta este tinuta sa se conformeze dispozitiilor art. 8 si 9 ale prezentei conventii.
    2. Daca consimtamantul partii solicitate este cerut in vederea predarii persoanei extradate unui stat tert, partea solicitanta va trimite partii solicitate cererea de extradare prezentata de statul tert, insotita de toate actele referitoare la aceasta.
    Art. 19
    Daca calificarea data faptei incriminate este modificata in cursul procesului, persoana extradata nu va fi urmarita sau judecata decat in masura in care elementele constitutive ale infractiunii altfel calificata permit extradarea.
    Art. 20
    1. Daca extradarea este admisa, obiectele care au servit la savarsirea infractiunii sau care provin din infractiune ori sunt dobandite in schimbul obiectelor care provin din aceasta sunt predate partii solicitante.
    2. Obiectele mentionate la paragraful precedent se predau chiar daca extradarea nu poate avea loc ca urmare a decesului persoanei cerute, evadarii acesteia sau din orice alta cauza.
    3. Drepturile tertilor asupra unor astfel de obiecte sunt totusi rezervate. La sfarsitul procesului acestea se restituie persoanei careia ii apartin. In cazul cand identitatea acestei persoane nu poate fi stabilita, obiectele se restituie partii solicitate.
    4. Partea solicitata poate retine temporar obiectele mentionate in paragraful 1 al prezentului articol daca apreciaza ca acestea sunt necesare intr-un proces penal.
    Ea poate cere restituirea obiectelor transmise, angajindu-se sa le inapoieze imediat ce procedura care se desfasoara pe teritoriul sau o va permite.
    5. Partea solicitata nu este tinuta sa predea obiectele mentionate in paragraful precedent, daca autoritatile sale au dispus confiscarea sau distrugerea acestora.
    Art. 21
    1. Fiecare parte contractanta admite, la cererea celeilalte parti, tranzitul pe teritoriul sau al persoanei predate acestei din urma parti de un stat tert. In sprijinul acestei cereri sunt prezentate actele din care rezulta ca este vorba de o infractiune pentru care se admite extradarea potrivit prezentei conventii. Cu toate acestea, nu se va tine seama de dispozitiile art. 2 referitoare la cuantumul pedepselor.
    2. Partea solicitata admite tranzitul cu mijloacele de transport si potrivit modalitatilor care-i convin cel mai mult.
    3. Partile contractante nu sunt obligate sa admita tranzitul persoanelor a caror extradare nu poate avea loc potrivit prezentei conventii.
    Art. 22
    1. Cheltuielile ocazionate de extradare sunt in sarcina statului pe teritoriul caruia au fost efectuate.
    2. Cheltuielile ocazionate de tranzit sunt in sarcina partii solicitante.

    Titlul II
    Asistenta judiciara
    Art. 23
    Partile contractante se obliga sa-si acorde reciproc asistenta judiciara cea mai larga posibil in materie de infractiuni in conditiile prevazute de prezenta conventie si in special in ceea ce priveste efectuarea de comisii rogatorii, transmiterea actelor judiciare si schimbul extraselor de cazier judiciar.
    Art. 24
    Dispozitiile titlului II al prezentei conventii nu se aplica:
    a) infractiunilor considerate de partea solicitata fie infractiuni politice sau infractiuni conexe la astfel de infractiuni, fie infractiuni militare, fie infractiuni fiscale;
    b) daca partea solicitata apreciaza ca executarea cererii de asistenta judiciara este de natura sa aduca atingere suveranitatii, securitatii sau ordinii sale publice.
    Art. 25
    Transmiterile referitoare la asistenta judiciara prevazuta in prezentul titlu fac obiectul comunicarilor directe intre ministerele de justitie.
    Art. 26
    1. Partile contractante vor efectua, in formele prevazute de legislatia statului solicitat, comisiile rogatorii referitoare la o cauza penala care sunt adresate de autoritatile uneia dintre ele autoritatilor celeilalte parti si care au ca obiect indeplinirea unor acte de instructie, precum si transmiterea actelor care constituie mijloace de proba, a dosarelor sau a documentelor.
    2. Comisiile rogatorii mentioneaza inculparea, precum si obiectul cererii si cuprind o expunere sumara a faptelor.
    3. Comisiile rogatorii prin care se urmareste efectuarea unei perchezitii sau a unui sechestru nu se efectueaza decat pentru una dintre faptele care pot justifica extradarea in conditiile prezentei conventii.
    4. Predarea obiectelor poate fi subordonata conditiei ca acestea sa fie restituite imediat ce nu mai prezinta interes pentru administrarea justitiei.
    Art. 27
    1. Autoritatea solicitata in vederea transmiterii unui act judiciar va face aceasta printr-o simpla remitere catre destinatar, in masura in care autoritatea solicitanta nu a cerut o alta forma de transmitere.
    2. Proba transmiterii se face cu ajutorul unei recipise datata si semnata de destinatar sau al unei atestari a autoritatii solicitate prin care se constata fie faptul, forma si data transmiterii, fie refuzul destinatarului de a primi actul.
    3. Daca transmiterea nu se poate face, autoritatea solicitata va restitui fara intarziere actul autoritatii solicitante, indicand motivul care a impiedicat transmiterea.
    4. Daca o citatie destinata unui martor sau unui expert contine o clauza sanctionatoare, in caz de neprezentare, autoritatea solicitata poate sa comunice destinatarului ca, in ceea ce o priveste, aceasta dispozitie este fara efect.
    Art. 23
    1. Daca, intr-o cauza penala, partea solicitanta apreciaza ca prezentarea personala a unui martor sau expert in fata autoritatilor sale judiciare este in mod deosebit necesara, ea face mentiune despre aceasta in cererea de transmitere a citatiei si partea solicitata va recomanda martorului sau expertului sa se prezinte. Partea solicitata face cunoscut partii solicitante daca martorul sau expertul intelege sa se prezinte.
    2. Martorul sau expertul are dreptul la restituirea cheltuielilor de calatorie si de sedere, precum si la o indemnizatie echitabila, care sunt in sarcina partii solicitante.
    Art. 29
    Nici un martor sau expert, oricare ar fi cetatenia sa, avand domiciliul pe teritoriul uneia dintre parti, care se prezinta in fata autoritatilor celeilalte parti in baza unei citatii ce i-a fost adresata, nu poate fi urmarit, nici supus vreunei alte limitari a libertatii sale personale pentru fapte sau condamnari anterioare sosirii sale, afara de cazul cand, in termen de 30 de zile de la incetarea activitatii sale ca martor sau expert nu a parasit teritoriul partii solicitante, desi a avut posibilitatea sa o faca.
    Art. 30
    Fiecare dintre partile contractante comunica celeilalte parti, cel putin o data pe an, hotararile pronuntate cu privire la cetatenii acesteia din urma si inscrise in cazierul judiciar. La cerere expresa, se transmite o copie a hotararii pronuntate.
    Art. 31
    1. Informatiile rezultand din cazierul judiciar, cerute intr-o cauza penala, sunt comunicate ca si cum ar fi fost cerute de o autoritate judiciara a statului solicitat.
    2. Daca aceste cereri emana de la o instanta civila sau de la o autoritate administrativa, ele sunt motivate. Acestora li se va da curs in conformitate cu dispozitiile legale sau reglementarile interne ale statului solicitat.
    Art. 32
    Cererile de asistenta judiciara referitoare la transmiterea actelor judiciare, citatiilor pentru martori sau experti, obtinerea de extrase de pe cazierul judiciar sau comunicarea de simple informatii cuprind urmatoarele date:
    a) autoritatea de la care emana;
    b) obiectul cererii;
    c) fapta pe care se intemeiaza cererea;
    d) numele, prenumele, locul si data nasterii si, daca este posibil, cetatenia persoanei in cauza;
    e) daca este cazul, numele si adresa destinatarului.
    Art. 33
    1. Fiecare dintre partile contractante poate denunta celeilalte parti, in vederea urmaririi, infractiunile comise pe teritoriul sau de catre cetatenii celuilalt stat, care se inapoiaza pe teritoriul acestui stat.
    2. In acest scop, dosarele, informatiile si obiectele referitoare la infractiune se transmit gratuit.
    3. Partea solicitata informeaza partea solicitanta despre urmarea care s-a dat cererii sale.
    Art. 34
    Partea solicitata nu va cere restituirea cheltuielilor ocazionate de asistenta judiciara in aplicarea titlului II al prezentei conventii, cu exceptia celor care privesc cheltuielile si onorariile expertilor.
    Art. 35
    1. Daca autoritatea solicitata nu este competenta, ea transmite cererea de asistenta judiciara autoritatii competente.
    2. Daca autoritatea solicitata nu poate indeplini cererea de asistenta judiciara, ea informeaza imediat despre aceasta autoritatea solicitanta, aratand motivele pentru care indeplinirea nu a avut loc.

    Titlul III
    Dispozitii comune
    Art. 36
    Pentru aplicarea prezentei conventii:
    1. Actele produse in materie de extradare, precum si comisiile rogatorii, sunt insotite de o traducere in limba sau in una din limbile partii solicitate.
    2. Actele judiciare sunt insotite de o traducere in limba sau in una din limbile partii solicitate, afara de cazul cand sunt destinate cetatenilor partii solicitante.
    3. In relatiile dintre ele, ministerele de justitie comunica fiecare in limba sa si, daca este cazul, comunicarile lor sunt insotite de o traducere in limba franceza.

    Titlul IV
    Dispozitii finale
    Art. 37
    1. Fiecare dintre partile contractante va notifica celeilalte indeplinirea procedurilor cerute de constitutia sa pentru intrarea in vigoare a prezentei conventii. Aceasta va intra in vigoare in prima zi a celei de a doua luni urmatoare datei ultimei notificari.
    2. Prin intrarea in vigoare a prezentei conventii, Conventia de extradare incheiata intre Romania si Belgia la 15 august 1880 se abroga.
    Art. 38
    1. Prezenta conventie se incheie pe o durata nelimitata.
    2. Fiecare dintre partile contractante va putea, in orice moment, sa o denunte si aceasta denuntare va intra in vigoare la 6 luni dupa data primirii notificarii sale de catre cealalta parte contractanta.
    Facuta la Bucuresti la 14 octombrie 1976, in doua exemplare in limbile romana, neerlandeza si franceza, cele trei texte facand egala credinta.

        Pentru Republica Socialista Romania
        Ministrul afacerilor externe,
        George Macovescu

        Pentru Regatul Belgiei
        Ministrul afacerilor externe,
        Renaat Van Elslande

    REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA
    MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE

    Bucuresti, 14 octombrie 1976

    Domnule ministru,
    In cursul negocierilor pentru incheierea Conventiei intre Republica Socialista Romania si Regatul Belgiei privind extradarea si asistenta judiciara in materie penala, semnata astazi, s-a convenit ca, in aplicarea dispozitiilor art. 4, daca cererea de extradare se intemeiaza pe o infractiune de deturnare de aeronava, statul solicitat va tine seama de circumstantele si consecintele acestei infractiuni. Daca extradarea este refuzata, statul solicitat se obliga sa supuna cauza autoritatilor insarcinate cu urmarirea penala, in conditiile prevazute de legislatia sa.
    Am onoarea de a va propune ca prezenta scrisoare si raspunsul pe care mi-l veti adresa sa constituie acordul intre cele doua parti in aceasta problema.
    Va rog sa primiti, domnule ministru, asigurarile inaltei mele consideratii.

    Ministrul afacerilor externe,
    George Macovescu

    Excelentei Sale
    domnului RENAAT VAN ELSLANDE,
    ministrul afacerilor externe al Regatului Belgiei

    REGATUL BELGIEI
    MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE

    Bucuresti, 14 octombrie 1978

    Domnule ministru,
    Ati binevoit sa-mi adresati, astazi, o scrisoare cu urmatorul continut:
    "Domnule ministru,
    In cursul negocierilor pentru incheierea Conventiei dintre Republica Socialista Romania si Regatul Belgiei privind extradarea si asistenta judiciara in materie penala, semnata astazi, s-a convenit ca, in aplicarea dispozitiilor art. 4, daca cererea de extradare se intemeiaza pe o infractiune de deturnare de aeronava, statul solicitat va tine seama de circumstantele si consecintele acestei infractiuni. Daca extradarea este refuzata, statul solicitat se obliga sa supuna cauza autoritatilor insarcinate cu urmarirea penala, in conditiile prevazute de legislatia sa.
    Am onoarea de a va propune ca prezenta scrisoare si raspunsul pe care mi-l ve-ti adresa sa constituie acordul intre cele doua parti in aceasta problema.
    Va rog sa primiti, domnule ministru, asigurarile inaltei mele consideratii."
    Am onoarea sa va aduc la cunostinta ca scrisoarea dumneavoastra sus - mentionata si prezentul raspuns constituie acordul celor doua parti in aceasta problema.
    Va rog sa primiti, domnule ministru, asigurarile inaltei mele consideratii.

    Ministrul afacerilor externe,
    Renaat Van Elslande

    Excelentei Sale
    domnului GEORGE MACOVESCU,
    ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste Romania

                   CONVENTIE
intre guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Republicii Italiene pentru evitarea dublei impuneri in materie de impozite pe venit si pe avere si pentru prevenirea evaziunii fiscale

    Guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Republicii Italiene,
    in dorinta de a promova si intari relatiile economice intre cele doua tari pe baza respectarii suveranitatii si independentei nationale, egalitatii in drepturi, avantajului reciproc si a neamestecului in treburile interne,
    au convenit sa incheie o Conventie pentru evitarea dublei impuneri in materie de impozite pe venit si pe avere si pentru prevenirea evaziunii fiscale, ale carei dispozitii sunt urmatoarele:
    Art. 1
    Persoane vizate
    Prezenta conventie se aplica persoanelor care sunt rezidente ale unuia sau ale ambelor state contractante.
    Art. 2
    Impozite vizate
    1. Prezenta conventie se aplica impozitelor pe venit si pe avere percepute in contul fiecaruia dintre statele contractante, al subdiviziunilor lor politice sau administrative si al organizatiilor lor locale, indiferent de sistemul de percepere.
    2. Sunt considerate impozite pe venit si pe avere impozitele percepute pe venitul total, pe averea totala sau pe elemente de venit ori de avere, inclusiv impozitele pe castigurile provenind din instrainarea bunurilor mobile sau imobile, impozitele pe cuantumul total al retributiilor platite de intreprinderi, precum si impozitele asupra cresterii valorii.
    3. Impozitele actuale care cad sub incidenta prezentei conventii sunt urmatoarele:
    a) In ce priveste Romania:
    --------------------------
    (1) impozitul pe veniturile din retributii, din lucrari de litere, arta si stiinta, din colaborari la publicatii sau la spectacole, din expertize si din alte surse asemanatoare;
    (2) impozitul pe veniturile realizate din Romania de persoanele fizice si juridice nerezidente;
    (3) impozitul pe beneficiile societatilor mixte constituite cu participarea organizatiilor economice romane si a partenerilor straini si impozitul asupra reprezentantelor firmelor comerciale si organizatiilor economice straine;
    (4) impozitul pe veniturile din activitati productive (meserii, profesii libere), precum si din intreprinderi altele decat cele de stat;
    (5) impozitul pe veniturile din inchirieri de cladiri si terenuri;
    (6) impozitul pe veniturile realizate din activitati agricole;
    (denumite in continuare impozit roman).
    b) In ce priveste Italia:
    -------------------------
    (1) impozitul pe veniturile persoanelor fizice;
    (2) impozitul pe veniturile persoanelor juridice; si
    (3) impozitul local pe venituri;
    chiar daca se percep prin retinere la sursa
    (denumite in continuare impozit italian).
    4. Conventia se va aplica, de asemenea, impozitelor viitoare, de natura identica sau analoaga, care vor fi instituite dupa semnarea conventiei, completind sau inlocuind impozitele mentionate la paragraful 3. Autoritatile competente ale statelor contractante isi vor comunica modificarile importante aduse legislatiilor fiscale respective.
    Art. 3
    Definitii generale
    1. In sensul prezentei conventii, in masura in care contextul nu cere o interpretare diferita:
    a) expresiile un stat contractant si celalalt stat contractant indica, dupa context, Romania sau Italia;
    b) termenul persoana cuprinde persoanele fizice, societatile si orice alta asociere de persoane;
    c) termenul societate indica orice persoana juridica, inclusiv societatile mixte prevazute de legislatia romana sau orice alta entitate considerata persoana juridica, in scopul aplicarii impozitelor;
    d) expresiile intreprindere a unui stat contractant si intreprindere a celuilalt stat contractant indica, un mod corespunzator, o intreprindere exploatata de un rezident al unui stat contractant si o intreprindere exploatata de un rezident al celuilalt stat contractant;
    e) prin trafic international se intelege orice activitate de transport efectuata, prin intermediul unei nave sau aeronave sau al unui vehicul feroviar sau rutier, de catre o intreprindere al carei sediu de conducere efectiva este situat intr-un stat contractant, cu exceptia cazului in care nava, aeronava sau vehiculul feroviar sau rutier este folosit exclusiv intre localitati situate in in celalalt stat contractant;
    f) termenul nationali indica:
    (1) persoanele fizice care au cetatenia (nazionalita) unui stat contractant;
    (2) persoanele juridice, societatile de persoane si asociatiile constituite in conformitate cu legislatia in vigoare intr-un stat contractant;
    g) expresia autoritate competenta indica:
    (1) in Romania: ministrul finantelor sau reprezentantul sau autorizat;
    (2) in Italia: Ministerul Finantelor.
    2. Pentru aplicarea conventiei de catre un stat contractant, expresiile care nu sunt altfel definite au sensul care li se atribuie de catre legislatia mentionatului stat care reglementeaza impozitele facand obiectul conventiei, in masura in care contextul nu cere o interpretare diferita.
    Art. 4
    Domiciliul fiscal
    1. In sensul prezentei conventii, expresia rezident al unui stat contractant indica orice persoana care, in virtutea legislatiei statului mentionat, este subiect de impunere in acest stat datorita domiciliului sau, resedintei sale, sediului conducerii sau oricarui alt criteriu de natura analoaga. Totusi, aceasta expresie nu cuprinde persoanele care sunt impozabile in acest stat numai pentru venitul pe care il obtin din surse situate in statul mentionat sau pentru averea pe care o poseda in acest stat.
    2. Cand, conform dispozitiilor paragrafului 1, o persoana fizica este considerata rezidenta a ambelor sate contractante, situatia sa este rezolvata in felul urmator:
    a) aceasta persoana este considerata rezidenta a statului contractant in care dispune de o locuinta permanenta. Daca dispune de o locuinta permanenta in fiecare dintre statele contractante, este considerata rezidenta a statului contractant cu care legaturile sale personale si economice sunt mai stranse (centrul intereselor vitale);
    b) daca statul contractant in care aceasta persoana are legaturile sale economice cele mai stranse nu poate fi determinat sau persoana respectiva nu dispune de o locuinta permanenta in nici unul dintre statele contractante, atunci este considerata rezidenta a statului contractant in care locuieste in mod obisnuit;
    c) daca aceasta persoana locuieste in mod obisnuit in fiecare dintre statele contractante sau daca nu locuieste in mod obisnuit in nici unul dintre ele, este considerata rezidenta a statului contractant a carui cetatenie o are;
    d) daca aceasta persoana are cetatenia fiecarui stat contractant sau daca nu are cetatenia nici unuia dintre statele contractante, autoritatile competente ale statelor contractante rezolva problema de comun acord.
    3. Cand, fata de dispozitiile paragrafului 1, o persoana, alta decat o persoana fizica, este considerata rezidenta a ambelor state contractante, ea este considerata rezidenta a statului contractant unde se afla sediul conducerii sale efective. Aceeasi dispozitie se aplica societatilor de persoane sau celor asimilate lor, constituite si organizate in conformitate cu legislatia unui stat contractant.
    Art. 5
    Sediu stabil
    1. In sensul prezentei conventii, expresia sediu stabil indica un sediu fix de afaceri in care intreprinderea exercita in total sau in parte activitatea sa.
    2. Expresia sediu stabil cuprinde indeosebi:
    a) un sediu al conducerii;
    b) o sucursala;
    c) un birou;
    d) o uzina;
    e) un atelier;
    f) o mina, o cariera sau orice alt loc de extractie a bogatiilor naturale;
    g) un santier de montaj sau de constructii a carui durata depaseste 12 luni.
    3. Nu se considera un sediu stabil daca:
    a) se folosesc instalatii numai in scopul depozitarii, expunerii sau livrarii, in urma unui contract de vanzare,  a marfurilor apartinand intreprinderii;
    b) marfurile apartinand intreprinderii sunt inmagazinate numai in scopul depozitarii, expunerii sau livrarii;
    c) marfurile apartinand intreprinderii sunt inmagazinate numai in scopul prelucrarii de catre o alta intreprindere;
    d) marfurile apartinand intreprinderii, expuse la un targ comercial sau la o expozitie, sunt vandute de intreprindere la inchiderea acestui targ sau expozitie;
    e) un sediu fix de afaceri este folosit numai pentru cumpararea de marfuri sau stringerea de informatii pentru intreprindere;
    f) un sediu fix de afaceri este folosit de intreprindere numai in scopuri de publicitate, de a furniza informatii, de cercetari stiintifice sau activitati analoage care au un caracter preparator sau auxiliar.
    4. O persoana care activeaza intr-un stat contractant in contul unei intreprinderi din celalalt stat contractant - cu exceptia unui agent cu statut independent, in sensul paragrafului 5 - se considera sediu stabil in primul stat daca dispune in acest stat de puteri pe care le exercita in mod obisnuit si care ii permit sa incheie contracte in numele intreprinderii, cu exceptia cazului in care activitatea sa se limiteaza la cumpararea de marfuri pentru intreprindere.
    5. Nu se considera ca o intreprindere a unui stat contractant are un sediu stabil in celalalt stat contractant numai prin simplul fapt ca isi exercita activitatea aici, prin intermediul unui mijlocitor, al unui comisionar general sau al oricarui intermediar care se bucura de statut independent, cu conditia ca respectivele persoane sa actioneze in cadrul activitatii lor obisnuite.
    6. Faptul ca o societate rezidenta a unui stat contractant controleaza sau este controlata de o societate rezidenta a celuilalt stat contractant sau desfasoara activitatea in acest celalalt stat (printr-un sediu stabil sau in alt mod) nu constituie prin el insusi un motiv suficient pentru a considera vreuna dintre aceste societati ca sediu stabil al celeilalte.
    Art. 6
    Venituri imobiliare
    1. Veniturile provenind din bunuri imobile, inclusiv veniturile din activitatile agricole sau forestiere, sunt impozabile in statul contractant in care aceste bunuri sunt situate.
    2. Expresia bunuri imobile este definita in conformitate cu legile statului contractant in care bunurile in discutie sunt situate. Expresia cuprinde, in orice caz, accesoriile, inventarul mort sau viu al intreprinderilor agricole si forestiere, precum si drepturile asupra carora se aplica dispozitiile dreptului privat cu privire la proprietatea funciara. Se considera de asemenea bunuri imobile uzufructul bunurilor imobile si drepturile la rente variabile sau fixe pentru exploatarea sau concesionarea exploatarii zacamintelor minerale, izvoarelor si altor bogatii ale solului; navele maritime, navele fluviale si aeronavele nu sunt considerate bunuri imobile.
    3. Dispozitiile paragrafului 1 se aplica veniturilor obtinute din exploatare directa, din arendare sau inchiriere, precum si din orice alta forma de folosire a bunurilor imobile.
    4. Prevederile paragrafelor 1 si 3 se aplica si veniturilor provenind din bunuri imobile ale unei intreprinderi, precum si veniturilor din bunuri imobile folosite la exercitarea unei profesii libere.
    Art. 7
    Beneficiile intreprinderilor
    1. Beneficiile unei intreprinderi a unui stat contractant sunt impozabile numai in acest stat, in afara de cazul in care intreprinderea isi exercita activitatea in celalalt stat contractant printr-un sediu stabil situat aici. Daca intreprinderea isi desfasoara astfel activitatea, beneficiile intreprinderii sunt impozabile in celalalt stat, dar numai in masura in care aceste beneficii sunt atribuibile sediului stabil.
    2. Sub rezerva dispozitiilor paragrafului 3, cand o intreprindere a unui stat contractant desfasoara activitatea sa in celalalt stat contractant printr-un sediu stabil situat aici, in fiecare stat contractant sunt atribuite acestui sediu stabil beneficiile care se considera ca le-ar fi obtinut daca ar fi fost o intreprindere distincta si separata desfasurand activitati identice sau analoage in conditii identice sau analoage si in deplina independenta fata de intreprinderea al carei sediu stabil este.
    3. La determinarea beneficiilor unui sediu stabil, cheltuielile efectuate pentru acest sediu stabil, inclusiv cheltuielile de conducere si cheltuielile generale de administratie, sunt admise la scadere, indiferent de faptul ca s-au produs in statul in care se afla sediul stabil sau in alta parte.
    4. Cand un stat contractant foloseste practica de determinare a beneficiilor de atribuit unui sediu stabil prin repartizarea beneficiilor totale ale intreprinderii intre diversele ei parti, dispozitiile paragrafului 2 al acestui articol nu impiedica acest stat contractant sa determine beneficiile impozabile in conformitate cu repartitia uzuala; totusi, metoda de repartitie adoptata trebuie sa fie astfel incat rezultatul sa corespunda cu principiile cuprinse in prezentul articol.
    5. Nici un beneficiu nu poate fi atribuit unui sediu stabil numai pentru faptul ca acesta a cumparat marfuri pentru intreprindere.
    6. In sensul paragrafelor precedente, beneficiile atribuibile unui sediu stabil trebuie determinate in fiecare an prin aceeasi metoda, afara de cazul cand exista motive suficiente si valabile de a proceda altfel.
    7. Cand beneficiile cuprind elemente de venit, tratate separat in alte articole ale prezentei conventii, dispozitiile acelor articole nu sunt afectate de prevederile prezentului articol.
    Art. 8
    Transport international
    1. Beneficiile obtinute din exploatarea in trafic international a navelor si aeronavelor sunt impozabile numai in statul contractant in care este situat sediul conducerii efective a intreprinderii.
    2. Daca sediul conducerii efective a intreprinderii de navigatie maritima este situat la bordul unei nave, acest sediu este considerat situat in statul contractant in care se gaseste portul de inregistrare a navei sau, in lipsa unui port de inregistrare, in statul contractant in care cel care exploateaza nava este rezident.
    3. Beneficiile obtinute din exploatarea in trafic international a vehiculelor feroviare sau rutiere sunt impozabile numai in statul contractant in care este situat sediul conducerii efective a intreprinderii.
    4. Dispozitiile paragrafelor 1 si 3 se aplica, de asemenea, beneficiilor unei intreprinderi a unui stat contractant care participa la un fond comun (pool), la o exploatare comuna sau la un organism international de exploatare.
    Art. 9
    Intreprinderi asociate
    Atunci cand:
    a) o intreprindere a unui stat contractant participa, direct sau indirect, la conducerea, la controlul sau la capitalul unei intreprinderi a celuilalt stat contractant; sau
    b) aceleasi persoane participa, direct sau indirect la conducerea, la controlul sau la capitalul unei intreprinderi a unui stat contractant si a unei intreprinderi a celuilalt stat contractant,
    si in unul si in celalalt caz, cele doua intreprinderi, in relatiile lor comerciale sau financiare, sunt legate de conditii acceptate sau impuse, altele decat cele ce ar fi fost convenite intre intreprinderi independente, beneficiile care in lipsa unor astfel de conditii ar fi fost realizate de una dintre aceste intreprinderi, dar care din cauza acestor conditii nu au fost realizate, pot fi incluse in beneficiile acestei intreprinderi si impuse in consecinta.
    Art. 10
    Dividende
    1. Dividendele platite de catre o societate rezidenta a unui stat contractant catre o persoana rezidenta a celuilalt stat contractant se impun in acest celalalt stat.
    2. Totusi, aceste dividende pot fi impuse in statul contractant in care este situata societatea platitoare de dividende, potrivit legislatiei acestui stat, dar, daca persoana care incaseaza dividendele este beneficiarul lor efectiv, impozitul astfel stabilit nu poate depasi 10 la suta din suma bruta a dividendelor.
    Autoritatile competente ale statelor contractante vor stabili de comun acord modalitatile de aplicare a acestei limitari.
    Acest paragraf nu priveste impozitarea societatii pentru beneficiile din care au fost platite dividendele.
    3. In sensul acestui articol, termenul dividende indica veniturile provenind din actiuni, din actiuni sau drepturi de folosinta, din parti miniere, din parti de fondator sau din alte parti de participare la beneficii, cu exceptia creditelor si a veniturilor din alte parti sociale, inclusiv beneficiile distribuite de societatile mixte, supuse aceluiasi regim fiscal al veniturilor din actiuni potrivit legislatiei fiscale a statului a carei rezidenta este societatea distribuitoare.
    4. Dispozitiile paragrafelor 1 si 2 nu se aplica in cazul in care beneficiarul dividendelor, rezident al unui stat contractant, exercita, in celalalt stat contractant a carui rezidenta este societatea platitoare a dividendelor, fie o activitate comerciala sau industriala printr-un sediu stabil situat acolo, fie o profesie libera printr-o baza fixa situata acolo, si participarea generatoare de dividende se leaga efectiv de ele. In acest caz, dividendele sunt impozabile in celalalt stat contractant in conformitate cu propria sa legislatie.
    5. Daca o societate rezidenta a unui stat contractant realizeaza beneficii sau venituri din celalalt stat contractant, acest celalalt stat nu poate percepe nici un impozit asupra dividendelor platite de societate, afara de cazul in care aceste dividende sunt platite unui rezident al acestui celalalt stat sau daca participarea generatoare de dividende se leaga efectiv de un sediu stabil sau de o baza fixa situata in acest celalalt stat, si nici nu poate preleva impozite, cu titlu de impunere asupra beneficiilor nedistribuite ale societatii, chiar daca dividendele platite sau beneficiile nedistribuite constituie, in total sau in parte, beneficii sau venituri realizate in acest celalalt stat.
    Art. 11
    Dobanzi
    1. Dobanzile provenind dintr-un stat contractant si platite unui rezident al celuilalt stat contractant sunt impozabile in acest celalalt stat.
    2. Totusi, aceste dobanzi pot fi impuse in statul contractant din care provin si in conformitate cu legislatia acestui stat, insa, daca persoana care incaseaza dobanzile este beneficiarul lor efectiv, impozitul astfel stabilit nu poate depasi 10 la suta din suma dobanzilor.
    Autoritatile competente ale statelor contractante vor stabili de comun acord modalitatile de aplicare a acestei limitari.
    3. Prin derogare de la dispozitiile paragrafului 2, dobanzile provenind din unul dintre statele contractante sunt scutite de impozit in acest stat, daca:
    a) platitorul dobanzilor este guvernul acestui stat sau o organizatie locala a sa; sau
    b) dobanzile sunt platite guvernului celuilalt stat contractant sau unei organizatii locale a sa ori unei organizatii sau organism (inclusiv institutiile financiare) care sunt in intregime in proprietatea acestui stat contractant sau a unei organizatii locale a sa; sau
    c) dobanzile sunt platite altor organizatii sau organisme (inclusiv institutiile financiare) ce depind de finantarile facute de acestea in aplicarea acordurilor incheiate intre guvernele statelor contractante.
    4. In sensul acestui articol, termenul dobanzi indica veniturile din efecte publice, din obligatiuni la imprumuturi garantate sau nu de ipoteca si purtatoare sau nu a clauzei participarii la beneficii si din creante de orice fel, precum si orice alte venituri asimilabile, potrivit legislatiei fiscale a statului din care provin veniturile, veniturilor din sume imprumutate.
    5. Dispozitiile paragrafelor 1 si 2 nu se aplica in cazul in care beneficiarul dobanzilor, rezident al unui stat contractant, exercita in celalalt stat contractant din care provin dobanzile fie o activitate comerciala sau industriala printr-un sediu stabil situat acolo, fie o profesie libera printr-o baza fixa situata acolo si creditul generator de dobanzi se leaga efectiv de ele. In acest caz dobanzile sunt impozabile in acest celalalt stat contractant potrivit propriei legislatii.
    6. Dobanzile sunt considerate ca provenind dintr-un stat contractant cand platitorul este statul insusi, o subdiviziune politica sau administrativa a sa, o organizatie locala a sa sau un rezident al acestui stat. Cu toate acestea, cand platitorul dobanzilor, fie ca este sau nu rezident al unui stat contractant, are intr-un stat contractant un sediu stabil pentru ale carui necesitati a contractat imprumutul generator de dobanzi si aceste dobanzi sunt in sarcina sediului stabil, dobanzile mentionate sunt considerate ca provenind din statul contractant in care este situat sediul stabil.
    7. Daca, urmare a relatiilor speciale existente intre debitor si creditor sau intre fiecare dintre acestia si terte persoane, suma dobanzilor platite, tinand seama de creanta pentru care sunt platite, depaseste pe cea care ar fi fost convenita intre debitor si creditor in lipsa unor astfel de relatii, dispozitiile prezentului articol se aplica numai la aceasta ultima suma. In acest caz, partea excedentara a platilor se impune in conformitate cu legislatia fiecarui stat contractant si tinand seama de celelalte dispozitii ale prezentei conventii.
    Art. 12
    Redevente
    1. Redeventele provenind dintr-un stat contractant si platite unui rezident al celuilalt stat contractant sunt impozabile in acest celalalt stat.
    2. Totusi, aceste redevente pot fi impuse in statul contractant din care provin si in conformitate cu legislatia acestui stat, insa, daca persoana care incaseaza redeventele este beneficiarul lor efectiv, impozitul astfel stabilit nu poate depasi 10 la suta din suma redeventelor.
    Autoritatile competente ale statelor contractante vor stabili de comun acord modalitatile de aplicare a acestei limitari.
    3. In sensul acestui articol termenul redevente indica remuneratiile de orice fel platite pentru folosirea sau concesionarea folosirii unui drept de autor asupra operelor literare, artistice sau stiintifice, inclusiv filmele cinematografice si inregistrarile pentru transmisii radiofonice si de televiziune, a brevetelor, a marcilor de fabrica sau de comert, a desenelor sau modelelor, a planurilor, a formulelor sau procedeelor secrete, ca si pentru folosirea sau concesionarea folosirii echipamentelor industriale, comerciale sau stiintifice si pentru informatii relative la experiente cu caracter industrial, comercial sau stiintific.
    4. Dispozitiile paragrafului 1 nu se aplica in cazul in care beneficiarul redeventelor, rezident al unui stat contractant, desfasoara, in celalalt stat contractant din care provin redeventele, fie o activitate comerciala sau industriala prin intermediul unui sediu stabil situat acolo, fie o profesie libera printr-o baza fixa situata acolo si drepturile si bunurile generatoare de redevente sunt legate efectiv de ele. In acest caz, redeventele sunt impozabile in acest celalalt stat contractant dupa legislatia proprie.
    5. Redeventele sunt considerate ca provenind dintr-un stat contractant cand debitorul este statul insusi, o subdiviziune politica sau administrativa a sa, o organizatie locala a sa sau un rezident al acestui stat. Cu toate acestea, cand platitorul redeventelor, fie ca este sau nu rezident al unui stat contractant, are intr-un stat contractant un sediu stabil pentru ale carui necesitati a fost incheiat contractul care a dat loc la plata redeventelor si care suporta sarcina acestora, acele redevente se considera ca provin din statul contractant in care este situat sediul stabil.
    6. Daca, urmare a relatiilor speciale existente intre debitor si creditor sau intre fiecare dintre ei si terte persoane, suma redeventelor platite, tinand seama de prestatia pentru care sunt platite, depaseste pe cea care ar fi fost convenita intre debitor si creditor in lipsa acestor relatii, dispozitiile prezentului articol se aplica numai la aceasta ultima suma. In acest caz, partea excedentara a platilor este impozabila conform legislatiei fiecarui stat contractant si tinand seama de celeilalte dispozitii ale prezentei conventii.
    Art. 13
    Comisioane
    1. Comisioanele provenite dintr-un stat contractant si platite unui rezident al celuilalt stat contractant sunt impozabile in acest celalalt stat.
    2. Totusi, aceste comisioane pot fi impuse in statul contractant din care provin si in conformitate cu legislatia acestui stat, insa, daca persoana care incaseaza comisioanele este beneficiarul lor efectiv, impozitul astfel stabilit nu poate depasi 5 la suta din suma comisioanelor.
    Autoritatile competente ale statelor contractante vor stabili de comun acord modalitatile de aplicare a acestei limitari.
    3. In sensul acestui articol, termenul comisioane indica platile facute unei persoane pentru servicii prestate de aceasta in calitate de agent, dar nu cuprinde platile facute in legatura cu activitatile independente prevazute la art. 15 sau cu activitatile dependente prevazute la art. 16.
    4. Dispozitiile paragrafelor 1 si 2 nu se aplica in cazul in care beneficiarul comisioanelor, rezident al unui stat contractant, exercita, in celalalt stat contractant din care provin comisioanele, fie o activitate comerciala sau industriala prin intermediul unui sediu stabil situat acolo, fie o profesie libera prin intermediul unei baze fixe situate acolo si comisioanele sunt legate efectiv de ele. In acest caz, comisioanele sunt impozabile in acest celalalt stat contractant dupa legislatia proprie.
    5. Comisioanele se considera ca provin dintr-un stat contractant cand debitorul este statul insusi, o subdiviziune politica sau administrativa a sa, organizatie locala a sa sau un rezident al acestui stat. Totusi, cand debitorul comisioanelor, fie ca este rezident sau nu al unui stat contractant, are intr-un stat contractant un sediu stabil pentru ale carui necesitati a fost contractata obligatia de a plati comisioanele si acestea sunt in sarcina sediului stabil, comisioanele se considera ca provin din statul contractant in care este situat sediul stabil.
    6. Daca, urmare a relatiilor speciale existente intre debitor si creditor sau intre fiecare dintre ei si terte persoane, suma comisioanelor platite, tinand seama de serviciile pentru care sunt platite, depaseste pe cea care ar fi fost convenita intre debitor si creditor in lipsa unor astfel de relatii, dispozitiile prezentului articol se aplica numai acestei ultime sume. In acest caz, partea excedentara a platilor este impozabila in conformitate cu legislatia fiecarui stat contractant si tinand seama de celelalte dispozitii ale prezentei conventii.
    Art. 14
    Castiguri din capital
    1. Castigurile provenind din instrainarea bunurilor imobile, astfel cum sunt definite la paragraful 2 al art. 6, sunt impozabile in statul contractant in care sunt situate aceste bunuri.
    2. Castigurile provenind din instrainarea bunurilor mobile facand parte dintr-un sediu stabil pe care o intreprindere a unui stat contractant il are in celalalt stat contractant sau a bunurilor mobile apartinand unei baze fixe de care dispune un rezident al unui stat contractant in celalalt stat contractant pentru exercitarea unei profesii libere, inclusiv castigurile provenind din instrainarea totala a acestui sediu stabil (singur sau cu intreaga intreprindere) sau a acestei baze fixe, sunt impozabile in acest celalalt stat. Cu toate acestea, castigurile provenind din instrainarea bunurilor mobile prevazute la paragraful 3 al art. 24 sunt impozabile numai in statul contractant in care bunurile mentionate sunt impozabile conform dispozitiilor mentionatului articol.
    3. Castigurile provenind din instrainarea oricaror bunuri, altele decat cele mentionate la paragrafele 1 si 2, sunt impozabile numai in statul contractant al carui rezident este cedentul.
    Art. 15
    Profesii libere
    1. Veniturile realizate de catre un rezident al unui stat contractant din exercitarea unei profesii libere sau a altei activitati independente cu caracter analog sunt impozabile numai in acest stat, daca acest rezident nu dispune in mod obisnuit in celalalt stat contractant de o baza fixa pentru exercitatea activitatii sale. Daca dispune de o astfel de baza fixa, veniturile sunt impozabile in celalalt stat insa limitat la partea atribuibila acelei baze fixe.
    2. Expresia profesie libera cuprinde, in special, activitatile independente cu caracter stiintific, literar, stiintific, educativ si pedagogic, precum si activitatile independente ale medicilor, avocatilor, inginerilor, arhitectilor, dentistilor si contabililor.
    Art. 16
    Activitati dependente
    1. Sub rezerva dispozitiilor art. 17, 19 si 20, salariile, retributiile si alte remuneratii similare pe care un rezident al unui stat contractant le primeste pentru o activitate dependenta sunt impozabile numai in acest stat, daca aceasta activitate nu este exercitata in celalalt stat contractant. Daca activitatea este exercitata acolo, remuneratiile incasate cu acest titlu sunt impozabile in acest celalalt stat.
    2. Prin derogare de la dispozitiile paragrafului 1, remuneratiile pe care un rezident al unui stat contractant le primeste pentru o activitate dependenta exercitata in celalalt stat contractant sunt impozabile numai in primul stat, daca:
    a) beneficiarul sta in celalalt stat o perioada sau perioade care nu depasesc in total 183 de zile in cursul anului fiscal vizat;
    b) remuneratiile sunt platite de catre sau in numele celui care angajeaza, care nu este rezident al celuilalt stat; si
    c) remuneratiile nu sunt suportate de un sediu stabil sau o baza fixa pe care cel care angajeaza le are celalalt stat.
    3. Prin derogare de la dispozitiile precedente ale prezentului articol, remuneratiile ce privesc munca dependenta desfasurata la bordul navelor sau aeronavelor ori al vehiculelor feroviare sau rutiere in trafic international sunt impozabile in statul contractant in care este situat sediul conducerii efective a intreprinderii.
    Art. 17
    Tantieme si jetoane de prezenta
    Participarea la beneficii, jetoanele de prezenta si alte retributii asemanatoare pe care un rezident al unui stat contractant le primeste in calitate de membru al consiliului de administratie sau al comitetului de cenzori al unei societati rezidente a celuilalt stat contractant sunt impozabile in acest celalalt stat.
    Art. 18
    Artisti si sportivi
    1. Prin derogare de la dispozitiile art. 15 si 16, veniturile pe care artistii de spectacole cum sunt artistii de teatru, de cinema, de radio sau televiziune si muzicienii, precum si sportivii, le realizeaza din activitatile lor pe cont propriu prestate in aceasta calitate sunt impozabile in statul contractant in care sunt desfasurate aceste activitati.
    2. Veniturile pe care artistii de spectacole sau sportivii rezidenti ai unui stat contractant le realizeaza din activitati exercitate in celalalt stat contractant in cadrul schimburilor culturale prevazute de acordurile culturale incheiate intre cele doua state contractante nu sunt impozabile in acest celalalt stat contractant.
    3. Cand venitul provenind din activitati pe cont propriu ale unui artist de spectacole sau sportiv, in aceasta calitate, este atribuit unei alte persoane care nu este acelasi artist sau sportiv, acest venit poate fi impus in statul contractant unde respectivele activitati se desfasoara, prin derogare de la dispozitiile art. 7, 15 si 16.
    Art. 19
    Pensii
    Prin derogare de la dispozitiile paragrafului 2 al art. 20, pensiile si celelalte remuneratii asemanatoare, platite unui rezident al unui stat contractant pentru un serviciu prestat in trecut sunt impozabile numai in acest stat.
    Art. 20
    Functii publice
    1. a) Remuneratiile, altele decat pensiile, platite de un stat contractant sau de o subdiviziune politica sau administrativa a sa ori de o organizatie locala a sa unei persoane fizice, pentru servicii prestate respectivului stat sau mentionatelor subdiviziuni sau organizatii locale, sunt impozabile numai in acest stat.
    b) Totusi, aceste remuneratii sunt impozabile numai in celalalt stat contractant daca serviciile sunt prestate in acest stat si beneficiarul remuneratiei este un rezident al acestui din urma stat care:
    (i) are cetatenia acestui stat, sau
    (ii) nu a devenit rezident al acestui stat cu singurul scop de a-i pune la dispozitie serviciile sale.
    2. a) Pensiile platite de un stat contractant sau de o subdiviziune politica sau administrativa a sa sau de o organizatie locala a sa, fie direct fie prin prelevare din fondurile pe care acestea le-au constituit, unei persoane fizice pentru serviciile prestate respectivului stat sau respectivei subdiviziuni sau organizatii locale, sunt impozabile numai in acest stat.
    b) Totusi, aceste pensii sunt impozabile numai in celalalt stat contractant cand beneficiarul este un rezident al acestui stat si are cetatenia acestuia.
    3. Dispozitiile art. 16, 17 si 19 se aplica remuneratiilor sau pensiilor platite pentru servicii prestate in cadrul unei activitati industriale sau comerciale exercitata de un stat contractant sau de o subdiviziune politica sau administrativa a sa sau de o organizatie locala a sa.
    Art. 21
    Profesori, invatatori si cercetatori
    Remuneratiile profesorilor si ale celorlalti membri ai corpului didactic, rezidenti ai unui stat contractant si care stau temporar in celalalt stat contractant pentru a preda sau a efectua cercetari stiintifice, pentru o perioada care nu depaseste 2 ani, intr-o universitate sau in orice alta institutie de invatamant sau de cercetare stiintifica fara scop lucrativ, sunt impozabile numai in primul stat.
    Art. 22
    Studenti sau ucenici
    1. Sumele pe care un student sau un ucenic, care este sau a fost rezident al unui stat contractant si care se afla in celalalt stat contractant cu singurul scop de a-si face studiile sau de a-si completa pregatirea profesionala, le primeste in scopul intretinerii, instruirii sau pregatirii profesionale nu sunt impozabile in acest celalalt stat cu conditia ca aceste sume sa provina din surse situate in afara acestui celalalt stat.
    2. Remuneratiile pe care un student sau un ucenic, care este sau a fost rezident al unui stat contractant, le primeste pentru o activitate dependenta pe care o desfasoara cu program redus sau in mod ocazional in celalalt stat contractant o perioada de timp care este rational justificata de scopul prezentei sale, despre care s-a amintit la paragraful 1, nu sunt impozabile in acest celalalt stat.
    Art. 23
    Alte venituri
    1. Elementele de venit ale unui rezident al unui stat contractant, ori de unde ar proveni acesta, despre care nu se trateaza in articolele precedente ale prezentei conventii, sunt impozabile numai in acest stat.
    2. Dispozitiile paragrafului 1 nu se vor aplica in cazul in care beneficiarul venitului, rezident al unui stat contractant, exercita in celalalt stat contractant fie o activitate comerciala sau industriala prin intermediul unui sediu stabil situat acolo, fie o profesie libera cu ajutorul unei baze fixe situate acolo de care se leaga efectiv dreptul sau bunul producator de venit. In aceasta situatie elementele de venit sunt impozabile in celalalt stat contractant dupa propria legislatie.
    Art. 24
    Avere
    1. Averea constituita din bunuri imobile, astfel cum sunt definite la paragraful 2 al art. 6, este impozabila in statul contractant unde aceste bunuri sunt situate.
    2. Averea constituita din bunuri mobile facand parte din activul unui sediu stabil al unei intreprinderi sau din bunuri mobile apartinand unei baze fixe folosite pentru exercitarea unei profesii libere este impozabila in statul contractant unde este situat sediul stabil sau baza fixa.
    3. Navele, aeronavele si vehiculele feroviare sau rutiere exploatate in trafic international, precum si bunurile mobile afectate exploatarii lor, sunt impozabile numai in statul contractant in care se afla sediul conducerii efective a intreprinderii.
    4. Toate celelalte elemente ale averii unui rezident al unui stat contractant sunt impozabile numai in acest stat.
    Art. 25
    Metoda pentru evitarea dublei impuneri
    1. Se stabileste ca dubla impunere sa fie eliminata in conformitate cu paragrafele urmatoare din prezentul articol.
    2. Daca un rezident al Romaniei poseda elemente de venit care sunt impozabile in Italia, Romania, in calcularea propriilor impozite specificate in art. 2 al prezentei conventii, poate include in baza impozabila a acestor impozite mentionatele elemente de venit, daca unele dispozitii exprese ale prezentei conventii nu stabilesc altfel. In acest caz impozitul platit in Italia va fi dedus din impozitul datorat in Romania in conformitate cu propriile legi fiscale. Suma astfel dedusa nu poate, totusi, sa depaseasca cota de impozit romanesc atribuibila mentionatelor elemente de venit.
    In vederea aplicarii prezentului paragraf, beneficiile pe care intreprinderile de stat romane le varsa bugetului de stat sunt considerate ca impozite datorate in Romania.
    3. Daca un rezident al Italiei poseda elemente de venit care sunt impozabile in Romania, Italia, in calcularea propriilor impozite pe venit specificate in art. 2 al prezentei conventii, poate include in baza impozabila a acestor impozite mentionatele elemente de venit, daca unele dispozitii exprese ale prezentei conventii nu stabilesc altfel.
    In acest caz, Italia trebuie sa deduca din impozitele astfel calculate impozitul pe venit platit in Romania, dar suma deducerii nu poate depasi cota de impozit italian atribuibila mentionatelor elemente de venit in proportia in care ele participa la formarea venitului global.
    Nici o deducere nu va fi in schimb acordata daca elementul de venit este supus in Italia impunerii prin retinere cu titlu de impozit la cererea beneficiarului venitului in baza legislatiei italiene.
    Art. 26
    Nediscriminare
    1. Nationalii unui stat contractant, fie ca sunt sau nu rezidenti ai unuia dintre statele contractante, nu sunt supusi in celalalt stat contractant nici unei impozitari sau obligatii legate de impunere diferita sau mai impovaratoare decat cele la care sunt sau vor fi supusi nationalii acestui celalalt stat care se gasesc in aceeasi situatie.
    In special, nationalii unui stat contractant care sunt impozabili in celalalt stat contractant beneficiaza de scutiri, de reduceri ale bazei impozabile, de deduceri si reduceri de impozite sau taxe acordate pentru sarcini familiale ca si nationalii acestui stat care se gasesc in aceeasi situatie.
    2. Impunerea unui sediu stabil pe care o intreprindere a unui stat contractant il are in celalalt stat contractant nu poate fi in acest celalalt stat mai putin favorabila decat este impunerea intreprinderilor acestui celalalt stat care desfasoara aceeasi activitate.
    Aceasta dispozitie nu poate fi interpretata in sensul ca obliga un stat contractant sa acorde rezidentilor celuilalt stat contractant deducerile personale, scutirile si deducerile de impozit pe care le acorda propriilor rezidenti conform situatiei lor si sarcinilor lor familiale.
    3. Prin derogare de la dispozitiile art. 9, ale paragrafului 7 al art. 11 sau ale paragrafului 6 al art. 12, dobanzile, redeventele si celelalte cheltuieli platite de o intreprindere a unui stat contractant unui rezident al celuilalt stat contractant se deduc, in scopul determinarii beneficiilor impozabile ale mentionatei intreprinderi, in aceleasi conditii in care ar fi fost deductibile daca ar fi fost platite unui rezident din primul stat.
    De asemenea, datoriile unei intreprinderi a unui contractant fata de rezidentii celuilalt stat contractant sunt deductibile, in scopul determinarii averii impozabile a mentionatei intreprinderi, in aceleasi conditii in care ar fi fost deductibile daca ar fi fost contractate fata de un rezident al primului stat.
    4. Intreprinderile unui stat contractant, al carui capital este, in totalitate sau in parte, direct sau indirect, detinut sau controlat de unu sau mai multi rezidenti ai celuilalt stat contractant, nu sunt supuse in primul stat contractant la vreo impunere sau obligatie legate de impunere diferita sau mai impovaratoare decat aceea la care sunt sau vor putea fi supuse celelalte intreprinderi de aceeasi natura ale primului stat.
    5. In sensul prezentului articol, termenul impunere indica impozitele de orice natura si denumire.
    Art. 27
    Procedura amiabila
    1. Cand un rezident al unui stat contractant apreciaza ca masurile luate de un stat contractant sau de fiecare dintre cele doua state contractante ii atrag sau ii vor atrage o impozitare care nu este conforma cu dispozitiile prezentei conventii, el poate, indiferent de caile de atac prevazute de legislatia nationala a respectivelor state, sa supuna cazul autoritatii competente a statului contractant al carui rezident este sau, daca cazul sau face parte din sfera de aplicare a paragrafului 1 din art. 26, autoritatii statului contractant a carui cetatenie o are. Cazul va trebui supus in termen de 3 ani urmatori primei notificari a masurii care atrage impozitarea neconforma cu conventia.
    2. Autoritatea competenta, daca reclamatia ii apare intemeiata si daca ea insasi nu este in masura sa aduca o rezolvare satisfacatoare, se va stradui sa rezolve cazul pe calea unei intelegeri amiabile cu autoritatea competenta a celuilalt stat contractant, in vederea evitarii unei impozitari care nu este in conformitate cu conventia. Acordul va fi aplicat indiferent de termenele prevazute de legislatiile nationale ale statelor contractante.
    3. Autoritatile competente ale statelor contractante se vor stradui sa rezolve pe cale amiabila dificultatile sau indoielile inerente interpretarii sau aplicarii conventiei. Ele vor putea, de asemenea, sa se consulte in vederea evitarii dublei impuneri in cazurile neprevazute in conventie.
    4. Autoritatile competente ale statelor contractante vor putea comunica direct intre ele in vederea realizarii unei intelegeri potrivit paragrafelor precedente. Daca se considera ca schimburile de vederi orale sunt de natura sa faciliteze intelegerea, aceste schimburi de vederi pot avea loc in cadrul unei comisii compuse din reprezentanti ai autoritatilor competente ale statelor contractante.
    Art. 28
    Schimb de informatii
    1. Autoritatile competente ale statelor contractante vor face schimb de informatii necesare pentru a aplica dispozitiile prezentei conventii sau pe cele ale legilor interne ale statelor contractante privitoare la impozitele prevazute de conventie, in masura in care impozitarea pe care aceste legi o prevad nu este contrara conventiei, precum si pentru a evita evaziunea fiscala. Schimbul de informatii nu este limitat de art. 1. Informatiile primite de un stat contractant vor fi tinute in secret, la fel ca si informatiile obtinute in baza legislatiei interne a respectivului stat si vor fi comunicate numai persoanelor sau autoritatilor (inclusiv autoritatilor judecatoresti si organelor administrative) care au sarcina stabilirii sau incasarii impozitelor prevazute de prezenta conventie, a procedurilor privitoare la aceste impozite sau a hotararilor de atac prezentate pentru aceste impozite. Persoanele sau autoritatile mai sus mentionate vor folosi aceste informatii numai in acest scop. Respectivele persoane sau autoritati se vor putea servi de aceste informatii in timpul audierilor publice sau in justitie.
    2. Dispozitiile paragrafului 1 nu pot fi in nici un caz interpretate ca impunand unuia dintre statele contractante obligatia:
    a) de a lua masuri administrative contrare propriei legislatii si propriei practici administrative sau celor ale celuilalt stat contractant;
    b) de a furniza informatii care nu ar putea fi obtinute pe baza propriei legislatii sau in cadrul practicii sale administrative normale sau a celor ale celuilalt stat contractant;
    c) de a transmite informatii care ar da la iveala un secret comercial, industrial, profesional sau un procedeu comercial sau informatii a caror comunicare ar fi contrara ordinii publice.
    Art. 29
    Functionari diplomatici si consulari
    Dispozitiile prezentei conventii nu afecteaza privilegiile fiscale de care beneficiaza functionarii diplomatici sau consulari in virtutea normelor generale ale dreptului international sau ale acordurilor speciale.
    Art. 30
    Procedura de restituire
    1. Impozitele incasate in unul dintre cele doua state contractante prin retinere la sursa sunt restituite la cererea celui interesat sau a statului al carui rezident este, cand dreptul la perceperea respectivelor impozite este limitat de dispozitiile prezentei conventii.
    2. Cererile de restituire, care trebuie facute in termenele stabilite de legislatia statului contractant ce urmeaza sa efectueze restituirea, trebuie sa fie insotite de un atestat oficial al statului contractant al carui rezident este contribuabilul, care sa certifice ca exista conditiile necesare pentru a avea dreptul la aplicarea avantajelor prevazute de prezenta conventie.
    3. Autoritatile competente ale statelor contractante vor stabili de comun acord, in conformitate cu dispozitiile art. 27, modalitatile de aplicare a prezentului articol.
    Art. 31
    Intrarea in vigoare
    1. Prezenta conventie va fi ratificata si instrumentele de ratificare vor fi schimbate la Roma de indata ce va fi posibil.
    2. Prezenta conventie va intra in vigoare la data schimbului instrumentelor de ratificare si dispozitiile sale se vor aplica in legatura cu veniturile realizate in timpul perioadelor de impunere care incep la sau dupa 1 ianuarie al anului calendaristic in care prezenta conventie intra in vigoare.
    Art. 32
    Denuntarea
    Prezenta conventie va ramane in vigoare pana la denuntarea din partea unuia dintre statele contractante. Fiecare stat contractant poate denunta conventia pe cale diplomatica, nu inainte de 5 ani de la intrarea sa in vigoare, facindu-i cunoscuta incetarea, cu un preaviz minim de 6 luni, inainte de sfarsitul fiecarui an calendaristic. In acest caz conventia se va aplica pentru ultima oara:
    a) impozitelor percepute prin retinere la sursa pe veniturile platibile cel mai tarziu la 31 decembrie al anului denuntarii;
    b) celorlalte impozite din perioadele impozabile care se incheie cel mai tarziu la 31 decembrie al aceluiasi an.
    Drept care subsemnatii, deplin autorizati de catre guvernele lor, au semnat prezenta conventie.
    Facuta in Bucuresti la 14 ianuarie 1977, in doua exemplare in limba romana si in limba italiana, ambele texte avand aceeasi valabilitate.

             Pentru guvernul
             Republicii Socialiste Romania,
             Florea Dumitrescu

             Pentru guvernul
             Republicii Italiene,
             Filippo Maria Pandolfi


                    PROTOCOL ADITIONAL
la Conventia dintre Republica Socialista Romania si Republica Italiana pentru evitarea dublei impuneri in materie de impozite pe venit si pe avere si pentru prevenirea evaziunii fiscale

    Cu ocazia semnarii Conventiei, incheiate azi intre Republica Socialista Romania si Republica Italiana, pentru evitarea dublei impuneri in materie de impozite pe venit si pe avere si pentru prevenirea evaziunii fiscale, subsemnatii plenipotentiari au cazut de acord asupra urmatoarelor dispozitii suplimentare care fac parte integranta din conventie:
    Ramane stabilit:
    a) ca, in ceea ce priveste art. 2, daca un impozit pe avere va fi instituit in viitor in Romania si in Italia, conventia se va aplica respectivului impozit. In acest caz, pentru evitarea dublei impuneri se vor aplica dispozitiile prevazute de art. 25;
    b) ca, printre veniturile mentionate la art. 23, sunt incluse: veniturile ce deriva din activitatile de control calitativ si cantitativ al marfurilor, de asistenta tehnica si de specializare profesionala a personalului, precum si veniturile derivand din executarea unor expertize sau din prestarea altor servicii nementionate expres in conventie;
    c) ca, in legatura cu paragraful 1 al art. 27, expresiei indiferent de caile de atac prevazute de legislatia nationala i se atribuie sensul potrivit caruia punerea in miscare a procedurii amiabile nu este in contradictie cu procedura contencioasa nationala care este in orice caz inceputa preventiv atunci cand controversa priveste o aplicare a impozitelor italiene care nu este in conformitate cu conventia;
    d) ca dispozitia de la paragraful 3 al art. 30 nu exclude interpretarea potrivit careia autoritatile competente ale statelor contractante pot, de comun acord, sa stabileasca proceduri diferite pentru aplicarea reducerilor de impozite la care da dreptul conventia;
    e) ca, facand exceptie de la cele prevazute la paragraful 2 al art. 31, dispozitiile paragrafului 1 al art. 8 se vor aplica cu referire la veniturile realizate la perioadele de impunere care incep cu sau de la 1 ianuarie 1969;
    f) ca expresia subdiviziune politica sau administrativa, folosita in textul conventiei, cand se refera la Romania trebuie inteleasa ca subdiviziune administrativ-teritoriala.
    Facut in Bucuresti la 14 ianuarie 1977, in doua exemplare in limba romana si in limba italiana, ambele texte avand aceeasi valabilitate.

                   Pentru guvernul
                   Republicii Socialiste Romania,
                   Florea Dumitrescu

                   Pentru guvernul
                   Republicii Italiene,
                   Filippo Maria Pandolfi

                       CONVENTIE
intre guvernul Republicii Socialiste Romania ai guvernul Republicii Franceze privind incurajarea, protejarea si garantarea reciproca a investitiilor

    Guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Republicii Franceze,
    in dorinta de a dezvolta relatii de cooperare economica intre cele doua state si de a crea conditii favorabile pentru investitiile romane in Franta si investitiile franceze in Romania,
    considerand ca acordarea de garantii pentru investitii este de natura sa favorizeze dezvoltarea initiativelor in acest domeniu,
    luand in considerare Actul final al Conferintei pentru securitate si cooperare in Europa,
    au convenit cele ce urmeaza:

    Art. 1
    Fiecare parte contractanta incurajeaza investitiile efectuate pe teritoriul sau de catre investitorii celeilalte parti.
    Art. 2
    Pentru aplicarea prezentei conventii:
    1. Termenul investitie desemneaza orice participare sau aport de orice natura, la orice intreprindere sau activitate economica, incluzand toate bunurile si mijloacele financiare ale participantilor la investitie si in special, dar nu exclusiv:
    a) actiunile si alte forme de participatii directe sau indirecte, chiar minoritare, la societatile constituite pe teritoriul uneia dintre partile contractante;
    b) bunurile mobile si imobile ca si orice alte drepturi reale si personale, ca ipoteci, privilegii, uzufruct, cautiuni si drepturi analoage;
    c) beneficiile reinvestite, creantele sau orice drepturi rezultand din prestatii care au o valoare economica sau financiara;
    d) drepturile de proprietate industriala, procedeele tehnice, drepturile de autor, numele inregistrate si alte drepturi comerciale si necorporale;
    e) concesiunile industriale acordate de lege sau in virtutea unui contract, in special concesiunile legale de prospectarea, extractia sau exploatarea de bogatii naturale, inclusiv zonele maritime tinand de jurisdictia uneia dintre partile contractante.
    Se intelege ca participatiile mentionate sau aporturile de orice natura trebuie sa fie investite conform legislatiei partii contractante pe teritoriul careia este efectuata investitia.
    Orice modificare a formei investitiilor nu afecteaza calificarea lor de investitii, cu conditia ca aceasta modificare sa nu fie contrara nici legislatiei statului pe teritoriul caruia este realizata investitia, nici aprobarii acordate pentru investitia initiala.
    2. Termenul investitori desemneaza:
    a) pentru Republica Socialista Romania - unitatile economice romane avand personalitate juridica, ca centralele industriale sau unitatile asimilate cu acestea si unitatile economice care, conform legii, au atributii de comert exterior si de cooperare economica cu strainatatea;
    b) pentru Republica Franceza - persoanele fizice care, potrivit legislatiei franceze, au nationalitatea franceza, precum si persoanele juridice constituite in Franta, conform legislatiei franceze, unde isi au si sediul social.
    3. Pentru aplicarea prezentei conventii:
    a) termenul participatii directe desemneaza participatiile detinute de catre un investitor al unei parti contractante intr-o societate sau o activitate economica situata pe teritoriul celeilalte parti contractante;
    b) termenul participatii indirecte desemneaza participatiile detinute de catre o societate avandu-si sediul social pe teritoriul unei parti contractante intr-o alta societate sau activitate economica situata tot pe acest teritoriu, cand aceasta prima societate este constituita cu participatia la capital a unui investitor al celeilalte parti contractante.
    Art. 3
    Fiecare dintre partile contractante se angajeaza sa sigure pe teritoriul sau un tratament just si echitabil investitiilor investitorilor celeilalte parti. Acest tratament va fi cel putin egal cu acela care este acordat de fiecare parte contractanta investitorilor natiunii celei mai favorizate.
    Art. 4
    Investitiile care au constituit obiectul unui angajament special al uneia dintre partile contractante fata de investitorii celeilalte parti vor fi supuse prevederilor acestui angajament, in masura in care acesta ar contine dispozitii mai favorabile decat cele prevazute de prezenta conventie.
    Art. 5
    Investitorii uneia dintre partile contractante vor beneficia pentru investitiile lor pe teritoriul celeilalte parti, precum si pentru exercitarea activitatilor profesionale si economice legate de aceste investitii, de tratamentul natiunii celei mai favorizate.
    Totusi, tratamentul natiunii celei mai favorizate nu se va extinde asupra privilegiilor pe care o parte contractanta le acorda investitorilor unor state terte, in virtutea participarii sau asocierii sale la uniuni economice si vamale, piete comune, zone de liber schimb sau organizatii economice regionale.
    Art. 6
    1. Investitiile efectuate de catre investitorii uneia dintre partile contractante pe teritoriul celeilalte parti nu vor putea fi expropriate, nationalizate sau supuse altor masuri avand acelasi efect sau acelasi caracter, decat pentru interes public, in mod nediscriminatoriu in raport cu investitiile oricarei terte tari, potrivit unei proceduri legale si contra platii unei despagubiri juste.
    2. Cuantumul acestei despagubiri va trebui sa corespunda, valorii reale a bunurilor, drepturilor si intereselor care au facut obiectul uneia dintre masurile mentionate la paragraful precedent, la data cand a fost luata aceasta masura.
    3. Cel mai tarziu la data luarii acestei masuri, va fi prevazuta o procedura corespunzatoare pentru a se determina cuantumul si plata despagubirii care va trebui sa fie efectiv realizabila, varsata fara intarziere si liber transferabila.
    Art. 7
    Fiecare parte contractanta, pe teritoriul careia a fost efectuate investitii de catre investitori ai celeilalte parti contractante, va acorda acestor investitori, in ceea ce priveste investitiile lor, liberul transfer pentru:
    a) beneficiile, dividendele si alte venituri produse de investitii;
    b) redeventele decurgand din drepturile necorporale desemnate la art. 2;
    c) varsamintele efectuate pentru rambursarea imprumuturilor primite pentru realizarea investitiilor si pentru plata dobanzilor aferente;
    d) produsul cesionarii sau lichidarii totale sau partiale a investitiilor, incluzand plusvalorile sau majorarile capitalului investit;
    e) despagubirile decurgand din masurile prevazute la art. 6.
    Transferul sumelor mentionate mai sus se efectueaza conform procedurilor corespunzatoare, aplicate echitabil, de buna-credinta si pe o baza nediscriminatorie, dupa plata impozitelor si taxelor de orice natura, datorate de investitor in statul unde se realizeaza investitia, fara a stanjeni aplicarea conventiilor fiscale in vigoare intre cele doua state.
    Cetatenii fiecareia dintre partile contractante, autorizati sa lucreze pe teritoriul celeilalte parti contractante pentru exercitarea de activitati economice si profesionale legate de investitiile vizate in prezenta conventie, vor fi autorizati de asemenea sa transfere in tara lor de origine o parte corespunzatoare a remuneratiei lor, conform legislatiei fiecareia dintre partile contractante.
    Transferurile vizate in paragrafele precedente vor fi efectuate fara intarziere, in valuta convertibila in care a fost realizata investitia sau intr-o alta valuta convertibila, daca s-a convenit astfel intre investitori si autoritatile competente in materie si la cursul de schimb oficial aplicabil la data transferului.
    Art. 8
    1. Daca un diferend intre un investitor al unei parti contractante si cealalta parte contractanta, cu privire la cuantumul despagubirii cerute, subzista dupa ce au fost epuizate caile de recurs oferite de legislatia partii contractante pe teritoriul careia a fost realizata investitia, partile contractante recunosc fiecarei parti la diferend dreptul de a angaja, conform Conventiei privind reglementarea diferendelor relative la investitii intre state si cetateni ai altor state, deschisa pentru semnare la Washington la 18 martie 1965, in fata Centrului international pentru reglementarea diferendelor in materie de investitii (C.I.R.D.I.), procedura prevazuta in conventia sus-mentionata pentru reglementarea acestui diferend prin arbitraj.
    2. Totusi, conditia mentionata la paragraful 1 al prezentului articol, relativa la epuizarea cailor de recurs oferite de legislatia partii contractante pe al carei teritoriu a fost realizata investitia, nu va mai putea fi opusa de catre aceasta parte investitorului celeilalte parti, dupa un termen de 2 ani, care incepe sa curga de la data primului act de procedura contencioasa pentru reglementarea acestui diferend de catre tribunale.
    3. Fiecare dintre partile contractante se angajeaza sa aduca la indeplinire hotararea care va fi data de catre C.I.R.D.I.
    Art. 9
    In masura in care legislatia sa o prevede, fiecare dintre partile contractante va putea, in cadrul unei examinari de la caz la caz, sa acorde garantia sa unor investitii efectuate de catre investitori ai acestei parti pe teritoriul celeilalte parti daca aceste investitii au obtinut in prealabil acordul acestei ultime parti.
    Art. 10
    Daca una dintre partile contractante, in virtutea unei garantii date, conform dispozitiilor art. 9 de mai sus, pentru o investitie realizata pe teritoriul celeilalte parti, efectueaza varsaminte propriilor sai investitori, ea, prin acest fapt, se subroga in drepturile si actiunile numitilor investitori, care decurg din documentele privind realizarea investitiei.
    Subrogarea in drepturi se extinde, de asemenea, la dreptul de transfer aratat la art. 7 de mai sus. Partea contractanta care a efectuat varsaminte propriilor sai investitori nu va putea pretinde drepturi mai mari decat cele ale investitorului asigurat si va obtine asemenea drepturi dupa plata impozitelor si taxelor si indeplinirea altor obligatii prevazute de documentele privind realizarea investitiei.
    Totusi, in cazul investitiilor aratate la art. 9 de mai sus, daca un recurs a fost prezentat C.I.R.D.I., subrogarea partii contractante propriilor sai investitori carora le-a efectuat varsaminte nu se aplica decat drepturilor recunoscute acestora prin hotararea acestei jurisdictii.
    Art. 11
    Investitiile pe care investitorii uneia dintre partile contractante le-au efectuat pe teritoriul celeilalte parti si care exista la data intrarii in vigoare a prezentei conventii sunt supuse de asemenea prevederilor acestei conventii.
    Art. 12
    Orice diferend relativ la interpretarea sau aplicarea prezentei conventii, care nu poate fi rezolvat pe cale diplomatica intr-un termen de 6 luni, va putea fi supus, la cererea uneia sau alteia dintre partile contractante, unui tribunal arbitral care va fi constituit in modul urmator:
    Fiecare dintre partile contractante va desemna un arbitru in termen de 2 luni, incepand de la data primirii cererii de arbitraj. Cei doi arbitri astfel numiti vor alege, in termen de 4 luni dupa notificarea partii care a desemnat ultima arbitrul sau, un al treilea arbitru, cetatean al unui stat tert.
    In cazul in care una dintre partile contractante nu a desemnat arbitrul in termenul fixat, cealalta parte va putea cere secretarului general al Natiunilor Unite sa-l desemneze. Se va proceda in acelasi mod, la cererea uneia sau celeilalte parti, in lipsa unei intelegeri asupra alegerii celui de-al treilea arbitru de catre cei doi arbitri.
    Partile contractante vor putea sa se inteleaga dinainte pentru a desemna, pentru o perioada de 5 ani, care se poate reinnoi, personalitatea care va indeplini, caz de litigiu, functiile celui de-al treilea arbitru.
    Tribunalul arbitral va delibera potrivit dispozitiilor prezentei conventii si ale celorlalte acorduri incheiate intre partile contractante, ca si potrivit principiilor generale ale dreptului international. El va lua hotarari cu majoritate de voturi. Aceste hotarari vor avea un caracter definitiv si obligatoriu. Partile contractante vor asigura indeplinirea lor.
    Tribunalul arbitral isi va fixa propriile reguli de procedura.
    Fiecare parte contractanta suporta cheltuielile arbitrului pe care l-a desemnat sau care a fost desemnat, conform dispozitiilor alin. 3 de mai sus. Cheltuielile privind presedintele si celelalte cheltuieli vor fi suportate in parti egale de cele doua parti contractante.
    Art. 13
    Prezenta conventie va fi aprobata sau ratificata conform dispozitiilor constitutionale in vigoare in fiecare stat.
    Ea va intra in vigoare in prima zi a celei de-a doua luni care va urma datei schimbului notificarilor constatand ca aceste dispozitii au fost indeplinite.
    Ea este incheiata pe o durata initiala de 10 ani si va ramane in vigoare si dupa acest termen, afara de cazul cand una dintre cele doua parti contractante a denuntat-o pe cale diplomatica cu un preaviz de un an.
    In caz de denuntare, prezenta conventie va ramane aplicabila investitiilor efectuate in timpul duratei valabilitatii sale, pentru o perioada de 15 ani.
    Incheiata la Paris la 16 decembrie 1976, in doua exemplare originale in limba romana si in limba franceza, ambele texte avand aceeasi valabilitate.

             Pentru guvernul
             Republicii Socialiste Romania,
             MANEA MANESCU

             Pentru guvernul
             Republicii Franceze,
             RAYMOND BARRE


                      CONVENTIE
intre guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Republicii Franceze
privind asigurarile sociale

    Guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Republicii Franceze,
    animate de dorinta de a intari cooperarea lor, cu respectarea stricta a suveranitatii si independentei nationale a fiecarui stat,
    dorind sa dezvolte relatiile intre cele doua state in domeniul asigurarilor sociale,
    afirmand principiul egalitatii de tratament al cetatenilor celor doua parti contractante fata de legislatia de asigurari sociale a fiecareia dintre ele,
    au convenit asupra urmatoarelor dispozitii:

    TITLUL I
    Dispozitii generale
    Art. 1
    Cetatenii romani sau francezi care presteaza in Franta sau in Republica Socialista Romania o activitate retribuita sau asimilata sunt, ca si membrii de familie care locuiesc cu ei, supusi legislatiilor de asigurari sociale ale statului pe teritoriul caruia isi exercita activitatea, astfel cum acestea sunt enumerate in art. 3 de mai jos, in aceleasi conditii ca si cetatenii statului respectiv, sub rezervele si modalitatile speciale convenite de comun acord.
    Art. 2
    Teritoriile avute in vedere prin dispozitiile prezentei conventii sunt:
    In ceea ce priveste Romania: teritoriul Republicii Socialiste Romania.
    In ceea ce priveste Franta: departamentele Republicii Franceze.
    Art. 3
    1. Legislatiile de asigurari sociale avute in vedere prin prezenta conventie sunt:
    A. In Romania:
    --------------
    a) Legislatia privind asigurarile sociale (batranete, invaliditate, boala, accidente de munca si boli profesionale, deces).
    b) Legislatia privind asistenta medicala.
    c) Legislatia referitoare la alocatiile familiale.
    B. In Franta:
    --------------
    a) Legislatia care stabileste organizarea asigurarilor sociale, cu exceptia dispozitiilor care reglementeaza participarea strainilor la alegerile prilejuite de functionarea regimurilor de asigurare sociala.
    b) Legislatia care stabileste regimul asigurarilor sociale aplicabil lucratorilor din profesiunile neagricole si legislatia de asigurari sociale aplicabila lucratorilor din profesiunile agricole, cu exceptia dispozitiilor referitoare la asigurarea voluntara in favoarea cetatenilor francezi care lucreaza sau care au lucrat in afara teritoriului francez.
    c) Legislatiile asupra prevenirii si repararii daunelor din accidente de munca si din boli profesionale.
    d) Legislatia referitoare la prestatii familiale.
    e) Legislatiile asupra regimurilor speciale de asigurare sociala, in masura in care se refera la riscurile si prestatiile avute in vedere de legislatiile amintite la alineatele precedente, cu exceptia, in ceea ce priveste functionarii, numai a dispozitiilor specifice aplicabile acestora.
    f) Legislatiile asupra regimului marinarilor, in conditiile stabilite, daca este cazul, prin intelegerea generala.
    Prezenta conventie nu are in vedere dispozitiile referitoare la asigurarea sociala a studentilor si la prestatiile necontributive.
    2. Prezenta conventie va avea, de asemenea, in vedere toate actele legislative sau de reglementare care ar modifica sau completa legislatiile enumerate la paragraful 1 al prezentului articol.
    Totusi:
    a) pentru aplicarea conventiei la actele legislative sau de reglementare care se refera la o ramura noua a asigurarilor sociale, va fi necesar, in acest scop, un acord intre cele doua parti contractante;
    b) aplicarea conventiei la actele legislative sau de reglementare, care vor extinde regimurile existente asupra unor noi categorii de beneficiari, se va face de drept, in afara de cazul in care ar exista opozitie, in aceasta privinta, a partii contractante interesate, notificata celeilalte parti contractante in termen de 3 luni incepand de la data publicarii oficiale a acestor acte.
    Art. 4
    Perioadele de asigurare si cele asimilate, realizate, daca este cazul, sub regimul de asigurare romanesc, pot fi luate in considerare pentru admiterea cetatenilor celor doua state, care domiciliaza in Franta, la asigurarea voluntara de batranete (asigurare neintrerupta), prevazuta de legislatia franceza.
    Art. 5
    1. Membrii misiunilor diplomatice si posturilor consulare ale partilor contractante nu sunt cuprinsi in domeniul de aplicare a prezentei conventii.
    2. Totusi, membrii personalului administrativ si tehnic, angajatii consulari si membrii personalului de serviciu, precum si personalul de serviciu al membrilor misiunilor diplomatice si posturilor consulare, care au cetatenia statului acreditant sau trimitator si fara a avea cetatenia statului acreditar sau de resedinta, fiind in acelasi timp rezidenti permanenti in statul acreditar sau de resedinta, au facultatea de a opta intre aplicarea legislatiei statului acreditant sau trimitator si cea a statului acreditar sau de resedinta. Acest drept de optiune nu poate fi exercitat decat o singura data, in conditiile stabilite prin intelegerea generala.
    Art. 6
    Prin exceptie de la dispozitiile art. 1 din prezenta conventie:
    1. Nu sunt supusi regimului de asigurari sociale al statului in care se presteaza activitatea si raman supusi regimului de asigurari sociale al statului de origine:
    a) de drept, personalul retribuit, detasat de catre cel care l-a angajat, in celalalt stat, pentru a efectua o lucrare determinata cu caracter temporar, in masura in care durata detasarii nu depaseste 3 ani, in care sunt cuprinse si perioadele de concediu;
    b) sub rezerva unui acord prealabil, consimtit concomitent de autoritatile competente ale celor doua state sau de autoritatile pe care acestea le-au delegat in acest scop, personalul retribuit, detasat de catre cel care l-a angajat, in celalalt stat, sa efectueze o lucrare determinata cu caracter temporar a carei durata, initial prevazuta sau nu, trebuie sa se prelungeasca mai mult de 3 ani.
    2. Personalul retribuit al intreprinderilor publice sau particulare de transport din una dintre partile contractante, care lucreaza in celalalt stat, fie in mod permanent, fie cu titlu temporar, fie ca personal ambulant, este supus regimului de asigurari sociale in vigoare in statul unde isi are sediul intreprinderea.
    Totusi, atunci cand intreprinderea are pe teritoriul celuilalt stat o sucursala sau o reprezentanta permanenta, intelegerea generala va determina conditiile in care personalul retribuit, folosit de catre aceasta, va putea fi supus legislatiei statului unde este instalata aceasta unitate.
    Art. 7
    Autoritatile competente ale partilor contractante vor putea sa prevada de comun acord si, in special, in interesul personalului retribuit din unul sau din celalalt stat, si alte exceptii de la dispozitiile art. 1.
    De asemenea, vor putea conveni ca exceptiile prevazute la articolul precedent nu se vor aplica in anumite cazuri particulare.

    TITLUL II
    Dispozitii speciale fiecarei categorii de prestatii

    CAP. 1
    Boala, maternitate, deces

    Art. 8
    Persoanele care se duc dintr-un stat in altul pentru a exercita o activitate retribuita beneficiaza, ca si membrii lor de familie care le insotesc, de prestatiile de boala, maternitate, prevazute de legislatia statului noului loc de munca, daca:
    a) au inceput o perioada de asigurare in baza legislatiei acestui din urma stat;
    b) indeplinesc conditiile cerute pentru deschiderea dreptului la prestatii tinandu-se seama, la nevoie, de perioadele de asigurare sau asimilate realizate anterior potrivit legislatiei din celalalt stat.
    Art. 9
    Personalul roman salariat in Franta sau lucratorii francezi salariati in Republica Socialista Romania beneficiaza in timpul unei sederi temporare efectuata in statul de origine, cu ocazia unui concediu platit sau a unui concediu fara plata, de prestatiile de boala, maternitate, daca le sunt necesare ingrijiri medicale, imediate, inclusiv spitalizarea, sub rezerva ca institutia de asigurare de care apartine cel interesat sa fi atestat ca dreptul la prestatii este deschis.
    Aceasta atestare, care echivaleaza cu o aprobare, nu este valabila decat pentru o durata maxima de 3 luni.
    Totusi, acest termen poate fi prelungit pentru o noua perioada de 3 luni, prin hotararea institutiei de asigurare de care apartine cel interesat, pe baza unui aviz favorabil al organelor de control medical.
    Art. 10
    In ipoteza unei boli care prezinta un caracter de exceptionala gravitate, astfel definita prin intelegerea generala amintita mai sus, personalul retribuit, care are dreptul la prestatii de boala, maternitate, in sarcina institutiei competente a statului unde lucreaza, pastreaza acest beneficiu in sarcina acestei institutii atunci cand el este autorizat sa continue tratamentul pe teritoriul celuilalt stat.
    Aceasta autorizare nu poate fi refuzata decat daca este stabilit ca deplasarea celui interesat este de natura sa-i pericliteze starea sanatatii sau aplicarea tratamentului medical.
    Art. 11
    Prevederile art. 9 si 10 se aplica si membrilor de familie care insotesc personalul retribuit.
    Art. 12
    Personalul retribuit roman sau lucratorii francezi, la care se refera art. 6 (1) din prezenta conventie, ca si membrii lor de familie care ii insotesc, beneficiaza de prestatii de boala, maternitate, pe timpul intregii durate a sederii lor in statul unde lucreaza. Aceleasi drepturi le au si persoanele prevazute la art. 5 (2) care au optat pentru aplicarea legislatiei statului acreditant.
    Asigurarea prestatiilor in natura se face, potrivit modalitatilor ce vor fi prevazute in intelegerea generala, fie prin institutia locului de sedere temporara, in contul institutiei de asigurare de care apartine cel interesat, fie direct de catre aceasta din urma.
    Art. 13
    In cazurile prevazute la art. 9, 10, 11 si 12, prestatiile in natura (ingrijiri) vor fi acordate de institutia statului locului de sedere, potrivit legislatiei aplicabile in statul respectiv.
    Cheltuielile efectuate nu pot duce la obligatii mai mari decat cele care decurg din aplicarea legislatiei statului respectiv cetatenilor proprii.
    Intelegerea generala stabileste modalitatile potrivit carora sunt restituite costurile prestatiilor in natura, ca si cheltuielile ocazionate de controalele medicale pe care institutiile din statul de sedere temporara sau in care are noul domiciliu le-ar putea efectua la solicitarea institutiei de asigurare de care apartine cel interesat.
    Art. 14
    In cazul in care se convine asupra unei restituiri pe baza de justificare, acordarea de proteze, de mare aparatura si alte prestatii in natura de mare importanta, a caror lista va fi anexata la intelegerea generala, este, in afara cazurilor de urgenta absoluta, supusa autorizarii institutiei de asigurare de care apartine cel interesat.
    Art. 15
    In cazurile prevazute la art. 9 si 10, decesul survenit pe teritoriul statului de sedere temporara se considera ca si cum ar fi survenit pe teritoriul celuilalt stat.

    CAP. 2
    Accidente de munca si boli profesionale

    Art. 16
    Personalul roman retribuit sau lucratorul francez, victima a unui accident de munca sau care a contractat o boala profesionala pe teritoriul uneia dintre partile contractante si are dreptul la prestatiile cuvenite pe perioada de incapacitate temporara, pastreaza beneficiul acestor prestatii in sarcina institutiei competente atunci cand cere sa continue tratamentul pe teritoriul celuilalt stat, cu conditia ca, inainte de plecarea sa, sa fi obtinut autorizarea institutiei franceze sau romane de asigurare de care apartine cel interesat.
    Aceasta autorizare nu poate fi refuzata decat daca se stabileste ca deplasarea celui interesat este de natura sa pericliteze starea sanatatii sale sau aplicarea tratamentului medical.
    Art. 17
    Personalul prevazut la art. 6 (1) din prezenta conventie, victima a unui accident de munca sau care a contractat o boala profesionala pe teritoriul statului unde acesta lucreaza, are drept la prestatiile cuvenite pe timpul perioadei de incapacitate temporara.
    El beneficiaza de primele ingrijiri potrivit legislatiei statului pe teritoriul caruia lucreaza.
    Acordarea prestatiilor se continua, potrivit modalitatilor ce vor fi definite prin intelegerea generala, fie catre institutia locului de sedere temporara, in contul institutiei de asigurare de care apartine cel interesat, fie direct de catre aceasta din urma.
    Art. 18
    Dispozitiile art. 13 si 14 de mai sus sunt aplicabile la prestatiile in natura acordate pe timpul perioadei de incapacitate temporara, potrivit legislatiei privind accidentele de munca si bolile profesionale.
    Art. 19
    Pentru a se aprecia gradul de incapacitate permanenta, rezultata dintr-un accident de munca sau dintr-o boala profesionala, in raport de legislatia unui stat, accidentele si bolile profesionale ivite mai inainte sub legislatia celuilalt stat sunt luate in considerare pentru deschiderea dreptului, ca si cum s-ar fi ivit sub legislatia primului stat.

    CAP. 3
    Invaliditate

    Art. 20
    Pentru lucratorii salariati care se duc dintr-un stat in altul, perioadele de asigurare sau asimilate, realizate sub regimul asigurarilor sociale din primul stat, sunt insumate, la nevoie, cu conditia ca acestea sa nu se suprapuna cu perioadele de asigurare sau asimilate, realizate sub regimul de asigurare al celuilalt stat si numai pentru deschiderea dreptului la prestatii la acest din urma stat.

    CAP. 4
    Batranete

    Art. 21
    1. Perioadele de asigurare indeplinite sub fiecare dintre legislatiile celor doua parti contractante, precum si perioadele recunoscute ca asimilate cu perioadele de asigurare, sunt insumate, la nevoie, cu conditia ca ele sa nu se suprapuna si numai pentru aprecierea conditiilor de deschidere a dreptului la prestatii.
    2. Perioadele recunoscute ca asimilate perioadelor de asigurare sunt, in fiecare stat, acelea care sunt recunoscute ca atare prin legislatia statului respectiv.
    Atunci cand perioada recunoscuta ca asimilata unei perioade de asigurari prin legislatia unui stat coincide cu o perioada de asigurari realizata in celalalt stat se ia in considerare de catre institutia acestui din urma stat numai perioada de asigurare.
    Atunci cand aceeasi perioada este recunoscuta ca asimilata unei perioade de asigurari, in acelasi timp de catre legislatia romana si de catre legislatia franceza, aceasta perioada este luata in considerare de catre institutia statului unde cel interesat a fost asigurat cu titlu obligatoriu, in ultimul timp, inainte de perioada in cauza.
    3. Atunci cand legislatia unuia dintre cele doua state acorda anumite avantaje de batranete, numai daca perioadele de asigurari au fost indeplinite intr-o profesie supusa unui regim special de asigurari sau, eventual, intr-o profesie sau o munca determinata, perioadele indeplinite sub legislatia celuilalt stat nu vor fi luate in considerare pentru admiterea la beneficiarul acestor avantaje, decat daca ele au fost realizate sub un regim de asigurare corespunzator sau, in lipsa, in aceeasi profesie ori, eventual, in aceeasi functie.
    Daca, cu toata insumarea unor astfel de perioade, cel interesat nu indeplineste conditiile care sa-i permita sa beneficieze de aceste avantaje, perioadele amintite sunt atunci insumate in vederea admiterii la beneficiul prestatiilor regimului general de asigurare, fara a se tine seama de specificul lor.

    CAP. 5
    Prestatii familiale

    Art. 22
    Copiii personalului la care se refera art. 6 (1) din prezenta conventie, care insotesc acest personal pe teritoriul celuilalt stat, au dreptul la prestatiile familiale prevazute de catre legislatia careia personalul respectiv ii ramane supus, asa cum vor fi stabilite prin intelegerea generala.

    TITLUL III
    Dispozitii diverse
    Art. 23
    O intelegere generala, adoptata de catre autoritatile competente ale celor doua state, va stabili, in masura in care va fi necesar, conditiile de aplicare a prezentei conventii si, in special, cele referitoare la articolele care trimit in mod expres la amintita intelegere generala.
    Prin aceasta intelegere generala vor fi desemnate organismele de legatura ale celor doua state.
    In afara de acestea, vor fi stabilite modelele de formulare necesare punerii in aplicare a procedurilor si formalitatilor stabilite in comun.
    Art. 24
    Sunt considerate, pentru fiecare dintre partile contractante, ca autoritati competente, in sensul prezentei conventii, ministrii care sunt insarcinati, fiecare in ceea ce priveste aplicarea legislatiilor enumerate in art. 3.
    Art. 25
    Autoritatile competente ale celor doua state:
    - vor incheia, in afara de intelegerea generala la care se refera art. 23, orice intelegeri care sa o completeze sau sa o modifice, mai ales in vederea definirii modalitatilor efectuarii atat a controlului medical si administrativ, cat si a procedurilor de expertiza necesare aplicarii prezentei conventii;
    - isi vor comunica direct toate informatiile referitoare la masurile luate, pe plan intern, pentru aplicarea prezentei conventii si a intelegerilor convenite pentru aplicarea sa;
    - isi vor sesiza reciproc dificultatile care ar putea aparea pe plan tehnic din aplicarea dispozitiilor conventiei sau a intelegerilor convenite pentru aplicarea sa;
    - isi vor comunica direct toate informatiile referitoare la modificarile aduse legislatiilor si reglementarilor la care se refera art. 3, in masura in care aceste modificari ar fi susceptibile de a afecta aplicarea prezentei conventii sau a intelegerilor convenite pentru aplicarea sa.
    Art. 26
    Autoritatile competente si institutiile de asigurari sociale ale celor doua parti contractante isi vor da concursul pentru aplicarea atat a prezentei conventii, cat si a legislatiei de asigurari sociale a celuilalt stat.
    Art. 27
    Beneficiul scutirilor de taxe de timbru si de taxe consulare, prevazute de catre legislatia uneia dintre partile contractante pentru acele ce trebuie prezentate administratiilor sau institutiilor de asigurare sociala ale acestei parti contractante, se extinde la actele corespunzatoare ce trebuie prezentate pentru aplicarea prezentei conventii administratiilor sau institutiilor de asigurare sociala ale celeilalte parti contractante.
    Toate actele, documentele si orice dovezi ce trebuie prezentate in executarea prezentei conventii sunt scutite de viza de legalizare.
    Art. 28
    Comunicarile pentru aplicarea prezentei conventii de catre beneficiarii acestei conventii sau de catre autoritati, institutii sau organe de jurisdictie ale unui stat, adresate autoritatilor, institutiilor sau organelor de jurisdictie ale celuilalt stat, sunt redactate in limba oficiala a unuia sau a celuilalt stat.
    Art. 29
    De ambele parti nu poate fi facuta nici o dificultate transferurilor financiare care rezulta din aplicarea atat a prezentei conventii, cat si a legislatiei de asigurari sociale a celeilalte parti, si, in special, cu privire la asigurarea voluntara si la regimurile complimentare de pensionare.
    Autoritatile competente ale celor doua state vor putea, de comun acord, sa incredinteze organismelor de legatura sarcina de a centraliza, in vederea transferarii in celalalt stat, sumele rezultate din unele operatii prevazute in prezenta conventie.
    Art. 30
    Transferurile prevazute la art. 29 se efectueaza in devize libere, pe baza cursului oficial de schimb in vigoare la data transferului.
    Art. 31
    Toate dificultatile referitoare la aplicarea prezentei conventii vor fi solutionate, de comun acord, de catre autoritatile prevazute la art. 24.
    In cazul in care nu ar fi posibil sa se ajunga, pe aceasta cale, la o solutie, aceasta va trebui sa fie cautata pe cale diplomatica.
    Art. 32
    Fiecare parte contractanta va notifica celeilalte indeplinirea procedurilor constitutionale necesare, in ceea ce o priveste, pentru intrarea in vigoare prezentei conventii. Aceasta va intra in vigoare in prima zi a celei de-a doua luni care va urma datei ultimei notificari.
    Art. 33
    Orice perioada de asigurare realizata in baza legislatiei unui stat, inainte de data intrarii in vigoare a prezentei conventii, este luata in considerare dar numai pentru deschiderea dreptului la prestatiile prevazute de dispozitiile prezentei conventii, in conformitate cu dispozitiile acesteia.
    Art. 34
    Pentru personalul a carui detasare este in curs la data intrarii in vigoare a conventiei, aceasta data constituie punctul de plecare al termenului prevazut la art. 6 paragraful 1 al conventiei.
    Art. 35
    Prezenta conventie va ramane in vigoare pe durata nedeterminata. Fiecare parte contractanta o va putea denunta cu un preaviz de 6 luni, notificat pe cale diplomatica.
    In caz de denuntare, prevederile prezentei conventii vor ramane aplicabile drepturilor dobandite.
    Incheiata la Paris la 16 decembrie 1976, in doua exemplare originale in limba romana si in limba franceza, ambele texte avand aceeasi valoare.

               Pentru guvernul
               Republicii Socialiste Romania,
               MANEA MANESCU

               Pentru guvernul
               Republicii Franceze,
               RAYMOND BARRE


               INTELEGERE
intervenita la 12 noiembrie 1976, prin schimb de note, intre Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Socialiste Romania si Ambasada Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste la Bucuresti, privind punerea de acord a textelor, in limba romana si in limba rusa, ale art. 59 din Tratatul dintre guvernul Republicii Populare Romane si guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste privind regimul frontierei de stat romano-sovietice, colaborarea si asistenta mutuala in problemele de frontiera, semnat la Bucuresti la 27 februarie 1961

    AMBASADA UNIUNII REPUBLICILOR SOVIETICE SOCIALISTE
    Nr. 68
    Ambasada Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste din Republica Socialista Romania prezinta salutul sau Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Socialiste Romania si are onoarea de a se referi la schimbul de pareri care a avut loc intre reprezentantii celor doua parti privind dorinta de a pune de acord textele, in limba rusa si in limba romana, ale art. 59 din Tratatul dintre guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste si guvernul Republicii Populare Romane privind regimul frontierei de stat romano-sovietice, colaborarea si asistenta mutuala in problemele de frontiera, semnat la Bucuresti la 27 februarie 1961. In legatura cu aceasta, ambasada ar dori sa propuna, in numele guvernului Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, ca formularea acestui articol in limba rusa si in limba romana sa fie urmatoarea:
    "Prezentul tratat va fi valabil pe timp de 10 ani socotiti din ziua intrarii sale in vigoare. Daca nici una dintre partile contractante nu anunta, cu 6 luni inainte de expirarea termenului de valabilitate al prezentului tratat, ca renunta la el sau ca doreste sa introduca in el unele modificari, valabilitatea tratatului se va prelungi, automat, pe noi perioade de cate 5 ani."
    Daca aceasta propunere este acceptabila pentru guvernul Republicii Socialiste Romania, guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste propune ca prezenta nota si raspunsul favorabil al ministerului sa fie considerate ca document de corectare a textului art. 59 din tratat, avand aceeasi valabilitate, ca si cum aceasta corectura ar fi fost facuta odata cu semnarea tratatului.
    Prezenta intelegere va intra in vigoare, provizoriu, in ziua primirii notei de raspuns a ministerului si, definitiv, in ziua schimbului de notificari privind indeplinirea de catre fiecare parte a prevederilor constitutionale necesare pentru aceasta.
    Ambasada se foloseste de acest prilej pentru a reinnoi ministerului asigurarea inaltei sale consideratii.

    Bucuresti, 12 noiembrie 1976.
    Ministerului Afacerilor Externe al
    Republicii Socialiste Romania

    MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA
    Nr. 07/3670
    Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Socialiste Romania prezinta salutul sau Ambasadei Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste si are onoarea a confirma primirea Notei verbale a ambasadei, cu nr. 68 din data de astazi, care contine urmatoarele:
    "Ambasada Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste din Republica Socialista Romania prezinta salutul sau Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Socialiste Romania si are onoarea de a se referi la schimbul de pareri care a avut loc intre reprezentantii celor doua parti privind dorinta de a pune de acord textele, in limba rusa si in limba romana, ale art. 59 din Tratatul dintre guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste si guvernul Republicii Populare Romane privind regimul frontierei de stat romano-sovietice, colaborarea si asistenta mutuala in problemele de frontiera, semnat la Bucuresti la 27 februarie 1961. In legatura cu aceasta, ambasada ar dori sa propuna, in numele guvernului Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, ca formularea acestui articol in limba rusa si in limba romana sa fie urmatoarea:
    "Prezentul tratat va fi valabil pe timp de 10 ani socotiti din ziua intrarii sale in vigoare. Daca nici una dintre partile contractante nu anunta, cu 6 luni inainte de expirarea termenului de valabilitate al prezentului tratat, ca renunta la el sau ca doreste sa introduca in el unele modificari, valabilitatea tratatului se va prelungi automat, pe noi perioade de cate 5 ani."
    Daca aceasta propunere este acceptabila pentru guvernul Republicii Socialiste Romania, guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste propune ca prezenta nota si raspunsul favorabil al ministerului sa fie considerate ca document de corectare a textului art. 59 din tratat, avand aceeasi valabilitate, ca si cum aceasta corectura ar fi fost facuta odata cu semnarea tratatului.
    Prezenta intelegere va intra in vigoare, provizoriu, in ziua primirii notei de raspuns a ministerului si, definitiv, in ziua schimbului de notificari privind indeplinirea de catre fiecare parte a prevederilor consititutionale necesare pentru aceasta.
    Ministerul Afacerilor Externe are onoarea a informa Ambasada Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste ca guvernul Republicii Socialiste Romania este de acord cu cele ce preced si ca Nota verbala a ambasadei si prezenta sa fie considerate ca document de corectare a textului art. 59 din Tratatul dintre guvernul Republicii Populare Romane si guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste privind regimul frontierei de stat romano-sovietice, colaborarea si asistenta mutuala in problemele de frontiera, semnat la Bucuresti la 27 februarie 1961, avand aceeasi valabilitate, ca si cum aceasta corectura ar fi fost facuta odata cu semnarea tratatului.
    Ministerul Afacerilor Externe se foloseste de acest prilej pentru a reinnoi ambasadei asigurarea celei mai inalte consideratii.

    Bucuresti, 12 noiembrie 1976.

    Ambasadei Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste


                        AMENDAMENTE
la Constitutia Organizatiei Mondiale a Sanatatii, adoptate la a XXVI-a Adunare mondiala a sanatatii (22 mai 1973)

    1. Se suprima din textul articolului 34 cuvintele "in fiecare an".
    Articolul 34, astfel modificat, va avea urmatorul text:
    "Directorul general va pregati si supune consiliului rapoartele financiare si previziunile bugetare ale organizatiei."
    2. Se suprima din textul articolului 55 cuvantul "anual".
    Articolul 55, astfel modificat, va avea urmatorul text:
    "Directorul general pregateste si supune consiliului previziunile bugetare ale organizatiei. Consiliul examineaza aceste previziuni bugetare si le supune Adunarii sanatatii impreuna cu recomandarile pe care le considera oportune."

                         AMENDAMENTE
la Constitutia Organizatiei Mondiale a Sanatatii, adoptate la a XXIX-a Adunare mondiala a sanatatii (17 mai 1976)
    1. Textul articolului 24 se suprima si se inlocuieste prin:
    "Art. 24
    Consiliul este compus din 31 de persoane, desemnate din tot atatea state membre. Adunarea sanatatii alege, tinand seama de o repartitie geografica echitabila, statele chemate sa desemneze un delegat in consiliu, intelegand ca cel putin 3 din acesti membri trebuie sa fie alesii din fiecare organizatie regionala, in aplicarea art. 44. Fiecare din aceste state va trimite in consiliu o personalitate cu calificare tehnica in domeniul sanatatii, care va putea fi insotita de supleanti si de consilieri."
    2. Textul articolului 25 se suprima si se inlocuieste prin:
    "Art. 25
    Acesti membri sunt alesi pentru 3 ani si sunt reeligibili; totusi, din cei 11 membri alesi la prima sesiune a Adunarii sanatatii ulterioara intrarii in vigoare a amendamentului la prezenta constitutie, care mareste numarul membrilor consiliului de la 30 la 31, mandatul unui membru ales suplimentar va fi, daca este necesar, redus la o durata mai scurta, astfel incat sa faciliteze alegerea a cel putin unui membru din fiecare organizatie regionala in fiecare an."

                         AMENDAMENTE
la Conventia internationala, din 1960, pentru ocrotirea vietii omenesti pe mare, adoptate la 12 octombrie 1971 prin Rezolutia A.205 (VII) a sesiunii a saptea a Adunarii Organizatiei Maritime Consultative Interguvernamentale

    Adunarea,
    recunoscand ca este cazul sa se imbunatateasca ocrotirea vietii omenesti pe mare,
    considerand dispozitiile art. 16 i) din Conventia privind crearea Organizatiei Maritime Consultative Interguvernamentale, care se refera la functiile adunarii in ceea ce priveste adoptarea de reguli relative la siguranta maritima,
    considerand, in afara de aceasta, ca articolul IX din Conventia internationala, din 1960, pentru ocrotirea vietii omenesti pe mare prevede procedurile pentru amendare care implica participarea organizatiei,
    dupa ce a examinat diferite propuneri de amendamente la conventia sus-mentionata ce fac obiectul recomandarilor adoptate de Comitetul securitatii maritime la sesiunile a 22-a si a 23-a si care au in vedere sa imbunatateasca siguranta navigatiei,
    adopta amendamentele de mai jos la capitolele IV si V ale Conventiei internationale, din 1960, pentru ocrotirea vietii omenesti pe mare:
    a) se adauga la regula 2 a capitolului IV un nou paragraf h) al carui text face obiectul anexei I a prezentei rezolutii;
    b) se inlocuiesc, la regula 7, paragrafele a) si b) din capitolul IV cu un nou text, care face obiectul anexei II a prezentei rezolutii;
    c) amendamentele la regula 9 paragrafele a) ii), h), k), l) si m) din capitolul IV, al caror text face obiectul anexei III a prezentei rezolutii;
    d) amendamentele la regula 15, paragrafele a), d), g) si j) din capitolul IV, al caror text face obiectul anexei IV a prezentei rezolutii;
    e) introducerea la capitolul IV a unei reguli noi 15 bis 1), al carei text face obiectul anexei V a prezentei rezolutii;
    f) se inlocuieste regula 8 din capitolul V printr-o noua regula, al carei text face obiectul anexei VI a prezentei rezolutii.
    Insarcineaza pe secretarul general al organizatiei ca, in conformitate cu art. IX paragraful b) alin. i), sa comunice, spre aprobare, copii certificate dupa prezenta rezolutie si anexele sale tuturor guvernelor participante la Conventia internationala din 1960, pentru ocrotirea vietii omenesti pe mare si sa trimita exemplare tuturor membrilor organizatiei;
    Invita toate guvernele interesate sa aprobe fiecare din aceste amendamente la o data cat mai apropiata cu putinta.

    ANEXA 1

    Amendament la Regula 2 a capitolului IV al Conventiei internationale, din 1960, pentru ocrotirea vietii omenesti pe mare

    Regula 2
    Termeni si definitii
    Se adauga un nou paragraf h), cu urmatorul text;
    "h) Expresia autoalarma radiotelefonica inseamna un receptor automat de alarma care intra in functiune datorita unui semnal de alarma radiotelefonica si care a fost aprobat."

    ANEXA 2

    Amendamente la Regula 7 a capitolului IV al Conventiei internationale din 1960, pentru ocrotirea vietii omenesti pe mare

    Regula 7
    Servicii de ascultare radiotelefonica
    Paragrafele a) si b) se inlocuiesc dupa cum urmeaza:
    "a) Orice nava, dotata cu o statie radiotelefonica in conformitate cu regula 4 a prezentului capitol trebuie, pentru motive de siguranta, sa aiba la bord cel putin un operator radiotelefonist (care poate fi comandantul, un ofiter sau un membru al echipajului posedind un certificat de radiotelefonist) si sa asigure atunci cand este pe mare, o veghe permanenta pe frecventa radiotelefonica de pericol, la locul de unde nava este in mod obisnuit condusa, cu ajutorul unui receptor de veghe pe frecventa radiotelefonica de pericol, folosind un difuzor, un difuzor cu filtru sau o autoalarma radiotelefonica;
    b) Orice nava, dotata cu o statie radiotelegrafica conform regulii 3 sau regulii 4 din prezentul capitol, trebuie sa asigure, atunci cand este pe mare, o veghe permanenta pe frecventa radiotelefonica de pericol, dintr-un loc pe care il stabileste administratia, cu ajutorul unui receptor de veghe pe frecventa radiotelefonica de pericol, folosind un difuzor, un difuzor cu filtru sau o autoalarma radiotelefonica."

    ANEXA 3

    Amendamente la Regula 9 a capitolului IV al Conventiei internationale, din 1960, pentru ocrotirea vietii omenesti pe mare

    Regula 9
    Instalatii radiotelegrafice
    Se inlocuieste alineatul ii) al paragrafului a) dupa cum urmeaza:
    "ii) Instalatia principala trebuie sa cuprinda un emitator principal, un receptor principal, un receptor de veghe pe frecventa radiotelefonica de pericol si o sursa principala de energie."
    Se adauga la paragraful h) un nou alineat iv), dupa cum urmeaza:
    "iv) Receptorul de veghe pe frecventa radiotelefonica de pericol trebuie sa fie reglat pe aceasta frecventa. El trebuie sa fie prevazut cu un filtru sau un dispozitiv permitand ca difuzorul sa fie blocat in absenta semnalului de alarma radiotelefonica, daca acesta este montat pe puntea de comanda.
    Dispozitivul trebuie sa poata fi usor pus si scos din functiune si sa poata fi folosit atunci cand, dupa parerea comandantului, situatia este astfel, incat mentinerea ascultarii ar compromite siguranta conducerii navei."
    Se adauga un nou alineat v) la paragraful h), dupa cum urmeaza:
    "v) 1) daca este prevazut un emitator radiotelefonic, acesta din urma trebuie sa aiba un dispozitiv destinat sa produca automat un semnal de alarma radiotelefonica, conceput in asa fel, incat sa previna orice declansare accidentala si sa fie in conformitate cu dispozitiile paragrafului e) al Regulii 15 din prezentul capitol. Acest dispozitiv trebuie sa poata fi scos din functiune in orice moment pentru a putea permite transmiterea imediata a unui mesaj de pericol;
    2) trebuie sa se ia masuri pentru a verifica periodic pe alte frecvente decat frecventa radiotelefonica de pericol si cu ajutorul unei antene artificiale corespunzatoare, buna functionare a dispozitivului automat destinat sa produca semnalul de alarma radiotelefonica."
    Paragraful k) se inlocuieste cu urmatorul:
    "k) Instalatia de rezerva trebuie sa fie prevazuta cu o sursa de energie independenta de aceea de propulsie a navei si de reteaua electrica a acesteia."
    Se adauga la sfarsitul actualului paragraf 1) urmatoarea fraza:
    "Sursa de energie de rezerva trebuie sa aiba o capacitate suficienta pentru a putea functiona simultan, timp de minimum 6 ore, emitatorul de rezerva si instalatia pe unde metrice, daca exista, afara de cazul cand s-a prevazut un comutator care permite numai functionarea alternativa, a acestor instalatii. Folosirea sursei de energie de rezerva pentru instalatia pe unde metrice trebuie sa fie rezervata comunicatiilor de pericol, de urgenta si de siguranta. O alta solutie consta in a prevedea o sursa separata de energie de rezerva pentru instalatia pe unde metrice."
    Alineatul iv) al paragrafului m) se inlocuieste cu alineatele urmatoare:
    "iv) instalatia pe unde metrice;
    v) dispozitivul care permite sa se emita semnalul alarma radiotelefonica, daca exista;
    vi) orice dispozitiv prevazut de catre Regulamentul radiocomunicatiilor pentru a permite trecerea de la emisie la receptie si invers."

    ANEXA 4

Amendamente la Regula 15 a capitolului LV al Conventiei internationale, din 1960, pentru ocrotirea vietii omenesti pe mare

    Regula 15
    Instalatii radiotelefonice
    Se inlocuieste paragraful a) cu urmatorul:
    "a) Instalatia radiotelefonica trebuie sa cuprinda un material de emisie si de receptie si surse de energie corespunzatoare (in continuare denumite respectiv emitatorul, receptorul, receptorul de veghe pe frecventa radiotelefonica de pericol si sursa de energie)."
    Se inlocuieste paragraful d) cu urmatorul:
    "d) Emitatorul trebuie sa fie prevazut cu un dispozitiv destinat sa produca automat semnalul de alarma radiotelefonica care trebuie sa fie conceput astfel incat sa previna orice declansare accidentala. Acest dispozitiv trebuie sa poata fi scos din functiune in orice moment pentru a permite transmiterea imediata a unui mesaj de pericol. Trebuie sa se ia masuri pentru verificarea periodica a bunei functionari a dispozitivului pe alte frecvente decat frecventa radiotelefonica de pericol cu ajutorul unei antene artificiale corespunzatoare."
    Se inlocuieste paragraful g) cu urmatorul text:
    "g) Receptorul de veghe pe frecventa radiotelefonica de pericol trebuie sa fie reglat pe aceasta frecventa. El trebuie sa fie prevazut cu un filtru sau cu un dispozitiv care sa permita ca difuzorul sa fie blocat in absenta semnalului de alarma radiotelefonica. Acest dispozitiv trebuie sa poata fi usor pus si scos din functiune si sa poata fi utilizat atunci cand, dupa parerea comandantului, situatia este astfel incat mentinerea ascultarii ar compromite siguranta conducerii navei."
    Se suprima in textul englez conjunctia "and" de la sfarsitul alineatului ii) al paragrafului j).
    Se adauga urmatorul alineat iv) la paragraful j):
    "iv) instalatia pe unde metrice."

    ANEXA 5

De introdus noua Regula 15 bis 1) la capitolul IV al Conventiei internationale, din 1960, pentru ocrotirea vietii omenesti pe mare

    Se introduce urmatoarea noua regula 15 bis 1).
    "Regula 15 bis 1)
    Autoalarme radiotelefonice
    a) Autoalarmele radiotelefonice trebuie sa corespunda urmatoarelor conditii minime:
    i) o toleranta +/- 1,5% se admite in fiecare caz pe frecventele maxime ale curbei de raspuns a circuitelor acordate sau a tuturor celorlalte dispozitive utilizate pentru selectia frecventelor audio; raspunsul nu trebuie sa aiba o cadere sub 50% din raspunsul maxim pentru frecventele care se incadreaza intr-o limita de 3% din frecventa de raspuns maxima;
    ii) in absenta zgomotelor si perturbatiilor, dispozitivul de receptie automata trebuie sa poata fi actionat de semnalul de alarma intr-un timp de cel putin 4 secunde insa nu mai mare de 6 secunde;
    iii) dispozitivul de receptie automata trebuie sa raspunda la semnalul de alarma in conditii de bruiaje intermitente datorita perturbatiilor atmosferice si semnalelor puternice, altele decat semnalul de alarma, de preferinta fara ca vreun reglaj manual sa fie necesar in cursul unei perioade de veghe oricare, asigurata prin acest dispozitiv;
    iv) nu trebuie sa fie actionate de perturbatii atmosferice si nici de semnale puternice, altele decat semnalul de alarma;
    v) trebuie sa functioneze eficient la o distanta de la care transmiterea convorbirii este satisfacatoare;
    vi) trebuie sa poata suporta conditiile de vibratie, de umiditate si de variatii ale temperaturii si ale tensiunii de alimentare corespunzator conditiilor riguroase care exista la bordul navelor pe mare si sa continue sa functioneze in acele conditiuni;
    vii) trebuie, in masura in care se poate realiza, sa semnalizeze defectele care ar putea sa influenteze functionarea normala in timpul orelor de veghe.
    b) Inainte de a aproba un nou tip de autoalarma radiotelefonica, administratia interesata trebuie sa se asigure prin incercari practice, facute in conditii de functionare echivalente cu cele reale, ca aparatul este conform prescriptiilor paragrafului a) din prezenta regula."

    ANEXA 6

    Noua Regula 8 din capitolul V al Conventiei internationale, din 1960, pentru ocrotirea vietii omenesti pe mare

    CAP. 5

    Se suprima actuala regula 8 si se inlocuieste cu urmatoarea:
    "Regula 8
    Organizarea traficului
    a) Practica care consta in mentinerea, in special in zonele de convergenta, unor drumuri adoptate in scopul separarii traficului, inclusiv masurile care au ca scop sa impiedice traversarea unor zone desemnate ca fiind zone pe care trebuie sa le evite navele sau anumite clase de nave sau prevazute pentru a evita conditii defavorabile, a contribuit la siguranta navigatiei si ea se recomanda tuturor navelor.
    b) Organizatia este singurul organism international insarcinat sa stabileasca si sa adopte pe plan international masurile relative, la organizarea traficului si a zonelor care trebuie evitate de catre nave sau de catre anumite clase de nave. Ea este insarcinata sa adune toate informatiile pertinente si sa le comunice guvernelor contractante.
    c) Alegerea drumurilor si initiativa masurilor care sunt de luat in acest scop, precum si delimitarea a ceea ce constituie zonele de convergenta, revin in primul rand guvernelor interesate. La elaborarea dispozitiilor de organizare a traficului care se extinde in apele internationale, sau a altor dispozitii care guvernele doresc sa fie adoptate de organizatie, este necesar sa se tina seama in mod corespunzator de informatiile pertinente publicate de catre organizatie.
    d) Guvernele contractante se vor folosi de intreaga lor influenta pentru a garanta o utilizare corespunzatoare a drumurilor adoptate si vor face tot ce sta in puterea lor pentru a face sa se respecte masurile luate de organizatie in materie de organizarea traficului maritim.
    e) Atunci cand organizatia a adoptat dispozitii de separare a traficului, care stabilesc cai de circulatie in sens unic, navele care se folosesc de aceste cai trebuie sa urmeze directia indicata. Navele care intretaie aceste cai trebuie, in masura in care este posibil, sa o faca in unghi drept.
    f) Guvernele contractante trebuie sa invite toate navele care trec prin vecinatatea marilor bancuri de la Terra Nova sa evite pe cat posibil locurile de pescuit, situate la nord de paralela 43 si sa tina drumul in afara regiunilor in care exista sau se presupune ca exista gheturi periculoase."

                        AMENDAMENTE
la Conventia privind crearea Organizatiei Maritime Consultative Interguvernamentale

    Amendamente 1974
adoptate la cea de-a V-a sesiune extraordinara a Adunarii Organizatiei Maritime Consultative Interguvernamentale prin Rezolutia A.315 (ES. V) din 17 octombrie 1974

    Art. 10
    Se inlocuieste textul actual cu urmatorul;
    "Un membru asociat are drepturile si obligatiile recunoscute oricarui membru de catre conventie, cu exceptia dreptului de vot si dreptului de a face parte din consiliu. Sub aceasta rezerva, cuvantul membru, in cuprinsul prezentei conventii, este socotit, afara de cazul cand exista vreo indicatie contrara in text, ca desemnand deopotriva si pe membrii asociati."
    Art. 16
    Se inlocuieste textul actual al alineatului d) cu urmatorul:
    "d) sa aleaga membrii care vor fi reprezentati in consiliu, conform art. 17."
    Art. 17
    Se inlocuieste textul actual cu urmatorul:
    "Consiliul este alcatuit din douazeci si patru de membri alesi de catre adunare."
    Art. 18
    Se inlocuieste textul actual cu urmatorul:
    "La alegerea membrilor consiliului, adunarea respecta urmatoarele principii:
    a) sase vor fi statele cele mai interesate in a furniza servicii internationale de navigatie maritima;
    b) sase vor fi alte state care sunt cele mai interesate in comertul maritim international;
    c) douasprezece vor fi statele care n-au fost alese in baza prevederilor alin. a) sau b) de mai sus si care au interese speciale in transportul maritim sau in navigatie si a caror alegere asigura reprezentarea in consiliu a tuturor regiunilor geografice mari."
    Art. 20
    Se inlocuieste textul actual cu urmatorul:
    "a) Consiliul isi numeste presedintele si adopta regulamentul sau interior sub rezerva dispozitiilor contrare ale prezentei conventii.
    b) Quorum-ul este alcatuit de saisprezece membri ai consiliului.
    c) Consiliul se intruneste, in urma unui preaviz de o luna, la convocarea presedintelui sau sau la cererea a cel putin patru membri, ori de cate ori va fi necesar pentru buna indeplinire a misiunii sale. El se intruneste in orice loc pe care il socoteste potrivit."
    Art. 28
    Se inlocuieste textul actual cu urmatorul:
    "Comitetul securitatii maritime este alcatuit din toti membrii."
    Art. 31
    Se inlocuieste textul actual cu urmatorul:
    "Comitetul securitatii maritime se intruneste cel putin o data pe an. El isi alege biroul o data pe an si adopta regulamentul sau interior."
    Art. 32
    Se suprima acest articol.
    Ca urmare, se renumeroteaza articolele de la nr. 33 la nr. 63.

    Amendamente 1975
adoptate la cea de-a IX-a sesiune ordinara a Adunarii Organizatiei Maritime Consultative Interguvernamentale prin Rezolutia A.358 (IX) din 14 noiembrie 1975
    Titlul conventiei
    Se inlocuieste titlul actual al conventiei cu urmatorul;
    "Conventia privind crearea Organizatiei maritime internationale."
    Art. 1
    Se inlocuieste textul actual al paragrafului a) cu urmatorul:
    "Scopurile organizatiei sunt:
    a) sa instituie un sistem de colaborare intre guverne in domeniul reglementarii si al practicilor guvernamentale privind problemele tehnice de orice natura care intereseaza navigatia comerciala internationala, sa incurajeze adoptarea generala de norme cat mai ridicate in ce priveste securitatea maritima, eficacitatea navigatiei, prevenirea poluarii marilor de catre nave si lupta contra acestei poluari si sa se ocupe de problemele juridice legate de obiectivele enuntate in prezentul articol."
    Art. 3
    Se inlocuieste textul actual cu urmatorul:
    "In vederea atingerii scopurilor aratate in partea I, organizatia trebuie:
    a) sa examineze, sub rezerva dispozitiilor art. 4, problemele figurand la alin. a), b) si c) ale art. 1, care i se vor putea supune de oricare membru, de orice organ, de orice institutie specializata a Organizatiei Natiunilor Unite sau de orice alta organizatie interguvernamentala, precum si problemele care ii vor fi supuse conform alin. d) al art. 1 si sa faca recomandari in privinta lor;
    b) sa elaboreze proiecte de conventii, de acorduri si de alte instrumente corespunzatoare, sa le recomande guvernelor si organizatiilor interguvernamentale si sa convoace conferintele pe care le va socoti necesare;
    c) sa instituie un sistem de consultari intre membri si de schimburi de informatii intre guverne;
    d) sa se achite de functiile decurgand din alin. a), b) si c) ale prezentului articol si in special de cele care-i revin in conformitate cu prevederile instrumentelor internationale cu privire la problemele maritime."
    Art. 12
    Se inlocuieste textul actual cu urmatorul:
    "Organizatia are o Adunare, un Consiliu, un Comitet al securitatii maritime, un Comitet juridic, un Comitet pentru protectia mediului marin si orice organe subsidiare pe care organizatia ar socoti oricand necesar a le infiinta, precum si un Secretariat.
    Art. 16
    Se inlocuieste textul actual cu urmatorul:
    "Functiunile adunarii sunt urmatoarele:
    a) sa aleaga la fiecare sesiune ordinara dintre membrii sai, in afara de cei asociati, un presedinte si doi vicepresedinti, care vor ramane in functie pana la sesiunea ordinara urmatoare;
    b) sa-si stabileasca regulamentul interior, sub rezerva dispozitiilor contrare ale conventiei;
    c) sa stabileasca, daca considera necesar, orice organe subsidiare temporare, sau, la recomandarea consiliului, permanente;
    d) sa aleaga membrii care vor fi reprezentati in consiliu, conform art. 18;
    e) sa primeasca si sa examineze rapoartele consiliului si sa se pronunte asupra oricarei probleme cu care este sesizata de acesta;
    f) sa aprobe programul de lucru al organizatiei;
    g) sa voteze bugetul si sa determine functionarea financiara a organizatiei, conform partii a XI-a;
    h) sa examineze cheltuielile si sa aprobe conturile organizatiei;
    i) sa indeplineasca functiile revenind organizatiei, sub rezerva ca adunarea va trimite consiliului problemele mentionate la paragrafele a) si b) din art. 3 spre a formula asupra lor recomandari sau a propune mijloacele potrivite, precum si sub rezerva ca toate instrumentele sau recomandarile supuse de catre consiliu adunarii si pe care aceasta nu le va accepta, sa fie retrimise consiliului pentru o noua examinare, insotite eventual de observatiile adunarii;
    j) sa recomande membrilor adoptarea unor reguli si directive relative la securitatea maritima, la prevenirea poluarii marii de catre nave si la lupta impotriva acestei poluari sau a unor amendamente la aceste reguli si directive care i-au fost prezentate;
    k) sa hotarasca convocarea unei conferinte internationale sau sa urmeze oricare alta procedura potrivita pentru adoptarea conventiilor internationale sau amendamentelor la conventiile internationale elaborate de catre Comitetul securitatii maritime, Comitetul juridic, Comitetul pentru protectia mediului marin sau oricare alt organ al organizatiei;
    l) sa trimita consiliului, spre examinare sau spre a decide, orice problema de competenta organizatiei, cu exceptia sarcinii de a face recomandari, prevazuta la alin. i) al prezentului articol, care nu poate fi delegata."
    Art. 22
    i) Un paragraf nou a), este adaugat, dupa cum urmeaza:
    "a) Consiliul examineaza proiectul de program de lucru si prevederile bugetare intocmite de secretarul general in lumina propunerilor Comitetului securitatii maritime, Comitetului juridic, Comitetului pentru protectia mediului marin si altor organe ale organizatiei, si tinand cont de acestea stabileste si prezinta adunarii programul de lucru si bugetul organizatiei, tinand seama de interesul general si de prioritatile organizatiei."
    ii) Paragraful a) actual devine paragraful b) si textul sau actual este inlocuit cu urmatorul:
    "b) Consiliul primeste rapoartele, propunerile si recomandarile Comitetului securitatii maritime, Comitetului juridic si Comitetului pentru protectia mediului marin, precum si ale altor organe ale organizatiei. El le transmite adunarii, iar daca aceasta nu este in sesiune, membrilor, spre informare, insotindu-le de observatiile si recomandarile sale."
    iii) Paragraful b) actual devine paragraful c) si textul sau actual este inlocuit cu urmatorul:
    "c) Problemele prevazute de art. 29, 34 si 39 nu vor fi examinate de consiliu decat dupa ce vor fi fost studiate fie de Comitetul securitatii maritime, fie de Comitetul juridic, fie de Comitetul pentru protectia mediului marin, dupa caz."
    Art. 24
    Se inlocuieste textul actual cu urmatorul:
    "La fiecare sesiune ordinara, consiliul raporteaza adunarii asupra lucrarilor efectuate de organizatie de la precedenta sesiune ordinara."
    Art. 25
    Se inlocuieste textul actual cu urmatorul:
    "Consiliul supune adunarii conturile organizatiei, insotite de observatiile si de recomandarile sale."
    Art. 26
    i) Textul actual devine paragraful a) si partea mentionata in acest paragraf devine partea a XIV-a.
    ii) Se adauga un nou paragraf b) dupa cum urmeaza:
    "b) Tinand cont de dispozitiile din partea a XIV-a si de relatiile intretinute cu alte organisme de catre comitetele respective in conformitate cu prevederile art. 29, 34 si 39, consiliul asigura, intre sesiunile adunarii, relatiile cu celelalte organizatii."
    Art. 27
    Se inlocuieste textul actual cu urmatorul:
    "In intervalul dintre sesiunile adunarii, consiliul exercita toate functiile ce revin organizatiei, cu exceptia indatoririi de a face recomandari, prevazuta de alin. j) al art. 16.
    In special, consiliul coordoneaza activitatile organelor organizatiei si aduce programului de lucru, in masura in care este strict necesar, modificarile care se pot impune pentru asigurarea bunei functionari a organizatiei."
    Art. 29
    Se inlocuieste textul actual cu urmatorul:
    "a) Comitetul securitatii maritime examineaza toate problemele care decurg din competenta organizatiei, cum sunt sprijinirea navigatiei maritime, constructia si echiparea navelor, problemele privind echipajul in masura in care intereseaza securitatea, regulamentele destinate prevenirii abordajelor, manipularea incarcaturilor periculoase, reglementarea securitatii pe mare, informatiile hidrografice, jurnalele de bord si documentele interesand navigatia maritima, anchetele asupra accidentelor pe mare, salvarea bunurilor si a persoanelor, precum si orice alte probleme in legatura directa cu securitatea maritima.
    b) Comitetul securitatii maritime ia toate masurile necesare pentru a duce la bun sfarsit sarcinile care ii sunt incredintate prin prezenta conventie de adunare sau consiliu, sau care ii vor putea fi incredintate in cadrul prezentului articol in termenii sau in virtutea oricarui alt instrument international si care vor putea fi acceptate de catre organizatie.
    c) Tinandu-se seama de dispozitiile art. 26, Comitetul securitatii maritime, la cererea consiliului, sau daca apreciaza ca util, in interesul lucrarilor proprii, pastreaza raporturi stranse cu celelalte organisme, pentru promovarea scopurilor organizatiei."
    Art. 30
    Se inlocuieste textul actual cu urmatorul:
    "Comitetul securitatii maritime supune consiliului:
    a) propunerile de reglementare a securitatii sau amendamentele la reglementarile de securitate pe care le-a elaborat comitetul;
    b) recomandarile si directivele pe care el le-a elaborat;
    c) raportul asupra lucrarilor sale efectuate de la ultima sesiune a consiliului."
    UN NOU Art. 32
    Noul articol 32 care urmeaza se adauga la sfarsitul partii a VII-a;
    "Fara sa tina seama de orice dispozitie contrara a prezentei conventii, dar sub rezerva dispozitiilor art. 28, Comitetul securitatii maritime, cand isi exercita functiunile care ii sunt atribuite, in termenii si in virtutea unei conventii internationale sau a oricarui alt instrument, se conformeaza dispozitiilor exprese ale acelei conventii sau acelui instrument, in special pentru regulile de procedura corespunzatoare."
    O NOUA PARTE a VIII-a si a IX-a
    Noile parti a VIII-a si a IX-a care urmeaza sunt adaugate dupa partea a VII-a actuala:
    "Partea a VIII-a
    Comitetul juridic
    Art. 33
    Comitetul juridic este format din toti membrii.
    Art. 34
    a) Comitetul juridic examineaza orice probleme juridice care decurg din competenta organizatiei.
    b) Comitetul juridic ia orice masura necesara pentru a-si indeplini cu bine sarcinile ce i le atribuie prezenta conventie, adunarea sau consiliul, sau care i-ar putea fi incredintate in cadrul prezentului articol in termenii sau in virtutea oricarui alt instrument international si care ar putea fi acceptate de organizatie.
    c) Tinand cont de dispozitiile art. 26, Comitetul juridic, la cererea consiliului sau daca el apreciaza ca util in interesul lucrarilor proprii, pastreaza raporturi stranse cu celelalte organisme, pentru promovarea scopurilor organizatiei.
    Art. 35
    Comitetul juridic supune consiliului:
    a) proiectele de conventii internationale sau proiectele de amendamente la conventiile internationale pe care le-a elaborat;
    b) raportul asupra lucrarilor sale efectuate de la ultima sesiune a consiliului.
    Art. 36
    Comitetul juridic se reuneste cel putin o data pe an. El isi alege biroul o data pe an si adopta regulamentul sau interior.
    Art. 37
    Fara sa tina seama de orice dispozitie contrara a prezentei conventii, dar sub rezerva dispozitiilor art. 33, comitetul juridic, cand isi exercita functiunile care ii sunt atribuite, in termenii si in virtutea unei conventii internationale sau a oricarui alt instrument, se conformeaza dispozitiilor exprese ale acelei conventii sau acelui instrument, in special pentru regulile de procedura corespunzatoare."
    "Partea a IX-a
    Comitetul pentru protectia mediului marin
    Art. 38
    Comitetul pentru protectia mediului marin se compune din toti membrii.
    Art. 39
    Comitetul pentru protectia mediului marin trebuie sa examineze orice probleme care decurg din competenta organizatiei in domeniul prevenirii poluarii marii de catre nave si a luptei contra acestei poluari si in special:
    a) sa exercite functiile acordate sau susceptibile de a fi acordate organizatiei in termenii sau in virtutea conventiilor internationale care au ca scop prevenirea si combaterea poluarii de catre nave, in special in ceea ce priveste adoptarea si modificarea regulilor sau altor dispozitii, in conformitate cu dispozitiile conventiilor amintite;
    b) sa examineze masurile care faciliteaza punerea in aplicare a conventiilor mentionate la paragraful a) de mai sus;
    c) sa ia masurile necesare in vederea obtinerii de date stiintifice, tehnice si alte date practice asupra prevenirii poluarii marilor de catre nave si a luptei contra acestei poluari pentru a le difuza statelor, in special tarilor in curs de dezvoltare; daca este cazul, sa faca recomandari si sa elaboreze directive;
    d) sa favorizeze, tinand cont de dispozitiile art. 26, cooperarea cu organismele regionale, exersindu-si activitatile in domeniul prevenirii poluarii marilor de catre nave si al luptei contra acestei poluari;
    e) sa examineze orice alte probleme de resortul organizatiei, susceptibile de a favoriza prevenirea poluarii marilor de catre nave si a luptei contra acestei poluari, si in special cooperarea cu alte organizatii internationale asupra problemelor privind mediul inconjurator; sa ia masurile corespunzatoare in acest sens, tinand cont de dispozitiile art. 25.
    Art. 40
    Comitetul pentru protectia mediului marin supune consiliului:
    a) propunerile de reglementare asupra prevenirii poluarii marilor de catre nave si a luptei impotriva acestei poluari, precum si propunerile de amendare a acestor reglementari pe care le-a elaborat comitetul;
    b) recomandarile si directivele pe care el le-a elaborat;
    c) raportul asupra lucrarilor sale efectuate de la ultima sesiune a consiliului.
    Art. 41
    Comitetul pentru protectia mediului marin se reuneste cel putin o data pe an. El isi alege biroul o data pe an si adopta regulamentul sau interior.
    Art. 42
    Fara a tine seama de orice dispozitie contrara a prezentei conventii, dar sub rezerva dispozitiilor art. 38, Comitetul pentru protectia mediului marin, cand isi exercita functiunile care ii sunt atribuite in termenii si in virtutea unei conventii internationale sau a oricarui alt instrument, se conformeaza dispozitiilor exprese ale acelei conventii sau acelui instrument, in special pentru regulile de procedura corespunzatoare."
    Partile de la a VIII-a la a XVII-a actuale devin deci partile a X-a la a XIX-a.
    Articolele de la 33 la 63 actuale devin articolele 43 si 73.
    Art. 33
    (care devine articolul 43)
    Se inlocuieste textul actual cu urmatorul:
    "Secretariatul este alcatuit din secretarul general precum si din ceilalti membri ai personalului de care poate avea nevoie organizatia. Secretarul general este cel mai inalt functionar al organizatiei si numeste personalul sus-mentionat, sub rezerva dispozitiilor art. 23."
    Art. 34
    (care devine articolul 44)
    Se inlocuieste textul actual cu urmatorul:
    "Secretariatul are insarcinarea sa tina la zi toate arhivele necesare indeplinirii sarcinilor organizatiei si sa pregateasca, sa centralizeze si sa distribuie notele, documentele, ordinele de zi, procesele-verbale si informatiile utile muncii organizatiei."
    Art. 38
    (care devine articolul 48)
    Se inlocuieste textul actual cu urmatorul:
    "Secretarul general asuma orice alte functii care ii pot fi incredintate de conventie, de adunare sau consiliu."
    Art. 39
    (care devine articolul 49)
    Se inlocuieste textul actual cu urmatorul:
    "Fiecare membru suporta salariile, cheltuielile de deplasare si celelalte cheltuieli ale delegatiei sale la reuniunile tinute de organizatie."
    Art. 42
    (care devine articolul 52)
    Se inlocuieste textul actual cu urmatorul:
    "Oricare membru care nu-si indeplineste obligatiile financiare fata de organizatie in termen de un an de la data scadentei, nu are dreptul de a vota nici in adunare, nici in consiliu, nici in Comitetul securitatii maritime, nici in Comitetul juridic, nici in Comitetul pentru protectia mediului marin; adunarea poate totusi, daca doreste, sa deroge de la aceste dispozitii.
    Art. 43
    (care devine articolul 53)
    Se inlocuieste textul actual cu urmatorul:
    "Daca prin conventie sau prin vreun acord international conferind atributii adunarii, consiliului, Comitetului securitatii maritime, Comitetului juridic sau Comitetului pentru protectia mediului marin nu se dispune altfel, votul in aceste organe este reglementat potrivit urmatoarelor dispozitii:
    a) fiecare membru dispune de un vot;
    b) deciziile sunt luate cu majoritatea membrilor prezenti si care iau parte la vot; si cand este ceruta majoritatea de doua treimi, deciziile sunt luate cu majoritatea a doua treimi din membrii prezenti;
    c) in sensul prezentei conventii, prin expresia membri prezenti care iau parte la vot se intelege membri prezenti exprimind un vot afirmativ sau negativ. Membrii care se abtin sunt socotiti ca nu voteaza."
    Art. 52
    (care devine articolul 62)
    Se inlocuieste textul actual cu urmatorul:
    "Textele proiectelor de amendamente la conventie sunt comunicate membrilor de catre secretarul general cu cel putin 6 luni inainte de a fi supuse adunarii spre examinare. Amendamentele sunt adoptate de adunare cu majoritatea de doua treimi din voturi. La douasprezece luni de la aprobarea lor de catre doua treimi a membrilor organizatiei, exclusiv membrii asociati, fiecare amendament intra in vigoare fata de toti membrii, cu exceptia celor care, inainte de intrarea sa in vigoare, au declarat ca nu-l aproba. Adunarea poate specifica, cu majoritatea de doua treimi, in momentul adoptarii unui amendament, ca acesta este de asa natura incat oricare membru care va fi facut o asemenea declaratie si care nu va fi acceptat amendamentul in termen de douasprezece luni de la intrarea sa in vigoare, va inceta, la expirarea acestui termen, de a fi parte la conventie."
    Art. 55
    (care devine articolul 65)
    Se inlocuieste textul actual cu urmatorul:
    "Orice diferend sau problema care s-ar ridica cu privire la interpretarea sau la aplicarea conventiei se va supune adunarii spre reglementare, sau va fi reglementata pe orice alta cale convenita intre partile in litigiu. Nici o dispozitie a prezentului articol nu afecteaza dreptul oricarui organ al organizatiei, de a reglementa un astfel de diferend sau o astfel de problema, care s-ar ivi in timpul mandatului sau."
    Referirile care figureaza in articolele de mai jos sunt modificate dupa cum urmeaza:
    Articolul 6: referirea la articolul 57 devine o referire la articolul 67.
    Articolul 7: referirea la articolul 57 devine o referire la articolul 67.
    Articolul 8: referirea la articolul 57 devine o referire la articolul 67.
    Articolul 9: referirea la articolul 58 devine o referire la articolul 68.
    Articolul 53 si 54 (care devin articolele 63 si 64): referirile la articolul 52 devin referiri la articolul 62.
    Articolul 56 (care devine articolul 66): referirea la articolul 55 devine o referire la articolul 65.
    Articolul 58 (care devine articolul 68): referirea la articolul 57, care figureaza la paragraful d), devine o referire la articolul 67.
    Articolul 59 (care devine articolul 69): referirea la articolul 58, care figureaza la paragraful b), devine o referire la articolul 68.
    Articolul 60 (care devine articolul 70): referirea la articolul 57 devine o referire la articolul 67.

                      PLAN DE COLABORARE
in domeniul sanatatii publice intre Ministerul Sanatatii al Republicii Socialiste Romania si Ministerul Sanatatii Publice al Republicii Arabe Siriene

    In baza Conventiei de colaborare in domeniul sanatatii publice dintre guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Republicii Arabe Siriene, incheiata la 19 februarie 1974 la Damasc, si in spiritul relatiilor prietenesti care exista intre cele doua popoare, Ministerul Sanatatii al Republicii Socialiste Romania si Ministerul Sanatatii Publice al Republicii Arabe Siriene au cazut de acord asupra urmatoarelor:
    Art. 1
    Cele doua parti contractante vor coopera in domeniile:
    1.1. schimb de documentatii si informatii sanitare;
    1.2. schimb de experti si de specialisti in domeniul sanatatii;
    1.3. alte forme de cooperare in domeniul sanatatii, asupra carora cele doua parti vor conveni.
    Art. 2
    Schimb de informatii, documentatii si publicatii in domeniul medical
    2.1. Partile contractante vor efectua, la cerere, schimb de acte normative publicate, in scopul documentarii asupra legislatiei in vigoare, in domeniul sanatatii publice.
    2.2. Partile contractante isi vor trimite reciproc, la cerere, datele lor statistice publicate in domeniul sanatatii, conform reglementarilor in vigoare din fiecare tara.
    2.3. Partile contractante vor face schimburi de materiale de educatie sanitara si isi vor comunica, la cerere, lista filmelor de educatie sanitara de care dispun. Filmele selectionate din aceasta lista vor putea fi trimise, la cerere, cu titlu gratuit.
    2.4. Partile contractante vor face schimb de liste, de carti si manuale medicale publicate in tarile respective. In masura posibilitatilor, se va trimite, la cerere, cate un exemplar gratuit din materialele respective.
    2.5. Partile contractante isi vor comunica reciproc listele revistelor de specialitate din domeniul medicinii si farmaciei, recent aparute si isi vor trimite, la cerere, cate un exemplar pe baza de reciprocitate.
    Partile vor sprijini publicarea de articole care prezinta interes comun in reviste de specialitate ale celeilalte parti. Articolele ce se trimit spre publicare vor fi redactate in limba franceza.
    2.6. Partile contractante vor trimite, cel mai tarziu la data de 31 decembrie a anului in curs, calendarul manifestarilor stiintifice medicale ce vor avea loc pe teritoriul lor, in cursul anului urmator, in scopul unei eventuale participari la manifestarile stiintifice medicale organizate pe teritoriul lor. Aceste informatii se vor referi la locul, data, continutul stiintific si adresa comitetului de organizare al manifestarii, limbile de lucru oficiale, taxele de participare etc.
    Art. 3
    Colaborarea in domeniul stiintelor medicale si sanatatii publice
    3.1. Partile contractante se angajeaza sa se informeze reciproc, la cerere, despre metodele si rezultatele obtinute, in cercetarile efectuate in domeniile: igienei publice, igienei comunale, igienei muncii, igienei alimentatiei si igienei scolare, educatiei sanitare, precum si cele privind epidemiologia si folosirea mijloacelor de deratizare.
    3.2. Partile contractante se vor informa reciproc cu privire la problemele importante de epidemiologie, care ar putea influenta situatia sanitara din cele doua tari, precum si asupra luptei contra bolilor transmisibile.
    3.3. Partile contractante se angajeaza sa faciliteze, la cerere, invitarea specialistilor celeilalte parti pentru a tine conferinte de specialitate.
    3.4. Partile contractante se angajeaza sa promoveze colaborarea directa intre centrele lor spitalicesti, institutele lor de cercetari medicale si societatile lor de stiinte medicale si de a construi grupe comune de lucru, in vederea cautarii de solutii la problemele de interes comun.
    Aceasta colaborare va consta din cercetari pe teme de interes comun, fara a se efectua cheltuieli de catre una din parti, in favoarea unui institut care apartine celeilalte parti.
    3.5. Planurile de lucru propuse de conducatorii institutelor celor doua parti trebuie aprobate de acestea.
    3.6. Pentru pregatirea programului de aplicare a acestor prevederi sau in vederea efectuarii schimbului de specialisti ce va fi necesar mersului cercetarilor, delegatii unei parti se vor deplasa pe teritoriul celeilalte parti, pe o perioada totala de maximum 2 saptamani anual, in cadrul saptaminilor de schimburi prevazute in prezentul plan.
    3.7. Partile contractante isi vor comunica datele necesare privind schimbul de specialisti, cu cel putin 60 de zile inaintea trimiterii acestora. Datele transmise vor cuprinde: numele si prenumele, varsta, functia, temele de lucru si limbile straine vorbite. Deplasarea delegatiilor va avea loc dupa comunicarea scrisa de catre Ministerul Sanatatii al partii trimitatoare si confirmarea de catre Ministerul Sanatatii al partii primitoare.
    Art. 4
    Schimb de specialisti pentru specializare, perfectionarea si documentare
    4.1. Partile contractante vor efectua schimb de specialisti in scopul documentarii lor pe probleme ce intereseaza fiecare parte, fara cheltuieli valutare, pe baza de reciprocitate, pe o perioada totala anuala de 12 saptamani.
    4.2. Partea romana, la solicitarea partii siriene, va primi in fiecare an un grup de cadre medico-sanitare siriene, format din 15 medici si 5 infirmiere, pentru specializare pe o perioada care va fi stabilita de comun acord, potrivit naturii specializarii in cauza, in conformitate cu conditiile prevazute de art. 6.2.
    Partea romana va pregati si trimite, la solicitarea partii siriene, 4-5 medici romani in specialitatile neurochirurgie si ortopedie, pe perioade de timp si in conditiile asupra carora se va conveni de comun acord.
    Art. 5
    Acordarea de asistenta medicala
    5.1. Ingrijirile medicale pentru studentii oricareia dintre parti, aflati la studiu pe teritoriul celeilalte parti, vor fi acordate in conformitate cu art. 8 lit. a) din Conventia de colaborare in domeniul sanatatii publice.
    5.2. Partea romana va primi, anual, gratuit cate 20 de bolnavi sirieni pentru tratament medical, de preferinta in grup.
    Pentru a se putea aprecia daca bolnavul poate sa beneficieze de asistenta medicala in R. S. Romania, partea siriana va trimite cu cel putin o luna inainte documentatia medicala detaliata privind: diagnosticul bolii, tratamentele efectuate, stadiul evolutiv al bolii, rezultatele analizelor de laborator si ultimele radiografii.
    5.3. Partile contractante vor acorda reciproc ingrijire medicala gratuita cetatenilor celeilalte parti, in timpul prezentei lor temporare pe teritoriul celeilalte parti, in urmatoarele conditii:
    - asistenta medicala, medicamente si materiale sanitare, ambulatoriu, iar in timpul internarii in spitale, si intretinerea, in cazuri de urgente medico - chirurgicale si boli transmisibile (cazuri suspecte sau confirmate), pe toata perioada cat dureaza astfel de stari.
    In cazul in care este necesara transportarea bolnavului in tara de origine, aceasta se asigura de partea care a acordat ingrijirile medicale, cheltuielile aferente fiind suportate de partea careia ii apartine bolnavul.
    Art. 6
    Dispozitii financiare
    6.1. Cheltuielile privind schimbul de delegati, prevazuti la art. 4.1., se reglementeaza astfel:
    a) partea trimitatoare va suporta cheltuielile de transport dus-intors, intre cele doua capitale pentru delegatii sai;
    b) partea primitoare va asigura cazarea in hoteluri si o diurna de 100 lei in Republica Socialista Romania si echivalentul acesteia in Republica Araba Siriana, pentru masa si cheltuieli personale;
    c) partea primitoare va suporta cheltuielile de transport in interiorul tarii pentru schimburile de delegati, daca programele tehnice ale delegatilor cuprind aceste deplasari, inclusiv pentru translator, in caz de necesitate.
    6.2. Cheltuielile ocazionate de trimiterea (transport international, intretinere, taxe etc.) personalului medico-sanitar, prevazute la art. 4.2., vor fi suportate de partea siriana, in conformitate cu prevederile art. 9 pct. c) din Conventia de colaborare in domeniul sanatatii publice, in vigoare.
    6.3. Pentru trimiterea de specialisti romani in Republica Araba Siriana, prevazuta la art. 4.3., partea siriana va asigura, pe baza de clauze contractuale stabilite de comun acord, urmatoarele:
    a) retributii corespunzatoare, sporuri, indemnizatii si alte drepturi acordate specialistilor straini angajati temporar, la nivelul practicii internationale;
    b) plata transportului international de la Bucuresti la Damasc si retur, precum si a suplimentului de bagaj;
    c) locuinta corespunzatoare functiei, precum si transportul zilnic, gratuit, de la domiciliu la locul de munca, in cazul in care se impune un asemenea regim, precum si deplasarile in interes de serviciu;
    d) asistenta medicala gratuita si drepturi la asigurari sociale;
    e) transferarea in tara, in devize libere, a unei parti din veniturile lunare realizate.
    Art. 7
    Dispozitii finale
    7.1. Prezentul plan de colaborare se va aplica in mod provizoriu de la data semnarii sale si va intra in vigoare dupa aprobarea lui de catre organele competente ale celor doua parti. Planul va fi valabil pe o perioada de 2 ani, daca nici una dintre partile contractante nu va cere modificarea lui sau nu-l va denunta in scris cu 6 luni inainte de expirarea perioadei respective.
    Prezentul plan de colaborare a fost semnat la data de 29 iunie 1976, in trei exemplare originale in limba romana, in limba araba si in limba franceza, fiecare text avand aceeasi valabilitate.

             Pentru partea romana,
             Ion Patan

             Pentru partea siriana,
             Abdel Halim Khaddam
SmartCity5

COMENTARII la Decretul 82/1977
Momentan nu exista niciun comentariu la Decretul 82 din 1977
Comentarii la alte acte
ANONIM a comentat Decretul 770 1966
    Bună ziua, Știți că există o modalitate prin care puteți câștiga bani fără contact de stres (THOMAS FREDDIE) pentru un [CARD ATM] gol astăzi și să fiți printre norocoșii care beneficiază de aceste carduri. Acest card ATM gol PROGRAMAT este capabil să pirateze orice bancomat de oriunde în lume. Mi-am luat cardul de master de la un Hacker bun de pe internet, cu acest card ATM pot colecta 50.000,00 EUR în fiecare zi prin contacte: thomasunlimitedhackers@gmail.com
ANONIM a comentat Decretul 770 1966
    Bună ziua, Știți că există o modalitate prin care puteți câștiga bani fără contact de stres (THOMAS FREDDIE) pentru un [CARD ATM] gol astăzi și să fiți printre norocoșii care beneficiază de aceste carduri. Acest card ATM gol PROGRAMAT este capabil să pirateze orice bancomat de oriunde în lume. Mi-am luat cardul de master de la un Hacker bun de pe internet, cu acest card ATM pot colecta 50.000,00 EUR în fiecare zi prin contacte: thomasunlimitedhackers@gmail.com
ANONIM a comentat Raport 1937 2021
    Bună ziua, Știți că există o modalitate prin care puteți câștiga bani fără contact de stres (THOMAS FREDDIE) pentru un [CARD ATM] gol astăzi și să fiți printre norocoșii care beneficiază de aceste carduri. Acest card ATM gol PROGRAMAT este capabil să pirateze orice bancomat de oriunde în lume. Mi-am luat cardul de master de la un Hacker bun de pe internet, cu acest card ATM pot colecta 50.000,00 EUR în fiecare zi prin contacte: thomasunlimitedhackers@gmail.com Am fost foarte sărac, dar acest card m-a făcut bogat și fericit. Dacă doriți să beneficiați de această oportunitate de a deveni bogat și de a vă stabili afacerea, atunci aplicați pentru acest card Master, sunt atât de fericit pentru că l-am primit săptămâna trecută și am l-au folosit pentru a obține 277.000,00 EURO de la THOMAS FREDDIE UNLIMITED Hackers oferă cardul doar pentru a-i ajuta pe cei săraci și nevoiași și OFERĂ ȘI ASISTENȚĂ FINANCIARĂ. obține-l pe al tău de la THOMAS FREDDIE UNLIMITED HACKERS astăzi. Vă rugăm să-i contactați prin e-mail thomasunlimitedhackers@gmail.com
ANONIM a comentat Decretul 441 2020
    Do you need Finance? Are you looking for Finance? Are you looking for finance to enlarge your business? We help individuals and companies to obtain finance for business expanding and to setup a new business ranging any amount. Get finance at affordable interest rate of 3%, Do you need this finance for business and to clear your bills? Then send us an email now for more information contact us now via (financialserviceoffer876@gmail.com) whats-App +918929509036 Dr James Eric Finance Pvt Ltd Thanks
ANONIM a comentat Decretul 441 2020
    Do you need Finance? Are you looking for Finance? Are you looking for finance to enlarge your business? We help individuals and companies to obtain finance for business expanding and to setup a new business ranging any amount. Get finance at affordable interest rate of 3%, Do you need this finance for business and to clear your bills? Then send us an email now for more information contact us now via (financialserviceoffer876@gmail.com) whats-App +918929509036 Dr James Eric Finance Pvt Ltd Thanks
ANONIM a comentat Decretul 226 2006
    Aveți nevoie de un împrumut de urgență pentru a plăti datoria sau de un împrumut pentru locuință pentru a vă îmbunătăți afacerea? Ai fost refuzat de bănci și alte agenții financiare? Ai nevoie de împrumut sau consolidare ipotecară? Nu mai căuta, pentru că suntem aici pentru a pune în urmă toate problemele tale financiare. Contactați-ne prin e-mail: {novotnyradex@gmail.com Oferim împrumuturi părților interesate la o rată rezonabilă a dobânzii de 3%. Intervalul este de la 5.000,00 EUR la 100.000.000,00 EUR
ANONIM a comentat Decretul 226 2006
    Un împrumut financiar rapid și convenabil pe care îl poți folosi pentru orice. Rata scăzută a dobânzii este stabilă pe toată perioada de rambursare a creditului. Datorită gamei largi de împrumuturi financiare oferite, oferim tuturor împrumuturi financiare favorabile de la 50.000 la 100.000.000 CZK, aproape fiecare solicitant din Republica Cehă putând obține acest împrumut. Contract clar și ușor de înțeles, termeni clari ai serviciilor. Puteți folosi banii pentru orice aveți nevoie. Această ofertă este valabilă pentru toată Republica Cehă. Nu ezitați să contactați. E-mail: novotnyradex@gmail.com
ANONIM a comentat Decretul 226 2006
    Un împrumut financiar rapid și convenabil pe care îl poți folosi pentru orice. Rata scăzută a dobânzii este stabilă pe toată perioada de rambursare a creditului. Datorită gamei largi de împrumuturi financiare oferite, oferim tuturor împrumuturi financiare favorabile de la 50.000 la 100.000.000 CZK, aproape fiecare solicitant din Republica Cehă putând obține acest împrumut. Contract clar și ușor de înțeles, termeni clari ai serviciilor. Puteți folosi banii pentru orice aveți nevoie. Această ofertă este valabilă pentru toată Republica Cehă. Nu ezitați să contactați. E-mail: novotnyradex@gmail.com
ANONIM a comentat Hotărârea 1475 2004
    Hledali jste možnosti financování nákupu nového domu, výstavby, úvěru na nemovitost, refinancování, konsolidace dluhu, osobního nebo obchodního účelu? Vítejte v budoucnosti! Financování je s námi snadné. Kontaktujte nás, protože nabízíme naši finanční službu za nízkou a dostupnou úrokovou sazbu 3% na dlouhou a krátkou dobu úvěru, se 100% zárukou úvěru, zájemce by nás měl kontaktovat ohledně dalších postupů získávání úvěru prostřednictvím: joshuabenloancompany@aol.com
ANONIM a comentat Decretul 139 2005
    Ați căutat opțiuni de finanțare pentru achiziția unei noi case, construcție, împrumut imobiliar, refinanțare, consolidare a datoriilor, scop personal sau de afaceri? Bun venit în viitor! Finanțarea este ușoară cu noi. Contactați-ne, deoarece oferim serviciile noastre financiare la o rată a dobânzii scăzută și accesibilă de 3% pentru împrumuturi pe termen lung și scurt, cu împrumut garantat 100%. Solicitantul interesat ar trebui să ne contacteze pentru proceduri suplimentare de achiziție de împrumut prin: joshuabenloancompany@aol.com
Alte acte pe aceeaşi temă cu Decretul 82/1977
Coduri postale Prefixe si Coduri postale din Romania Magazin si service calculatoare Sibiu