DECLARATIE din 15 iunie 1995
ACT EMIS DE: SENAT
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 124 din 21 iunie 1995
1. Senatul Romaniei a luat cunostinta cu nedumerire si ingrijorare de
afirmatiile facute de presedintele U.D.M.R., domnul senator Marko Bela, in
cadrul unei vizite intreprinse la Londra, privind situatia minoritatii maghiare
din Romania.
In contradictie vadita cu realitatile de necontestat din Romania, cu
dispozitiile constitutionale si legale adoptate de Parlament, presedintele
U.D.M.R. a afirmat ca statul-natiune nu poate asigura garantarea drepturilor
minoritatilor si ca, de 75 de ani de cand Romania ar fi anexat Transilvania,
guvernele sale succesive au incercat asimilarea populatiei maghiare.
Liderul U.D.M.R. se arata surprins de inscrierea in Constitutia Romaniei a
caracterului national al statului roman, care, in opinia sa, este echivalent cu
"statul unei singure natiuni" - natiunea romana - si o singura limba
oficiala - limba romana.
Si mai surprinzator este faptul ca domnul senator Marko Bela considera ca
statul roman nu s-a aratat dornic sa acorde drepturile cerute de minoritatea
maghiara, la care aceasta nu va renunta, si ca, datorita acestui lucru, se pot
prevedea conflicte.
2. Prin afirmatiile facute, liderul U.D.M.R. ignora realitatile specifice
statelor nationale, in virtutea carora cetatenii acestora, indiferent de
apartenenta etnica sau nationala, se bucura de aceleasi drepturi, de aceeasi
ocrotire din partea statului si sunt purtatorii suveranitatii nationale. In
acest sens, este edificator art. 2 alin. (1) din Constitutia Romaniei, in
virtutea caruia suveranitatea nationala apartine poporului roman, care o
exercita prin organele sale reprezentative si prin referendum. Textul
constitutional are in vedere intreaga populatie a tarii, inclusiv persoanele
apartinand minoritatii maghiare, ele fiind reprezentate in Parlamentul Romaniei
si in alte autoritati publice, in conformitate cu vointa electorului.
3. Senatul Romaniei isi exprima convingerea ca inscrierea in Constitutia
Romaniei a caracterului national al statului este rodul vointei de neclintit a
Adunarii Constituante, intarita de aprobarea Constitutiei prin Referendumul
national din 8 decembrie 1991. De altfel, toate constitutiile democratice ale
Romaniei au consfintit acest caracter, fara ca prin aceasta statul roman sa fie
opus minoritatilor nationale si fara ca limba acestora, cultura, traditiile,
religia sa fie excluse sau nesocotite. Statul roman nu a intreprins niciodata
masuri de asimilare a cetatenilor sai apartinand minoritatilor nationale si
nici nu-si propune asemenea obiective.
Este edificator in acest sens articolul 6 din Constitutia Romaniei,
potrivit caruia "statul recunoaste si garanteaza persoanelor apartinand
minoritatilor nationale dreptul la pastrarea, la dezvoltarea si la exprimarea
identitatii lor etnice, culturale, lingvistice si religioase".
Totodata, caracterul oficial al limbii romane nu exclude ci, dimpotriva,
afirma dreptul persoanelor apartinand minoritatilor nationale de a folosi limba
materna in orice imprejurare, inclusiv in invatamant si in justitie, in
conditiile stabilite de lege.
4. Senatul Romaniei isi exprima consternarea fata de afirmatiile liderului
U.D.M.R., potrivit carora statul roman nu s-ar fi aratat dornic sa acorde
drepturile cerute de minoritatea maghiara, situatie pe care o considera sursa
unor posibile conflicte.
O asemenea pozitie politica, in dezacord chiar cu vointa populatiei
maghiare din Romania, nu este de natura sa contribuie la dialog, la
solutionarea problemei nationale in acord cu standardele internationale -
carora Romania le este profund atasata - ci, dimpotriva, sa creeze focare de
tensiune interetnica si sa le alimenteze in mod artificial.
In rezolvarea democratica a acestei probleme, statul roman porneste de la
prevederile actelor internationale in materie, de la faptul ca singura solutie
acceptata de comunitatea internationala in acest domeniu o constituie
respectarea drepturilor omului in conditii de egalitate.
5. La fel de neinteles sunt afirmatiile liderului U.D.M.R. privitoare la
conditionarea incheierii tratatului intre Romania si Ungaria de incorporarea in
continutul acestuia a unor "prevederi adecvate si garantii de otel pentru
solutionarea problemelor populatiei unguresti din Romania".
Asemenea pretentii, aflate in discordanta cu principiile dreptului
international, cu prevederile Constitutiei Romaniei, tradeaza intentia U.D.M.R.
de a se constitui ca "parte" distincta in acordul bilateral,
nesocotind dreptul autoritatilor publice sa negocieze asemenea documente.
Aceasta este de natura sa dauneze climatului regional si european, sa afecteze
buna desfasurare a relatiilor dintre cele doua state. O asemenea pozitie
contravine standardelor europene consacrate.
Totodata, credem ca afirmatiile potrivit carora problema minoritatilor nu
poate fi solutionata in Romania vadesc incercarea de a determina
"internationalizarea" acestei probleme, intr-un moment in care
imaginea stabilitatii Romaniei poate fi decisiva pentru integrarea ei in
structurile euroatlantice.
6. Senatul Romaniei isi exprima convingerea ca vehicularea unor asemenea
neadevaruri, a unor interpretari denaturate privind drepturile persoanelor
apartinand minoritatii maghiare din Romania, nu reprezinta o solutie realista,
viabila, care sa permita dialogul interetnic, afirmarea intereselor acestora in
contextul infaptuirii drepturilor si libertatilor fundamentale, in conditii de
egalitate pentru toti cetatenii tarii.
Senatul Romaniei isi exprima, de asemenea, ingrijorarea fata de
proliferarea unor astfel de atitudini extremiste, neloiale fata de statul
roman, care urmaresc alterarea relatiilor romano-maghiare si degradarea
imaginii Romaniei in lume.
Senatul Romaniei, in consens cu celelalte autoritati publice, este hotarat
sa contribuie la continuarea procesului legislativ de consacrare si garantare a
drepturilor persoanelor apartinand minoritatilor nationale, in deplina
conformitate cu standardele internationale, si invita toate fortele politice
responsabile din tara sa intreprinda masuri menite sa contribuie la reflectarea
corecta a realitatilor romanesti si la crearea unei imagini veridice a tarii pe
plan international.
Aceasta declaratie a fost adoptata de Senat in sedinta din 13 februarie
1995, in conformitate cu prevederile art. 63 alin. 2 din Regulamentul
Senatului.
PRESEDINTELE SENATUI