DECRET   Nr. 1176 din 28 decembrie 1968

pentru ratificarea Aranjamentului de la Madrid privind inregistrarea internationala a marcilor, in forma revizuita la Stockholm la 14 iulie 1967

ACT EMIS DE: CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

ACT PUBLICAT IN: BULETINUL OFICIAL  NR. 1 din  6 ianuarie 1969

                               EXPUNERE DE MOTIVE

    Aranjamentul de la Madrid privind inregistrarea internationala a marcilor de fabrica si de comert a fost incheiat in anul 1891 si a fost revizuit cu prilejul conferintelor diplomatice care au avut loc in 1900 la Bruxelles, in 1911 la Washington, in 1925 la Haga, in 1934 la Londra, in 1957 la Nisa, iar ultima oara la Stockholm, in 1967.
    In prezent douazeci si doua dintre statele membre ale Uniunii de la Paris pentru protectia proprietatii industriale sint parti si la Aranjamentul de la Madrid. Romania a aderat la Aranjamentul de la Madrid la data de 26 octombrie 1920. Participarea Republicii Socialiste Romania la Uniunea instituita prin Aranjamentul de la Madrid este asigurata din punct de vedere al cadrului legislativ intern, care a fost realizat recent prin aparitia Legii nr. 28/1967 privind marcile de fabrica, de comert si de serviciu si a Hotaririi Consiliului de Ministri nr. 77/1968 emise in aplicarea acestei legi.
    Textul Aranjamentului de la Madrid, revizuit la Nisa in 1957 si la care Republica Socialista Romania a aderat prin Decretul nr. 546/1958 (publicat in Buletinul Oficial nr. 11 din 31 martie 1959), a fost revizuit de Conferinta diplomatica de la Stockholm (1967) in legatura cu instituirea Organizatiei Mondiale a Proprietatii Intelectuale (OMPI), care a fost creata si in scopul de a moderniza structura administrativa a uniunilor instituite la sfirsitul secolului trecut in domeniul proprietatii industriale si al proprietatii literare si artistice.
    Modificarile pe care le-a adus Conferinta diplomatica de la Stockholm textului Aranjamentului de la Madrid sint deci numai de ordin administrativ, ele fiind insa de o deosebita importanta prin aceea ca asigura autonomia financiara a Uniunii de la Madrid si dreptul statelor membre de a hotari si a controla activitatea uniunii, care nu mai este supusa, ca in prezent, supravegherii guvernului Elvetiei, ci supravegherii organului nou creat: Adunarea Uniunii de la Madrid, organ format din reprezentantii tuturor statelor membre.
    Principalele atributii ale adunarii sint: aprobarea bugetului, stabilirea taxelor pentru inregistrarea internationala a marcilor, precum si supravegherea administratiei si gestiunii uniunii, care sint incredintate Biroului international creat prin Conventia pentru instituirea Organizatiei Mondiale a Proprietatii Intelectuale, in calitatea lui de organ administrativ comun.
    Avindu-se in vedere cele expuse si tinind seama ca delegatia romana la Conferinta diplomatica de la Stockholm a semnat textul revizuit al Aranjamentului de la Madrid privind inregistrarea internationala a marcilor de fabrica si de comert, se considera indicata ratificarea acestuia.
    Totodata, prin alaturatul decret de ratificare se dispune ca la depunerea instrumentului de ratificare sa fie facuta o declaratie in sensul ca mentinerea starii de dependenta a unor teritorii, la care se refera articolul 14 al aranjamentului, nu este in concordanta cu Declaratia asupra acordarii independentei tarilor si popoarelor coloniale, adoptata de Adunarea generala a Organizatiei Natiunilor Unite la 14 decembrie 1960 cu Rezolutia nr. 1514 (XV), prin care se proclama necesitatea de a se pune in mod rapid si neconditionat capat colonialismului sub toate formele si toate manifestarile sale.

    Consiliul de Stat al Republicii Socialiste Romania decreteaza:

    Art. 1
    Se ratifica Aranjamentul de la Madrid privind inregistrarea internationala a marcilor, in forma revizuita la Stockholm la 14 iulie 1967.
    Art. 2
    La depunerea instrumentului de ratificare de catre Republica Socialista Romania a aranjamentului mentionat la articolul 1 se va face o declaratie cu urmatorul continut:
    "Consiliul de Stat al Republicii Socialiste Romania considera ca mentinerea starii de dependenta a unor teritorii, la care se refera reglementarea din articolul 14 alineatul 7 din Aranjamentul de la Madrid privind inregistrarea internationala a marcilor, nu este in concordanta cu Declaratia asupra acordarii independentei tarilor si popoarelor coloniale, adoptata de Adunarea generala a Organizatiei Natiunilor Unite la 14 decembrie 1960 cu Rezolutia nr. 1514 (XV), prin care se proclama necesitatea de a se pune in mod rapid si neconditionat capat colonialismului sub toate formele si in toate manifestarile sale".

                      Presedintele Consiliului de Stat,
                             NICOLAE CEAUSESCU

                               ARANJAMENTUL
de la Madrid privind inregistrarea internationala a marcilor din 14 aprilie 1891,*)

    revizuit la Bruxelles la 14 decembrie 1900, la Washington la 2 iunie 1911, la Haga la 6 noiembrie 1925, la Londra la 2 iunie 1934, la Nisa la 15 iunie 1957 si la Stockholm la 14 iulie 1967

    *) Traducere.

    Art. 1
    1) Tarile carora li se aplica prezentul aranjament sint constituite in uniune speciala pentru inregistrarea internationala a marcilor.
    2) Cetatenii fiecarei tari contractante vor putea sa-si asigure protectia marcilor lor care se aplica produselor si serviciilor si care sint inregistrate in tara de origine, in toate celelalte tari parti la prezentul aranjament, efectuind depozitul acestor marci la Biroul international al proprietatii intelectuale (denumit in cele ce urmeaza "biroul international"), prevazut de Conventia care instituie Organizatia Mondiala a Proprietatii Intelectuale (denumita in cele ce urmeaza "organizatia"), prin intermediul administratiei tarii de origine respective.
    3) Va fi considerata ca tara de origine, tara uniunii speciale in care depunatorul are o intreprindere industriala sau comerciala reala si serioasa; daca el nu are o astfel de intreprindere intr-o tara a uniunii speciale, tara uniunii speciale unde el isi are domiciliul; daca el nu are domiciliul in uniunea speciala, tara cetateniei sale, daca el este cetatean al unei tari a uniunii speciale.
    Art. 2
    Sint asimilati cetatenilor tarilor contractante cetatenii tarilor care nu au aderat la prezentul aranjament, care indeplinesc, pe teritoriul uniunii speciale constituita prin acest aranjament, conditiile stabilite prin articolul 3 al Conventiei de la Paris pentru protectia proprietatii industriale.
    Art. 3
    1) Orice cerere de inregistrare internationala va trebui prezentata pe formularul prescris de regulamentul de aplicare; administratia tarii de origine a marcii va certifica ca indicatiile care figureaza in cerere corespund celor din registrul national si va mentiona datele si numerele de inregistrare ale depozitului si inregistrarii marcii in tara de origine, precum si data cererii de inregistrare internationala.
    2) Depunatorul va trebui sa indice produsele sau serviciile pentru care este revendicata protectia marcii, precum si, daca este posibil, clasa sau clasele corespunzatoare, dupa sistemul de clasificare stabilit prin Aranjamentul de la Nisa privind clasificarea internationala a produselor si serviciilor in scopul inregistrarii marcilor. Daca depunatorul nu da aceasta indicatie, biroul international va incadra produsele sau serviciile in clasele corespunzatoare ale clasificarii mentionate. Incadrarea in clase indicata de depunator va fi supusa controlului biroului international, care il va exercita in legatura cu administratia nationala. In caz de dezacord intre administratia nationala si biroul international, avizul acestuia va fi hotaritor.
    3) Daca depunatorul revendica culoarea cu titlu de element distinctiv al marcii sale, el va trebui:
    1. sa declare aceasta si sa insoteasca depozitul sau cu o mentiune care sa indice culoarea sau combinatia de culori revendicata;
    2. sa adauge la cererea sa un numar de exemplare in culori ale marcii respective, care vor fi anexate la notificarile facute de biroul international. Numarul acestor exemplare va fi fixat prin regulamentul de aplicare.
    4) Biroul international va inregistra imediat marcile depuse in conformitate cu articolul 1. Inregistrarea va purta data cererii de inregistrare internationala depusa in tara de origine, cu conditia ca cererea sa fie primita de biroul international in termenul de 2 luni socotit de la aceasta data. Daca cererea nu a fost primita in acest termen, biroul international o va inscrie la data la care a primit-o. Biroul international va notifica fara intirziere aceasta inregistrare administratiilor interesate. Marcile inregistrate vor fi publicate intr-o publicatie periodica editata de biroul international, pe baza indicatiilor cuprinse in cererea de inregistrare. In ceea ce priveste marcile care contin un element figurativ sau o grafica speciala, regulamentul de aplicare va stabili daca depunatorul este obligat sa prezinte un cliseu.
    5) In vederea publicitatii ce se va face in tarile contractante marcilor inregistrate, fiecare administratie va primi de la biroul international un numar de exemplare gratuite si un numar de exemplare cu pret redus ale publicatiei sus-mentionate, proportional cu numarul de unitati indicate la articolul 16.4 a) al Conventiei de la Paris pentru protectia proprietatii industriale, in conditiile stabilite de regulamentul de aplicare. Aceasta publicitate va fi considerata in toate tarile contractante ca deplin multumitoare si nu se va putea pretinde de la depunator nici un fel de alta publicitate.
    Art. 3 BIS
    1) Fiecare tara contractanta poate, oricind, sa notifice in scris directorului general al organizatiei, (denumit in cele ce urmeaza "directorul general"), ca protectia care rezulta din inregistrarea internationala nu se va extinde la acea tara decit in cazul cind titularul marcii o va cere in mod expres.
    2) Aceasta notificare nu va produce efect decit dupa 6 luni de la data comunicarii ei, de catre directorul general, celorlalte tari contractante.
    Art. 3 TER
    1) Cererea de extindere a protectiei care rezulta din inregistrarea internationala, la o tara care a facut uz de facultatea acordata de articolul 3 bis, va trebui sa faca obiectul unei mentiuni speciale in cererea prevazuta la articolul 3 alineatul 1.
    2) Cererea de extindere teritoriala formulata ulterior inregistrarii internationale va trebui sa fie prezentata, prin administratia tarii de origine, pe un formular prescris de regulamentul de aplicare. Ea va fi inregistrata imediat de biroul international, care o va notifica fara nici o intirziere administratiei sau administratiilor interesate. Ea va fi publicata in publicatia periodica editata de biroul international. Aceasta extindere teritoriala va produce efecte cu incepere de la data la care ea a fost inscrisa in registrul international; valabilitatea ei va inceta odata cu expirarea inregistrarii internationale la care ea se refera.
    Art. 4
    1) Cu incepere de la inregistrarea astfel facuta la biroul international in conformitate cu dispozitiile articolelor 3 si 3 ter, protectia marcii in fiecare dintre tarile contractante interesate va fi aceeasi ca in cazul cind marca ar fi depusa direct in tara respectiva. Incadrarea in clase a produselor sau serviciilor, prevazuta la articolul 3, nu leaga tarile contractante in ceea ce priveste aprecierea sferei de protectie a marcii.
    2) Orice marca care a facut obiectul unei inregistrari internationale va beneficia de dreptul de prioritate stabilit de articolul 4 al Conventiei de la Paris pentru protectia proprietatii industriale, fara a fi necesara indeplinirea formalitatilor prevazute la litera D a acestui articol.
    Art. 4 BIS
    1) Atunci cind o marca care a fost depusa intr-una sau mai multe dintre tarile contractante a fost inregistrata ulterior de biroul international pe numele aceluiasi titular sau al succesorului sau in drepturi, inregistrarea internationala va fi considerata ca substituita inregistrarilor nationale anterioare, fara a fi prejudiciate drepturile cistigate in baza acestora.
    2) La cererea celor interesati, administratia nationala trebuie sa ia nota de inregistrarea internationala in registrele sale.
    Art. 5
    1) In tarile in care legislatia le da acest drept, administratiile carora le va fi notificata de catre biroul international inregistrarea unei marci sau cererea de extindere a protectiei in conformitate cu articolul 3 ter, vor avea facultatea sa declare ca pe teritoriul lor nu se poate acorda protectie acestei marci. Un astfel de refuz nu va putea fi opus decit in conditiile care ar fi aplicate, in virtutea Conventiei de la Paris pentru protectia proprietatii industriale, unei marci depuse pentru inregistrare nationala. Totusi, protectia nu va putea fi refuzata, nici chiar partial, pentru singurul motiv ca legislatia nationala nu ingaduie inregistrarea decit intr-un numar limitat de clase, sau pentru un numar limitat de produse sau de servicii.
    2) Administratiile care vor dori sa exercite aceasta facultate vor trebui sa notifice biroului international refuzul lor, indicind toate motivele, in termenul prevazut de legislatia lor nationala si, cel mai tirziu, inainte de expirarea unui an socotit de la data inregistrarii internationale a marcii sau a cererii de extindere a protectiei formulate in conformitate cu articolul 3 ter.
    3) Biroul international va transmite fara intirziere administratiei tarii de origine si titularului marcii sau mandatarului lui, daca acesta a fost indicat biroului de catre administratia respectiva, unul din exemplarele declaratiei de refuz astfel notificata. Cel interesat va avea aceleasi cai de recurs ca si cind marca ar fi fost depusa de el direct in tara in care protectia este refuzata.
    4) Motivele de refuz al marcii vor trebui sa fie comunicate de biroul international celor interesati, la cererea lor.
    5) Administratiile care, in termenul sus-indicat de maximum un an, nu vor fi comunicat biroului international nici o hotarire de refuz provizoriu sau definitiv cu privire la inregistrarea unei marci sau la o cerere de extindere a protectiei, vor pierde, in ceea ce priveste marca in cauza, beneficiul facultatii prevazute la alineatul 1 al prezentului articol.
    6) Invalidarea unei marci internationale nu va putea fi pronuntata de autoritatile competente fara a fi dat posibilitatea titularului marcii sa-si valorifice drepturile in timp util. Invalidarea va fi notificata biroului international.
    Art. 5 BIS
    Piesele justificative privind legitimitatea folosirii unor anumite elemente in compunerea marcii, cum sint steme, blazoane, portrete, distinctii onorifice, titluri, nume comerciale sau nume de persoane altele decit cel al depunatorului sau alte inscriptii asemanatoare care ar putea fi reclamate de administratiile tarilor contractante, vor fi scutite de orice legalizare, precum si de orice forma de certificare alta decit aceea a administratiei tarii de origine.
    Art. 5 TER
    1) Biroul international va elibera oricarei persoane care o va cere, in schimbul unei taxe stabilite prin regulamentul de aplicare, o copie a mentiunilor inscrise in registru cu privire la o anumita marca.
    2) Biroul international va putea, de asemenea, in schimbul unei remuneratii, sa preia efectuarea de cercetari de anterioritate pe baza marcilor internationale.
    3) Extrasele din registrul international cerute pentru a fi produse intr-una dintre tarile contractante vor fi scutite de orice legalizare.
    Art. 6
    1) Inregistrarea unei marci la biroul international se face pentru o perioada de 20 ani, cu posibilitatea de reinnoire in conditiile stabilite la articolul 7.
    2) La expirarea unui termen de 5 ani de la data inregistrarii internationale, aceasta devine independenta de marca nationala inregistrata in prealabil in tara de origine, sub rezerva dispozitiilor care urmeaza.
    3) Protectia rezultind din inregistrarea internationala, care a facut sau nu obiectul unei transmiteri, nu va mai putea fi invocata in total sau in parte atunci cind, inauntrul celor 5 ani de la data inregistrarii internationale, marca nationala inregistrata in prealabil in tara de origine in conformitate cu articolul 1 nu va mai beneficia in total sau in parte de protectia legala in aceasta tara. Aceasta se va intimpla si atunci cind aceasta protectie legala va fi incetat ulterior ca urmare a unei actiuni introduse inainte de expirarea termenului de 5 ani.
    4) In caz de radiere voita sau din oficiu, administratia tarii de origine va cere radierea marcii la biroul international, care va proceda la efectuarea acestei operatii. In caz de actiune judiciara, administratia sus-mentionata va comunica biroului international, din oficiu sau la cererea solicitantului, copia de pe actul de o introducere a actiunii judiciare sau de pe oricare alt document care justifica introducerea actiunii, precum si de pe hotarirea ramasa definitiva; biroul va face mentiune despre aceasta in registrul international.
    Art. 7
    1) Inregistrarea va putea fi mereu reinnoita pentru o perioada de 20 ani, socotita de la expirarea perioadei precedente, prin simpla depunere a taxei de inregistrare de baza si, daca este cazul, a taxelor de inregistrare suplimentare si a complementelor de taxa de inregistrare prevazute de articolul 8 alineatul 2.
    2) Reinnoirea nu va putea aduce nici o modificare inregistrarii precedente in ultima sa forma.
    3) Prima reinnoire efectuata in conformitate cu dispozitiile Actului de la Nisa din 15 iunie 1957 sau ale prezentului act va trebui sa contina indicatia claselor clasificarii internationale la care se refera inregistrarea.
    4) Cu 6 luni inainte de expirarea termenului de protectie, biroul international va reaminti titularului marcii si mandatarului lui, printr-un aviz oficios, data exacta a acestei expirari.
    5) In schimbul depunerii unei suprataxe stabilite prin regulamentul de aplicare, se va acorda un termen de gratie de 6 luni pentru reinnoirea inregistrarii internationale.
    Art. 8
    1) Administratia tarii de origine va avea facultatea sa stabileasca dupa dorinta sa si sa perceapa in avantajul sau o taxa nationala, pe care ea o va pretinde de la titularul marcii a carei inregistrare internationala sau reinnoire este ceruta.
    2) Inregistrarea unei marci la biroul international va fi supusa achitarii prealabile a unei taxe de inregistrare internationala, care va cuprinde:
    a) o taxa de inregistrare de baza;
    b) o taxa de inregistrare suplimentara pentru orice clasa a clasificarii internationale in plus de a treia, in care vor fi incadrate produsele si serviciile la care se aplica marca;
    c) un complement de taxa de inregistrare pentru orice cerere de extindere a protectiei in conformitate cu articolul 3 ter.
    3) Totusi, taxa de inregistrare suplimentara specificata la alineatul 2 litera b va putea fi achitata intr-un termen care va fi stabilit de regulamentul de aplicare, daca numarul claselor de produse sau de servicii a fost fixat sau contestat de biroul international, si aceasta fara a se aduce vreun prejudiciu datei de inregistrare. Daca, la expirarea termenului mentionat, taxa de inregistrare suplimentara nu a fost achitata, sau daca lista produselor sau serviciilor nu a fost redusa de depunator in masura necesara, cererea de inregistrare internationala va fi considerata abandonata.
    4) Totalul anual al diferitelor incasari realizate de inregistrarea internationala, cu exceptia celor prevazute la literele b si c ale alineatului 2, va fi repartizat in parti egale intre tarile parti la prezentul act prin grija biroului international, dupa ce vor fi scazute cheltuielile si obligatiile financiare cerute de aplicarea actului respectiv. Daca, in momentul intrarii in vigoare a prezentului act, o tara nu l-a ratificat inca sau nu a aderat inca la el, ea va avea dreptul, pina la data la care va produce efect ratificarea sau aderarea sa, la o parte din excedentul de incasari calculat in baza actului anterior care i se aplica.
    5) Sumele care provin din taxele de inregistrare suplimentare mentionate la alineatul 2 litera b vor fi repartizate la expirarea fiecarui an intre tarile parti la prezentul act sau la Actul de la Nisa din 15 iunie 1957, proportional cu numarul marcilor pentru care a fost ceruta protectia in fiecare dintre aceste tari in cursul anului expirat, acest numar fiind afectat, in ceea ce priveste tarile cu examinare prealabila, de un coeficient care va fi stabilit prin regulamentul de aplicare. Daca, in momentul intrarii in vigoare a prezentului act, o tara nu l-a ratificat inca sau nu a aderat inca la el, ea va avea dreptul, pina la data la care va produce efect ratificarea sau aderarea sa, la o parte din sumele calculate in baza Actului de la Nisa.
    6) Sumele care provin din complementele de taxe de inregistrare mentionate la alineatul 2 litera c vor fi repartizate dupa regulile de la alineatul 5 intre tarile care au facut uz de facultatea prevazuta la articolul 3 bis. Daca, in momentul intrarii in vigoare a prezentului act, o tara nu l-a ratificat inca sau nu a aderat inca la el, ea va avea dreptul pina la data la care va produce efect ratificarea sau aderarea sa, la o parte din sumele calculate in baza Actului de la Nisa.
    Art. 8 BIS
    Titularul inregistrarii internationale poate, oricind, sa renunte la protectie in una sau in mai multe dintre tarile contractante, printr-o declaratie remisa administratiei tarii sale, pentru a fi comunicata biroului international, care o va notifica tarilor la care se refera aceasta renuntare. Aceasta declaratie nu este supusa nici unei taxe.
    Art. 9
    1) Administratia tarii titularului va notifica de asemenea biroului international anularile, radierile, renuntarile, transmiterile si alte schimbari aduse inscrierii marcii in registrul national, daca aceste schimbari modifica si inregistrarea internationala.
    2) Biroul va inscrie aceste schimbari in registrul international, le va notifica la rindul sau administratiilor tarilor contractante si le va publica in publicatia sa.
    3) Se va proceda la fel in cazul cind titularul inregistrarii internationale va cere sa fie redusa lista produselor sau serviciilor la care se aplica inregistrarea.
    4) Aceste operatii pot fi supuse unei taxe, care va fi fixata prin regulamentul de aplicare.
    5) Adaugarea ulterioara pe lista a unui nou produs sau serviciu nu poate fi obtinuta decit printr-un nou depozit efectuat in conformitate cu dispozitiile articolului 3.
    6) Substituirea unui produs sau serviciu altuia este asimilata adaugarii.
    Art. 9 BIS
    1) Atunci cind o marca inscrisa in registrul international va fi transmisa unei persoane stabilite intr-o tara contractanta, alta decit tara titularului inregistrarii internationale, transmiterea va fi notificata biroului international de administratia tarii cedentului. Biroul international va inregistra transmiterea, o va notifica celorlalte administratii si o va publica in publicatia sa. Daca transmiterea a fost efectuata inainte de expirarea termenului de 5 ani socotit de la data inregistrarii internationale, biroul international va cere consimtamintul administratiei tarii noului titular si va publica, daca este posibil, data si numarul de inregistrare a marcii in tara noului titular.
    2) In nici un caz nu va fi inregistrata transmiterea unei marci inscrise in registrul international atunci cind transmiterea este facuta in favoarea unei persoane care nu are dreptul sa depuna o marca internationala.
    3) Atunci cind o transmitere nu a putut fi inscrisa in registrul international, fie ca urmare a refuzului tarii noului titular de a-si da consimtamintul, fie pentru ca a fost facuta in favoarea unei persoane care nu are dreptul sa ceara o inregistrare internationala, administratia tarii fostului titular va avea dreptul sa ceara biroului international sa radieze marca din registrul lui.
    Art. 9 TER
    1) Daca cesiunea unei marci internationale pentru numai o parte din produsele sau serviciile inregistrate este notificata biroului international, acesta o va inscrie in registrul sau. Fiecare dintre tarile contractante va avea facultatea sa nu admita validitatea acestei cesiuni, daca produsele sau serviciile cuprinse in partea astfel cedata sint similare cu cele pentru care marca ramine inregistrata in favoarea cedentului.
    2) Biroul international va inscrie, de asemenea, o cesiune a marcii internationale pentru numai una sau unele dintre tarile contractante.
    3) Daca, in cazurile precedente, intervine o schimbare a tarii titularului, administratia de care apartine noul titular va trebui, daca marca internationala a fost transmisa inainte de expirarea termenului de 5 ani socotit de la data inregistrarii, sa dea consimtamintul cerut de dispozitiile articolului 9 bis.
    4) Dispozitiile alineatelor precedente nu sint aplicabile decit sub rezerva aplicarii articolului 6 quater al Conventiei de la Paris pentru protectia proprietatii industriale.
    Art. 9 QUATER
    1) Daca mai multe tari ale uniunii speciale convin sa realizeze unificarea legilor lor nationale in materie de marci, ele vor putea sa notifice directorului general:
    a) ca o administratie comuna se va substitui administratiei nationale a fiecareia dintre ele, si
    b) ca ansamblul teritoriilor tarilor respective va trebui sa fie considerat ca o singura tara, pentru aplicarea totalitatii sau unei parti a dispozitiilor care preceda prezentul articol.
    2) Aceasta notificare nu va produce efect decit dupa 6 luni de la data la care ea va fi comunicata de directorul general celorlalte tari contractante.
    Art. 10
    1) a) Uniunea speciala are o adunare constituita din tarile care au ratificat prezentul act sau care au aderat la el.
    b) Guvernul fiecarei tari este reprezentat de un delegat, care poate fi asistat de supleanti, de consilieri si de experti.
    c) Cheltuielile fiecarei delegatii sint suportate de guvernul care a desemnat-o, cu exceptia cheltuielilor de deplasare si a indemnizatiilor de intretinere socotite pentru un delegat de fiecare tara membra, care sint in sarcina uniunii speciale.
    2) a) Adunarea:
    i) se ocupa de toate problemele care se refera la mentinerea si la dezvoltarea uniunii speciale si la aplicarea prezentului aranjament;
    ii) da directive biroului international cu privire la pregatirea conferintelor de revizuire, acordind cuvenita consideratie observatiilor tarilor uniunii speciale care nu au ratificat prezentul act sau care nu au aderat la el;
    iii) modifica regulamentul de aplicare si stabileste cuantumul taxelor de inregistrare mentionate la articolul 8.2 si a celorlalte taxe privind inregistrarea internationala;
    iv) examineaza si aproba rapoartele directorului general care se refera la uniunea speciala si da acestuia toate directivele utile in problemele care sint de competenta uniunii speciale;
    v) stabileste programul, adopta bugetul trienal al uniunii speciale si aproba bilantul ei;
    vi) adopta regulamentul financiar al uniunii speciale;
    vii) creeaza comitetele de experti si grupurile de lucru pe care ea le considera utile pentru realizarea obiectivelor uniunii speciale;
    viii) hotaraste care sint tarile nemembre ale uniunii speciale si care sint organizatiile interguvernamentale si internationale neguvernamentale care pot fi admise la intrunirile sale in calitate de observatori;
    ix) adopta modificarile articolelor 10 pina la 13;
    x) intreprinde orice alta actiune potrivita pentru realizarea obiectivelor uniunii speciale;
    xi) indeplineste orice alte sarcini pe care le implica prezentul aranjament.
    b) Asupra problemelor care intereseaza de asemenea si alte uniuni administrate de organizatie, adunarea statueaza avind cunostinta de avizul comitetului de coordonare al organizatiei.
    3) a) Fiecare tara membra a adunarii dispune de un vot.
    b) Jumatate din tarile membre ale adunarii constituie cvorumul.
    c) Cu toate dispozitiile subalineatului b), daca, in timpul unei sesiuni, numarul tarilor reprezentate este mai mic de jumatate, dar este egal sau mai mare de o treime din numarul tarilor membre ale adunarii, aceasta poate sa ia hotariri; totusi, hotaririle adunarii, cu exceptia celor care se refera la procedura sa, nu devin executorii decit atunci cind sint indeplinite conditiile care urmeaza. Biroul international comunica aceste hotariri tarilor membre ale adunarii care nu au fost reprezentate, invitindu-le ca, in termen de 3 luni de la data comunicarii, ele sa exprime in scris votul sau abtinerea lor. Daca, la expirarea acestui termen, numarul de tari care si-au exprimat astfel votul sau abtinerea este cel putin egal cu numarul de tari care a lipsit pentru a se atinge cvorumul in timpul sesiunii, hotaririle respective devin executorii, cu conditia ca, totodata, sa fie intrunita majoritatea necesara.
    d) Sub rezerva dispozitiilor articolului 13.2, hotaririle adunarii se iau cu o majoritate de doua treimi din voturile exprimate.
    e) Abtinerea nu este considerata ca vot.
    f) Un delegat nu poate sa reprezinte decit o singura tara si nu poate sa voteze decit in numele acesteia.
    g) Tarile uniunii speciale care nu sint membre ale adunarii sint admise la intrunirile ei in calitate de observatori.
    4) a) Adunarea se intruneste o data la fiecare 3 ani in sesiune ordinara in baza convocarii directorului general si, in afara unor cazuri exceptionale, in cursul aceleiasi perioade si in acelasi loc cu adunarea generala a organizatiei.
    b) Adunarea se intruneste in sesiune extraordinara in baza convocarii facute de directorul general, la cererea unui sfert din tarile membre ale adunarii.
    c) Ordinea de zi a fiecarei sesiuni este pregatita de directorul general.
    5) Adunarea adopta regulamentul sau interior.
    Art. 11
    1) a) Sarcinile referitoare la inregistrarea internationala, precum si celelalte sarcini administrative care revin uniunii speciale, sint asigurate de biroul international.
    b) Biroul international pregateste in special intrunirile si asigura secretariatul adunarii si al comitetelor de experti si grupuri de lucru pe care aceasta poate sa le creeze.
    c) Directorul general este cel mai inalt functionar al uniunii speciale, pe care o reprezinta.
    2) Directorul general si oricare dintre membrii personalului desemnat de el participa, fara drept de vot, la toate intrunirile adunarii si ale oricarui comitet de experti sau grup de lucru pe care aceasta poate sa le creeze. Directorul general sau un membru al personalului desemnat de el este din oficiu secretarul acestor organe.
    3) a) Biroul international pregateste, in baza directivelor adunarii, conferintele de revizuire a dispozitiilor aranjamentului, altele decit cele prevazute de articolele 10 pina la 13.
    b) Biroul international poate sa consulte organizatii interguvernamentale si internationale neguvernamentale pentru pregatirea conferintelor de revizuire.
    c) Directorul general si persoanele desemnate de el participa la discutii in aceste conferinte, fara drept de vot.
    4) Biroul international executa orice alte sarcini care ii sint atribuite.
    Art. 12
    1) a) Uniunea speciala are un buget.
    b) Bugetul uniunii speciale cuprinde incasarile si cheltuielile proprii ale uniunii speciale, contributia acesteia la bugetul cheltuielilor comune ale uniunilor, precum si, daca este cazul, suma pusa la dispozitia bugetului conferintei organizatiei.
    c) Sint considerate ca fiind cheltuieli comune ale uniunilor, cheltuielile care nu sint atribuite exclusiv uniunii speciale, ci de asemenea unei alte sau unor alte uniuni administrate de organizatie. Partea uniunii speciale la aceste cheltuieli comune este proportionala cu interesul pe care il prezinta pentru ea aceste cheltuieli.
    2) Bugetul uniunii speciale este stabilit tinind seama de cerintele de coordonare cu bugetele celorlalte uniuni administrate de organizatie.
    3) Mijloacele de finantare a bugetului uniunii speciale sint urmatoarele:
    i) taxele de inregistrare si alte taxe privind inregistrarea internationala, precum si taxele si alte sume datorate pentru serviciile pe care le presteaza biroul international in numele uniunii speciale:
    ii) produsul vinzarii publicatiilor biroului international care se refera la uniunea speciala si drepturile aferente acestor publicatii;
    iii) donatiile, legatele si subventiile;
    iv) chiriile, dobinzile si alte diverse venituri.
    4) a) Cuantumul taxelor de inregistrare mentionate la articolul 8.2 si al celorlalte taxe privind inregistrarea internationala este fixat de adunare, in baza propunerii directorului general.
    b) Acest cuantum este fixat in asa fel incit incasarile uniunii speciale care provin din taxele de inregistrare, altele decat taxele suplimentare si complementele de taxe mentionate la articolul 8.2 b) si c), din taxe si celelalte surse de venituri, sa asigure cel putin acoperirea cheltuielilor biroului international care privesc uniunea speciala.
    c) In cazul cind bugetul nu este adoptat inainte de inceperea unui nou exercitiu financiar, bugetul anului precedent va fi reluat, in conditiile stabilite de regulamentul financiar.
    5) Sub rezerva dispozitiilor alineatului 4 a), cuantumul taxelor si al sumelor datorate pentru celelalte servicii prestate de biroul international in numele uniunii speciale este fixat de directorul general, care raporteaza despre aceasta in fata adunarii.
    6) a) Uniunea speciala are un fond de rulment constituit din remiterea unica a unei sume de catre fiecare tara a uniunii speciale. Daca fondul devine insuficient, adunarea hotaraste majorarea lui.
    b) Valoarea remiterii initiale a fiecarei tari pentru constituirea fondului mentionat sau a participarii ei la majorarea acestuia este proportionala cu contributia tarii respective, in calitatea ei de membra a Uniunii de la Paris pentru protectia proprietatii industriale, la bugetul acestei uniuni pentru anul in cursul caruia este constituit fondul sau este hotarita majorarea.
    c) Proportia si conditiile de remitere sint hotarite de adunare, in baza propunerii directorului general si cu avizul comitetului de coordonare al organizatiei.
    d) Atit timp cit adunarea ingaduie ca fondul de rezerva al uniunii speciale sa fie folosit ca fond de rulment, adunarea poate sa suspende aplicarea dispozitiilor subalineatelor a), b) si c).
    7) a) Acordul cu privire la sediu, incheiat cu tara pe al carei teritoriu se afla sediul organizatiei, prevede ca, daca fondul de rulment este insuficient, aceasta tara acorda avansuri. Cuantumul acestor avansuri si conditiile in care ele sint acordate formeaza obiectul, in fiecare caz in parte, al unor acorduri separate intre tara respectiva si organizatie.
    b) Tara prevazuta la subalineatul a) si organizatia au dreptul, fiecare, sa denunte printr-o notificare facuta in scris intelegerea cu privire la acordarea de avansuri. Denuntarea produce efect la 3 ani dupa expirarea anului in cursul caruia a fost facuta notificarea.
    8) Verificarea gestiunii este asigurata, in conditiile stabilite de regulamentul financiar, de una sau mai multe tari ale uniunii speciale, sau de controlori din afara care sint, cu consimtamintul lor, desemnati de adunare.
    Art. 13
    1) Propuneri de modificare a articolelor 10, 11 si 12 si a prezentului articol vor putea fi prezentate de orice tara membra a adunarii sau de directorul general. Aceste propuneri sint comunicate de directorul general tarilor membre ale adunarii cu cel putin 6 luni inainte de a fi supuse examenului adunarii.
    2) Orice modificare a articolelor prevazute la alineatul 1 este adoptata de adunare. Adoptarea se face cu trei patrimi din voturile exprimate; totusi, orice modificare a articolului 10 si a prezentului alineat este adoptata cu patru cincimi din voturile exprimate.
    3) Orice modificare a articolelor prevazute la alineatul 1 intra in vigoare la o luna dupa primirea de catre directorul general, din partea a trei patrimi din tarile care erau membre ale adunarii in momentul cind a fost adoptata modificarea, a notificarilor scrise de acceptare, efectuata in conformitate cu normele constitutionale ale tarilor respective. Orice modificare a acestor articole acceptata in acest fel leaga toate tarile care sint membre ale adunarii in momentul cind modificarea intra in vigoare, sau care vor deveni membre ale ei la o data ulterioara.
    Art. 14
    1) Fiecare tara a uniunii speciale care a semnat prezentul act poate sa-l ratifice si, daca nu l-a semnat, poate sa adere la el.
    2) a) Orice tara din afara uniunii speciale, parte la Conventia de la Paris pentru protectia proprietatii industriale, poate sa adere la prezentul act si sa devina, prin aceasta, membra a uniunii speciale.
    b) De indata ce biroul international este informat ca o astfel de tara a aderat la prezentul act, el adreseaza administratiei acestei tari, in conformitate cu articolul 3, o notificare colectiva cu privire la marcile care beneficiaza, in acel moment, de protectia internationala.
    c) Aceasta notificare asigura, prin ea insasi, acestor marci, beneficiul dispozitiilor precedente pe teritoriul tarii respective si face sa curga termenul de un an in cursul caruia administratia interesata poate sa faca declaratia prevazuta la articolul 5.
    d) Totusi, o astfel de tara poate sa declare, atunci cind ea adera la acest act, ca, cu exceptia marcilor internationale care au facut in prealabil in aceasta tara obiectul unei inregistrari nationale identice inca in vigoare, si care vor fi imediat recunoscute la cererea celor interesati, aplicarea acestui act este limitata la marcile care sint inregistrate incepind din ziua cind aderarea devine efectiva.
    e) Aceasta declaratie scuteste biroul international de obligatia de a face notificarea colectiva sus-indicata. El se limiteaza sa notifice marcile pentru care ii vor parveni, in termenul de un an de la aderarea noii tari, cererile de a beneficia de exceptia prevazuta la subalineatul d, cu precizarile necesare.
    f) Biroul international nu face notificarea colectiva acelor tari care, atunci cind adera la prezentul act, declara ca inteleg sa faca uz de facultatea prevazuta la articolul 3 bis. In afara de aceasta, tarile respective pot sa declare, concomitent, ca aplicarea acestui act este limitata la marcile care sint inregistrate din ziua cind aderarea lor devine efectiva; totusi, aceasta limitare nu atinge marcile internationale care au facut in prealabil, intr-o astfel de tara, obiectul unei inregistrari nationale identice si care vor putea sta la baza unor cereri de extindere a protectiei formulate si notificate in conformitate cu articolele 3 ter si 8.2 c.
    g) Inregistrarile de marci care au facut obiectul vreuneia dintre notificarile prevazute la acest alineat sint considerate ca substituite inregistrarilor efectuate direct in noua tara contractanta inainte de data efectiva a aderarii ei.
    3) Instrumentele de ratificare si de aderare se depun directorului general.
    4) a) Fata de primele cinci tari care au depus instrumentele lor de ratificare sau de aderare, prezentul act intra in vigoare la 3 luni dupa depunerea celui de-al cincilea din aceste instrumente.
    b) Fata de orice alta tara, prezentul act intra in vigoare la 3 luni dupa data la care ratificarea sau aderarea ei a fost notificata de directorul general, in afara cazului cind in instrumentul de ratificare sau de aderare s-ar fi indicat o data posterioara. In acest ultim caz, prezentul act intra in vigoare fata de aceasta tara la data astfel indicata.
    5) Ratificarea sau aderarea atrage de plin drept acceptarea tuturor clauzelor si asigurarea tuturor avantajelor stipulate de prezentul act.
    6) Dupa intrarea in vigoare a prezentului act, o tara nu va putea sa adere la Actul de la Nisa din 15 iunie 1957 decit daca ratifica totodata prezentul act sau daca adera la el. Aderarea la acte anterioare Actului de la Nisa nu este admisa, nici chiar odata cu ratificarea prezentului act sau cu aderarea la el.
    7) Dispozitiile articolului 24 al Conventiei de la Paris pentru protectia proprietatii industriale se aplica prezentului aranjament.
    Art. 15
    1) Prezentul aranjament ramine in vigoare fara limita de durata.
    2) Orice tara poate sa denunte prezentul act printr-o notificare adresata directorului general. Aceasta denuntare atrage si denuntarea tuturor actelor anterioare si ea nu-si produce efectul decit fata de tara care a facut-o, aranjamentul raminind in vigoare si executoriu fata de celelalte tari ale uniunii speciale.
    3) Denuntarea produce efect la un an dupa ziua in care directorul general a primit notificarea.
    4) Facultatea de denuntare prevazuta de prezentul articol nu poate fi exercitata de o tara inainte de expirarea unui termen de 5 ani de la data la care ea a devenit membra a uniunii speciale.
    5) Marcile internationale inregistrate inainte de data la care denuntarea devine efectiva, si care nu au fost refuzate in termenul de un an prevazut la articolul 5, beneficiaza in continuare, pe toata durata protectiei internationale, de protectia pe care ele ar avea-o daca ar fi fost depuse direct in aceasta tara.
    Art. 16
    1) a) Prezentul act inlocuieste, in relatiile dintre tarile uniunii speciale in al caror nume el a fost ratificat, sau care au aderat la el, incepind din ziua in care el intra in vigoare fata de ele, Aranjamentul de la Madrid din 1891, in formele sale anterioare prezentului act.
    b) Totusi, fiecare tara a uniunii speciale care a ratificat prezentul act sau care a aderat la el ramine legata in relatiile ei cu tarile care nu au ratificat prezentul act sau care nu au aderat la el, de textele anterioare pe care ea nu le-a denuntat inainte de aceasta in virtutea articolului 12.4 al Actului de la Nisa din 15 iunie 1957.
    2) Tarile din afara uniunii speciale, care devin parti la prezentul act, il aplica inregistrarilor internationale efectuate la biroul international prin intermediul administratiei nationale a oricarei tari a uniunii speciale care nu este parte la prezentul act, numai daca aceste inregistrari internationale satisfac conditiile care sint prescrise de prezentul act pentru aceste tari. In ceea ce priveste inregistrarile internationale efectuate la biroul international prin intermediul administratiilor nationale ale tarilor din afara uniunii speciale care devin parti la prezentul act; aceste tari admit ca tara sus-mentionata sa le pretinda ca inregistrarile sa indeplineasca conditiile prescrise de cel mai recent act la care ea este parte.
    Art. 17
    1) a) Prezentul act este semnat intr-un singur exemplar in limba franceza si este depus pe linga guvernul Suediei.
    b) Dupa consultarea guvernelor interesate, directorul general va intocmi texte oficiale in alte limbi pe care adunarea va putea sa le indice.
    2) Prezentul act ramine deschis semnaturilor, la Stockholm, pina la 13 ianuarie 1968.
    3) Directorul general transmite doua copii de pe textul semnat al prezentului act, certificate pentru conformitate de guvernul Suediei, guvernelor tuturor tarilor uniunii speciale si, la cerere, guvernului oricarei alte tari.
    4) Directorul general inregistreaza prezentul act la Secretariatul Organizatiei Natiunilor Unite.
    5) Directorul general notifica guvernelor tuturor tarilor uniunii speciale semnaturile, depunerea instrumentelor de ratificare sau de aderare si a declaratiilor incluse in aceste instrumente, intrarea in vigoare a tuturor dispozitiilor prezentului act, notificarile de denuntare si notificarile facute in aplicarea articolelor 3 bis, 9 quater, 13, 14.7 si 15.2.
    Art. 18
    1) Pina la intrarea in functie a primului director general, mentiunile din prezentul act cu privire la biroul international al organizatiei sau la directorul general sint considerate ca se refera la Biroul Uniunii instituit prin Conventia de la Paris pentru protectia proprietatii industriale, respectiv la directorul sau.
    2) Tarile uniunii speciale care nu au ratificat prezentul act sau care nu au aderat la el pot sa exercite timp de 5 ani dupa intrarea in vigoare a conventiei care instituie organizatia, daca vor dori, drepturile prevazute de articolele 10 pina la 13 ale prezentului act ca si cind ele ar fi legate de aceste articole. Orice tara care va dori sa exercite aceste drepturi va depune in acest scop directorului general o notificare facuta in scris, care produce efect la data primirii ei. Tarile care vor proceda astfel vor fi considerate ca membre ale adunarii pina la expirarea perioadei respective.
    Drept care subscrisii, avind cuvenita imputernicire in acest scop, au semnat prezentul act.
    Facut la Stockholm la 14 iulie 1967.