DECRET   Nr. 404 din  1 noiembrie 1982

pentru ratificarea unor tratate internationale

ACT EMIS DE: CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

ACT PUBLICAT IN: BULETINUL OFICIAL  NR. 99 din  2 noiembrie 1982

    Consiliul de Stat al Republicii Socialiste Romania decreteaza:

    Art. 1
    Se ratifica Conventia dintre guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Regatului Maroc pentru evitarea dublei impuneri in materie de impozite pe venit, semnata la Bucuresti la 11 septembrie 1981.
    Art. 2
    Se ratifica Acordul privind dezvoltarea pe termen lung a cooperarii tehnico-economice si a schimburilor comerciale dintre guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Republicii Irak, semnat la Bagdad la 17 iunie 1982.
    Art. 3
    Se ratifica schimbul de Note verbale, din 15 aprilie 1982 si 15 iunie 1982, privind modificarea unor prevederi ale Acordului pe termen lung de colaborare economica si cooperare industriala si tehnica dintre Republica Socialista Romania si Republica Elena, semnat la Atena la 29 martie 1976.

                       NICOLAE CEAUSESCU
          Presedintele Republicii Socialiste Romania

                          CONVENTIE
intre guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Regatului Maroc pentru evitarea dublei impuneri in materie de impozite pe venit

    Guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Regatului Maroc,
    dorind sa incheie o Conventie pentru evitarea dublei impuneri in materie de impozite pe venit,
    acordind o importanta deosebita promovarii si intaririi relatiilor economice dintre tarile lor,
    au convenit asupra urmatoarelor dispozitii:

    CAP. 1
    Sfera de aplicare a conventiei

    Art. 1
    Persoane vizate
    Prezenta conventie se aplica persoanelor care sint rezidente ale unuia dintre statele contractante sau ale fiecaruia dintre cele doua state contractante.
    Art. 2
    Impozite vizate
    1. Prezenta conventie se aplica impozitelor pe venit percepute de fiecare dintre statele contractante, indiferent de sistemul de percepere.
    2. Sint considerate impozite pe venit impozitele calculate pe venitul total sau pe elemente de venit, inclusiv impozitele pe cistigurile provenite din instrainarea bunurilor mobile si imobile, precum si impozitele asupra cresterii valorii.
    3. Impozitele asupra carora se aplica conventia sint:
    a) In ce priveste Republica Socialista Romania:
    - impozitul pe veniturile realizate de persoanele fizice si juridice;
    - impozitul pe veniturile societatilor mixte constituite cu participarea organizatiilor economice romane si a partenerilor straini;
    - impozitul pe activitatile agricole
      (denumite in cele ce urmeaza impozit roman).
    b) In ce priveste Regatul Maroc:
    - impozitul pe beneficiile profesionale si pe rezerva de investitii;
    - retinerea din salariile platite de intreprinderile de stat si cele particulare, din indemnizatii si onorarii, din pensii si rente viagere;
    - taxa urbana si taxele care depind de aceasta;
    - impozitul agricol;
    - contributia complementara pe venitul global al persoanelor fizice;
    - taxa pe veniturile din actiuni sau parti sociale si veniturile asimilate;
    - taxa pe beneficiul imobiliar;
    - impozitul pe terenurile urbane si
    - participarea la solidaritatea nationala
      (denumite in cele ce urmeaza impozit marocan).
    4. Conventia se va aplica, de asemenea, impozitelor viitoare de natura identica sau analoaga care vor fi adaugate impozitelor actuale sau care le vor inlocui. Autoritatile competente ale statelor contractante isi vor comunica reciproc, la sfirsitul fiecarui an, modificarile importante aduse legislatiilor fiscale respective.

    CAP. 2
    Definitii

    Art. 3
    Definitii generale
    1. In sensul prezentei conventii, in masura in care contextul nu cere o interpretare diferita:
    a) expresia un stat contractant si celalalt stat contractant indica, dupa caz, Republica Socialista Romania sau Regatul Maroc;
    b) termenul Romania, folosit in sens geografic, desemneaza teritoriul Republicii Socialiste Romania, inclusiv marea teritoriala, platoul continental si orice alte regiuni situate in afara marii teritoriale a Romaniei asupra carora Romania isi exercita drepturile suverane, in conformitate cu dreptul international si cu propria sa legislatie nationala, in scopul explorarii si exploatarii resurselor lor naturale, biologice si minerale care se gasesc in apele, in solul si in subsolul marii;
    c) termenul Maroc desemneaza Regatul Maroc si, folosit in sens geografic, teritoriul Marocului, ca si zonele adiacente apelor teritoriale ale Marocului si considerate ca teritoriu national in scopul impozitarii si unde Marocul, in conformitate cu dreptul international, poate sa-si exercite drepturile asupra solului si subsolului marin, ca si asupra resurselor lor naturale (platoul continental);
    d) termenul persoana cuprinde persoanele fizice, societatile si orice alte grupari de persoane;
    e) termenul societate inseamna orice persoana juridica, inclusiv societatile mixte prevazute de legislatia Romaniei sau subiecte de drept care sint considerate ca persoane juridice in scopul impozitarii;
    f) expresia intreprindere a unui stat contractant si intreprindere a celuilalt stat contractant inseamna intreprindere exploatata de un rezident al unuia dintre statele contractante si, respectiv, o intreprindere exploatata de un rezident al celuilalt stat contractant;
    g) expresia autoritate competenta indica:
    1) in Romania, ministrul finantelor sau reprezentantul sau legal autorizat;
    2) in Maroc, ministrul finantelor sau reprezentantul sau legal autorizat.
    2. Pentru aplicarea conventiei de catre fiecare dintre statele contractante, orice expresie care nu este altfel definita are sensul atribuit de legislatia statului care reglementeaza impozitele ce fac obiectul prezentei conventii, in masura in care contextul nu cere o interpretare diferita.
    Art. 4
    Domiciliu fiscal
    1. In sensul prezentei conventii, expresia rezident al unuia dintre statele contractante inseamna orice persoana care, in conformitate cu legislatia statului mentionat, este supusa impozitului in acest stat, datorita domiciliului sau, rezidentei sale, sediului conducerii sau oricarui alt criteriu de natura analoaga.
    2. Cind, in conformitate cu dispozitiile paragrafului 1, o persoana fizica este considerata rezidenta a fiecarui stat contractant, situatia se reglementeaza dupa cum urmeaza:
    a) aceasta persoana este considerata rezidenta a statului in care dispune de o locuinta permanenta. Daca dispune de o locuinta permanenta, in fiecare stat contractant, ea este considerata rezidenta a statului contractant cu care legaturile sale personale si economice sint cele mai strinse (centrul intereselor vitale);
    b) daca statul contractant in care aceasta persoana are centrul intereselor sale vitale nu poate fi determinat sau daca ea nu dispune de o locuinta permanenta in nici unul dintre statele contractante, ea este considerata rezidenta a statului contractant in care locuieste in mod obisnuit;
    c) daca aceasta persoana locuieste in mod obisnuit in fiecare dintre statele contractante sau daca nu locuieste in mod obisnuit in nici unul dintre acestea, este considerata rezidenta a statului contractant a carui cetatenie o are;
    d) daca aceasta persoana poseda cetatenia fiecaruia dintre statele contractante sau daca nu poseda cetatenia nici unuia dintre ele, autoritatile competente ale statelor contractante rezolva problema de comun acord.
    3. Daca, in conformitate cu prevederile de la paragraful 1, o persoana, alta decit o persoana fizica, este considerata rezidenta a fiecaruia dintre statele contractante, ea este considerata rezidenta a statului unde este situat sediul conducerii sale efective.
    Art. 5
    Sediu stabil
    1. In sensul prezentei conventii, expresia sediu stabil indica un loc fix de afaceri in care intreprinderea isi exercita total sau in parte activitatea sa.
    2. Expresia sediu stabil cuprinde indeosebi:
    a) un sediu de conducere;
    b) o sucursala;
    c) un birou;
    d) o uzina;
    e) un atelier;
    f) o mina, o cariera sau orice alt loc de exploatare a resurselor naturale;
    g) un santier de constructii sau de montaj a carui durata depaseste 6 luni.
    3. Nu se considera ca exista sediu stabil daca:
    a) instalatiile se folosesc numai in scopul depozitarii, expunerii sau livrarii de marfuri apartinind intreprinderii;
    b) marfurile apartinind intreprinderii sint depozitate numai in scopul stocarii, expunerii sau livrarii;
    c) marfurile apartinind intreprinderii sint depozitate numai in scopul prelucrarii de catre o alta intreprindere;
    d) marfurile apartinind intreprinderii si expuse la un tirg comercial sau la o expozitie sint vindute de catre intreprindere la inchiderea tirgului sau expozitiei;
    e) un loc fix de afaceri este folosit numai in scopul cumpararii de marfuri sau al stringerii de informatii pentru intreprindere;
    f) locul fix de afaceri este folosit pentru intreprindere numai in scopuri publicitare, de furnizare de informatii, de cercetari stiintifice sau activitati analoage care au un caracter pregatitor sau auxiliar.
    4. O persoana care actioneaza intr-unul dintre statele contractante in contul unei intreprinderi din celalalt stat contractant - alta decit un agent care are un statut independent, in sensul paragrafului 5 - este considerata ca sediu stabil in primul stat contractant, daca dispune in acest stat de puteri pe care si le exercita in mod obisnuit, permitindu-i sa incheie contracte in numele intreprinderii, cu conditia ca activitatea acestei persoane sa nu fie limitata la cumpararea de marfuri pentru intreprindere.
    5. O intreprindere nu este considerata ca avind un sediu stabil in celalalt stat contractant numai prin faptul ca aceasta isi exercita activitatea prin intermediul unui curtier (mijlocitor), al unui comisionar general sau al oricarui alt intermediar cu statut independent, cu conditia ca aceste persoane sa actioneze in cadrul obisnuit al activitatii lor.
    6. Faptul ca o societate care este rezidenta a unuia dintre statele contractante controleaza sau este controlata de o societate care este rezidenta a celuilalt stat contractant sau care-si exercita acolo activitatea (prin intermediul sau fara intermediul unui sediu stabil) nu este prin el insusi suficient pentru a face din una dintre aceste societati un sediu stabil al celeilalte.

    CAP. 3
    Impozitarea veniturilor

    Art. 6
    Venituri imobiliare
    1. Veniturile care provin din bunuri imobile sint impozabile in statul contractant in care sint situate aceste bunuri.
    2. Expresia bunuri imobile este definita in conformitate cu dreptul statului contractant in care sint situate bunurile in discutie. Expresia cuprinde, in orice caz, accesoriile, inventarul mort sau viu al exploatarilor agricole si forestiere, drepturile asupra carora se aplica dispozitiile dreptului comun privind proprietatea funciara, uzufructul bunurilor imobile si drepturile la rente variabile sau fixe pentru exploatarea sau concesionarea exploatarii zacamintelor minerale, surselor si a altor resurse naturale, ca si creantele de orice natura - cu exceptia obligatiilor - insotite de garantii ipotecare; navele si aeronavele nu sint considerate bunuri imobile.
    3. Dispozitiile paragrafului 1 se aplica veniturilor provenind din exploatarea directa, din inchirieri ca si din orice alta forma de exploatare a bunurilor imobile.
    4. Dispozitiile paragrafelor 1 si 3 se aplica atit veniturilor provenind din bunurile imobiliare ale unei intreprinderi, cit si veniturilor din bunurile imobiliare folosite la exercitarea unei profesii libere.
    Art. 7
    Beneficiile intreprinderilor
    1. Beneficiile unei intreprinderi a unui stat contractant nu sint impozabile decit in acest stat contractant, cu conditia ca intreprinderea sa nu-si exercite activitatea in celalalt stat contractant prin intermediul unui sediu stabil situat acolo. Daca intreprinderea isi exercita activitatea in acest fel, beneficiile intreprinderii sint impozabile in celalalt stat, dar numai in masura in care acestea sint atribuibile acelui sediu stabil.
    2. Cind o intreprindere a unui stat contractant isi exercita activitatea in celalalt stat contractant prin intermediul unui sediu stabil situat acolo, se atribuie, in fiecare stat contractant, acelui sediu stabil, beneficiile pe care le-ar fi putut realiza daca ar fi constituit o intreprindere distincta si separata exercitind activitati identice sau analoage in conditii identice sau analoage si tratind cu toata independenta cu intreprinderea al carei sediu stabil este.
    3. La calculul beneficiilor unui sediu stabil sint admise la scadere cheltuielile destinate scopurilor urmarite de acest sediu stabil, inclusiv cheltuielile de conducere si cheltuielile generale de administrare efectuate de intreprindere, fie in statul contractant in care se afla acest sediu stabil, fie in alta parte.
    4. In masura in care intr-un stat contractant se obisnuieste ca beneficiile unui sediu stabil sa fie determinate pe baza repartizarii beneficiilor totale ale intreprinderii intre diversele ei parti componente, nici o dispozitie a paragrafului 2 nu impiedica acest stat contractant sa determine beneficiile impozabile potrivit cu repartitia uzuala; metoda de repartizare adoptata trebuie, totusi, sa fie de asa natura incit rezultatul obtinut sa fie conform cu principiile continute in prezentul articol.
    5. Nici un beneficiu nu se pune in sarcina unui sediu stabil numai pentru simplul fapt ca acesta cumpara marfuri pentru intreprindere.
    6. In vederea aplicarii paragrafelor precedente, beneficiile atribuibile unui sediu stabil se determina in fiecare an prin aceeasi metoda, in afara de cazul cind exista motive intemeiate si suficiente pentru a proceda altfel.
    7. Cind beneficiile cuprind elemente de venit tratate separat in alte articole ale prezentei conventii, dispozitiile acestor articole nu sint afectate de dispozitiile prezentului articol.
    Art. 8
    Navigatia maritima si aeriana
    1. Beneficiile provenind din exploatarea, in trafic international, a navelor sau aeronavelor nu sint impozabile decit in statul contractant in care este situat sediul conducerii efective a intreprinderii.
    2. Dispozitiile paragrafului 1 se aplica, de asemenea, beneficiilor pe care aceste intreprinderi le obtin din participarea la un pool de navigatie maritima sau aeriana de orice fel.
    3. Daca sediul conducerii efective a unei intreprinderi de navigatie maritima se afla la bordul unei nave, acest sediu va fi considerat ca fiind situat in statul contractant in care se gaseste portul de inregistrare al acelei nave.
    Art. 9
    Intreprinderi asociate
    Atunci cind:
    a) o intreprindere a unui stat contractant participa, direct sau indirect, la conducerea, la controlul sau la capitalul unei intreprinderi a celuilalt stat contractant, sau cind
    b) aceleasi persoane participa, direct sau indirect, la conducerea, la controlul sau la capitalul unei intreprinderi a unui stat contractant si al unei intreprinderi a celuilalt stat contractant, si cind, si intr-un caz si in celalalt, cele doua intreprinderi sint legate, in relatiile lor comerciale sau financiare, prin conditii acceptate sau impuse care difera de acelea care ar fi fost convenite intre intreprinderi independente, beneficiile care, fara aceste conditii, ar fi fost realizate de una dintre intreprinderi, dar nu au putut fi obtinute in fapt datorita acestor conditii, pot fi incluse in beneficiile acestei intreprinderi si impuse in consecinta.
    Art. 10
    Dividende
    1. Dividendele platite de o societate rezidenta a unui stat contractant unui rezident al celuilalt stat contractant sint impozabile in acest celalalt stat.
    2. Totusi, aceste dividende pot fi impuse si in statul a carui rezidenta este societatea care plateste dividendele, potrivit legislatiei acelui stat, insa impozitul astfel stabilit nu poate depasi 15 la suta din suma bruta a dividendelor.
    Acest paragraf nu se refera la impozitarea societatii pentru beneficiile din care se platesc dividendele.
    3. Termenul dividende folosit in prezentul articol indica veniturile provenind din actiuni, actiuni sau titluri de folosinta, parti miniere, parti de fondator, ca si veniturile din alte parti sociale asimilate veniturilor din actiuni de catre legislatia fiscala a statului in care este rezidenta societatea distribuitoare. In acest sens, beneficiile distribuite de societatile mixte subscriitorilor de capital sint asimilate dividendelor.
    4. Dispozitiile paragrafelor 1 si 2 nu se aplica cind beneficiarul dividendelor, rezident al unui stat contractant, are in celalalt stat contractant in care este rezidenta societatea platitoare de dividende un sediu permanent de care se leaga efectiv participarea generatoare de dividende. In acest caz sint aplicabile dispozitiile art. 7.
    5. Cind o societate care este rezidenta a unui stat contractant realizeaza beneficii sau venituri din celalalt stat contractant, acest celalalt stat contractant nu poate percepe nici un impozit asupra dividendelor platite de societate persoanelor care nu sint rezidente ale acestui celalalt stat, nici sa preleve vreun impozit cu titlu de impunere a beneficiilor nedistribuite asupra beneficiilor nedistribuite ale societatii, chiar daca dividendele platite sau beneficiile nedistribuite constau, in total sau in parte, din beneficii sau din venituri provenind din acest celalalt stat.
    Art. 11
    Dobinzi
    1. Dobinzile provenind dintr-un stat contractant si platite unui rezident al celuilalt stat contractant sint impozabile in acest celalalt stat contractant.
    2. Totusi, aceste dobinzi pot fi impuse in statul contractant din care provin si potrivit legislatiei acelui stat, insa impozitul astfel stabilit nu poate depasi 10 la suta din totalul dobinzilor.
    3. Prin derogare de la dispozitiile paragrafelor 1 si 2, dobinzile platite in baza imprumuturilor sau creditelor acordate sau garantate de unul dintre statele contractante sau de un organism public al acestui stat nu sint impozabile in nici unul dintre cele doua state.
    4. Termenul dobinzi folosit in prezentul articol indica veniturile din fondurile publice, din obligatiuni, de imprumut, insotite sau nu de garantii ipotecare sau de o clauza de participare la beneficii, din creante de orice fel, ca si din orice alte venituri asimilate veniturilor din sume imprumutate, de legislatia fiscala a statului contractant din care provin veniturile.
    5. Dispozitiile paragrafelor 1 si 2 nu se aplica cind beneficiarul dobinzilor, rezident al unuia dintre statele contractante, are in celalalt stat contractant din care provin aceste venituri un sediu stabil de care se leaga efectiv dobinzile. In acest caz se aplica dispozitiile art. 7.
    6. Dobinzile sint considerate ca provenind dintr-unul dintre statele contractante atunci cind debitorul este statul insusi, o colectivitate locala sau un rezident al acestui stat. Totusi, cind debitorul, fie ca este sau nu rezident al unui stat contractant, are intr-unul dintre statele contractante un sediu stabil pentru care a fost contractata operatiunea generatoare de dobinzi si care suporta sarcina acestor dobinzi, aceste venituri sint considerate ca provenind din statul contractant in care este situat sediul stabil.
    7. Daca, ca urmare a unor relatii speciale existente intre debitor si creditor sau pe care si unul si celalalt le intretin cu terte persoane, suma dobinzilor achitate, tinind seama de creanta pentru care acestea sint platite, depaseste pe aceea care ar fi fost convenita de debitor si creditor in lipsa unor asemenea relatii, dispozitiile prezentului articol nu se aplica decit la aceasta din urma suma. In acest caz, partea excedentara a platilor ramine impozabila in conformitate cu legislatia fiecarui stat contractant si tinind cont de celelalte dispozitii ale prezentei conventii.
    Art. 12
    Redevente
    1. Redeventele provenind dintr-un stat contractant si platite unui rezident al celuilalt stat contractant nu sint impozabile decit in acest celalalt stat.
    2. Totusi, aceste redevente pot fi impuse in statul contractant din care provin, potrivit legislatiei acelui stat contractant, dar impozitul astfel stabilit nu poate depasi 10 la suta din suma totala a redeventelor.
    3. Termenul redevente folosit in prezentul articol indica remuneratiile de orice natura platite pentru folosirea sau concesionarea folosirii unui drept de autor asupra unei opere literare, artistice sau stiintifice, inclusiv filmele cinematografice si filmele sau benzile magnetice de televiziune sau de radiodifuziune, a unui brevet de inventie, a unei marci de fabrica sau de comert, a unui desen sau a unui model, a unui plan, a unei formule sau a unui procedeu secret, ca si pentru folosirea sau concesionarea folosirii unui echipament industrial, comercial sau stiintific si pentru informatiile legate de o experienta dobindita in domeniul industrial, comercial sau stiintific, comisioanele platite oricarei persoane pentru serviciile pe care le-a adus in calitate de intermediar.
    Termenul redevente cuprinde, de asemenea, remuneratiile pentru studii tehnice sau economice.
    4. Dispozitiile paragrafelor 1 si 2 nu se aplica atunci cind beneficiarul redeventelor, rezident al unui stat contractant, are in celalalt stat contractant din care provin redeventele un sediu stabil de care este legat efectiv dreptul sau bunul generator de redevente. In aceasta situatie sint aplicabile dispozitiile art. 7.
    5. Redeventele sint considerate ca provenind dintr-un stat contractant cind debitorul este chiar acest stat, o colectivitate locala sau un rezident al acelui stat. Totusi, cind platitorul redeventelor, fie ca este sau nu rezident al unui stat contractant, are intr-unul dintre statele contractante un sediu stabil de care se leaga efectiv dreptul sau bunul generator de redevente si care suporta sarcina redeventelor, aceste redevente sint considerate ca provin din statul contractant in care este situat sediul stabil.
    6. Daca, ca urmare a relatiilor speciale existente intre debitor si creditor sau pe care si unul si celalalt le intretin cu terte persoane, suma redeventelor platite, tinind seama de prestatiile pentru care sint platite, depaseste pe aceea care ar fi fost convenita intre debitor si creditor in lipsa unor astfel de relatii, dispozitiile prezentului articol nu se aplica decit la aceasta din urma suma. In acest caz, partea excedentara a platilor ramine impozabila in conformitate cu legislatia fiecaruia dintre statele contractante si tinind cont de celelalte dispozitii ale prezentei conventii.
    Art. 13
    Cistiguri din capital
    1. Cistigurile provenind din instrainarea bunurilor imobiliare, asa cum sint definite la paragraful 2 al art. 6, ca si cistigurile provenind din instrainarea de parti sociale sau de drepturi similare intr-o societate al carei activ este compus in principal din bunuri imobiliare, sint impozabile in statul contractant in care sint situate aceste bunuri.
    2. Cistigurile provenind din instrainarea de bunuri mobile facind parte din activul unui sediu stabil pe care o intreprindere a unui stat contractant il are in celalalt stat contractant sau a bunurilor mobile care apartin unei baze fixe de care dispune un rezident al unui stat contractant in celalalt stat contractant pentru exercitarea unei profesii libere, inclusiv acele cistiguri provenind din instrainarea acestui sediu stabil (singur sau cu intreaga intreprindere) sau a acestei baze fixe, sint impozabile in acest celalalt stat.
    3. Cistigurile provenind din instrainarea oricaror bunuri, altele decit cele mentionate la paragrafele 1 si 2, nu sint impozabile decit in statul contractant al carui rezident este cedantul.
    Art. 14
    Profesii libere
    1. Veniturile pe care un rezident al unui stat contractant le obtine dintr-o profesie libera sau din alte activitati independente cu caracter similar nu sint impozabile decit in acest stat. Totusi, aceste venituri sint impozabile in celalalt stat contractant in urmatoarele cazuri:
    a) daca cel in cauza dispune in mod obisnuit in celalalt stat contractant de o baza fixa pentru exercitarea activitatilor sale; in acest caz este impozabila in celalalt stat contractant numai partea din venituri care se atribuie acelei baze fixe; sau
    b) daca sederea in celalalt stat contractant se prelungeste pe o perioada sau pe perioade cu o durata totala egala sau mai mare de 183 de zile in timpul unui an fiscal.
    2. Expresia profesii libere cuprinde, in special, activitati independente de ordin stiintific, literar, educativ sau pedagogic, ca si activitatile independente ale medicilor, dentistilor, avocatilor, inginerilor, arhitectilor si contabililor.
    Art. 15
    Profesii dependente
    1. Sub rezerva dispozitiilor art. 16, 18 si 19, salariile, retributiile si alte remuneratii similare pe care un rezident al unui stat contractant le primeste pentru o activitate retribuita nu sint impozabile decit in acest stat, cu conditia ca activitatea sa nu fie exercitata in celalalt stat contractant. Daca activitatea este desfasurata acolo, remuneratiile primite cu acest titlu sint impozabile in acel celalalt stat.
    2. Prin derogare de la dispozitiile paragrafului 1, remuneratiile pe care un rezident al unui stat contractant le primeste pentru o activitate retribuita in celalalt stat contractant nu sint impozabile decit in primul stat contractant, daca:
    a) beneficiarul sta in celalalt stat o perioada sau perioade care nu depasesc in total 183 de zile in cursul anului calendaristic in discutie, si
    b) remuneratiile sint platite de o persoana sau in numele unei persoane care nu este rezidenta a celuilalt stat, si
    c) sarcina remunerarii nu este suportata de un sediu stabil sau de o baza fixa pe care persoana care angajeaza o are in celalalt stat.
    3. Prin derogare de la dispozitiile prezentului articol, remuneratiile pe care un rezident al unui stat contractant le primeste pentru o activitate retribuita exercitata la bordul unei nave sau aeronave exploatate in trafic international sint impozabile in statul contractant in care se afla sediul conducerii efective a intreprinderii.
    Art. 16
    Remuneratiile membrilor consiliului de administratie sau de conducere
    Tantiemele, jetoanele de prezenta si alte remuneratii similare pe care un rezident al unui stat contractant le primeste in calitatea sa de membru al consiliului de administratie sau de conducere al unei societati rezidente a celuilalt stat contractant sint impozabile in acest celalalt stat contractant.
    Art. 17
    Artisti si sportivi
    1. Prin derogare de la dispozitiile art. 14 si 15, veniturile obtinute de artistii profesionisti de spectacole, cum ar fi artistii de teatru, de cinema, de radiodifuziune sau de televiziune, si muzicienii, precum si veniturile pe care sportivii le realizeaza in aceasta calitate din activitati personale, sint impozabile in statul contractant in care se desfasoara aceste activitati.
    2. Veniturile realizate cu ocazia activitatilor desfasurate in cadrul schimburilor culturale stabilite prin conventii culturale incheiate intre cele doua state contractante sint scutite de impozite.
    Art. 18
    Pensii
    1. Pensiile si alte remuneratii similare, platite unui rezident al unui stat contractant pentru o activitate anterioara, nu sint impozabile decit in acest stat.
    2. Prin derogare de la dispozitiile paragrafului 1, pensiile platite unei persoane fizice de catre un stat contractant, o colectivitate locala sau o persoana juridica de drept public din acel stat, fie direct, fie prin prelevare asupra fondurilor pe care acestea le-au constituit, pentru serviciile anterioare in exercitarea functiilor cu caracter public, nu sint impozabile decit in acel stat contractant.
    Art. 19
    Functii publice
    1. Remuneratiile platite de un stat contractant, de una dintre colectivitatile sale locale sau de o autoritate publica a acelui stat, fie direct, fie prin prelevare asupra fondurilor pe care acestea le-au constituit, unei persoane fizice pentru serviciile prestate acelui stat, colectivitati sau autoritati in exercitarea functiilor cu caracter public, sint impozabile in acel stat.
    Dispozitiile paragrafului precedent nu se aplica remuneratiilor platite persoanelor fizice care isi au domiciliul in alt stat contractant.
    2. Dispozitiile art. 15, 16 si 18 se aplica remuneratiilor platite pentru serviciile prestate in cadrul unei activitati comerciale sau industriale exercitate de unul dintre statele contractante, de una dintre colectivitatile sale locale sau de unul dintre sediile sale publice.
    3. Rentele viagere sau de alta natura primite de un rezident al unui stat contractant sint impozabile in acel stat contractant.
    Art. 20
    Studenti, stagiari si persoane in curs de formare profesionala
    1. Sumele pe care un student sau un stagiar, inclusiv orice persoana in curs de instruire, care este sau care a fost mai inainte rezident al unui stat contractant si care locuieste in celalalt stat numai in scopul de a urma studii sau de a se forma intr-o perioada de 6 ani le primeste pentru a-si acoperi cheltuielile de intretinere, de studii sau de formare, nu sint impozabile in acel celalalt stat, cu conditia ca sumele sa provina din surse situate in afara acelui celalalt stat.
    2. Persoanele vizate la paragraful 1, care exercita o activitate remunerata in celalalt stat pentru a-si completa resursele necesare intretinerii si pentru acoperirea cheltuielilor de studiu sau de formare, nu sint supuse impozitarii in acest din urma stat cu conditia ca remuneratia primita sa nu depaseasca, in timpul unui an de impunere, suma de 6000 dirhami sau echivalentul in moneda romana.
    Art. 21
    Alte venituri
    1. Elementele de venit ale unui rezident dintr-un stat contractant, indiferent de unde provin acestea, care nu sint tratate in articolele precedente ale prezentei conventii, nu sint impozabile decit in acest stat.
    2. Dispozitiile paragrafului 1 nu se aplica atunci cind beneficiarul de venit, rezident al unuia dintre statele contractante, exercita in celalalt stat contractant fie o activitate industriala sau comerciala prin intermediul unui sediu stabil care este situat acolo, fie o profesie libera cu ajutorul unei baze fixe situate acolo si atunci cind dreptul sau bunul generator de venit se leaga efectiv de acestea. In aceasta situatie sint aplicabile dispozitiile art. 7 sau ale art. 14, dupa caz.

    CAP. 4

    Art. 22
    Metoda pentru eliminarea dublei impuneri
    1. Cind un rezident al unui stat contractant primeste venituri care, in conformitate cu dispozitiile prezentei conventii, sint impozabile in celalalt stat contractant, primul stat contractant scuteste de plata impozitului aceste venituri sub rezerva dispozitiilor paragrafului 2 de mai jos, dar poate, pentru a calcula suma totala a impozitului asupra restului de venit al acestui rezident, sa aplice aceeasi cota, ca si cum veniturile in discutie nu ar fi fost exceptate.
    2. Cind un rezident al unui stat contractant primeste venituri care, in conformitate cu dispozitiile art. 10, 11 si 12, sint impozabile in celalalt stat contractant, primul stat acorda o deducere din impozitul stabil asupra veniturilor rezidentului egala cu suma impozitului platit in celalalt stat contractant. Suma astfel dedusa nu poate cu toate acestea sa depaseasca fractiunea de impozit calculata inainte de deducerea corespunzatoare veniturilor primite din celalalt stat contractant.
    3. Cind, in conformitate cu o anumita dispozitie a conventiei, veniturile obtinute de un rezident al unui stat contractant sint scutite de impozit in acest stat, acesta poate, cu toate acestea, pentru calculul sumei impozitului asupra restului veniturilor rezidentului, sa tina seama de veniturile exceptate.

    CAP. 5
    Dispozitii speciale

    Art. 23
    Nediscriminarea
    1. Nationalii unui stat contractant, fie ca sint sau nu rezidenti ai acelui stat contractant, nu sint supusi in celalalt stat contractant unei impozitari sau obligatii legate de impunere, diferita sau mai impovaratoare decit aceea la care sint sau pot fi supusi nationalii acelui celalalt stat contractant aflati in aceeasi situatie.
    2. Termenul nationali inseamna:
    a) orice persoana fizica care poseda cetatenia unuia dintre statele contractante;
    b) orice persoana juridica, societate de persoane si asociatii constituite in conformitate cu legislatia in vigoare intr-unul dintre statele contractante.
    3. Impozitarea unui sediu stabil pe care o intreprindere a unui stat contractant il are in celalalt stat contractant nu se va stabili in acest celalalt stat in conditii mai putin favorabile ca impunerea intreprinderilor acestui celalalt stat care desfasoara aceeasi activitate.
    4. Intreprinderile unui stat contractant al caror capital este in totalitate sau in parte, direct sau indirect, detinut sau controlat de unu sau mai multi rezidenti ai celuilalt stat contractant nu sint supuse in primul contractant nici unei impozitari sau obligatii legate de impunere, diferita sau mai impovaratoare decit aceea la care sint sau pot fi supuse alte intreprinderi similare ale primului stat.
    5. Termenul impozitare indica, in prezentul articol, impozitele de orice natura sau denumire.
    Art. 24
    Procedura amiabila
    1. Cind un rezident al unui stat contractant apreciaza ca masurile luate de un stat contractant sau de fiecare dintre cele doua state contractante ii atrag sau ii vor atrage o impunere neconforma cu prezenta conventie, el poate, indiferent de caile de atac prevazute de legislatia interna a acestor state, sa supuna cazul sau autoritatii competente a statului al carui rezident este.
    2. Aceasta autoritate competenta se va stradui, daca reclamatia ii pare intemeiata si daca ea insasi nu este in masura sa dea o solutie satisfacatoare, sa rezolve problema pe calea intelegerii amiabile cu autoritatea competenta a celuilalt stat contractant, in vederea evitarii unei impuneri neconforme cu conventia.
    Intelegerea intre parti se va aplica indiferent de termenele de solutionare prevazute de legislatiile interne ale celor doua state.
    3. Autoritatile competente ale statelor contractante se vor stradui, pe calea intelegerii amiabile, sa rezolve dificultatile sau sa inlature dubiile la care poate da loc aplicarea conventiei. Ele pot, de asemenea, sa se puna de acord in vederea evitarii dublei impuneri in cazurile neprevazute de conventie.
    4. Autoritatile competente ale statelor contractante pot comunica direct intre ele in vederea ajungerii la un acord, asa cum se arata la paragrafele precedente. Daca schimburile de vederi pe cale verbala par sa faciliteze acest acord, acestea pot avea loc in cadrul unei comisii compuse din reprezentanti ai autoritatilor competente ale statelor contractante.
    5. Autoritatile competente ale celor doua state contractante se vor consulta reciproc pentru a decide daca schimbarile intervenite in legislatia lor fiscala necesita modificarea conventiei.
    Art. 25
    Schimb de informatii
    1. Autoritatile competente ale statelor contractante vor schimba informatiile de ordin fiscal de care dispun in mod normal si care sint necesare pentru aplicarea dispozitiilor prezentei conventii si cele ale legilor interne ale celor doua state referitoare la impozitele vizate prin conventie, in masura in care impozitarea pe care o prevad este conforma conventiei. Orice informatie astfel obtinuta va fi tinuta secret si nu va putea fi comunicata decit persoanelor sau autoritatilor insarcinate cu stabilirea sau cu incasarea impozitelor vizate de prezenta conventie.
    2. Dispozitiile paragrafului 1 nu pot in nici un caz sa fie interpretate ca impunind unuia dintre statele contractante obligatia:
    a) de a lua masuri administrative care sa deroge de la propria sa legislatie sau de la practica sa administrativa, precum si de la cele ale celuilalt stat contractant;
    b) de a furniza informatii care nu ar putea fi obtinute pe baza propriei sale legislatii ori in cadrul practicii sale administrative normale sau a celor ale celuilalt stat;
    c) de a transmite informatii care ar dezvalui un secret comercial, industrial, profesional sau un procedeu comercial ori informatii a caror comunicare ar fi contrara ordinii publice.
    Art. 26
    Functionari diplomatici si consulari
    1. Dispozitiile prezentei conventii nu afecteaza privilegiile fiscale de care beneficiaza functionarii diplomatici sau consulari, ca si functionarii altor reprezentante oficiale deschise de un stat contractant pe teritoriul celuilalt stat contractant in virtutea fie a regulilor generale ale dreptului international, fie a dispozitiilor din acordurile speciale.
    2. Conventia nu se aplica organizatiilor internationale, organelor si functionarilor lor, nici persoanelor care sint membre ale misiunilor diplomatice sau consulare ale statelor terte, cind se afla pe teritoriul unuia dintre statele contractante si nu sint considerate ca rezidenti intr-unul sau in celalalt stat contractant in materie de impozite pe venit.

    CAP. 6
    Dispozitii finale

    Art. 27
    Intrarea in vigoare
    1. Prezenta conventie va fi aprobata conform dispozitiilor constitutionale in vigoare in fiecare dintre statele contractante. Ea va intra in vigoare in cea de-a 30-a zi de la schimbul instrumentelor de ratificare prin care se atesta ca ambele parti au indeplinit aceste formalitati.
    2. Prezenta conventie se va aplica:
    a) impozitelor datorate la sursa pe veniturile atribuite sau platite cu incepere din ziua intrarii in vigoare;
    b) altor impozite stabilite pe veniturile din perioade impozabile care se sfirsesc incepind cu 1 ianuarie al anului intrarii in vigoare.
    Art. 28
    Denuntarea
    Prezenta conventie va ramine in vigoare pentru o perioada de timp nelimitata. Fiecare stat contractant va putea, pina la 30 iunie al anului calendaristic, cu incepere din cel de-al 5-lea an urmator celui al intrarii in vigoare, sa denunte conventia in scris, pe cale diplomatica.
    In asemenea situatie, prezenta conventie isi inceteaza aplicarea la finele anului calendaristic in care s-a facut notificarea denuntarii.
    Drept care subsemnatii, legal imputerniciti in acest scop de catre guvernele respective, au semnat prezenta conventie.
    Facuta la Bucuresti la data de 11 septembrie 1981, in doua exemplare originale, redactate fiecare in limbile romana, araba si franceza, toate cele trei texte avind aceeasi valabilitate. In caz de divergenta in interpretarea dispozitiilor acestei conventii, textul din limba franceza va prevala.

                       Pentru guvernul
                       Republicii Socialiste Romania,
                       Stefan Andrei

                       Pentru guvernul
                       Regatului Maroc,
                       M'Hammed Boucetta

                                 ACORD
privind dezvoltarea pe termen lung a cooperarii tehnico-economice si a schimburilor comerciale intre guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Republicii Irak

    Republica Socialista Romania si Republica Irak (numite mai departe parti contractante),
    hotarite sa dezvolte in continuare raporturile de prietenie si colaborare intre cele doua tari, in conformitate cu aspiratiile de progres economic si social ale popoarelor roman si irakian,
    incredintate ca potentialul material si uman al Romaniei si Irakului ofera largi posibilitati pentru cresterea schimburilor comerciale si intensificarea cooperarii economice si tehnice,
    constiente ca extinderea colaborarii economice romano-irakiene corespunde intereselor celor doua tari si popoare si constituie o contributie la largirea conlucrarii dintre tarile in curs de dezvoltare, la promovarea unor relatii noi bilaterale, bazate pe egalitate si echitate, pe intrajutorare si avantaj reciproc, la edificarea unei noi ordini economice internationale,
    pornind de la obiectivele programelor de dezvoltare economica pe termen lung a celor doua tari,
    au convenit urmatoarele:

    Art. 1
    1.1. Cele doua parti contractante vor lua masurile necesare de natura sa incurajeze si sa promoveze cooperarea economica si tehnica, precum si schimburile comerciale intre cele doua tari, in conformitate cu prevederile stipulate in acest acord, cu legile si reglementarile in vigoare, cit si cu posibilitatile celor doua tari.
    1.2. Se va acorda o atentie deosebita cooperarii in urmatoarele domenii:
    - comert;
    - industrie;
    - obiective in domeniul petrolului;
    - agricultura, irigatii si lucrari de imbunatatiri funciare;
    - obiective in domeniul electrificarii;
    - constructii de locuinte;
    - transporturi si comunicatii;
    - tehnologie, cooperare tehnica si pregatirea cadrelor;
    - explorari miniere si exploatari de minerale.
    Art. 2
    Comert
    2.1. Cele doua parti contractante vor elabora planuri anuale pentru echilibrarea schimburilor comerciale intre cele doua tari, in functie de posibilitatile fiecareia dintre ele.
    2.2. Partile contractante vor incuraja participarea la tirguri specializate si la orice alte activitati comerciale in fiecare dintre cele doua tari.
    2.3. Cele doua parti contractante vor incuraja dublare volumului schimburilor comerciale pina in 1986 si se vor incheia contracte comerciale pe termen lung, ori de cite ori va fi posibil.
    2.4. Listele de marfuri pentru schimburile comerciale vor fi pregatite si convenite anual, cu ocazia sesiunilor comisiei mixte, intre cele doua tari.
    Art. 3
    Industrie
    Partile contractante vor sprijini dezvoltarea cooperarii intre ele in domeniul proiectarii si constructiilor industriale prin incurajarea activitatii intreprinderilor lor competente in participarea la realizarea de obiective in urmatoarele domenii, in conformitate cu planurile de dezvoltare ale Irakului:
    - industria cimentului;
    - industria de utilaje si echipamente pentru producerea materialelor de
      constructii;
    - retele electrice;
    - electrificari rurale;
    - centrale electrice si statii de transformare;
    - industria alimentara;
    - industria textila si de confectii;
    - cercetari si explorari geologice si miniere.
    Art. 4
    Obiective in industria petrolului si petrochimiei
    Cele doua parti contractante vor examina posibilitatile de intensificare a cooperarii in urmatoarele domenii:
    - rafinarii si blocuri de ulei;
    - construirea de conducte pentru transportul titeiului, gazelor si
      produselor petroliere;
    - construirea de depozite pentru titei si pentru produse petroliere;
    - statii de pompare;
    - lucrari de foraj;
    - livrari de piese de schimb;
    - fabrici pentru piese de schimb si componente pentru industria
      petrolului;
    - orice alte obiective care vor fi convenite de cele doua parti
      contractante.
    Art. 5
    Transporturi si comunicatii
    Cele doua parti contractante au evidentiat ca exista posibilitati de amplificare a cooperarii in domeniul transporturilor si comunicatiilor, in special pentru:
    - construirea de cai ferate;
    - construirea de statii feroviare;
    - infiintarea de ateliere pentru intretinere si reparatii;
    - transport fluvial;
    - constructii de drumuri si poduri.
    Art. 6
    Agricultura si irigatii
    Cele doua parti contractante vor sprijini dezvoltarea cooperarii intre cele doua tari in domeniul agriculturii, irigatiilor si imbunatatirilor funciare, in special pentru realizarea de:
    - ferme specializate pentru cultivarea plantelor industriale si
      medicinale;
    - ferme pentru cresterea animalelor;
    - ferme avicole;
    - elaborarea de studii pentru cresterea si dezvoltarea potentialului
      piscicol;
    - imbunatatiri funciare;
    - construirea de abatoare.
    Art. 7
    Cooperarea tehnologica, stiintifica si tehnica
    1. Partile contractante vor incuraja dezvoltarea cooperarii tehnice si stiintifice in domeniile mentionate mai sus in art. 1 al acestui acord intre organizatiile competente si intreprinderile specializate ale celor doua tari, prin adoptarea urmatoarelor masuri:
    A. Schimbul de informatii, oameni de stiinta si specialisti, convenirea de proiecte comune in domeniul cercetarii stiintifice si dezvoltarii tehnologice, cu un accent deosebit pe noi surse de energie.
    B. Transfer de tehnologie, in special prin urmatoarele mijloace:
    B.1 schimb de informatii si expertize;
    B.2 schimb de proiecte inregistrate si licentiate, date tehnologice, precum si materialele si echipamentele necesare pentru desfasurarea cercetarii stiintifice si tehnologice.
    C. Pregatirea studiilor preliminare si de fezabilitate ale obiectivelor.
    D. Cooperarea in domeniul constructiilor de centre de pregatire a cadrelor si institute tehnologice, in conformitate cu necesitatile partii irakiene.
    E. Pregatirea de cadre irakiene de specialisti in domeniile economic, stiintific si tehnologic, la institutiile romanesti specializate, intreprinderi si universitati, precum si prin trimiterea de experti si consultanti in Republica Irak.
    2. Organizatiile si intreprinderile respective vor conveni conditiile si detaliile cooperarii, in conformitate cu procedurile legale in vigoare in fiecare dintre cele doua tari, sau chiar, atunci cind este necesar, vor incheia acorduri speciale intre cele doua parti contractante sau intre organizatiile desemnate de catre cele doua tari.
    3. In scopul unei bune coordonari si urmaririi acestei activitati, se va crea, in cadrul comisiei mixte, o subcomisie pentru cooperare tehnologica si stiintifica, care va prelua studiul posibilitatilor de promovare a acestei cooperari si va stabili masurile corespunzatoare pentru largirea si diversificarea permanenta a acestei activitati.
    Art. 8
    Platile pentru operatiunile si activitatile economice, cit si in cadrul schimburilor comerciale intre cele doua tari, precum si pentru alte tranzactii, vor fi efectuate in devize liber convertibile ce se vor conveni cu partile contractante, in conformitate cu prevederile contractuale care reglementeaza relatiile economice intre ele si in conformitate cu reglementarile valutare in vigoare in fiecare tara.
    Art. 9
    9.1. Cooperarea intre cele doua tari, in cadrul prezentului acord, se va realiza pe baza contractelor ce vor fi incheiate intre intreprinderile si organizatiile de specialitate.
    9.2. Toate obiectivele care vor fi contractate si tranzactiile comerciale in cadrul acestui acord se vor incheia pe baze competitive.
    Art. 10
    Documentatiile tehnice si livrarile de marfuri in cadrul acestui acord nu vor fi exportate catre o terta tara fara acordul prealabil, in scris, obtinut de la autoritatile competente din tara furnizoare.
    Art. 11
    Comisia mixta care functioneaza intre cele doua tari din anul 1975 va exercita, printre alte atributii, si urmatoarele:
    11.1. Urmarirea si analizarea indeplinirii planului anual de schimburi comerciale si de cooperare economico-tehnica in diferite domenii, asa cum au fost specificate in cadrul acestui acord.
    11.2. Discutarea si gasirea de noi posibilitati in vederea dezvoltarii si diversificarii in continuare a schimburilor comerciale si cooperarii economice si tehnice intre cele doua tari.
    11.3. Examinarea problemelor si dificultatilor care ar putea sa apara in orice domeniu al cooperarii mentionate in art. 1, in vederea gasirii unor solutii corespunzatoare de rezolvare.
    Art. 12
    In cazul unor neintelegeri sau divergente in interpretare intre prevederile Acordului de cooperare economica si tehnica din anul 1975 si cele ale acestui acord, vor prevala prevederile prezentului acord.
    Art. 13
    Acest acord va intra in vigoare la data schimbarii notelor, care confirma aprobarea sau ratificarea lui, in conformitate cu procedurile constitutionale din cele doua tari.
    Art. 14
    14.1. Acest acord este valabil pe o perioada de 5 ani. La expirarea acestei perioade acordul va fi reinnoit automat pentru o noua perioada de 5 ani, daca nici una dintre parti nu comunica celeilalte parti, in scris, cu 6 luni inainte de expirarea perioadei de valabilitate a documentului, intentia de a-l revoca.
    14.2. Orice amendamente ale prevederilor prezentului acord se vor face cu aprobarea guvernelor celor doua tari si in conformitate cu procedurile lor constitutionale. Aceste amendamente vor fi in conformitate cu procedurile mentionate in art. 13 al acestui acord.
    Redactat si semnat la Bagdad la 17 iunie 1982, in doua originale, fiecare in limbile romana, araba si engleza, toate avind aceeasi valabilitate, iar in cazul diferentelor de interpretare intre textul roman si arab, textul englez va fi de referinta.

                     Presedintele
                     Republicii Socialiste Romania
                     NICOLAE CEAUSESCU

                     Presedintele
                     Republicii Irak
                     SADDAM HUSSEIN

    REPUBLICA ELENA
    MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE
    Directia B 2
    B 2 DF. 2244.261/31/AS 184

                              NOTA VERBALA

    Ministerul Afacerilor Externe prezinta complimentele sale Ambasadei Republicii Socialiste Romania si, referindu-se la Acordul pe termen lung de colaborare economica si cooperare industriala si tehnica dintre Republica Elena si Republica Socialista Romania, care a fost semnat la Atena la 29 martie 1976, are onoarea sa propuna urmatoarele modificari la acest acord:
    I. Articolul 2 trebuie sa fie modificat dupa cum urmeaza:
    "Cele doua parti aplica in relatiile lor reciproce, conform legilor si reglementarilor in vigoare in tarile lor, tratamentul natiunii celei mai favorizate in domeniul colaborarii economice si cooperarii industriale si tehnice."
    II. Articolul 3 trebuie sa fie modificat dupa cum urmeaza:
    "Tinind cont de interesul lor de a dezvolta cooperarea industriala si tehnica intre intreprinderile, organizatiile si institutiile specializate din cele doua tari, cele doua parti vor incuraja realizarea de proiecte de cooperare sau cele ce rezulta din acestea si vor facilita deschiderea posibilitatilor intre cele doua parti, pentru a dezvolta productia in cooperare."
    III. Articolul 9 al acordului trebuie sa fie suprimat.
    Daca prevederile de mai sus sint acceptate de catre guvernul Republicii Socialiste Romania, Ministerul Afacerilor Externe propune ca prezenta nota si raspunsul afirmativ al ambasadei sa fie considerate ca un acord in materie intre cele doua guverne.
    Acest acord va face parte integranta din Acordul pe termen lung din 29 martie 1976 si va intra in vigoare la data ultimei notificari prin care se confirma indeplinirea procedurilor prevazute in legislatia partii respective privind intrarea in vigoare a acordurilor internationale.
    Ministerul Afacerilor Externe foloseste aceasta ocazie pentru a reinnoi Ambasadei Republicii Socialiste Romania asigurarea inaltei sale consideratiuni.
    Atena, 15 aprilie 1982.

                AMBASADEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

    AMBASADA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA LA ATENA
    Nr. 370

                         NOTA VERBALA

    Ambasada Republicii Socialiste Romania prezinta complimentele sale Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Elene si are onoarea de a confirma primirea Notei sale verbale Nr. B2 DF. 2244.261/31/AS 184 din 15 aprilie 1982 referitoare la propunerile guvernului Republicii Elene privind modificarea prevederilor Acordului pe termen lung de colaborare economica si cooperare industriala si tehnica dintre Republica Socialista Romania si Republica Elena, semnat la Atena la 29 martie 1976, nota verbala care are continutul urmator:
    "Ministerul Afacerilor Externe prezinta complimentele sale Ambasadei Republicii Socialiste Romania si, referindu-se la Acordul pe termen lung de colaborare economica si de cooperare industriala si tehnica dintre Republica Elena si Republica Socialista Romania, care a fost semnat la Atena la 29 martie 1976, are onoarea sa propuna urmatoarele modificari la acest acord:
    I. Articolul 2 trebuie sa fie modificat dupa cum urmeaza:
    "Cele doua parti aplica in relatiile lor reciproce, conform legilor si reglementarilor in vigoare in tarile lor, tratamentul natiunii celei mai favorizate in domeniul colaborarii economice si cooperarii industriale si tehnice."
    II. Articolul 3 trebuie sa fie modificat dupa cum urmeaza:
    "Tinind cont de interesul lor de a dezvolta cooperarea industriala si tehnica intre intreprinderile, organizatiile si institutiile specializate din cele doua tari, cele doua parti vor incuraja realizarea de proiecte de cooperare sau cele ce rezulta din acestea si vor facilita deschiderea posibilitatilor intre cele doua parti, pentru a dezvolta productia in cooperare."
    III. Articolul 9 al acordului trebuie sa fie suprimat.
    Daca prevederile de mai sus sint acceptate de catre guvernul Republicii Socialiste Romania, Ministerul Afacerilor Externe propune ca prezenta nota si raspunsul afirmativ al ambasadei sa fie considerate ca un acord in materie intre cele doua guverne.
    Acest acord va face parte integranta din Acordul pe termen lung din 29 martie 1976 si va intra in vigoare la data ultimei notificari prin care se confirma indeplinirea procedurilor prevazute in legislatia partii respective privind intrarea in vigoare a acordurilor internationale.
    Ministerul Afacerilor Externe foloseste aceasta ocazie pentru a reinnoi Ambasadei Republicii Socialiste Romania asigurarea inaltei sale consideratiuni."
    Ambasada Republicii Socialiste Romania are onoarea de a aduce la cunostinta Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Elene ca propunerile mentionate mai sus sint acceptabile guvernului roman si, in consecinta, el este de acord ca Nota verbala nr. B2 DF. 2244.261/31/AS 184 a ministerului sa constituie, impreuna cu prezenta nota, acordul intre cele doua guverne privind modificarea Acordului pe termen lung de colaborare economica si cooperare industriala si tehnica dintre Republica Socialista Romania si Republica Elena, din 29 martie 1976.
    Ambasada Republicii Socialiste Romania foloseste aceasta ocazie pentru a reinnoi Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Elene asigurarea inaltei sale consideratiuni.
    Atena, 15 iunie 1982.

                    MINISTERULUI AFACERILOR EXTERNE
                          AL REPUBLICII ELENE