DECIZIE Nr.
970 din 6 iulie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (1) si ale art. 3 pct. 1 din
Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 607 din 27 august 2010
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Mircea Ştefan Minea -judecător
Iulia Antoanella Motoc -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Antonia Constantin - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi ale art. 3 pct. 1 din
Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de
Societatea Comercială „Electric Profi Inst" - S.R.L, din Craiova în
Dosarul nr. 2.331/63/2009 al Tribunalului Dolj - Secţia comercială.
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 29 iunie
2010 şi au fost consemnate în încheierea de la acea dată, când, având nevoie de
timp pentru a delibera, Curtea a amânat pronunţarea pentru data de 6 iulie
2010.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 11 februarie 2010, pronunţată în
Dosarul nr. 2.331/63/2009, Tribunalul Dolj - Secţia comercială a sesizat
Curtea Constituţională cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi art. 3 pct. 1 din Legea nr. 85/2006 privind
procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Electric
Profi Inst" - S.R.L, din Craiova.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul consideră că dispoziţiile legale criticate sunt
neconstituţionale în raport cu dispoziţiile din Constituţie care garantează
dreptul de proprietate privată şi libertatea economică. Mai mult, în condiţiile
în care textul de lege instituie prezumţia de insolvenţă a debitorului,
dispoziţiile sunt discriminatorii în raport de persoanele fizice cărora nu li
se aplică astfel de norme, încălcând dreptul la apărare şi la un proces
echitabil, precum şi art. 53 din Constituţie referitor la restrângerea
exercitării unor drepturi sau a unor libertăţi.
Tribunalul Dolj - Secţia comercială apreciază că excepţia este neîntemeiată. Art.1 alin. (1) din lege
cuprinde categoria de debitori care pot fi supuşi procedurii generale de
insolvenţă, iar art. 3 pct. 1 defineşte starea de insolvenţă cuprinzând
condiţiile în care legea prezumă starea de insolvenţă sau doar o consideră
iminentă. Aceste dispoziţii legale nu afectează dreptul de proprietate al
debitorului, deschiderea procedurii insolvenţei putând avea loc numai cu
respectarea strictă a dispoziţiilor legale, iar prezumţia stării de insolvenţă
poate fi înlăturată prin probele şi apărările făcute de debitor.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernul şi Avocatul Poporului nu au
comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 1 alin. (1) şi art. 3 pct. 1 din Legea nr. 85/2006
privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, texte de lege care au următorul conţinut:
-Art. 1 alin. (1): „Procedura generală prevăzută de
prezenta lege se aplică următoarelor categorii de debitori aflaţi în stare de
insolvenţă sau de insolvenţă iminentă, cu excepţia celor prevăzuţi la alin. (2)
lit. c) şi d):
1. societăţile comerciale;
2. societăţile cooperative;
3. organizaţiile cooperatiste;
4. societăţile agricole;
5. grupurile de interes economic;
6. orice altă persoană juridică de drept privat care
desfăşoară şi activităţi economice.";
- Art. 3 pct. 1: „In înţelesul prezentei legi, termenii
şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
1. insolvenţă este acea stare a patrimoniului
debitorului care se caracterizează prin insuficienţa fondurilor băneşti
disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide şi exigibile:
a) insolvenţă este prezumată ca fiind vădită atunci
când debitorul, după 30 de zile de la scadenţă, nu a plătit datoria sa fată de
unul sau mai mulţi creditori;
b) insolvenţa este iminentă atunci când se dovedeşte
că debitorul nu va putea plăti la scadenţă datoriile exigibile angajate, cu
fondurile băneşti disponibile la data scadenţei;".
In opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate,
prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse
în art. 9, art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (3), art. 44 alin. (2), art. 45,
art. 53, art. 57, art. 126 alin. (1) şi art. 135 alin. (1) şi (2) lit. a).
Curtea reţine că asupra constituţionalităţii
dispoziţiilor art. 3 pct. 1 din Legea nr. 85/2006 s-a mai pronunţat, de
exemplu, prin Decizia nr. 1.138 din 4 decembrie 2007, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 15 ianuarie 2008, constatând
netemeinicia criticilor formulate. Cu acel prilej, Curtea a reţinut că
prevederile criticate instituie „o prezumţie de insolvenţa pentru comerciantul
debitor care nu stinge o datorie exigibilă după 30 de zile de la scadenţă.
Instituirea acestei prezumţii, cu consecinţa răsturnării probei în sarcina
debitorului, este justificată însă de necesitatea asigurării celerităţii în
desfăşurarea procedurii insolvenţei, principiu recunoscut pentru desfăşurarea
raporturilor de drept comercial, cât şi de nevoia de a se evita obligaţia
creditorului de a dovedi starea de insolvenţa, fapt ce ar fi imposibil în
condiţiile în care acesta nu are acces la documentele debitorului şi la datele
privind disponibilităţile băneşti ale acestuia. [...]
In acest sens, Curtea a reţinut că, potrivit art. 126
alin. (2) din Constituţie, legiuitorul se bucură de atributul exclusiv de a
stabili normele privind procedura de judecată, putând institui prevederi
speciale în vederea reglementării unor situaţii deosebite. O situaţie deosebită
o reprezintă şi starea de insolvenţa cauzată de culpa debitorului constând în
neplata unei creanţe certe, lichide şi exigibile, având un anumit cuantum,
într-un termen de 30 de zile şi care, sub imperiul celerităţii specifice
soluţionării raporturilor comerciale, a impus adoptarea unei proceduri speciale
ce are drept scop protejarea patrimoniului debitorului şi reîntregirea
acestuia, în cazurile în care a fost diminuat prin acte juridice frauduloase,
urmărind, în acelaşi timp, valorificarea cu eficienţă sporită a activelor
debitorului, în vederea satisfacerii într-o măsură cât mai mare a creanţelor
creditorilor."
De asemenea, prin Decizia nr. 1.144 din 16 octombrie
2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 775 din 19
noiembrie 2008, Curtea a constatat, referindu-se la condiţiile în care orice
creditor poate introduce cerere pentru deschiderea procedurii de insolvenţa, că
acestea sunt stabilite cu rigurozitate de lege şi că introducerea cererii nu
duce în mod automat la deschiderea procedurii de insolvenţa. Astfel, cererile
introductive care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege nu vor putea
produce efecte juridice şi vor fi respinse de judecătorul-sindic.
Cu privire la criticile de neconstituţionalitate
raportate la prevederile art. 21 şi ale art. 44 din Constituţie, Curtea s-a
pronunţat prin Decizia nr. 78 din 8 februarie 2007, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 117 din 16 februarie 2007, reţinând că
dispoziţiile criticate nu aduc atingere dreptului de proprietate şi nici
principiului ocrotirii în mod egal prin lege a proprietăţii private, care se
aplică atât în privinţa proprietăţii debitorului, cât şi în privinţa
proprietăţii, inclusiv a creanţelor creditorilor. Astfel, creditorul este
îndreptăţit să acţioneze pe orice cale legală pentru valorificarea creanţelor
sale, iar debitorul, dacă în realitate nu este în insolvenţa, îşi poate lichida
oricând datoria, prevenind deschiderea ori determinând închiderea procedurii
insolvenţei. Referitor la încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 21,
Curtea a reţinut că o atare critică este lipsită de temei, întrucât accesul
liber la justiţie, ca de altfel orice drept fundamental, consacrat ca atare de
Constituţie, are caracter legitim numai în măsura în care este exercitat cu
bună-credinţă, în limite rezonabile, cu respectarea drepturilor şi intereselor
în egală măsură ocrotite ale celorlalte subiecte de drept. Stabilirea de către
legiuitor a acestor limite nu aduce nicio îngrădire dreptului în sine, ci,
dimpotrivă, creează premisele valorificării sale în concordanţă cu exigenţele
generale proprii unui stat de drept.
Intrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să
determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţiile şi
considerentele deciziilor menţionate îşi menţin valabilitatea si în cauza de
fată.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi ale art. 3 pct. 1 din Legea nr. 85/2006
privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Societatea Comercială
„Electric Profi Inst" - S.R.L, din Craiova în Dosarul nr. 2.331/63/2009 al
Tribunalului Dolj - Secţia comercială.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 iulie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu