DECIZIE Nr.
973 din 31 octombrie 2007
referitoare la sesizarea
asupra neconstitutionalitatii Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr. 15/2007 privind unele masuri referitoare la alegerea membrilor
din Romania in Parlamentul European din anul 2007
ACT EMIS DE: CURTEA
CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 816 din 29 noiembrie 2007
Cu Adresa nr. 51/4.429 din 17 octombrie 2007,
secretarul general al Camerei Deputaţilor a transmis Curţii Constituţionale
sesizarea referitoare la neconstituţionalitatea Legii pentru aprobarea
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 15/2007 privind unele măsuri referitoare
la alegerea membrilor din România în Parlamentul European din anul 2007,
formulată de un număr de 60 de deputaţi şi un senator, şi anume: Cristian I. Rădulescu, Petru I. Călian, Marius I.
Rogin, Cristian B. Ilie, Traian Constantin A. Igaş,
Ioan Dumitru I. Puchianu,
Aurel A. Olarean, Cornel Ştefan C. Bardan, Constantin M. Petrea, Anca M.
Constantinescu, Alexandru A. Ciocâlteu, Alexandru E. Mocanu, Stelian N. Duţu,
Cezar Florin Gh. Preda, Horia C. Văsioiu, Graţiela Denisa M. Iordache, Daniel I. Buda, Ioan C. Oltean, Gheorghe G. Barbu, Gheorghe I. Albu, Cosmin Gabriel C. Popp, Petre Străchinaru, Dan S. Cârlan, Ion
I. Gonţea, Petru P. Movilă,
Gheorghe G. Sârb, Mugurel Liviu S. Sârbu, Constantin C. Amarie, Constantin V. Tudor, Dănuţ E. Liga, Marcel
Laurenţiu M. Romanescu, Dorin-Liviu D. Nistoran, Nicolae N. Bara, Marian Sorin
C. Paveliu, Cornel H. Stirbet, Petre I. Ungureanu, Claudius Mihail Gh. Zaharia, Mircea Teodor D.V. Iustian,
Dan Horaţiu Gh. Buzatu, Vasile I. Pruteanu, Corneliu V.
Momanu, Dumitru M. Pardău, Radu V. D. Lambrino, Ionela I. Bruchental,
William Gabriel S. Brânză, Mircea Man, Valentin Adrian M. Iliescu, Radu-Cătălin
Drăguş, Obuf Cătălin Ovidiu Gh. Buhăianu, Ionesie P Ghiorghioni, Dumitru D.
Becşenescu, Liviu Alexandru H. Miroşeanu, Anca-Daniela C. Boagiu, Daniel I. Ionescu, Dumitru Gh. Puzdrea, Costică N.
Canacheu, Valeriu I. Tabără,
Dan N. Grigore, Iulian-Gabriel P Bîrsan, Liviu D. Codîrlă şi Laurenţiu C.
Mironescu.
Sesizarea a fost formulată în temeiul art. 146 lit. a)
din Constituţie şi al art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind
organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a fost înregistrată la
Curtea Constituţională sub nr. 9.778 din 17 octombrie 2007 şi constituie
obiectul Dosarului nr. 1.451A/2007.
In motivarea sesizării se arată:
- prevederile art. 1 şi ale art. 3 alin. (2) din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 15/2007 privind unele măsuri referitoare la alegerea membrilor din România în Parlamentul
European din anul 2007, în forma adoptată prin legea
ce formează obiectul sesizării, încalcă prevederile art. 38 din Constituţie,
potrivit cărora, „In condiţiile aderării României la Uniunea Europeană,
cetăţenii români au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în Parlamentul European". Or, prin ordonanţa
criticată, Guvernul „a decis împărţirea procesului electoral în două segmente
diferite - unul cu termene limită definite pentru depunerea însemnelor
electorale, pentru depunerea de semnături etc. şi un al doilea, esenţial, fără
o dată certă în momentul desfăşurării scrutinului efectiv, definit prin ziua de
referinţă pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor, care urmează a fi
stabilită în interiorul intervalului de timp al semestrului II al anului 2007". Astfel, „cetăţenii
care au împlinit vârsta de 23 de ani în perioada cuprinsă între 13 mai 2007 şi
prima zi a semestrului II al
anului 2007 şi care au dorit să îşi depună candidatura în calitate de
independenţi, comparativ cu cetăţenii care au împlinit vârsta de 23 de ani la
data de 13 mai 2007, au avut la dispoziţie numai 2 zile pentru strângerea unui
număr de 100.000 de semnături, interval cuprins între data publicării în Monitorul
Oficial al României a OUG nr. 15/2007 şi a intrării acesteia în vigoare - 12
martie 2007 şi termenul limită impus de aceasta pentru depunerea semnăturilor -
14 martie 2007". Se consideră că, „mai mult decât atât, cetăţenilor care
au împlinit vârsta de 23 de ani în intervalul cuprins între prima zi a
semestrului II al anului 2007
şi ziua de referinţă a alegerilor, stabilită ulterior, li s-a restrâns dreptul
fundamental de a putea fi aleşi în Parlamentul European, dat fiind faptul că
procesul de strângere şi depunere de semnături s-a încheiat înainte de a avea
cunoştinţă despre condiţiile înscrierii în cursa electorală.";
- ordonanţa adoptată a fost contrasemnată numai de
preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, ceea ce încalcă prevederile
art. 108 alin. (4) din Constituţie, care stabilesc că „(...) ordonanţele
adoptate de Guvern se semnează de primul-ministru, se contrasemnează de
miniştrii care au obligaţia punerii lor în executare". In legătură cu
această susţinere se arată că, prin lege, preşedintele Autorităţii Electorale
Permanente „nu are dreptul de a promova şi semna ordonanţe de urgenţă, deoarece
instituţiile autonome au dreptul de a promova acte normative, dar ordonanţele
de urgenţă trebuie semnate în mod obligatoriu de miniştrii care au obligaţia
punerii lor în aplicare.";
- soluţia legislativă propusă încalcă art. 115 alin.
(4) şi (6) din Constituţie, potrivit căruia „Guvernulpoate adopta ordonanţe
de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi
amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora". Or,
în cauză, niciuna dintre cele trei condiţii nu este îndeplinită. In acest sens,
este invocată jurisprudenţa constantă a Curţii Constituţionale, referitoare la
situaţia extraordinară şi caracterul ei obiectiv. In cazul Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 15/2007, „atât situaţia excepţională, cât şi motivaţia
sunt absolut formale, fără nici cea mai mică referire la o situaţie concretă
sau la consecinţele acestei ipotetice situaţii excepţionale". Sub acest
aspect se mai arată că, „având în vedere că nimeni nu este abilitat să
certifice dacă alegerile de orice fel reprezintă la un moment dat o prioritate
pentru agenda publică, precum şi faptul că, în mod inevitabil, orice alegeri se
vor desfăşura într-un context politic, motivaţia este lipsită de fond". Se
mai arată că, potrivit alin. (6) al art. 115 din Constituţie, ordonanţele de
urgenţă nu pot afecta, printre altele, drepturile, libertăţile şi îndatoririle
prevăzute de acesta, iar între acestea figurează şi dreptul de a fi ales în Parlamentul European, prevăzut
la art. 38 din Legea fundamentală;
- prin adoptarea Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 15/2007 se încalcă prevederile constituţionale ale
art. 71 alin. (2), în conformitate cu care „Calitatea de deputat sau de
senator este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcţii publice de
autoritate, cu excepţia celei de membru al Guvernului". In acest sens
se arată că, „începând cu 1 ianuarie 2007, România este reprezentată cu
drepturi depline în Parlamentul European de deputaţi şi senatori care au avut
până la acea dată statutul de observatori din partea Parlamentului
României" şi, „prin prelungirea până la sfârşitul anului a termenului de
alegere, a fost afectat dreptul candidaţilor aleşi pe liste de partid la
alegerile parlamentare din 2004 de a ocupa locurile rămase vacante ca urmare a
desemnării reprezentanţilor României în Parlamentul României".
In consecinţă, se solicită Curţii Constituţionale să
constate neconstituţionalitatea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 15/2007 privind unele măsuri referitoare la alegerea membrilor din România în Parlamentul European din anul 2007.
In conformitate cu dispoziţiile art. 16 alin. (3) din
Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale,
republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 643 din 16 iulie 2004, sesizarea a fost comunicată
preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatului Poporului,
pentru a prezenta punctele lor de vedere.
Preşedintele Camerei Deputaţilor, cu Adresa nr. 51/4.494 din 22 octombrie 2007, a transmis Curţii Constituţionale punctul său de vedere, prin care arată că
sesizarea de neconstituţionalitate este neîntemeiată şi propune respingerea
acesteia pentru următoarele considerente:
- primul motiv de neconstituţionalitate, potrivit
căruia art. 1 şi 3 din ordonanţă fragmentează perioada electorală, ceea ce ar
dezavantaja cetăţenii români care au împlinit vârsta de 23 de ani între 13 mai
2007 şi 1 iulie 2007 faţă de cei care împliniseră această vârstă până la data
de 13 mai 2007, este neîntemeiat întrucât „vârsta, ca o condiţie de
eligibilitate, este un element de fapt şi nu de drept", iar „opţiunea
pentru o anumită vârstă - ca o condiţie de eligibilitate - şi stabilirea datei
împlinirii acesteia aparţin autorităţii publice având competenţă normativă: în
cazul de faţă, Guvernul". In continuare se arată că, în cadrul oricărui
tip de alegeri, pentru care unul dintre criteriile de eligibilitate este
vârsta, o parte dintre cetăţenii ţării nu va putea candida dacă nu a împlinit o
anumită vârstă până la o anumită dată, astfel că şi în cazul ordonanţei
criticate „cetăţenii care au dorit să candideze la alegerile pentru Parlamentul
European şi aveau vârsta de 23 de ani la data prevăzută printr-un act normativ
anterior emiterii Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 15/2007 nu sunt
afectaţi de noul cadru juridic privind alegerile europarlamentare". De
altfel, susţinerea se „referă la un iluzoriu subiect de drept: cetăţenii care
urmau să îndeplinească vârsta de 23 de ani în intervalul 13 mai - 1 iulie
2007", or, „depunerea candidaturii pentru orice funcţie publică eligibilă
este rezultatul unei îndelungate reflecţii, al evaluării profunde a şanselor de
reuşită, al unei pregătiri amplu analizate şi pregătite politic, material şi
logistic";
- emiterea ordonanţei a fost motivată procedural de
cerinţa prorogării termenului la care se făcea referire în art. 8 alin. (1) din
Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru
Parlamentul European, adică 13 mai 2007. Insă, „datorită tensionării climatului
politic intern, ceea ce ar fi putut
să afecteze caracterul democratic al alegerilor europarlamentare",
„Guvernul a recurs la o soluţie eminamente europeană şi democratică, şi anume
de a amâna alegerile, fără a se afecta operaţiunile electorale realizate
deja" şi, „concret, s-a stabilit o altă zi de referinţă, în semestrul al
doilea al anului în curs". Critica potrivit căreia art. 1 din ordonanţă
încalcă art. 38 din Constituţie nu trebuie adresată Guvernului, întrucât „textul acestui articol a fost propus chiar de Consiliul Legislativ
în avizul pe care l-a formulat pe marginea proiectului de act normativ";
- nici critica constând în încălcarea art. 38 din
Constituţie nu este întemeiată, deoarece art. 3 alin. (2) din ordonanţă „nu
face altceva decât să consacre şi să conserve regimul juridic stabilit anterior
pentru o operaţie electorală concretă: depunerea listelor de alegători
susţinători" până la data de 14 martie 2007, liste care, de altfel, „sunt
şi rămân valabile.";
- „motivaţia" referitoare la nerespectarea art.
115 alin. (4) din Constituţie nu poate fi susţinută, „întrucât din expunerea de
motive ataşată acestui act normativ se arată foarte clar situaţia extraordinară
care a determinat Guvernul să adopte ordonanţa de urgenţă respectivă",
precum şi că „Guvernul şi-a motivat pe deplin luarea acestei măsuri de
urgenţă". Mai precizează că în expunerea de motive „Guvernul subliniază
că, datorită climatului politic existent în ţară la acel moment, nu ar fi fost
posibilă o competiţie democratică autentică şi de aceea a recurs la amânarea
alegerilor", iar „organizarea unor alegeri într-un climat politic care ar
afecta interesul public" reprezintă o situaţie extraordinară în înţelesul
art. 115 alin. (4) din Constituţie.
Guvernul, cu Adresa nr.
5/5.426 din 29 octombrie 2007, a transmis Curţii Constituţionale punctul său de
vedere, prin care consideră că sesizarea de neconstituţionalitate este
neîntemeiată. In acest sens arată că: cerinţa prevăzută de art. 108 alin. (4)
din Constituţie, referitoare la contrasemnarea ordonanţelor Guvernului de către
miniştrii care au obligaţia punerii lor în executare, „ţine de aspectul formal
şi nu de conţinutul acestor acte normative care reprezintă, în esenţă, voinţa
Guvernului", iar faptul că neîndeplinirea cerinţei nu este sancţionată cu
inexistenţa hotărârii sau a ordonanţei confirmă această susţinere; potrivit
celor statuate prin deciziile Curţii Constituţionale, situaţia extraordinară este
o situaţie de fapt pe care Guvernul o apreciază şi intervine pe cale normativă,
astfel că dispoziţiile art. 115 alin. (4) din Constituţie nu sunt încălcate,
iar în cauză, la data adoptării ordonanţei, „Guvernul a apreciat că situaţia
extraordinară era determinată de climatul politic existent care nu putea
asigura condiţiile optime pentru procesul electoral"; ordonanţa criticată
nu contravine prevederilor constituţionale ale art. 115 alin. (4) şi (6) şi ale
art. 38, referitoare la dreptul cetăţenilor români de a fi aleşi în Parlamentul
European, procedura alegerii fiind stabilită prin lege; „dreptul candidaţilor
aleşi pe listele de partid la alegerile din 2004 de a ocupa locurile rămase
vacante ca urmare a desemnării reprezentanţilor României în Parlamentul
European ia naştere numai în momentul în care aceste posturi se vacantează,
indiferent care este data de referinţă", astfel că nici art. 71 alin. (2)
din Constituţie nu este încălcat.
Preşedintele Senatului nu
a transmis punctul său de vedere.
CURTEA,
examinând sesizarea de neconstituţionalitate, punctele
de vedere ale Guvernului şi preşedintelui Camerei Deputaţilor, raportul
judecătorului-raportor, Legea pentru aprobarea
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 15/2007 privind
unele măsuri referitoare la alegerea membrilor din România în Parlamentul
European din anul 2007, raportată la prevederile Constituţiei, precum şi
dispoziţiile Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii
Constituţionale, reţine următoarele:
Curtea a fost legal sesizată şi este competentă,
potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. a) din Constituţie, precum şi celor ale
art. 1, 10, 15, 16 şi 18 din Legea nr. 47/1992, să se pronunţe asupra
constituţionalităţii prevederilor legale criticate.
Obiectul controlului de constituţionalitate îl
constituie Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
15/2007 privind unele măsuri referitoare la alegerea membrilor din România în
Parlamentul European din anul 2007, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 173 din 12
martie 2007, în ansamblul său, precum şi, potrivit criticilor de
neconstituţionalitate formulate, art. 1 şi art. 3 alin. (2) din aceeaşi
ordonanţă.
Articolul unic al legii criticate prevede: „Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 15 din 12 martie
2007 privind unele măsuri referitoare la alegerea membrilor din România în
Parlamentul European din anul 2007, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr.
173 din 12 martie 2007, cu modificările ulterioare."
Art. 1 şi art. 3 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 15/2007, cu modificările ulterioare, vizate de criticile de
neconstituţionalitate, prevăd:
- Art. 1: „Ziua de
referinţă pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor din anul 2007 ale membrilor
din România în Parlamentul European se stabileşte prin hotărâre a Guvernului,
conform prevederilor art. 8 alin. (1) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea
şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, cu modificările şi
completările ulterioare, în semestrul II al
anului 2007.";
- Art. 3 alin. (2): „Partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând
minorităţilor naţionale, alianţele politice, alianţele electorale şi candidaţii
independenţi vor depune listele de alegători prevăzute la alin. (1) la Biroul
Electoral Central, până la data de 14 martie 2007 inclusiv, urmând ca listele
de candidaţi să fie depuse până la termenul stabilit prin hotărârea Guvernului
prevăzută la art. 2 alin. (1)."
In opinia autorilor sesizării, legea criticată încalcă
prevederile constituţionale ale art. 38, art. 71 alin. (2), art. 108 alin. (4)
şi ale art. 115 alin. (4) şi (6), care prevăd:
- Art. 38: „In condiţiile
aderării României la Uniunea Europeană, cetăţenii români au dreptul de a alege
şi de a fi aleşi în Parlamentul European.";
-Art. 71 alin. (2): „Calitatea de deputat sau de senator este incompatibilă cu exercitarea oricărei
funcţii publice de autoritate, cu excepţia celei de membru al
Guvernului.";
- Art. 108 alin. (4): „Hotărârile
şi ordonanţele adoptate de Guvern se semnează de primul-ministru, se
contrasemnează de miniştrii care au obligaţia punerii lor în executare şi se
publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistenţa
hotărârii sau a ordonanţei. Hotărârile care au caracter militar se comunică
numai instituţiilor interesate.";
- Art. 115 alin. (4) şi (6): „(4)
Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a
căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în
cuprinsul acestora.[...]
(6) Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în
domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului,
drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile
electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate
publică."
Examinând obiecţia de neconstituţionalitate formulată,
prevederile legii criticate, precum şi art. 1 şi art. 3 alin. (2) din Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului nr. 15/2007, prin raportare la dispoziţiile din
Constituţie incidente, Curtea Constituţională constată că sesizarea de
neconstituţionalitate este neîntemeiată şi urmează a fi respinsă pentru
următoarele considerente:
Prima critică de neconstituţionalitate constă, în esenţă,
în susţinerea că prevederile art. 1 şi art. 3 alin. (2) din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 15/2007 au împărţit procesul electoral în două
segmente diferite - unul cu termene limită definite şi un al doilea determinat
prin ziua de referinţă pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor, ceea ce
face ca „cetăţenilor care au împlinit vârsta de 23 de
ani în intervalul cuprins între prima zi a semestrului II al anului 2007 şi ziua de referinţă a alegerilor, stabilită
ulterior", să li se restrângă dreptul fundamental de a fi aleşi în
Parlamentul European. Astfel, în opinia autorilor sesizării, sunt încălcate
prevederile art. 38 din Constituţia României, care stabilesc că, „In
condiţiile aderării României la Uniunea Europeană, cetăţenii români au dreptul de
a alege şi de a fi aleşi în Parlamentul European".
Analizând această susţinere, Curtea constată că textul
constituţional menţionat extinde dreptul de a alege al cetăţenilor români de la
mediul intern la cel comunitar. Prevederile art. 1 şi ale art. 3 alin. (2) din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 15/2007 privind unele măsuri referitoare
la alegerea membrilor din România în Parlamentul European din anul 2007 nu sunt
contrare dispoziţiilor constituţionale invocate, deoarece prorogarea datei
alegerilor şi recunoaşterea valabilităţii unor operaţiuni electorale efectuate
înainte de desfăşurarea alegerilor nu afectează exercitarea dreptului de a fi
ales în Parlamentul European. Aşadar, susţinerea nu poate fi reţinută.
Prin cea de-a doua critică de neconstituţionalitate se
invocă încălcarea prevederilor art. 108 alin. (4) din Constituţie, care
stabilesc că „[...]ordonanţele adoptate de Guvern se semnează de
primul-ministru, se contrasemnează de miniştrii care au obligaţia punerii lor
în executare /.../".Incălcarea constă în aceea că Ordonanţa de urgenţă
a Guvernului nr. 15 din 12 martie 2007 nu a fost semnată de ministrul
internelor si al reformei administrative.
Or, aşa cum se poate observa, obiectul ordonanţei de urgenţă criticate îl
constituie modificarea zilei de referinţă pentru organizarea şi desfăşurarea
alegerilor din anul 2007 ale membrilor din România în Parlamentul European,
recunoaşterea valabilităţii unor operaţiuni electorale, continuitatea
valabilităţii listelor de alegători, suspendarea activităţii Biroului Electoral
Central etc, aşadar operaţiuni a căror executare intră în atribuţiile exclusive
ale preşedintelui Autorităţii Electorale Centrale, care are rang de ministru.
Prin urmare şi această critică urmează a fi respinsă.
O altă susţinere privind neconstituţionalitatea
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 15/2007 priveşte adoptarea ei, care, în
opinia autorilor sesizării, încalcă prevederile art. 115 alin. (4) din
Constituţie, în virtutea cărora „Guvernulpoate adopta ordonanţe de urgenţă
numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având
obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora".
Analizând această critică, Curtea constată că în
preambulul ordonanţei de urgenţă se precizează motivele care au dus la adoptarea
ei, adică imposibilitatea desfăşurării alegerilor europarlamentare datorată
climatului politic existent în ţară. Or, asemenea motive nu pot fi supuse
controlului de constituţionalitate, astfel că susţinerea nu poate fi reţinută.
In sfârşit, se invocă încălcarea prevederilor art. 71
alin. (2) din Constituţie, conform cărora „Calitatea de deputat sau de
senator este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcţii publice de
autoritate, cu excepţia celei de membru al Guvernului", cu motivarea
că, până la alegerile europarlamentare, ar exista un cumul de mandate
parlamentare, în sensul că un mandat de deputat sau de senator se cumulează cu
un mandat de europarlamentar. In realitate, acest cumul de mandate nu este
neconstituţional, el fiind determinat de perioada de tranziţie de la aderarea
la Uniunea Europeană la desemnarea prin vot universal a reprezentanţilor
României în Parlamentul European. In consecinţă, Curtea constată că şi această
critică este neîntemeiată.
Faţă de cele arătate, Curtea constată că Legea pentru
aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 15/2007 privind unele măsuri
referitoare la alegerea membrilor din România în Parlamentul European din anul
2007 este constituţională.
In temeiul dispoziţiilor art. 146 lit. a) şi ale art.
147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al prevederilor art. 11 alin. (1) lit.
A.a), al art. 15 alin. (1) şi al art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, cu majoritate de
voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Constată că Legea pentru aprobarea Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 15/2007 privind unele măsuri referitoare la alegerea
membrilor din România în Parlamentul European din anul 2007 este
constituţională.
Decizia se comunică Preşedintelui României şi se
publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Definitivă şi general obligatorie.
Dezbaterea a avut loc la data de 31 octombrie 2007 şi
la aceasta au participat: Ioan Vida, preşedinte, Nicolae Cochinescu, Aspazia
Cojocaru, Acsinte Gaspar, Petre Ninosu, Ion Predescu, Valentin Zoltan Puskas,
Tudorel Toader şi Augustin Zegrean, judecători.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent şef,
Gabriela Dragomirescu