DECRET - LEGE   Nr. 3673 din 31 octombrie 1940

pentru abrogarea art. 33 din legea cu privire la unele dispozitiuni pentru inlesnirea si refacerea creditului din 20 Aprilie 1935 si pentru interpretarea art. 1396 cod. civil, art. 277 cod. comercial si art. 16 din legea asupra cambiei si biletului la ordin

ACT EMIS DE: CONSILIUL DE MINISTRI

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 256 din  1 noiembrie 1940

    Avand in vedere raportul d-lui ministru secretar de Stat la Departamentul Justitiei cu Nr. 151.840 din 31 Octomvrie 1940;
    In baza dispozitiunilor decretelor-legi Nr. 3.052 din 5 Septemvrie si Nr. 3.072 din 7 Septemvrie 1940,

    Am decretat si decretam:

    ARTICOL UNIC
    Art. 33 din legea cu privire la unele dispozitiuni pentru inlesnirea si refacerea creditului publicata in Monitorul Oficial din 20 Aprilie 1935, se abroga si se inlocuieste cu urmatorul text:
    Daca pentru o creanta garantata cu ipoteca, privilegiu sau gaj, s'a prevazut prin actul de creanta sau de constituirea garantiei, ca debitorul a subscris sau va subscrie, cu orice titlu si in orice calitate, cambii sau bilete la ordin, zisele sigurante garanteaza aceste efecte de comert, si se transmit cu ele beneficiarilor succesivi prin simplul fapt al girului fara alta formalitate.
    In nici un caz nu vor putea fi opuse tertilor carora aceste garantii vor fi fost astfel transmise, exceptiunile pe care debitorul le-ar fi putut opune creditorului fata de care a constituit garantiile, chiar daca aceste exceptiuni au luat nastere anterior datei girurilor.
    Posesorul cambiei sau al biletului la ordin va fi in drept sa invoace in tot cursul urmaririi, sau in orice instanta, calitatea sa de creditor privilegiat cu toate consecintele ce decurg din ea, chiar daca nu prezinta actul de constituirea garantiei in original, cu conditia de a stabili conform dreptului comun, ca acele cambii sau bilete la ordin prezentate sunt acelea remise in virtutea conventiei sau inlocuite prin preschimbare.
    Cand cambiile sau biletele la ordin nu reprezinta totalitatea creantei figurand in act, posesorul lor va fi colocat in acelasi rang cu creditorul originar al restului creantei sau cu alti beneficiari cambiali, fara a tine seama de data girurilor respective.
    Aceste dispozitiuni au caracter interpretativ.

             Conducatorul Statului Roman
                        si
        Presedintele Consiliului de Ministri,
                General Ion Antonescu

                 Ministrul justitiei,
                  Mihai A. Antonescu


    Raportul d-lui ministru al justitiei catre Conducatorul Statului Roman si Presedintele Consiliului de Ministri

    Domnule General,

    Conform dispozitiunilor decretelor-legi Nr. 3.052 din 5 Septemvrie si nr. 3.072 din 7  1940, avem onoare a va inainta pentru aprobarea si semnatura Domniei-Voastre, alaturatul decret-lege pentru abrogarea art. 33 din legea cu privire la unele dispozitiuni pentru inlesnirea si refacerea creditului din 20 Aprilie 1935 si pentru interpretarea art. 1396 cod civil, art. 277 cod. comercial si art. 16 din legea asupra cambiei si biletului la ordin.
    Sub imperiul art. 1396 cod. civil si art. 277 cod. comercial, s'a nascut o controversa, asupra punctului de a sti daca girul cambiei transmite sau nu posesorului cambiei in afara formalitatilor de drept comun, garantiile reale, accesorii, fie creantei ca atare (raportul fundamental), fie numai negotiului cambial.
    Doctrina si jurisprudenta franceza si italiana, se pronuntasera in majoritate pentru efectul translativ al girului.
    Jurisprudenta noastra mai putin fixata, a trecut dela teza afirmativa, la acea negativa, doctrina fiind impartita.
    De alta parte, cu ocaziunea discutiunii in Parlament, a art. 16 din legea actuala a cambiei, la o propunere de amendament prin care se tindea sa se consacre efectul translativ al girului cambial, raportorul legii a socotit ca poate preciza intelesul art. 16 in sensul restrictiv, iar amendamentul nefiind votat, s'a ajuns ca o parte din doctrina sa caute in aceste desbateri un argument in favoarea tezei ca girul nu transmite garantiile reale, iar alta parte considera ca atat sub imperiul art. 16, cat si sub imperiul art. 277 cod. comercial, trebue sa se admita efectul translativ al girului cambial asupra garantiilor reale accesorii.
    In aceasta situatie, s'a legiferat art. 33 din legea creditului, pe cale interpretativa, decizandu-se ca girul transmite garantiile fara formalitatile dreptului comun, in urmatoarele conditii:
    a) Pentru ca girul sa transmita garantiile reale, art. 33 cerea ca in actul de constituire a garantiei sa se constate ca pentru creanta garantata s'au emis cambii sau bilete la ordin.
    Instantele noastre judecatoresti au interpretat acest text in sensul ca este necesara o individualizare concreta a cambiilor sau biletelor la ordin, in actul de garantie, ajuntandu-se astfel la restrangerea excesiva a operei de lamurire incercata de legiuitorul din 1935. Aceasta interpretare restrictiva ramane in desacord cu necesitatile vietii practice. Aceste necesitati faceau ca in majoritatea cazurilor actele de garantie sa contina nu mentiunea precisa a unor cambii determinate, ci a posibilitatii de a se emite cambii sau bilete la ordin in viitor. A exclude, in astfel de cazuri, efectul translativ al girului, inseamna a face o distinctie nejustificata in logica juridica si neconforma cu nevoile vietii comerciale. Intr'adevar, aceleasi motive de ordin juridic si economic dictau ca girul sa aiba un efect translativ asupra garantiilor, indiferent de data existentei cambiilor, deoarece esentiala era nu individualizarea lor, ci vointa partilor de a solidariza circulatia unor garantii reale de circulatia unor efecte de credit, iar efectul translativ trebuia sa-si gaseasca fundamentul in aceasta vointa de cambializare relativa a intregului raport juridic, iar nu in modul de emitere a cambiilor sau biletelor la ordin;
    b) Alineatul 1, al art. 33 mai prevedea ca prin efectul girului se transmit posesorului cambiilor garantiile reale, fara a se considera cedat si raportul fundamental. Aceasta distinctie bazata pe o ideie doctrinara, era de natura a da nastere la confuziuni. Unele instante au dedus din netransmisibilitatea raportului fundamental, consecinta ca raportul de garantie reala nu se transmite, cu toate prerogativele lui, posesorul cambiilor neputand sa se inscrie la tabloul de distributie, in conditiile alin 2, al art. 33. Cu aceasta interpretare, posesorul nu putea pune singur in executare actul de garantie, iar daca ar fi voit sa depuna creanta ipotecara drept pret, intr'o vanzare silita, solutia ar fi prezentat cele mai mari dificultati.
    In fond, legiuitorul din 1935, voise, prin partea finala a alin. 1, sa impiedice pe debitor de a putea opune posesorului cambiei in raport cu garantia reala, alte exceptii decat cele pe care art. 19 din legea cambiei le facea opozabile in raport cu cambia sau biletul la ordin.
    In ceea ce priveste caracterul interpretativ al art. 33, s'a discutat daca era necesar ca legiuitorul sa precizeze ce texte de lege se interpreteaza, fara a se fi putut constata ca art. 33 curma o controversa existenta, atat sub imperiul art. 1936 cod civil si art. 277 cod. com., cat si sub imperiul art. 16 din legea cambiei si ca acest text continea solutii in sensul opiniei care domina in cele trei legislatii inrudite: romana, franceza si italiana.
    In fata acestor dificultati ridicate de un text interpretativ, ne-a aparut necesara abrogarea si inlocuirea lui cu un text nou care, fara sa poata schimba interpretarea fixata de legiuitorul din 1935, sa precizeze aceasta interpretare in termen cat mai satisfacatori.
    Noul text fixeaza, interpretarea articolelor controversate, pe urmatoarele baze:
    1. Actualul art. 33 este abrogat. Deci, in viitor, el nu mai poate fi aplicat nici spetelor in curs de judecata, acestora ca si celor ce se vor naste, trebue sa li se aplice art. 277 cod. com. sau art. 16 din legea cambiei. Or, aceste texte, in urma abrogarii art. 33, nu pot fi interpretate decat in sensul noului text.
    2. Se recunoaste, cu privire la garantii, in mod integral, efectul translativ al girului in sensul ca ele sunt atasate cambiilor si biletelor la ordin, subscrise sau ce se vor subscrie pe baza actului, transmitandu-se cu ele beneficiarilor succesivi prin simplul fapt al girului.
    3. Prin noul text, impunandu-se deci o stransa solidarizare a garantii si a creantei cambiale in sensul ca sub raportul transferului, garantia este cambializata, s'a prevazut ca ea este transmisa prin gir cu exclusiunea exceptiunilor ce debitorul ar fi putut opune creditorului fata de care a constituit garantia, - exceptiuni incompatibile cu circulatia cambiala a unei creante- chiar daca aceste exceptiuni ar fi luat nastere anterior datei girului.
    4. Se precizeaza in noul text ca nu este nevoie de a individualiza in act cambiile care transporta garantia fiind suficient sa se prevada in act ca debitorul a subscris sau va subscrie cambii sau bilete la ordin. Textul vorbeste de actul de creanta, sau de cel de constituirea garantiei.
    Asa dar vor fi atasate efectelor de comert prevazute prin actul de creanta si garantiile constituite prin acte ulterioare, chiar daca nu se mai mentioneaza si in aceste ultime acte ca pentru creanta garantata s'au emis sau se vor emite cambii.
    In ceea ce priveste situatia tertilor care, in ipotezele reglementate in noul text al art. 33, ar trata direct cu creditorul, detentor formal al garantiei reale, nu am adus nicio dispozitie, deoarece principiile generale sunt suficiente pentru a solutiona orice conflict.
    Din moment ce legea atribue girului cambiei, efectul translativ al garantilor precizat de noul text, orice tert care voieste sa dobandeasca o creanta garantata sau numai garantia unei creante in al carei inscris se mentioneaza ca s'au emis sau se vor emite efecte de comert, numai este de buna credinta fata de posesorul cambiilor, daca n'a luat la timp precautiunile necesare, atat pentru a controla ca detentorul aparent al garantiei, detine in patrimoniul sau si cambiile care decid de circulatia juridica a garantiilor reale, cat si pentru a impiedica punerea lor in circulatie ulterior independent de cesiunea garantiilor;
    In raporturile dintre debitori si posesorul cambiei se poate pune chestiunea unor vicii de forma ale actului de constituire a garantiei reale. Este evident ca girul nu poate transmite garantia decat in forma in care partile initial contractante au legat raportul juridic din punct de vedere al solemnitatilor, forme impuse de lege. Daca exista nulitati ale actului de constituire din acest punct de vedere, girul nu le poate face sa dispara fata de posesorul cambiei sau biletului la ordin.
    Daca d-voastre sunteti de acord cu continutul acestui proiect de decret lege, care vine sa dea o solutie cat mai potrivita unor probleme de drept de cel mai arzator interes practic pentru vieata noastra comerciala, va rog sa binevoiti a-l adopta.
    Primiti, va rugam, Domnule General, asigurarea inaltei noastre consideratiuni.

             Ministrul justitiei,
              Mihai A. Antonescu