DECIZIE Nr.
985 din 30 iunie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 96 alin. (2) din Legea nr. 67/2004
pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 517 din 28 iulie 2009
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Simona Ricu - procuror
Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 96 alin. (2) din Legea nr. 67/2004
pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, excepţie ridicată
de Emil Cristescu în Dosarul nr. 6.577/30/2008 al Tribunalului Timiş - Secţia
comercială şi de contencios administrativ, cauză ce face obiectul Dosarului nr.
714D/2009 al Curţii Constituţionale.
La apelul nominal răspunde autorul excepţiei, prin
avocat Iuhasz Anton, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar, lipsind
partea Consiliul Local al Municipiului Timişoara, faţă de care procedura de
citare a fost legal îndeplinită.
Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 861
D/2009, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de
acelaşi autor în Dosarul nr. 6.740/30/2008 al aceleiaşi instanţe de judecată.
La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepţiei,
acelaşi apărător ales, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de
citare a fost legal îndeplinită.
Curtea, din oficiu, văzând identitatea de obiect a
acestor cauze, pune în discuţie problema conexării lor.
Reprezentantul autorului excepţiilor şi cel al
Ministerului Public sunt de acord cu propunerea de conexare a acestor cauze.
Curtea, în temeiul art. 14 şi al art. 53 alin. (5) din
Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 861D/2009 la Dosarul nr.
714D/2009, care a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii
acordă cuvântul domnului avocat Iuhasz Anton pentru susţinerea excepţiei de
neconstituţionalitate. In esenţă, acesta arată că dispoziţiile art. 96 alin.
(2) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice
locale opresc repartizarea mandatului de consilier local candidatului
independent care, în urma numărării voturilor, a obţinut coeficientul electoral
prevăzut de lege, dar nu şi pragul electoral de 5% pentru a i se acorda acel
mandat, fiind posibil chiar să fie repartizat unui alt candidat aparţinând unei
formaţiuni politice, deşi acesta întruneşte, individual, un număr mai mic de
voturi. Apreciază că există analogii între specificul alegerilor locale şi cel
al votului uninominal, astfel că mandatul alesului local ar trebui atribuit, în
condiţiile mai sus precizate, candidatului independent, şi nu unui partid
politic. De asemenea, consideră că textul legal criticat operează o
discriminare în cadrul aceleiaşi categorii de participanţi la alegeri, deoarece
candidaţii independenţi la alegerile europarlamentare nu trebuie să
îndeplinească şi condiţia pragului electoral, ci doar pe cea a coeficientului
electoral. In concluzie, solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei, deoarece dispoziţiile art. 96 alin. (2) din Legea nr.
67/2004 nu încalcă principiul egalităţii şi nici dreptul de a fi ales, acestea
exprimând opţiunea legiuitorului în materie electorală, referitoare la
întinderea coeficientului electoral sau modalitatea de repartizare a mandatelor
de consilier local.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 6 februarie 2009, pronunţată în
Dosarul nr. 6.577/30/2008, şi Incheierea din 24 februarie 2009, pronunţată în
Dosarul nr. 6.740/30/2008, Tribunalul Timiş - Secţia comercială şi de
contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 96 alin. (2) din Legea nr. 67/2004
pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.
Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de
Emil Cristescu în cauze având ca obiect anularea unui act administrativ,
respectiv soluţionarea unei ordonanţe presedinţiale.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arată că dispoziţiile art. 96 alin. (2) din Legea
nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, prin
faptul că impun şi candidaţilor independenţi întrunirea pragului electoral
pentru repartizarea mandatelor de consilier, încalcă principiile
nediscriminării şi al egalităţii în drepturi. Arătând mai întâi că, potrivit
art. 96 alin. (3) lit. a) din aceeaşi lege, este declarat ales candidatul
independent care a obţinut un număr de voturi cel puţin egal cu coeficientul electoral,
autorul excepţiei prezintă aspectele specifice situaţiei sale, în calitate de
candidat independent la alegerile locale din 1 iunie 2008, în urma cărora a
obţinut un număr de voturi cel puţin egal cu coeficientul electoral. Cu toate
acestea, a fost „declarat neales" şi nu i-a fost repartizat mandatul de
consilier local pentru care a candidat, lucru confirmat prin hotărâri ale
biroului electoral de circumscripţie al municipiului Timişoara şi ale biroului
electoral de circumscripţie judeţeană, întemeiate pe prevederile art. 96 alin.
(2) din Legea nr. 67/2004, referitoare la întrunirea pragului electoral. In
opinia autorului excepţiei, textul legal criticat instituie o discriminare
între candidatul independent care a obţinut un număr de voturi cel puţin egal
cu coeficientul electoral, dar care nu întruneşte pragul electoral, şi
candidatul - persoană fizică - aflat pe lista unui partid politic, care,
dimpotrivă, nu întruneşte un număr de voturi cel puţin egal cu coeficientul
electoral, dar care este declarat ales şi i se atribuie mandatul de consilier
pentru simplul fapt că se află pe lista partidului care a întrunit pragul
electoral. Sunt încălcate, astfel, principiile reprezentativităţii şi al
legitimităţii, specifice unui sistem electiv european. Mai mult, discriminarea
relevată trebuie raportată şi la situaţia mandatului de europarlamentar, care
este atribuit unui candidat independent în urma obţinerii unui număr de voturi
cel puţin egal cu coeficientul electoral naţional, condiţia întrunirii pragului
electoral fiind stabilită, în acest caz, doar pentru partide politice, nu şi
pentru candidaţii independenţi, aşa cum prevede textul legal criticat.
Tribunalul Timiş - Secţia comercială şi de
contencios administrativ, exprimându-şi opinia în
Dosarul nr. 714D/2009, arată că prin stabilirea pragului electoral în
conformitate cu prevederile art. 96 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 67/2004
pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale se poate ajunge la
situaţia în care un candidat independent care nu întruneşte pragul electoral să
nu obţină un mandat de consilier, deşi a obţinut un număr de voturi mai mare
decât un candidat înscris pe lista unui partid politic, căruia i se atribuie
mandatul. Se creează, astfel, „o situaţie nefavorabilă candidatului independent,
situaţie interzisă de art. 16 alin. (1) din Constituţie".
Tribunalul Timiş - Secţia comercială şi de
contencios administrativ (un alt complet de
judecată), exprimându-şi opinia în Dosarul nr. 861 D/2009, apreciază că
dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. Legiuitorul a impus
condiţii egale între candidaţii independenţi şi partidele politice participante
la alegeri, sub aspectul întrunirii pragului electoral de 5% din numărul
voturilor valabil exprimate într-o circumscripţie, şi nu între aceştia şi
membrii partidelor politice, deoarece în acest caz este vorba de situaţii
diferite care justifică reglementări diferite.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate
ridicată.
Guvernul apreciază că
excepţia de neconstituţionalitate ridicată este neîntemeiată. Textul de lege
criticat nu aduce atingere principiului egalităţii în drepturi consacrat de
art. 16 alin. (1) din Constituţie, acesta aplicându-se tuturor celor vizaţi de
ipoteza normei juridice, fără privilegii şi fără discriminări. Totodată, nu se
poate vorbi nici de încălcarea dreptului de a fi ales, prevăzut de art. 37 din
Legea fundamentală, câtă vreme o persoană îndeplineşte criteriile de
eligibilitate, fiindu-i acceptată candidatura şi participând astfel la alegeri.
Pragul electoral stabilit de Legea nr. 67/2004 „se motivează, în principiu, pe
ideea că, pentru o bună guvernare la nivelul administraţiei publice locale,
trebuie să aibă acces partidele politice care se bucură de o anumită
credibilitate în masa electoratului sau pe ideea seriozităţii candidaturilor,
precum şi pe alte cauze ce ţin de contextul socio-politic concret". Mai
mult, Guvernul apreciază că în cauză nu se pune problema neconstituţionalităţii
dispoziţiilor legale criticate, ci este vorba de o problemă strict de
interpretare şi aplicare a acestora, în raport cu situaţia de fapt ce urmează a
fi reţinută de către instanţa de judecată.
Avocatul Poporului consideră
că dispoziţiile art. 96 alin. (2) din Legea nr. 67/2004, republicată, sunt
constituţionale. Pe de o parte, acestea reprezintă o opţiune a legiuitorului
care apreciază asupra modalităţii de repartizare a mandatelor de consilier şi
asupra întinderii pragului electoral necesar pentru candidaţii independenţi,
iar pe de altă parte se aplică în mod egal tuturor persoanelor vizate de ipoteza
normei legale. Se mai arată că „instituirea unui prag electoral pentru
candidaţii independenţi pentru a participa la repartizarea mandatelor de
consilier alături de partide politice, alianţe politice şi alianţe electorale
asigură o evitare a fragmentării repartizării mandatelor de consilieri şi o
reprezentare adecvată a opţiunilor majoritare".
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de
judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei, concluziile
procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 96 alin. (2) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea
autorităţilor administraţiei publice locale, republicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 333 din 17 mai 2007, cu următorul conţinut: „(2)
Repartizarea mandatelor se face avându-se în vedere numai partidele politice,
alianţele politice, alianţele electorale şi candidaţii independenţi care au
întrunit pragul electoral prevăzut la alin. (1)."
Prevederile alin. (1), la care textul criticat face
trimitere, are următoarea redactare: „(1) Pentru repartizarea mandatelor de
consilier, biroul electoral de circumscripţie stabileşte pragul electoral al
circumscripţiei, reprezentând 5% din numărul total al voturilor valabil
exprimate în circumscripţia respectivă. în cazul alianţelor politice sau
alianţelor electorale, la pragul de 5% se adaugă pentru al doilea membru al
alianţei 2%. Pentru alianţele cu cel puţin 3 membri, pragul electoral este de
8%."
In opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate
textul de lege menţionat contravine dispoziţiilor art. 4 alin. (2), art. 16
alin. (1) şi ale art. 20 din Constituţie, coroborat cu art. 14 din Convenţia
pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi art. 7 din
Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, texte ce consacră principiile
nediscriminării şi al egalităţii în drepturi. Sunt invocate, de asemenea,
dispoziţiile art. 37 din Legea fundamentală, privind dreptul de a fi ales.
Analizând excepţia de neconstituţionalitate invocată,
Curtea Constituţională constată că aceasta urmează să fie respinsă ca
neîntemeiată, pentru cele ce se vor arăta în continuare.
In esenţă, autorul excepţiei susţine încălcarea
dreptului de a fi ales, generată de modalitatea discriminatorie prevăzută de
lege pentru repartizarea mandatelor între participanţii la alegerile locale.
Astfel, apreciază ca discriminatoriu faptul că un mandat de consilier local,
care ar trebui repartizat candidatului independent doar pe baza coeficientului
electoral obţinut, revine, în realitate, unui alt candidat aflat pe lista unui
partid politic care a întrunit pragul electoral, dar care, individual, a
obţinut un număr mai mic de voturi decât acel candidat independent. In opinia
sa, condiţia întrunirii pragului electoral de către candidaţii independenţi la
alegerile locale ar trebui să lipsească, aşa cum aceasta lipseşte la
repartizarea mandatelor de europarlamentar, unde singurul criteriu pentru
această categorie de participanţi la alegeri este atingerea coeficientului
electoral.
Prin Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1/1994
privind liberul acces la justiţie al persoanelor în apărarea drepturilor,
libertăţilor şi intereselor lor legitime, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, instanţa de contencios
constituţional a statuat că „principiul egalităţii în faţa legii presupune
instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul
urmărit, nu sunt diferite. De aceea el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune
soluţii diferite pentru situaţii diferite". Aşa fiind, nu se poate
pretinde ca tratamentul juridic aplicabil unui candidat independent la
alegerile locale să fie acelaşi cu cel al unui alt candidat, dar care aparţine
unei formaţiuni politice, dat fiind faptul că aceştia se află în situaţii cu
totul diferite sub aspectul statutului fiecăruia dintre ei: independent,
respectiv reprezentant al unui partid politic.
In ceea ce priveşte susţinerile autorului excepţiei
bazate pe analiza comparativă dintre reglementările Legii nr. 67/2004 pentru
alegerea autorităţilor administraţiei publice locale şi cele ale Legii nr.
33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul
European, Curtea constată că nici acestea nu pot fi primite, deoarece o
veritabilă critică de neconstituţionalitate nu se poate fundamenta pe
compararea unor dispoziţii sau acte normative, ci doar pe relaţia de
contrarietate dintre acestea şi texte sau principii fundamentale ale Constituţiei.
Totodată, sistemul electoral este reglementat, potrivit art. 73 alin. (3) lit.
a) din Legea fundamentală, prin lege organică, astfel încât legiuitorul este
liber să aprecieze şi să stabilească modalităţile concrete de exercitare a
drepturilor electorale în cadrul alegerilor locale, parlamentare, prezidenţiale
sau europarlamentare, în funcţie de opţiunile sale în această materie şi,
desigur, în limitele cadrului constituţional.
In acest sens, legiuitorul a stabilit, potrivit
dispoziţiilor art. 96 din Legea nr. 67/2004, două condiţii pentru ca unui
candidat la alegerile locale să-i fie repartizat un mandat de consilier local.
Mai întâi, acesta, indiferent că este vorba de candidat independent sau
formaţiune politică, trebuie să atingă, prin numărul de voturi obţinut, pragul
electoral de 5% din numărul total al voturilor valabil exprimate în acea
circumscripţie (cu stabilirea unei suplimentări procentuale în cazul alianţelor
politice sau alianţelor electorale cu cel puţin 2, respectiv 3 membri); în lipsa
îndeplinirii acestei condiţii, candidatul nu participă la repartizarea
mandatelor. A doua condiţie este specifică etapei de repartizare a mandatelor
de consilier şi o reprezintă îndeplinirea coeficientului electoral de către
aceiaşi candidaţi care au atins mai întâi pragul electoral. Numărul total al
voturilor valabil exprimate pentru această categorie de candidaţi se împarte la
numărul mandatelor de consilier ce revin acelei circumscripţii, astfel fiind
determinat coeficientul electoral, adică numărul de voturi valabil exprimate
necesar unui candidat- independent sau listă cu membrii unui partid politic -
pentru a obţine un mandat de consilier local. Or, aceste criterii - obiective,
succesive, eliminatorii şi cumulative - nu sunt de natură să încalce, aşa cum
s-a arătat, principiile egalităţii şi al nediscriminării şi nici dreptul de a
fi ales.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 96 alin. (2) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea
autorităţilor administraţiei publice locale, excepţie ridicată de Emil
Cristescu în Dosarele nr. 6.577/30/2008 şi nr. 6.740/30/2008 ale Tribunalului
Timiş - Secţia comercială şi de contencios administrativ.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 30 iunie
2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Claudia-Margareta Krupenschi