DECIZIE Nr. 99
din 14 februarie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 10 din Ordonanta Guvernului nr.
27/2002 privind reglementarea activitatii de solutionare a petitiilor
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 154 din 28 februarie 2008
Acsinte Gaspar -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Ion Tiucă - procuror
Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 10 din Ordonanţa Guvernului nr.
27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, excepţie
ridicată de Partidul Solidarităţii Democratice pentru Şanse Egale şi o
Societate Mai Bună, prin preşedintele său, Ioan Antonescu, şi de membrii
fondatori: Steluţa Safta Lambru, Livia Dima, Elena Lupu, Marcel Coandă,
Cătălina Coandă, Roxana Oprea, Viorica Stefânia Oprea şi Ştefan Oprea în
Dosarul nr. 28/P/2000 (număr unic 360/3/2005), al Tribunalului Bucureşti -
Secţia a IV-a civilă.
La apelul nominal răspunde Ioan Antonescu, preşedinte
al Partidului Solidarităţii Democratice Pentru Şanse Egale şi o Societate Mai
Bună, precum şi Livia Dima, Elena Lupu şi Cătălina Coandă. Se constată lipsa
celorlalţi autori, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr.
1.058D/2007, având ca obiect aceeaşi excepţie, ridicată de aceiaşi autori în
Dosarul nr. 27/P/2000 (număr unic 4/3/2000) al Tribunalului Bucureşti - Secţia
a IV-a civilă.
La apelul nominal răspund aceleaşi părţi ca şi în
precedentul dosar, procedura de citare fiind legal îndeplinită.
Magistratul-asistent învederează Curţii că dosarele se
află la al doilea termen de judecată, precum şi faptul că autorii excepţiei au
depus note scrise prin care îşi precizează critica de neconstituţionalitate,
precum şi o cerere pentru acordarea unui nou termen de judecată.
Ioan Antonescu solicită, personal şi în numele
partidului al cărui preşedinte este, amânarea soluţionării cauzei până la
exprimarea de către Camera Deputaţilor şi Senat a punctelor de vedere asupra
excepţiei de neconstituţionalitate, susţinând că lipsa acestora reprezintă
dovada lipsei de respect a acestor autorităţi faţă de alegători. Mai arată că,
deşi au prezentat în detaliu excepţia de neconstituţionalitate în faţa
Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă, instanţa nu a reţinut şi critica
referitoare la neconstituţionalitatea prevederilor Legii nr. 334/2006 privind
finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale.
Reprezentantul Ministerului Public se opune cererii de
amânare.
Deliberând, Curtea respinge cererea, întrucât
prevederile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi
funcţionarea Curţii Constituţionale nu impune autorităţilor publice obligaţia
de a-şi exprima opinia asupra excepţiilor de neconstituţionalitate, ci
instituie doar o posibilitate, o vocaţie a acestora de a formula un punct de
vedere în cauză. In plus, potrivit dispoziţiilor art. 1 alin. (3) din Legea nr.
47/1992, „Curtea Constituţională este independentă faţă de orice autoritate
publică (...)", astfel încât Curtea nu este ţinută, în soluţionarea
excepţiilor de neconstituţionalitate, de opiniile exprimate de acele autorităţi
publice. Cu atât mai mult, lipsa acestor puncte de vedere nu împiedică
exercitarea controlului de constituţionalitate.
Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea
dosarelor.
Ioan Antonescu se opune conexării, precizând că se
impune judecarea separată a fiecărui dosar.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu
conexarea.
Deliberând, în temeiul art. 14
şi al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi
funcţionarea Curţii Constituţionale, raportate la art. 164 din Codul de
procedură civilă, Curtea dispune conexarea Dosarului nr. 1.058D/2007 la Dosarul
nr. 1.057D/2007, care a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii
acordă cuvântul autorilor excepţiei de neconstituţionalitate. Ioan Antonescu
arată, în esenţă, că prevederile art. 10 din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2002
privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor şi cele ale Legii
nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a
campaniilor electorale contravin dispoziţiilor Constituţiei României, ale
Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale,
ale Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, ale Declaraţiei
Universale a Drepturilor Omului şi ale altor instrumente internaţionale.
Ceilalţi autori prezenţi achiesează la susţinerile
preşedintelui Partidului Solidarităţii Democratice Pentru Şanse Egale şi o
Societate Mai Bună, Ioan Antonescu.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere ca inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că
prevederile art. 10 din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2002 nu au legătură cu
cauzele aflate pe rolul Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată
următoarele:
Prin încheierile din 15 iunie 2007 şi 28 iunie 2007,
pronunţate în dosarele nr. 28/P/2000 (număr unic 360/3/2005)' şi nr. 27/P/2000
(număr unic 4/3/2000), Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă a sesizat
Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor
art.10 din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii
de soluţionare a petiţiilor. Excepţia a fost ridicată de Partidul
Solidarităţii Democratice pentru Şanse Egale şi o Societate Mai Bună, prin
preşedintele său, Ioan Antonescu, şi de membrii fondatori: Steluţa Safta
Lambru, Livia Dima, Elena Lupu, Marcel Coandă, Cătălina Coandă, Roxana Oprea,
Viorica Stefânia Oprea şi Ştefan Oprea în cauze civile având ca obiect cererea
de reînregistrare a partidului menţionat.
In motivările excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prevederile art. 10 din Ordonanţa
Guvernului nr. 27/2002 vin în contradicţie cu obligaţiile autorităţilor publice
de a răspunde la petiţii la termenele şi în condiţiile stabilite de lege,
încălcându-se unele drepturi fundamentale garantate de Constituţie, precum şi
de tratatele şi convenţiile la care România este parte.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă consideră că dispoziţiile art. 10 din Ordonanţa Guvernului nr.
27/2002 „nu încalcă în niciun fel dispoziţiile constituţionale care privesc
garantarea accesului liber la justiţie, prioritatea reglementărilor
internaţionale faţă de dreptul intern sau răspunderea magistraţilor în cazul
restrângerii dreptului unei persoane de a solicita răspuns la o problemă deja
soluţionată de către o instituţie publică, privind exercitarea abuzivă a
dreptului de petiţionare."
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor
celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru
a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciază că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât sesizarea
autorităţilor sau instituţiilor publice de către acelaşi petiţionar, cu mai
multe petiţii, referitoare la aceeaşi problemă, creează premisele abuzului de
drept. Odată primit răspunsul, sesizarea ulterioară care invocă aceeaşi
situaţie, fără indicarea vreunei modificări în fapt sau în drept, devine
inutilă. Arată că, odată cu clasarea la numărul primei petiţii, petentului i se
va comunica această soluţie, făcându-se menţiune despre răspunsul anterior.
Avocatul Poporului precizează
că nu îşi poate exprima punctul de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate, întrucât are calitatea de intimat în alte cauze aflate
pe rolul Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în contradictoriu cu Partidul
Solidarităţii Democratice pentru Şanse Egale şi o Societate Mai Bună, autor al
prezentei excepţii.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de
judecătorul-raportor, susţinerile autorilor excepţiei, concluziile
procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost
legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din
Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 şi 29 din Legea nr.
47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 10 din Ordonanţa
Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a
petiţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 1 februarie 2002, astfel cum au fost modificate prin
art. I pct. 7 din Legea nr. 233/2002 de aprobare a
ordonanţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 296 din 30 aprilie 2002.
Textul criticat are următorul conţinut:
- Art. 10. - „(1) In
cazul în care un petiţionar adresează aceleiaşi autorităţi sau instituţii
publice mai multe petiţii, sesizând aceeaşi problemă, acestea se vor conexa,
petentul urmând să primească un singur răspuns care trebuie să facă referire la
toate petiţiile primite.
(2) Dacă după trimiterea răspunsului se primeşte o
nouă petiţie de la acelaşi petiţionar ori de la o autoritate sau instituţie
publică greşit sesizată, cu acelaşi conţinut, aceasta se clasează, la numărul
iniţial făcându-se menţiune despre faptul că s-a răspuns."
In ceea ce priveşte susţinerile din şedinţa publică
prin care autorii excepţiei precizează că, în faţa Tribunalului Bucureşti -
Secţia a IV-a civilă, au criticat şi constituţionalitatea dispoziţiilor Legii
nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a
campaniilor electorale, dar instanţa a omis să le cuprindă în încheierea de
sesizare, Curtea constată că nu se poate considera legal sesizată cu
soluţionarea acestei din urmă excepţii. Potrivit art. 29 alin. (4) din Legea
nr. 47/1992, actul de sesizare a Curţii Constituţionale îl reprezintă
încheierea instanţei. Prin urmare, instanţa de contencios constituţional nu
poate fi sesizată direct de către autorii excepţiei, căci, altminteri, excepţia
s-ar transforma într-o acţiune directă, iar Curtea Constituţională ar exercita
un control din oficiu, ceea ce ar fi contrar prevederilor Legii fundamentale
cuprinse în art. 144 lit. d).
Aşadar, Curtea va examina numai constituţionalitatea
prevederilor art. 10 din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea
activităţii de soluţionare a petiţiilor.
In opinia autorilor excepţiei
de neconstituţionalitate, textul de lege mai sus citat contravine următoarelor
dispoziţii din Constituţie: art. 20 - „Tratatele internaţionale privind
drepturile omului", art. 52 - „Dreptul persoanei vătămate de
o autoritate publică" şi art. 148 - „Integrarea
în Uniunea Europeană".
Examinând excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 10 din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea
activităţii de soluţionare a petiţiilor, Curtea observă că aceasta a fost
ridicată într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de reînregistrare a
Partidului Solidarităţii Democratice pentru Şanse Egale şi o Societate mai
Bună. Textul de lege criticat pentru neconstituţionalitate reglementează
aspecte procedurale pentru situaţia în care un petiţionar adresează aceleiaşi autorităţi sau
instituţii publice mai multe petiţii, sesizând aceeaşi problemă. Faţă de
obiectul procesului în cadrul căruia a fost invocată excepţia de
neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile legale criticate nu au
legătură cu soluţionarea acesteia. De aceea, excepţia de neconstituţionalitate
a textului de lege criticat urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, în temeiul
art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea
Curţii Constituţionale, potrivit căruia „Curtea Constituţională decide
asupra excepţiilor [...] privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe
ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are
legătură cu soluţionarea cauzei [...]".
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum si al art. 1 - 3,
al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea
nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 10 din Ordonanţa Guvernului nr.
27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, excepţie
ridicată de Partidul Solidarităţii Democratice pentru Şanse Egale şi o
Societate Mai Bună, prin preşedintele său, Ioan Antonescu, şi de membrii
fondatori: Steluţa Safta Lambru, Livia Dima, Elena Lupu, Marcel Coandă,
Cătălina Coandă, Roxana Oprea, Viorica Stefânia Oprea şi Ştefan Oprea în
dosarele Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă nr. 28/P/2000 (număr
unic 360/3/2005) şi nr! 27/P/2000 (număr unic 4/3/2000).
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 14 februarie 2008.
PREŞEDINTE,
ACSINTE GASPAR
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbăţeanu