Anunţă-mă când se modifică Fişă act Comentarii (0) Trimite unui prieten Tipareste act

DECIZIE Nr

DECIZIE   Nr. 968 din 21 august 2006

privind aprobarea Codului tehnic al gazelor petroliere lichefiate (GPL)

ACT EMIS DE: AUTORITATEA NATIONALA DE REGLEMENTARE IN DOMENIUL GAZELOR

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 744 din 31 august 2006



Având în vedere prevederile art. 8 lit. d) şi ale art. 75 alin. (2) din Legea gazelor nr. 351/2004, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 10 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 351/2004, cu modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale emite prezenta decizie.

Art. 1. - Se aprobă Codul tehnic al gazelor petroliere lichefiate (GPL), prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta decizie.

Art. 2. - Compartimentele de resort din cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale, Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat, Regia Autonomă „Registrul Auto Român", instituţiile şi agenţii economici care desfăşoară activităţi de proiectare, execuţie, producţie, depozitare şi distribuţie a gazelor petroliere lichefiate (GPL), precum şi persoanele fizice autorizate care desfăşoară activităţi în acest domeniu vor duce la îndeplinire prevederile prezentei decizii.

Art. 3.  -  Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale,

Ştefan Cosmeanu

ANEXĂ*)

CODUL TEHNIC AL GAZELOR PETROLIERE LICHEFIATE (GPL)

1.Scop şi obiective. Domeniu de aplicare

Scop

1.1.     Codul tehnic al domeniului gazelor petroliere lichefiate -GPL, denumit în continuare cod tehnic are ca scop impunerea şi promovarea cerinţelor tehnice minime specifice domeniului gazelor petroliere lichiefiate, cu caracter general, atât cele prevăzute în legislaţia primară şi secundară, în normele tehnice şi standardele în vigoare cât şi cele ce necesită a fi detaliate prin norme tehnice de către agenţii economici din domeniu. Aceste cerinţe tehnice sunt menite să asigure funcţionarea în condiţii de securitate, stabilitate şi eficienţă economică a infrastructurii din domeniu gazelor petroliere lichiefiate.

Codul tehnic este elaborat de ANRGN.

Obiective

1.2. Codul tehnic are următoarele obiective:

a.   stabilirea cerinţelor tehnice pentru activităţile denumite în tabelul 1 legate de infrastructura domeniului GPL, respectiv proiectarea, execuţia, depozitarea şi distribuţia GPL cu luarea în considerare a tuturor măsurilor privind securitatea în exploatare;

b.   asigurarea unui nivel minim de protecţie în vederea prevenirii pierderilor de vieţi omeneşti şi distrugeri ale proprietăţii, în caz de incendiu sau explozie;

c.   stabilirea condiţiilor generale privind asigurarea calităţii GPL;

d.   asigurarea unui cadru de reglementare, armonizat cu cerinţele Directivelor Comisiei Europene în domeniul GPL, transpuse prin Hotărâri sau Ordonanţe ale Guvernului României;

e.   stabilirea unui cadru de reglementare, în vederea asigurării unui mediu nediscriminatoriu şi concurenţial în domeniul GPL;

f.    stabilirea unor cerinţe privind autorizarea şi licenţierea pentru agenţii economici care desfăşoară activităţi de proiectare, execuţie şi exploatare, respectiv activităţi comerciale în domeniu GPL ;

g.   stabilirea cerinţelor de securitate pentru instalaţiile de utilizare GPL ale consumatorilor, pentru a indeplini cerinţele esenţiale de securitate din Directivele CE în domeniul GPL, transpuse prin Hotărâri sau Ordonanţe ale Guvernului României;

Domeniul de aplicare

1.3.  Respectarea prevederilor Codului Tehnic este obligatorie pentru toţi agenţii economici şi consumatorii din domeniul GPL. Prevederile din Codul Tehnic se aplică la activităţile şi infrastructura din domeniului GPL precizate în tabelul 1.

1.4.  Prezentul Cod Tehnic vine în sprijinul investitorilor români sau străini pentru a le facilita informarea printr-un singur document asupra reglementărilor tehnice aplicabile domeniului GPL.

*) Anexa este reprodusă în facsimil.

Tabelul 1. Lista activităţilor din domeniul GPL

Subactivitatea

Obiectul

Aplicare în Codul tehnic

1.Activitate de proiectare în domeniul GPL

1.1.Proiectare

sisteme şi instalaţii

1.1.1.Instalaţii     pentru     distribuţie     de     autogaz     (fără posibilitatea de umplere/ îmbuteliere recipiente-butelii) în staţii de distribuţie mixte sau independente :

a.cu recipiente staţionare orizontale sau verticale suprateane:

   -recipiente sub presiune cu capacitate până la 13m3 apă;

   -recipiente sub presiune cu capacitate peste 13m3 apă; b.cu recipiente staţionare subterane:

   -recipiente sub presiune orizontale cu capacitate până  la 13m3 apă;

   -recipiente sub presiune orizontale cu capacitate peste  13m3 apă;

c.cu recipiente acoperite:

   -recipiente sub presiune orizontale cu capacitate până la 13m3 apă;

-recipiente sub presiune orizontale cu capacitate peste 13m apă;

1.1.2.  Instalaţii  pentru  utilizare GPL în  sistem mic vrac pentru uz casnic şi industrial, cu sau fără vaporizatoare :

a.cu recipiente sub presiune suprateane, fixe (orizontale sau verticale) sau transportabile:

   -butelii cu capacitate până la 150 I apă;

   -containere cu capacitate până la 450 I apă;

   -recipiente sub presiune cu capacitate până la 13m3apă;

   -recipiente sub presiune cu capacitate peste 13m3apă; b.cu recipiente sub presiune staţionare subterane:

   -containere cu capacitate până la 450 I apă;

   -recipiente sub presiune cu capacitate până la 13m3apă;

   -recipiente sub presiune cu capacitate peste 13m3apă; c.cu recipiente acoperite:

   -recipiente sub presiune cu capacitate până la 13m3apă;

   -recipiente sub presiune cu capacitate peste 13m3apă;

1.1.3. Instalaţii pentru distribuţie de GPL pentru echipament recreaţional (rulote şi bărci de agrement);

Codul tehnic se aplică

1.1.4. Instalaţii pentru utilizarea GPL la refrigerare, inclusiv instalaţii de condiţionarea aerului care utilizează GPL drept agent de răcire;

1.1.5. Instalaţii pentru umplerea aerosolilor cu GPL;

1.1.6.Instalaţii de transfer în şi din recipiente   staţionare si/sau    transportabile    (cisterne    rutiere    sau    cisterne feroviare);

1.1.8. Instalaţii pentru conversia combustibilului la vehicule rutiere, feroviare şi alte echipamente( kituri pentru motoare cu combustie pe GPL);

Codul tehnic se aplică

1.1.9.Sisteme  de  depozitare  în   recipiente  sub   presiune staţionare, cu sau fără sisteme de presurizare, dotate cu sisteme de măsurare a cantităţilor si debitelor:

   -supraterane;

   -semiîngropate/ subterane; -acoperite;

1.1.10.  Rezervoare criogenice  pentru  depozitare  GPL  la presiune atmosferică;

Codul tehnic nu se aplică

1.1.11. Instalaţii de încărcare/descărcare în depozite şi/sau terminale de GPL;

Codul tehnic se aplică

1.1.12.lnstalaţii      destinate     amestecării     GPL      pentru producerea de autogaz prin diverse metode

1.1.13. Staţii fixe complet echipate de umplere/ îmbuteliere a GPL în recipiente-butelii:

-manuale;

-mecanice:

-automate;

1.1.14.lnstalaţii    fixe    sau    transportabile    de    umplere/ îmbuteliere a GPL în recipiente-butelii;

1.1.15.Sisteme pentru întreţinerea şi repararea recipientelor-butelii din staţiile şi instalaţiile de umplere/ îmbuteliere a GPL

1.1.16. Sisteme de amestec propan-aer pentru conectare cu reţele de GN;

1.1.17. Instalaţii de odorizare, marcare şi injecţie metanol;

1.2.Proiectare recipiente pentru GPL

1.2.1.Proiectare   recipiente-butelii   din   materiale   metalice, nemetalice (aluminiu), materiale compozite ;

Codul tehnic se aplică

1.2.2. Proiectare containere staţionare ;

1.2.3. Proiectare recipiente cu capacitate până la şi peste 13m3 apă:

   -pentru instalare supraterană;

   -pentru instalare acoperită, ingropată/subterană:

   -transportabile

1.2.4.Proiectare recipiente pentru  instalaţii de conversie instalate pe vehicule:

   -cilindrice;

   -torice;

1.2.5.Proiectare trans-containere (tank-containere);

1.2.6.Proiectare cartuşe de unică utilizare pentru GPL;

1.2.7.Proiectare tuburi pentru utilizarea GPL la aerosoli

1.3.Proiectare echipamente şi   dispozitive pentru GPL

1.3.1. Proiectare vaporizatoare;

1.3.2Proiectare dispozitive si echipamente care fac obiectul pct. 2.12, 2.13, 2.14, 2.15

1.3.3Sisteme de  protecţie catodică  pentru   recipiente şi conducte pentru GPL

1.4.Proiectare conducte GPL

1.4.1.  Conducte  şi  subansambluri  de  conducte  pentru instalaţii de utilizare a GPL :

a.din materiale metalice;

b.din materiale nemetalice;

c.din mase plastice (HDPE; poliamidă):

Codul tehnic se aplică

2. Activitate de execuţie recipiente şi conducte pentru GPL

2.1. Execuţie recipiente şi conducte;

Codul tehnic se aplică

2.2. Execuţie rezervoare pentru depozitare la presiune atmosferică a GPL/ criogenice;

2.3. Execuţie asamblare pe structuri fixe şi/ sau mobile/ transportabile;

2.4. Execuţie construcţii metalice aferente sistemelor de transport şi/sau transfer;

2.5. Execuţie montaj recipiente sub presiune;

2.6. Execuţie reparare, schimbare, modificare, modernizare, scoatere din uz şi distrugere recipiente şi rezervoare de GPL;

2.7. Execuţie încercări la echipament sub presiune şi rezervoare de GPL;

2.8. Execuţie conducte în instalaţii şi sisteme de la pct.1.1 si 1.2;

2.9. Execuţie şi instalare vaporizatoare;

2.10.Execuţie ansambluri şi subansambluri de conducte in toate sistemele de GPL;

2.11. Execuţie tuburi pentru aerosoli şi cartuşe de unică utilizare;

2.12.Execuţie   aparate   pentru   arderea  GPL   drept   combustibil   (sobe, arzătoare de toate tipurile, lămpi de iluminat cu GPL, aragazuri, aeroterme, şeminee, refrigeratoare etc);

2.13. Execuţie armături de închidere şi siguranţă: robinete de toate tipurile, inclusiv de debit constant pentru butelii tip camping, supape cu bilă, supape de siguranţă, membrane de explozie etc;

2.14. Execuţie dispozitive şi elemente de cuplare la consumatorul de GPL:

   -tuburi flexibile din elastomeri/ cauciuc;

   -tuburi flexibile din materiale metalice/ furtunuri metalice;

   -elemente de legătură/cuplare;

   -regulatoare de presiune;

3. Activitate de execuţie a instalaţiilor şi sistemelor domeniul GPL

3.1.   Instalare,   montare,  întreţinere,   reparare,   modificare,   modernizare, înlocuire, expertizare, încercare, scoatere din uz şi distrugere a sistemelor şi instalaţiilor de la pct. 1.1, 1.2, 1.3, 1.4 şi a recipientelor şi conductelor de la pct. 2.1-2.14.

Codul tehnic se aplică

4. Activitate de producţie şi distribuţie a GPL

4.1.   Producţie   GPL   în   instalaţii   tehnologice   din   rafinării,   instalaţii petrochimice şi/sau prin alte tehnologii

Codul tehnic se aplică

4.2. Distribuţie GPL din recipiente transportabile (cisterne rutiere, feroviare şi recipinte containere)

4.3.Distribuţie GPL îmbuteliat în recipiente-butelii, cartuşe, aerosoli, en-gros şi en-detail, în puncte fixe sau mobile de distribuţie, inclusiv în recipiente-butelii pentru instalaţii mobile de ridicat/ stivuitoare;

4. 4. Distribuţie GPL din instalaţii pentru mic vrac;

4.5.   Distribuţie  autogaz   din   sistemele  de  depozitare  şi   distribuţie   a autogazului la vehicule;

4.6. Transfer GPL în şi din recipiente transportabile/ cisterne sau nave;

5. Activităţi speciale de proiectare şi execuţie în domeniul GPL

5.1. Amplasare containere şi recipiente sub presiune în pământ îngheţat

Codul tehnic nu se aplică

5.2. Depozitare GPL în caverne, inclusiv conducte şi accesorii pentru acest sistem de depozitare

5.3. Instalaţii de procesare pentru care este necesară aprobare specială pentru construire şi instalare bazate pe cerinţe speciale de mediu

5.4. Depozitare şi transport în recipiente sub presiune instalate pe nave fluviale si/sau maritime de transport

5.5. Recipiente şi instalaţii de GPL pentru baloane cu aer cald

5.6. Instalaţii de transfer în şi din recipiente staţionare şi/sau transportabile de pe nave maritime, fluviale

5.7.Instalaţii de procesare a GPL din rafinării şi instalaţii petrochimice;

5.8. Instalaţii chimice sau petrochimice pentru procesarea GPL

5.9. Sisteme de dispersie gaze cu şi fără flacără/faclă;

5.10. Terminale de depozitare în vederea distribuţiei şi transportului GPL

Codul tehnic se aplică

5.11.Sisteme pentru detectarea scurgerilor de GPL;

5.12.Instalaţii   de  automatizare   aferente   sistemelor  şi   instalaţiilor  din domeniul GPL: niveluri, debite, greutăţi, numărătoare de butelii etc;

5.13.Instalaţii auxiliare si de utilităţi specifice domeniului GPL:

   -   pentru golirea recipientelor-butelii,  incercarea de rezistenta la presiune, sablare, acoperire anticoroziva, încercarea de etanşeitate, sigilarea armăturii de închidere, etichetare etc;

   - apă, abur, aer tehnologic, ventilare, electrice etc

   - protecţie împotriva focului şi semnalizare;

5.14.Sisteme de transport mecanizat şi încărcare/ paletizare recipiente-butelii în mijloace de transport speciale;

1.5. Codul nu se aplică activităţilor la care se face menţiune specială în tabelul 1, precum şi pentru utilizarea GPL în scopuri militare, pentru activităţile din domeniile gazelor naturale-GN, gazelor naturale lichefiate-GNL şi gazelor naturale comprimate pentru vehicule -GNCV.

1.5. (a)Terminologia relevantă în domeniul GPL din cuprinsul Codului Tehnic al GPL este conţinută în Anexa 1 ;

 (b)Legislaţia relevantă care se aplică în domeniul GPL este conţinută în Anexa 2 ;

 (c)Lista standardelor ale căror recomandări sunt utilizate în domeniul GPL este conţinută în Anexa 3 ; (d) Cerinţele de calitate şi securitate aferente GPL sunt conţinute în Anexa 4.

1.6. Acordarea licenţelor   pentru desfăşurarea de activităţi comerciale în domeniul GPL se realizează de ANRGN în baza unui regulament specific, pentru următoarele activităţi:

-    licenţe pentru producere;

-    licenţe pentru distribuţie;

-    licenţe pentru depozitare.

2.CERINTE PRIVIND CALITATEA GPL

2.1.Gazele petroliere lichefiate-GPL :

-    reprezintă un amestec de hidrocarburi uşoare în fază gazoasă în condiţii standard de presiune şi temperatură, care pot fi lichefiate prin creşterea presiunii sau scăderea temperaturii;

-    sunt considerate fluidele având o presiune de vapori care nu o depăşeşte pe cea admisă pentru propanul comercial, compus predominant din următoarele hidrocarburi-singure sau în amestec- propan, propenă (propilenă), butan (n-butan şi/sau izo-butan) şi butene (butilene) inclusiv butadiene;

-    sunt fracţii de hidrocarburi uşoare din seria parafine (alcani), derivate din procesele de rafinare, instalaţii de stabilizare a ţiţeiului şi din procesarea gazelor naturale.

-    sunt în mod normal lichefiate sub presiune pentru a fi transportate sau depozitate.

2.2.  Pentru identificare imediata, la nivelul producătorilor si al pietei, GPL este caracterizat, de numere unice de clasificare, după cum urmează :

-    numărul ONU/UN cuprins in recomandările privind transportul mărfurilor periculoase serveşte ca baza pentru reglementările in transportul naval, feroviar si rutier naţional, regional si internaţional ;

-    numărul CAS (Chemical Abstract Service Registry Number) care defineşte produsul chimic, dar nu concentraţia sau amestecurile specifice;

-    numărul EINECS introdus prin Decizia 81/437/EEC a Comisiei Comunităţii Europene;

-    numărul ICSC este caracteristic identificării internaţionale a substanţelor periculoase al International Chemical Safety Cards (Fişa internaţionala de securitate chimică).

2.3.  Numărul ONU/UN a fost stabilit de Comitetul de experţi (COE) în transportul mărfurilor periculoase al Consiliul Economic şi Social (ECOSOC) sub egida ONU şi este utilizat în întreaga lume în comerţul şi transportul internaţional pentru identificarea produselor chimice sau a claselor de mărfuri periculoase fiind cuprins în regulamentele privind transportul mărfurilor periculoase.

Numărul se compune din patru cifre, în general cuprinse între 0000 si 3500, iar pentru a se evita confuzia, întotdeauna este precedat de literele "UN".

Numerele ONU/UN cuprinse în regulamentele privind transportul mărfurilor periculoase servesc ca bază pentru reglementările din transportul aerian, naval, feroviar şi rutier naţional, regional şi internaţional.

2.4.  Numărul CAS (Chemical Abstract Service Registry Number) defineşte produsul chimic, dar nu concentraţia sau amestecurile specifice. Din punctul de vedere al securităţii şi al modului de inventariere a substanţelor chimice reprezintă cel mai bun criteriu în privinţa eliminării ambiguităţilor.

2.5.   Numărul EINECS a fost introdus prin Decizia 81/437/EEC a Comisiei Comunităţii Europene şi este compus din două grupe de trei cifre şi un grup de două cifre (digiţi).

2.6.  Numărul EC este un termen utilizat să înlocuiască în viitor cele două numere şi a fost introdus în baza Directivei 87/548/EEC Anexa 1.

2.7.  OUG 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor periculoase prevede în Anexa 1 numerele de identificare EC caracteristice GPL - propan si butan, precum şi amestecurilor acestora aşa cum sunt definite în Regulamentele de transport a mărfurilor periculoase ADR/RID.

2.8.  Clasificarea centralizată a numerelor de identificare pentru GPL este prezentată in Anexa 4.

3.   CERINŢE PRIVIND PROIECTAREA ÎN DOMENIUL GPL

3.1.  Din punctul de vedere al proiectării codul tehnic trebuie să acopere următoarele domenii importante:

a)  principii de amplasare;

b)   metode şi tehnici de proiectare şi execuţie;

c)   materiale (compatibilitate, proprietăţi şi compoziţii);

d)   proceduri de încercare (pentru performanţe, compoziţii şi calitate);

e)   stabilirea dimensiunilor componentelor (pentru placi/ table, ţevi şi secţiuni standard);

f)   coduri de practică pentru exploatarea în condiţii de securitate.

Principii de amplasare

3.2.  La amplasarea infrastructurii din domeniul GPL proiectantul să tină cont de următorii factori:

1.   necesitatea respectării jurisdicţiei în amplasarea sistemelor;

2.   delimitarea geografică a amplasamentului;

3.   necesitatea asigurării accesului pentru serviciile de urgenţă;

4.   necesitatea asigurării evacuării personalului prin trasee de urgenţă;

5.   interacţiunea cu alte instalaţii din locaţie;                                                                                                                                                                

6.   necesitatea prevenirii prin delimitarea a locului unde pot apare scăpări de substanţe inflamabile;

7.   necesitatea asigurării condiţiilor de lucru pentru personalul de exploatare;

8.   necesitatea operabilităţii şi mentenabilităţii;

9.    interacţiunea dintre facilităţile existente sau planificate din amplasament, precum căi de acces, canalizare şi traseele utilităţilor;

10. necesitatea existenţei unor distanţe până la minimum posibil care să reducă riscurile pentru transferul materialelor între instalaţii si unitatea de depozitare;

11. necesitatea de a localiza amenajările materialelor periculoase cât mai departe posibil de la graniţa amplasamentului şi vecinătatea populaţiei active locale.

Metode şi tehnici de proiectare şi execuţie

3.3.  Indiferent de tehnica şi metoda de proiectare aleasă, proiectantul are obligaţia să respecte principiile de proiectare, luând în considerare cerinţele esenţiale de securitate; corelaţia dintre condiţiile de proiectare şi cerinţele esenţiale de securitate a echipamentului sub presiune pentru GPL este prezentată în tabelul 2.

Tabelul 2. Corelaţia dintre condiţiile de proiectare şi cerinţele esenţiale de securitate

Cerinţele esenţiale de securitate

Clauzele        din Anexa I a HG 584/ 2004

1.Observaţii preliminare:

Obligativitatea privind aplicarea cerinţelor esenţiale de securitate pentru toate echipamentele sub presiune şi ansamblurile care prezintă un anumit pericol

Obs. Prelimin. 1

2.Obligativitatea   privind   aplicarea   cerinţelor  esenţiale   de  securitate   a echipamentelor  sub  presiune   atunci  când  sunt   utilizate   în   condiţiile prevăzute de producător dacă există anumite pericole

Obs. Prelimin. 2

3.Obligativitatea efectuării unei analize de risc în proiectarea şi execuţia echipamentelor sub presiune privind identificarea riscurilor din punctul de vedere al presiunii

Obs.prelimin. 3

4.Interpretarea şi aplicarea cerinţelor esenţiale de securitate astfel încât în momentul proiectării şi execuţiei să se ţină seama de nivelul tehnic şi practica curentă şi de aspectele tehnice şi economice pentru asigurarea unui grad ridicat de protecţie a sănătăţii şi securităţii

Obs. Prelimin. 4

Generalităţi

pct.1

5. Echipamentele   sub   presiune   trebuie   să   fie   proiectate,   executate   şi încercate, echipate şi instalate incat să garanteze securitatea în conformitate cu instrucţiunile producătorului

pct.1.1

6.Executantul trebuie să aplice în ordine următoarele principii,:

-să elimine sau să reducă in mod rezonabil pericolele;

-să aplice măsuri adecvate de protecţie fata de pericolele care nu pot fi

eliminate;

-să informeze utilizatorul asupra pericolelor remanente si sa indice masurile

speciale de diminuare a pericolelor in momentul instalării si/sau

pct.1.2

7. Echipamentele sub presiune trebuie să fie proiectate incat să excludă pericolele produse de utilizarea necorespunzătoare sau să avertizeze că echipamentele nu trebuie folosite astfel

pct.1.3

8. Proiectare

Echipamentele  sub  presiune  trebuie   proiectate   încât  să  se   garanteze securitatea pe toata durata de viaţă prevăzuta a acestora; Trebuie luaţi coeficienţii de siguranţă cei mai adecvaţi bazaţi pe metode general recunoscute

pct. 2.1

9. Echipamentele    sub    presiune    trebuie    proiectate    pentru    încărcări corespunzătoare utilizării previzibile in toate situaţiile

pct. 2.2.1

10.Echipamentele sub presiune trebuie proiectate pentru rezistenţă adecvată bazată pe metoda de calcul şi suplimentar, dacă este cazul, insotita de o metoda experimentala de proiectare fără calcule, dacă produsul presiunii maxime admisibile PS şi volumul V este mai mic de 6000 bar x litru sau produsul PS x DN este mai mic de 3000 bar

pct. 2.2.2

Metoda de calcul după formule

pct. 2.2.3

11 .Incinta sub presiune şi alte aspecte legate de încărcare:

Eforturile admisibile trebuie să fie limitate in ceea ce privesc posibilităţile de defectare aplicând coeficienţi de securitate care sa permită eliminarea tuturor incertitudinilor care decurg din fabricaţie si din comportamentul materialelor:

Cerinţele pot fi respectate numai dacă se aplică una dintre următoarele

metode:

-proiectare după formule;

-proiectare pe baza analizei;

-proiectare pe baza unor metode din mecanica ruperii.

pct. 2.2.3a

12.  Rezistenţa echipamentelor sub presiune trebuie să stabilească prin

calcule de proiectare, în special:

-presiunile de calcul trebuie să tină cont de presiunile statice şi dinamice ale fluidului şi descompunerea fluidelor instabile;

-temperaturile  de  calcul  trebuie  să  tină  cont  de   limitele  de  securitate corespunzătoare;

-trebuie să ţină cont de toate combinaţiile posibile de temperatură şi presiune;

-eforturile maxime şi concentratorii de tensiuni trebuie menţinuţi în limitele de securitate;

-calculele    trebuie    să    utilizeze    valori    corespunzătoare    proprietăţilor materialelor,   bazate   pe   date  documentate,   împreună  cu   coeficienţi   de securitate adecvaţi;

-coeficienţii   de   îmbinare   trebuie   aplicaţi   corespunzător caracteristicilor materialelor care,  depind de tipul controlului nedistructiv şi condiţiile de operare;

-trebuie considerate toate tipurile posibile de uzură (coroziune, oboseală)

conforme mecanismelor de defectare şi instrucţiunile trebuie să dea atenţie caracteristicilor speciale de proiectare reprezentative pentru toata durata de viaţa a echipamentului:

-număr de ore de funcţionare proiectat la temperaturile specificate;

-număr de cicluri proiectat la nivel de eforturi specificate;

-adaos de coroziune stabilit prin proiect.

pct. 2.2.3(b)

13. Calculele trebuie să ţină seamă de stabilitatea structurală adecvată, care să includă măsuri necesare în timpul transportului şi manipulării

pct. 2.2.3(c)

14. Metoda de proiectare experimentală

Proiectarea  echipamentului  sub  presiune trebuie  să  fie validată  de  un program, total sau parţial, de încercări adecvat, care să conţină criterii de acceptare si respingere, pentru un eşantion reprezentativ din echipamentul sub presiune. Programul de încercări trebuie să includă:

a)  o încercare de rezistenţă la presiune menita să verifice că echipamentul sub presiune nu prezintă scurgeri sau deformaţii;

b)  acolo unde există riscul de oboseală, încercările trebuie să fie adecvate funcţionării în condiţii de sarcină a echipamentului sub presiune;

c)  daca este necesar, încercări suplimentare privind coroziunea, agresivitatea exterioara etc.

pct. 2.2.4

15.Măsuri privind manipularea şi operarea în condiţii de securitate

Metodele specifice privind operarea echipamentelor sub presiune trebuie să excludă orice risc previzibil acordând atenţie:

-dispozitivelor de închidere şi deschidere;

-descărcării periculoase a armăturilor de suprapresiune;

-prevenirii accesului fizic atunci când se produce suprapresiune sau vacuum;

-temperaturii suprafeţelor, ţinând cont de utilizarea destinată;

-descompunerea fluidelor instabile;

-echipării uşii de acces cu dispozitive care să prevină pericolele prin presiune.

pct. 2.3

16.Mijloace de examinare a echipamentelor sub presiune:

(a)  trebuie proiectate şi executate încât să poată fi efectuate toate verificările necesare;

(b) trebuie să fie disponibila examinarea interioară;

(c)  pot fi utilizate si alte mijloace pentru garantarea securităţii echipamentului sub presiune: de ex.când are dimensiuni reduse pentru a permite accesul fizic, când deschiderea echipamentului sub presiune are influenţă negativă asupra   interiorului   sau   când   substanţa   conţinută   în   interior   nu   este periculoasă pentru materialul echipamentului sub presiune şi  nu induce procese interne de degradare

pct. 2.4

17. Mijloacele de golire şi aerisire trebuie prevăzute pentru:

-prevenirea   efectelor   dăunătoare:   lovituri   de   berbec,   colapsul   datorită vacuumului, coroziunea şi reacţiile chimice necontrolate;

-a permite curăţarea, verificarea şi înterţinerea in siguranţa;

pct. 2.5

18. Coroziunea sau altă formă de degradare chimică

trebuie evitată prin adaosuri sau prin protecţie adecvata împotriva coroziunii sau a altor forme de atac chimic

pct. 2.6

19 Uzura

trebuia avută în vedere când apar condiţii de eroziune sau abraziune prin:

-proiectare  adecvată,  de ex.prin  grosime suplimementară,   căptuşiri  sau acoperiri;

-posibilitate de inlocuire a celor mai afectate părţi;

-includerea în instrucţiunile de operare prevăzute la pct.3.4 din Anexa I la HG 584/2004 privind măsurile necesare funcţionării continue şi sigure

pct. 2.7

20. Ansamblurile trebuie să fie proiectate încât: -componentele să fie adecvate şi sigure pentru rolul funcţional; -componentele să fie corect integrate şi asamblate

pct. 2.8

21.Prevederi privind umplere şi golire

Echipamentele sub presiune trebuie proiectate şi prevăzute cu accesorii care să asigure umplerea şi golirea ţinând cont de următoarele pericole:

(a)  la umplere: supraumplerea sau suprapresiuneaşi instabilitatea;

(b)  la golire:scurgerea necontrolată a fluidului;

(c)  la umplere şi la golire:conectarea şi deconectarea fara pericole

pct. 2.9

22.Protecţia împotriva depăşirii limitelor admisibile

Echipamentele  sub presiune trebuie  să fie  prevăzute cu  dispozitive de protecţie potrivite, dacă nu sunt protejate de alte dispozitive de protecţie dintr-un ansamblu. Dispozitivele de protecţie adecvate şi combinaţiile acestora cuprind:

(a) accesorii de securitate;

(b) dispozitive de supraveghere adecvate precum indicatoare şi/ sau alarme

pct. 2.10

Accesorii de securitate

pct. 2.11

23. Accesoriile de securitate trebuie să fie proiectate şi executate încât să fie adecvate şi sigure şi, daca este cazul, să respecte cerinţele de întreţinere şi încercare:

-să fie independente şi să nu fie afectate de alte funcţii;

-să  corespundă  principiilor de  proiectare  pentru  obţinerea  unei  protecţii adecvate şi sigure, în condiţii de siguranţă la avarie, redundanţă, diversitate şi auto-diagnosticare

pct. 2.11.1

24. Dispozitivele pentru limitarea presiunii trebuie să fie proiectate încât să nu fie depăşită presiunea maxim admisibilă PS, exceptând cazul unei depăşiri instantanee de 1,1 PS.

pct. 2.11.2

25.  Dispozitivele de supraveghere a temperaturii trebuie să aibă,  din considerente de securitate, un timp de răspuns adecvat

pct. 2.11.3

26. Foc exterior

Când este necesar, echipamentele sub presiune trebuie să fie proiectate şi, după caz,  echipate cu accesorii astfel încât să fie limitate pagubele în eventualitatea unui foc

pct. 2.12

Execuţie

pct. 3

27. Proceduri de execuţie

Producătorul trebuie să asigure execuţia competentă a procedurilor din faza de proiectare şi să aplice tehnici şi proceduri relevante

pct. 3.1

28.   Pregătirea  părţilor  componente   nu  trebuie  să  conducă   la  apariţia defectelor, a fisurilor sau la modificarea caracteristicilor mecanice care ar putea afecta securitatea

pct. 3.1.1

29.Imbinări nedemontabile:

-îmbinările nedemontabile şi zonele adiacente nu trebuie să prezinte defecte de suprafaţă sau interne în detrimentul securităţii;

-proprietăţile îmbinărilor nedemontabile trebuie să  respecte  un minimum specificat pentru materialele care se asamblează,  exceptând cazul când valorile specifice nu au fost luate în calculul de proiectare;

-îmbinările     nedemontabile    trebuie    efectuate    de    personal     calificat corespunzător procedeelor de lucru adecvate;

-personalul şi procedeele trebuie să fie aprobate de un organism de terţă

parte pentru echipamentele sub presiune din categoriile II, III, si IV

pct. 3.1.2

30. Incercări nedistructive (NDT) ale îmbinărilor permanente trebuie să fie efectuate de personal calificat. Pentru categoriile III si IV personalul trebuie aprobat de un organism de terţă parte

pct. 3.1.3

31 Tratament termic trebuie să fie efectuat într-o faza adecvată de execuţie

pct. 3.1.4

32 Trasabilitatea. Materialele din care au fost executate părţile componente ale echipamentelor sub presiune trebuie să fie identificate prin mijloace adecvate din faza de recepţie, în timpul execuţiei si până la încercarea finală a produsului

pct. 3.1.5

33.  Evaluarea finală. Echipamentele sub presiune trebuie să constituie subiectul unei evaluări finale

pct. 3.2

34. Verificarea finală

Conformitatea cu cerinţele HG 584/ 2004 trebuie evaluată vizual şi prin examinarea documentelor de insotire, cu respectarea cerinţelor esenţiale. Trebuie să se ţină cont de încercările efectuate în timpul execuţiei. Pentru securitatea echipamentelor sub presiune este necesară verificarea interioara şi exterioară a fiecărei parti a echipamentului sub presiune

pct. 3.2.1

35. Incercarea de rezistenta la presiune

Echipamentul sub presiune rebuie să fie încercat la o presiune cel puţin

egală, după caz, cu valoarea menţionata la pct. 7.4 din Anexa I la HG 584/ 2004:

- echipamentele sub presiune din categoria I, executate în serie, trebuie să fie încercate pe baza statistică;

-dacă încercarea la presiune este dăunătoare sau impracticabilă, se pot efectua alte încercări dovedite a fi eficiente, luându-se măsuri suplimentare înaintea acestor încercări, precum NDT sau alte măsuri echivalente

pct. 3.2.2

36. Verificarea dispozitivelor de securitate

Pentru ansambluri, verificarea finala cuprinde examinarea dispozitivelor de securitate privind conformitatea totală cu cerinţele de la pct. 2.10 din Anexa I la HG 584/ 2004

pct. 3.2.3

37. Marcare si etichetare

Pe langa marcajul CE trebuie furnizate următoarele informaţii:

pct. 3.3

-pentru toate echipamentele sub presiune: numele şi adresa, anul, date de identificare, limitele esenţiale maxime/minime;

pct. 3.3(a)

-în funcţie de tipul echipamentului sub presiune, alte informaţii necesare pentru securitatea la instalare, în funcţionare sau utilizare, după caz, pentru întreţinere şi verificări periodice;

pct. 3.3(b)

-daca este necesar, se aplică semne de avertizare pentru a atrage atenţia asupra cazurilor de utilizări necorespunzatoare dovedite de experienţă ca fiind posibile să apară

pct. 3.3(c)

38. Instrucţiuni de exploatare

Echipamentul  sub  presiune  introdus  pe  piaţă trebuie  să fie  însoţit  de instrucţiuni de exploatare, care să conţină informaţii necesare de securitate privind montajul, asamblarea, punerea în funcţiune, utilizarea, întreţinerea, inclusiv verificările de către utilizator.

Aceste instrucţiuni trebuie să se refere la pericolele posibile în conformitate cu pct. 1.3 Anexa I la HG 584/ 2004 şi la caracteristicile particulare de proiectare conform pct. 4.3 Anexa I la HG 584/ 2004

pct. 3.4

39. Materiale

Materialele pentru echipamentele sub presiune trebuie să fie adecvate pentru utilizare pe intreaga durată de viaţă planificată, exceptând cazurile când este prevăzută înlocuirea lor.

Materialele de adaos, pentru sudare etc trebuie să satisfacă numai cerinţele relevante de la pct. 4.1, 4.2(a) şi 4.3 primul paragraf Anexa I la HG 584/ 2004

pct. 4

40.Materialele pentru părţile supuse la presiune trebuie:

(a) să aibă proprietăţi corespunzătoare tuturor condiţiilor de funcţionare şi pentru toate condiţiile de încercare, să fie suficient de ductile şi tenace,

respectând cerinţele de la pct.7.5 Anexa I la HG 584/2004;

trebuie alese astfel încât să se prevină, daca este necesar, ruperea fragilă:

(b)să fie suficient de rezistente chimic în ceea ce priveşte fluidul conţinut;

(c)să nu fie afectate semnificativ de îmbătrânire ;

(d) să corespundă procedurilor de prelucrare prevăzute ;

(e) să fie alese încât să evite apariţia efectelor nedorite la îmbinări diferite

pct. 4.1

41.(a)Producatorul trebuie să definească valorile necesare pentru calculele de proiectare conform pct. 2.2.3 Anexa I la HG 584/ 2004 şi caracteristicile esenţiale ale materialelor şi tratarea lor conform pct. 4.1 Anexa I la HG 584/ 2004;

(b)   Producătorul trebuie să furnizeze date referitoare la conformitatea cu specificaţiile   de   materiale,   utilizând   materiale   care   sunt   conforme   cu standardele armonizate de materiale aferente HG 584/ 2004:

-pentru utilizarea materialelor acoperite de aprobare europeană de materiale AEM;

-prin utilizarea materialelor care au aprobare specială - ASM;

(c)  ASM pentru categoria III si IV de echipamente sub presiune trebuie să fie acordate de un organism notificat

pct. 4.2

42. Producătorul trebuie să ia măsurile adecvate care să asigure că: -materialul utilizat este conform specificaţiei cerute;

-sunt obţinute de la producătorul de materiale toate documentele privind materialele, pentru părţile cele mai importante din categ. II, III şi IV trebuie să fie certificate de control specific în condiţiile asigurării unui sistem agreat de asigurare a calităţii

pct. 4.3

43.Echipamentul sub presiune cu arzător sau încălzit în alt mod care prezintă risc de supraîncălzire trebuie să se asigure că:

pct. 5

-există   protecţie  corespunzătoare   pentru   restricţionarea   parametrilor  de operare (de ex. aportul de căldură, transferul de căldură sau nivelul fluidului) incat să se evite orice risc de supraîncălzire locală sau generală;

pct. 5 (a)

-există, dacă este necesar, puncte de prelevare a probelor pentru a se evalua proprietăţile fluidului, încât să se evite riscul datorită depunerilor şi/ sau coroziunii;

pct. 5(b)

-există prevederi pentru eliminarea riscului avariilor datorate depunerilor.

pct. 5(c)

-există posibilităţi de degajarea a căldurii suplimentare după oprire;

pct. 5(d)

-există  condiţii  de  prevenire  a  acumulărilor  periculoase  de  amestecuri inflamabile combustibile şi aer, şi de întoarcere a flăcării

pct. 5(e)

44.La conducte (art.13 pct.1.3) prin proiectare şi execuţie trebuie să se asigure că:

pct. 6

-riscul suprasolicitării datorat jocurilor libere sau unor forţe excesiv de mari este controlat de suporturi, rigidizări, ancorări, alinieri şi pretensionare;

pct. 6(a)

-există mijloace de drenare şi evacuare a lichidelor din zonele joase, încât să se   evite   loviturile   de   berbec  sau   coroziunea   când   există   posibilitatea producerii condensatului;;

pct. 6(b)

-există condiţiile de evitare a riscului datorat turbulenţei şi vârtejurilor; a se vedea pct. 2.7 Anexa I la HG 584/ 2004;

pct. 6(c)

-este evaluat riscul din oboseală datorat vibraţiilor în conducte;

pct. 6(d)

-au fost luate măsuri de izolare a ramificaţiilor cu grad ridicat de risc în cazul conductelor ce conţin fluide din grupa I;

pct. 6(e)

-punctele de ramificaţie au fost marcate corespunzător cu indicarea fluidului conţinut cand există riscul descărcării accidentale;

pct. 6(f)

-este indicată poziţia şi traseul conductelor subterane in dosarul tehnic de execuţie pentru facilitarea lucrărilor de întreţinere, inspecţie şi reparaţii.

pct. 6(g)

45.Cerinţe cantitative specifice se aplică de obicei ca regula generală. Dacă însă acestea nu se aplică, producătorul trebuie să facă dovada că a luat măsurile adecvate care asigură un nivel de securitate echivalent, inclusiv pentru cazurile când materialele nu sunt special referite şi nu sunt aplicate standardele armonizate.

Această secţiune este parte integrantă a Anexei  I  la HG 584/ 2004 şi prevederile acestui punct, completează cerinţele esenţiale de la pct.1 - 6 pentru echipamentele sub presiune cărora li se aplică.

pct. 7

Eforturi admisibile

pct. 7.1

46. Simbolurile sunt definite pentru limita de elasticitate, valoarea minimă a rezistenţei la rupere, rezistenţa la rupere la temperatura de calcul

pct. 7.1.1

47. Efortul general admisibil în membrana , pentru solicitări preponderent statice şi la temperatură în afara intervalului în care fluajul este semnificativ

pct. 7.1.2

48. Coeficienţi de îmbinare pentru îmbinări sudate nu pot depăşi valorile: -1,00 încercări distructive şi nedistructive complete;

- 0,85 pentru încercări nedistructive efectuate prin sondaj;

- 0,70 numai pentru examinare vizuală

pct. 7.2

49. Dispozitive de limitarea presiunii

Depăşirea instantanee a presiunii conform pct. 2.11.2 Anexa I la HG 584/ 2004 trebuie limitată la 10% din presiune maximă admisibilă

pct. 7.3

50. Incercarea de rezistenta la presiunea hidrostatică la care se referă pct. 3.2.2 Anexa I la HG 584/ 2004 nu trebuie să fie mai mică decât:

-  valoarea solicitării maxime la care este supus echipamentul sub presiune ţinând cont de presiunea maxim admisibilă şi temperatura maximă admisibilă multiplicată cu coeficientul 1,25 sau

- valoarea presiunii maxim admisibile multiplicată cu coeficientul 1, 43

pct. 7.4

51.Exceptând   cazurile   când   sunt   impuse   alte   criterii   caracteristicilor materialelor, oţelul este suficient de ductil să satisfacă cerinţele pct. 4.1 (a) Anexa I la HG 584/2004 dacă alungirea la rupere nu este mai mică de 14% şi energia la rupere pe epruveta  ISO V nu este mai mică de 27J la max. 20°C, dar nu mai mare decât cea mai mică temperatură de funcţionare.

pct. 7.5

NOTA: pentru echipamentele sub presiune transportabile se vor respecta cerinţele din Regulamentele ADR/RID, IMDG sau convenţia ICAO si H.G. 941/2004

3.4.  La proiectarea infrastructurilor din domeniul GPL, se vor avea în vedere următoarele tehnici de lucru:

1.   intensificarea: care implică reducerea inventarului materialelor periculoase la un nivel la care este posibilă o reducere a pericolelor;

2.   substituirea: care implică înlocuirea unui material periculos cu unul mai sigur;

3.   atenuarea: care implică utilizarea unui material periculos în condiţii mai puţin periculoase;

4.   limitarea: care implică afectarea cu prioritate a proiectării echipamentului sau schimbarea condiţiilor de reacţie prin adăugarea de echipament de protecţie;

5.   simplificarea: care consideră că, pentru reducerea accidentelor majore cauzate de erorile de operare, sistemele mai simple sunt mai uşor de utilizat decât sistemele complexe;

6.   evitarea efectelor distrugătoare: consideră că sistemele pot fi proiectate astfel încât sa se reducă posibilitatea apariţiei evenimentelor produse de distrugeri sau efecte "domino" în alte locaţii/ arii;

7.   evitarea asamblării incorecte: prevede ca echipamentele critice din cadrul infrastructurii să fie proiectate astfel încât să fie dificilă sau imposibilă asamblarea incorectă.

3.5.  La stabilirea temei de proiectare trebuie examinate şi evaluate următoarele elemente:

a.   eficienţa energetică;

b.   fiabilitatea şi disponibilitatea;

c.   identificarea, analizarea şi evaluarea pericolelor;

d.   impactul asupra sănătăţii personalului de exploatare;

e.   impactul asupra mediului înconjurător.

3.6.   La proiectarea detaliată din punct de vedere mecanic a echipamentelor din cadrul sistemelor din domeniul GPL se iau în considerare următoarele elemente:

a.   temperatura şi presiunea;

b.   materialele de execuţie;

c.   coroziunea/ eroziunea;

d.   alte considerente de proiectare;

e.   proiectarea echipamentului rotativ şi alternativ.

3.7.  Temperatura şi presiunea sunt parametrii de bază în proiectare; combinarea acestora poate fi considerată importantă în ceea ce priveşte afectarea integrităţii mecanice a oricărui echipament al sistemului.

Temperatura de proiectare

3.8.  La determinarea temperaturii de proiectare trebuie să se aibă în vedere următorii factori:

a.   temperatura fluidului care trebuie manipulat;

b.   temperaturile medii de încălzire şi răcire ale fluidului;

c.   efectul Joule-Thomson (schimbarea temperaturii care însoţeşte expansiunea unui gaz cu producerea de lucru mecanic şi transfer de căldură), fenomen utilizat la lichefierea gazelor;

d.   temperaturile ambiante;

e. efectul radiaţiei solare;

Presiunea de proiectare

3.9.  Echipamentele sub presiune trebuie să fie proiectate să reziste la presiunea maximă acceptabilă în exploatare; pentru echipamentele sub presiune se pot prevedea supape de siguranţă care să lucreze cu ± 5% faţă de presiunea normală de lucru.

3.10.  In timpul operării supapei de siguranţă, presiunea de intrare în supapa de siguranţă (±5% faţă de presiunea normală de lucru) poate fi diferită faţă de presiunea aferentă punctului de operare al supapei de siguranţă.

3.11.  In situaţii de urgenţa, suprapresiunea acumulată în echipamentul sub presiune conduce la creşterea în sistem a presiunii peste presiunea de proiectare, până la presiunea maxima admisibilă acumulată - PMAA, aşa cum este menţionată în coduri tehnice şi standarde.

3.12.  Echipamentele care sunt proiectate să lucreze sub vacuum trebuie să fie proiectate la presiune exterioară de 0,1 MPa (1bar) şi trebuie să fie prevăzute cu un dispozitiv de spargere/cedare la vacuum dimensionat la presiunea de lucru.

Materiale de execuţie

3.13.  Selecţia materialelor de execuţie a echipamentelor sub presiune trebuie să comporte analiza următoarelor caracteristici importante:

1.   proprietăţile mecanice:

a. rezistenţa de rupere la tracţiune;

b. rigiditatea;

c. rezilienta;

d. duritatea;

e. rezistenta la oboseala;

f. rezistenta de durata;

2.   efectul temperaturii scăzute şi ridicate asupra proprietăţilor mecanice;

3.   rezistenta la coroziune;

4.   prelucrabilitatea şi sudabilitatea;

5.   proprietăţile speciale:

a.   rezistenta electrică;

b.   proprietăţi magnetice; c.conductibilitatea termică;

6.   disponibilitatea în dimensiuni standardizate;

7.   costurile materialelor şi execuţiei;

8.   menţinerea ductibilităţii şi rezistenţei la rupere acceptabile pe tot domeniul temperaturilor de lucru;

9.   compatibilitatea cu GPL în faza lichid sau gaz din recipient;

10.  evaluarea identităţii prin verificarea tuturor caracteristicilor fizico-mecanice, de prelucrabilitate şi sudabilitate necesare.

3.14.  Materialele recomandate pentru utilizarea în domeniul GPL sunt:

1.   oţeluri carbon şi inoxidabile pentru table şi ţevi trase, fără sudură pentru GPL în fază lichid şi gaz, cu caracteristici mecanice garantate la temperatură şi presiune în conformitate cu standardele armonizate;

2.   cupru pentru conducte de joasa presiune pentru GPL, în conformitate cu standardele armonizate;

3.   polietilena de înaltă densitate şi/sau poliamidă pentru conducte de joasa presiune pentru GPL în faza gaz [max. 0,4MPa (4 bar)].

3.15.  In sistemele din domeniul GPL este interzisă utilizarea ţevilor din aluminiu, de tip polietilenă-aluminiu (pexal) sau din polietilenă reticulară.

Coroziunea/ eroziunea

3.16   Prin proiect trebuie să se demonstreze că procedurile avute în vedere la evaluarea coroziunii/ eroziunii asigură alegerea corectă a materialelor de execuţie.

Alte considerente de proiectare

3.17.  In procesul de proiectare a echipamentului sub presiune trebuie luaţi în considerare şi următorii factori:

1.   Presiunile dinamice;

2.   Greutatea recipientului şi a conţinutului;

3.   Sarcinile provocate de :

a. vânt;

b. precipitaţii deosebite/ abundente;

c. zăpadă;

d. seisme/ cutremure;

4.   Tensiunile remanente, tensiunile locale, tensiunile termice etc;

5.   Concentrările de tensiuni;

6.   Forţele  şi  momentele de  reacţiune din construcţiile  metalice auxiliare ataşate, conducte etc;

7.   Flambajul.

8.   Suplimentar pentru recipientele sub presiune:

a.  evaluarea sarcinilor şi a celorlalte cauze care produc tensiuni şi care pot conduce la distrugeri;

b. discontinuităţi în materialul corpului recipientelor;

c. schimbări în secţiunea transversală;

d. schimbări de grosime;

e.  orificii şi deschideri;

f. flanşe;

g. ştuţuri şi conexiuni;

h. întărituri/ bosaje cu suprafeţe de etanşare, i. suporturi şi console.

9.   Suplimentar pentru conducte sub presiune:

a. şocurile hidraulice (lovitura de berbec);

b. şocurile prin condensare;

c. cavitatia;

d. pulsaţii/vibraţii;

e. sarcini oscilatorii;

f. gradiente de temperatură;

g.  pompaj.

10.  Protecţii suplimentare pentru:

a. deteriorări produse de impact mecanic extern;

b. scurgeri din conducte adiacente;

c. surse externe de căldură;

11.  Aprecierea posibilităţilor de apariţie a efectului Domino;

12.  Posibilităţi de supraveghere şi susţinere:

a. acces sigur pentru operare, control şi intreţinere;

b. armături de izolare şi siguranţă;

c. suporturi şi estacade rezistente mecanic pentru sarcini accidentale;

d. rezistenţă la impact în condiţii de trafic adiacent sau evitarea acestor situaţii;

e. drenaje care să prevină acumulări de fluid;

f.  evitarea formării de criohidraţi sau produse de givraj;

13. Condiţii de izolare a instalaţiei prin blindarea sau închiderea armăturilor cu marcarea locală prin etichete;

14. Prevenirea încărcărilor cu electricitate statică prin măsuri de legare la pământ, cu posibilitatea suplimentară de testare periodică;

15. Evaluarea   consecinţelor  potenţiale   inacceptabile   produse   de   oricare   scurgere contaminantă;

16. Evaluarea  consecinţelor  potenţiale   inacceptabile  ale   proceselor  de   distrugere/ rupere;

17. Evaluarea modalităţilor de defectare/ avarie şi cauzele acestora: A.mecanice:

a.   defecte de material;

b.   defecte de execuţie şi asamblare;

c.   tensiuni excesive, sarcini externe, inclusiv forte de reactiune;

d.   suprapresiune;

e.   supraîncălzire;

f.    oboseală mecanică şi termică;

g.   şocuri mecanice; h.  rupere fragilă;

i.   sarcini de durată ; B.defecte prin mecanisme de coroziune:

a.   generală;

b.   în caverne;

c.   pitting;

d.   exterioară, inclusiv prin inducţie;

e.   sub sarcină/tensofisurantă;

f.    de oboseală;

g.   electrochimică; h. chimică;

i.    combinaţii ale acestora; 3.18. Echiparea recipientelor de GPL supraterane, acoperite şi îngropate (subterane) trebuie realizată conform recomandărilor din tabelul 3.

Tabelul 3. Recomandări privind echiparea recipientelor de GPL*

Funcţia

Funcţionare

în fază

gazoasă

Funcţionare în fază lichidă

Corespondenţa

cu articolele din

HG 584/2004

Anexa 1

Echipament pentru limitarea presiunii1

O

O

2.11.2,7.3

Purjarea

F

O

2.5

Evacuare fază lichidă

O

O

2.9

Indicaţia sau controlul nivelului maxim de umplere

O

O

2.10

Umplerea

O

O

2.9

Ieşirea fazei gazoase

O

F

2.9

Returul fazei gazoase

NA

F

2.9

Ieşirea fazei lichide

NA

F

2.9

Returul fazei lichide

NA

F

2.9

Indicatorul de temperatură

F

F

2.12

Indicatorul de presiune

O

O

2.10

Indicatorul nivelului de lichid

O

O

2.10

Legătura echipotenţiala şi de punere la pământ

O

O

2.10

*O=obligatoriu; F=facultativ; NA = neaplicabil

Racordurile filetate pot avea dimensiuni mai mici sau egale cu DN 50, etanşarea se va face cu produse de etanşeitate şi/ sau masticuri compatibile cu calitatea GPL

1Echipamentul pentru limitarea presiunii poate fi supapă de siguraţă sau dispozitiv de limitare a presiunii . Pentru recipientele îngropate se mai pot aplica următoarele metode pentru limitarea presiunii:

-acoperire cu pământ cu grosimea mai mare de 0,5 m;

-două sisteme independente de protecţie contra supraumplerii: unul automat şi unul pentru nivel maxim de umplere;

-două sisteme de control a suprapresiunii (presostate care intrerup funcţionarea pe conducta de intrare/ retur a fazelor lichid şi gaz);

-protecţia mantalei recipientului contra tuturor riscurilor de incendiu la interiorul compartimentului de acces la armături sau dispozitiv pentru situaţii de urgenţă.

3.19.   La  efectuarea analizei de tensiuni pentru conductele de GPL în vederea unei evaluări corecte a stării de tensiuni se iau în considerare următoarele aspecte:

a. tensiunile în sistemele specifice conductei şi se determină dacă aceste tensiuni sunt în concordanţă cu domeniul indicat în proiect sau în codul tehnic de proiectare;

b.   sarcinile  care  acţionează  asupra  pieselor echipamentului  de  rotaţie  racordat conductei;

c.  sarcinile care acţionează asupra unui recipient sub presiune sau a unui ştuţ/ racord de rezervor;

d. sarcinile care acţionează asupra uneia sau a mai multor structuri de ancorare;

e. sarcinile care acţionează asupra unuia sau a mai multor suporţi ai conductei;

f.  deplasările unei porţiuni din sistemul de conducte datorită dilatării termice sau contracţiei;

g.  efectele produse    de sarcinile din vânt asupra sistemului de conducte şi/ sau echipamentului ataşat;

h. efectele produse de sarcinile din seisme/cutremure asupra sistemului de conducte şi/ sau echipamentului ataşat; i. efectele produse de sarcinile din oscilaţii sau vibraţii asupra sistemului de conducte şi/ sau echipamentului ataşat; j. efectele rezistenţei solului asupra deplasărilor în cazul conductelor subterane şi/ sau acoperite asupra sistemului de conducte şi/ sau echipamentului ataşat; k. variaţiile din temperatură, presiune şi greutate asupra îmbinărilor în flanşe şi trebuie să se determine dacă există tendinţa apariţiei de scurgeri.

3.20.  Datele rezultate prin evaluare constituie date de bază, în cazul când nu există aceste detalii în proiectul conductelor.

Incercările nedistructive

3.21.Echipamentul sub presiune şi alte componente de securitate critică din infrastructura GPL trebuie supuse unor verificări şi încercări fără a fi afectată integritatea echipamentului, dar care să dea suficiente informaţii privind starea tehnică a acestuia.

3.22.   Incercările nedistructive trebuie aplicate ca tehnică de identificare a defectelor şi neregularităţilor în materiale şi trebuie să fie utilizate astfel încât să conducă la obţinerea de informaţii concrete privind starea de sănătate tehnică a sistemelor.

3.23.  Incercările nedistructive trebuie să fie interpretate ca o metodă de măsurare a unei proprietăţi fizice sau a unui efect prin care prezenţa defectului sau a neregularităţilor poate fi depistată şi nu trebuie confundate cu o măsurare a unui parametru absolut, precum presiunea sau temperatura.

3.24.  Categoriile tehnicilor încercărilor nedistructive recomandabile sunt:

a.   tehnici care detectează şi măsoară defectul/ distrugerea pe suprafaţa unei părţi a echipamentului sub presiune;

b.   tehnici care detectează şi măsoară defectul/ distrugerea în interiorul unei părţi a echipamentului sub presiune.

3.25.  Calitatea încercărilor nedistructive efectuate asupra unei părţi a echipamentului sub presiune nu poate fi evaluată din observaţii consecutive sau din compararea rezultatelor obţinute.

3.26. Incercările nedistructive trebuie să constituie mecanismul primar de depistare a unor erori de proiectare, execuţie sau operaţionale.

3.27.   Monitorizarea prin încercări nedistructive trebuie să furnizeze garanţia că operarea sistemului nu produce deteriorări în integritatea componentelor acestuia în afara parametrilor proiectaţi.

3.28.  Incercările nedistructive trebuie sa se efectueze in baza unui program sau schema de control de examinare, scrise sau desenate, pe care sa se specifice pentru fiecare parte a echipamenului sub presiune a mecanismului de defectare care trebuie examinat, intervalul de examinare si metodele de incercari nedistructive.

3.29.  Inregistrările efectuate prin încercările nedistructive constituie baza de date referitoare la durata de viaţă a echipamentului specific.

3.30.  Categoriile de baza ale metodelor încercărilor nedistructive sunt:

a.metode mecanice şi optice;

b.metode prin penetrare şi radiaţii penetrante;

c.metode electromagnetice şi/sau electronice;

d.metode sonice şi ultrasonice;

e.metode termice şi în infraroşu;

f.metode chimice şi analitice;

g.metode auxiliare cu generare de imagine şi/ sau de analiză de imagine de semnal.

3.31 .Obiectivele metodelor încercărilor nedistructive sunt:

a. detectarea de discontinuităţi: anomalii de suprafaţă, anomalii conectate la suprafaţă, anomalii interne;

b. verificarea structurii: microstructura, structuri matriceale, mici anomalii structurale, anomalii structurale mari;

c. verificări dimensionale şi metrologice: deplasări poziţionale, variaţii dimensionale, grosimi, densităţi etc;

d. verificarea proprietăţilor fizice şi mecanice: proprietăţi electrice, proprietăţi termice, proprietăţi mecanice, proprietăţi de suprafaţă;

e. analiza compoziţiei chimice: analize de elemente, concentrări de impurităţi, conţinut metalurgic, stare fizicochimică;

f. controlul tensiunilor şi răspunsului dinamic: tensiuni, eforturi, oboseală, defectare mecanică, defectare chimică, alte forme de defectare, performanţe dinamice;

g. analize de semnal: câmp electromagnetic, câmp termic, semnale acustice, semnale radioactive, analize de imagine (termografie).

Verificarea conductelor acoperite şi/sau îngropate-subterane pentru GPL

3.32. La evaluarea stării tehnice şi cu ocazia lucrărilor de întreţinere a conductelor sub presiune trebuie să tină cont de următoarele elemente:

a.   intervalul de timp de la punerea în funcţiune a conductei (în ani);

b.   lungimea pe care conducta este acoperită/ subterană;

c.   tipul protecţiei anticorozive (acoperirea de protecţie, manşonare sau protecţie catodică);

d.   presiunea de lucru;

e.   dimensiunea ţevii conductei (DN sau diametrul exterior);

f.    materialele de execuţie;

g.   corozivitatea mediului înconjurător sau a solului;

h.  rezistivitatea solului;

i.   tipul electrozilor de sudare şi condiţiile în care s-a efectuat sudarea ;

j.  distanţa faţă de clădiri ocupate;

k.  faza în care se găseşte GPL-faza lichid sau gaz;

l.    modalităţi de defectare;

m. informaţii privind lucrările de escavaţii executate în zona adiacentă conductei ; decopertarea conductelor de GPL se va realiza fără excavare ;

n. starea îmbinărilor demontabile şi nedemontabile;

o. zona adiacentă îmbinărilor şi starea protecţiei anticorozive a acestora;

p. execuţia şi calitatea îmbinărilor filetate care trebuie să asigure rezistenţă şi etanşeitate, fără tensionări/ întinderi suplimentare sau suprapuneri de filet, urmărirea alinierii/ centrării pieselor filetate; dacă se utilizează racorduri union pentru îmbinarea armăturilor şi montarea contoarelor;

q. execuţia îmbinărilor filetate se admite pentru diametre de conductă mai mici sau egale cu DN 50 ;

r. sudarea ţevilor se face respectând următoarele cerinţe : centrarea-alinierea ţevilor, sudare numai cu arc electric, cu electrozi acoperiţi, în conformitate cu procedee de sudare agreate, cu sudori autorizaţi (se recomandă piese de tip « let »(de ex. weldolet, sockolet etc) pentru asigurarea îmbinărilor sudate cap la cap cu posibilitate de control cu radiaţii penetrante; se acceptă sudura de colţ numai la piesele forjate în soclu, cu control nedistructiv cu flux magnetic sau cu pulberi magnetice şi numai pentru DN mai mic sau egal cu 50mm);

s.  îmbinările în flanse sau cu capete sudate trebuie executate astfel încât:

-    porţiunile de conducte care urmează să fie îmbinate trebuie să fie centrate ;

-    să nu introducă tensuni remanente;

-    garniturile de etanşare să fie compatibile cu GPL (este interzisă utilizarea garniturilor din cauciuc natural);

-    îmbinarea flanselor să se facă numai cu prezoane, care trebuie să fie de aceiaşi dimensiune şi de aceeaşi calitate de material pentru toate îmbinările în flanşă ale conductei;

-    este interzisă utilizarea de şuruburi pentru îmbinarea flanselor pe GPL;

t.   schimbările de direcţie şi ramificaţiile se vor executa numai cu piese forjate, din materiale compatibile, pentru care trebuie asigurată după montare rezilienţa/ tenacitatea corespunzătoare parametrilor de lucru;

u. conductele din PE şi/ sau poliamida trebuie să  respecte condiţiile de calitate  şi de execuţie, sunt certificate şi executate de personal calificat, cu echipamente agrementate tehnic pentru acest tip de lucrări;

v.  conductele din PE şi/ sau poliamida se amplasează la o adâncime de cel putin 60 cm sub nivelul solului, pe un pat de nisip uscat şi tasat cu grosimea de cel puţin 30 cm ; este interzisă montarea supraterană ;

Incercarea de rezistenţă la presiune şi verificarea etanşeităţii

3.33.Inainte de punerea în funcţiune este obligatorie încercarea echipamentului sub presiune, în vederea garantării securităţii acestuia.

3.34.   (1) Incercarea de rezistenţă la presiune se aplică echipamentelor sub presiune şi trebuie să determine;

-    calitatea proiectării şi execuţiei;

-    eventualele greşeli de execuţie şi metalurgice;

-    eventualele zone de concentrare de tensiuni mecanice;

-    reducerea riscului ruperii în funcţionare datorat unor posibile ruperi ductile şi/ sau fragile.

 (2) Incercarea de rezistenţă la presiune trebuie efectuată numai după ce echipamentul a fost în prealabil pregătit prin degazare şi asigurarea unei atmosfere interioare inerte şi nepericuloase, obţinute după aburire şi umplere/golire cu apa.

3.35.   Acţiunea presiunii in timpul încercării nu trebuie să introducă tensiuni reziduale şi să creeze tensiuni distribuite nefavorabil din punct de vedere al integrităţii structurii echipamentului.

3.36.   Detectarea defectelor trebuie să se facă prin metode nedistructive, coroborate cu verificări de etanşeitate şi/ sau încercări de rupere/ spargere şi trebuie să se refere inclusiv la îmbinările sudate şi materialele acestora.

3.37.   Dezavantajele încercării de rezistenţă la presiune consta în faptul că eventualele amorse de rupere/ fisurare se pot deschide în timpul încercării fără a putea fi detectate, motiv pentru care această încercare poate să fie însoţită cu emisie acustică.

3.38.   Emisia acustică este definită de o unda elastică transienta generată de o descărcare rapidă de energie în material, prin această metoda putându-se detecta: propagări de fisuri, amorse de rupere/ fisurare, discontinuităţi, probleme de elasticitate/ tensiuni, oboseală, coroziune, respectiv coroziune sub sarcină, fluaj, ruperi fibroase, exfolieri etc.

3.39.   Amplasarea senzorilor de emisie acustică trebuie efectuată astfel încât să fie posibilă cuprinderea integrală a întregii suprafeţe a recipientului sub presiune.

3.40.   Incercarea de rezistenta la presiune se efectuează la intervalele de timp recomandate mai jos, iar intre aceste intervale se efectuează verificarea exterioara si interioara a recipientelor. Verificarea interioara nu poate fi inlocuita de nici o alta metode de inspecţie.

a. 10 ani pentru recipientele sub presiune supraterane, cu marcaj CE, echipate cu gură de vizitare, la care încercarea de rezistenţă la presiune a fost efectuată prima dată la producător cu emisie acustică;

b. 10 ani pentru recipientele sub presiune, cu marcaj CE, îngropate/ subterane şi/ sau acoperite, echipate cu protecţie catodică, la care încercarea de rezistenţă la presiune a fost efectuată prima dată la producător cu emisie acustică;

c. 10 ani pentru recipientele supraterane cu capacitate sub 13 m3 apa fără gură de vizitare, cu marcaj CE, la care încercarea de rezistenţă la presiune a fost efectuată prima dată la producător cu emisie acustică;

d. 8 ani pentru recipientele sub presiune noi, echipate cu gura de vizitare, cu marcaj CE, îngropate şi/sau acoperite, echipate cu protecţie catodică;

e. 5 ani pentru recipientele supraterane cu capacitate sub 13 m3 apa, fără gură de vizitare;

f. 5 ani pentru toate celelalte recipiente sub presiune, prevăzute cu gură de vizitare, cu marcaj naţional CS.

g. Pentru recipientele transportabile intervalul dintre doua încercări de rezistenţă la presiune trebuie sa fie in conformitate cu prevederile Regulamentelor ADR/ RID ;

h. Se interzice efectuarea abuzivă a încercării de rezistenţă la presiune între intervalele acceptate, cu excepţia situaţiilor menţionate în Ghidul de aplicare a HG 584/2004.

3.41. Verificarea de etanşeitate se efectuează după finalizarea încercării de rezistenţă la presiune, la o presiune prestabilită recomandată in domeniul GPL la maximum 0,5MPa (5 bar) cu aer, azot sau GPL şi după efectuarea tuturor operaţiilor de asamblare a dispozitivelor de securitate aferente echipamentului sub presiune.

3.42.   In cazul recipientelor-butelii încercarea de etanşeitate se efectuează atât pentru îmbinarea dintre robinet şi piesa de gat a recipientului, cât şi pentru îmbinările sudate ale corpului acestuia (sudarea calotelor, a gărzii de protecţie, a suportului).

3.43.   Verificarea etanşeităţii recipientelor-butelii se poate realiza:

-    cu ajutorul substanţelor spumante; prin  imersie în cazi de încercare de diferite tipuri  (basculante,  cu trecere continuă, elicoidale etc);

-    prin detectoare mecanice cu apa;

-    prin detectoare electronice de scurgeri, prevăzute cu clopote de control atât pentru îmbinarea armătura-recipient, cât şi pentru întreg corpul recipientului-butelie.

Proiectarea echipamentului rotativ si alternativ

3.44.  Echipamentul rotativ şi alternativ, denumit în continuare maşini trebuie considerat ca echipamente foarte importante ale sistemelor şi trebuie astfel executate şi echipate, încât să realizeze transferul fluidelor, dintr-o zonă de operare în altă zonă de operare şi trebuie proiectate şi executate astfel încât să respecte cerinţele esenţiale de sănătate şi securitate.

3.45.   In această categorie de maşini sunt incluse toate dispozitivele cu mişcare rotativă sau alternativă, executate în conformitate cu caracteristicile fizico-chimice şi hidraulice ale GPL -ului transportat, respectiv: pompele, compresoarele, expandoarele, ventilatoarele, turbinele, amestecatoarele, utilajul de îmbuteliere de tip carusel, inclusiv dispozitivele de acţionare (motoarele, turbinele de acţionare), sistemul de transport al buteliilor la utilajul de îmbuteliere (lanţul de transport), sistemul mecanic de paletizare, mecanismele de acţionare ale căzilor de verificare la etanşeitate ale recipientelor-butelii transportabile etc,.

3.46. Aceste maşini trebuie considerate ca potenţiale surse de scurgeri şi contaminare, datorită mişcărilor de rotaţie şi alternative, capabile să producă vibraţii şi fluctuaţii ale debitelor transportate.

3.47.  Cerinţele de proiectare şi execuţie privind acest tip de maşini trebuie să ia în considerare presiunile de lucru (alimentare/ aspiraţie şi descărcare/ refulare), temperaturile de lucru, debitele generatoare de vibraţii caracteristice pompajului şi cavitaţiei astfel încât riscurile rezultate din vibraţiile produse de maşini să fie reduse la cel mai scăzut nivel, ţinându-se seamă de progresul tehnic şi disponibilitatea mijloacelor de reducere a vibraţiilor.

3.48.  La alegerea acestor maşini trebuie să se aibă in vedere că acestea trebuie proiectate, executate şi/ sau echipate astfel încât să poată fi evitate riscurile datorate scurgerilor de gaze, lichide sau vapori.

3.49.  Cerinţele de proiectare trebuie să se refere la calitatea materialelor de execuţie şi la încercări, în condiţii normale şi de avarie.

3.50.  Rezistenţa materialelor folosite trebuie să fie adecvată caracteristicilor GPL, în special în ceea ce priveşte fenomenele de oboseală, rezistenţă de durată, coroziune şi eroziune.

3.51.   Atât conductele rigide, cât şi cele flexibile aferente maşinilor, prin care se vehiculează GPL, în special la presiune înaltă, trebuie să reziste solicitărilor interne şi externe prevăzute şi trebuie fixate solid şi/ sau protejate împotriva tuturor modalităţilor de solicitare sau de agresiune exterioară. Trebuie luate măsuri de precauţie pentru a se asigura că, în caz de rupere (mişcări bruşte, jeturi de înaltă presiune etc), ele nu pot genera riscuri inacceptabile.

3.52.   In zonele cu grad de seismicitate ridicat se vor prevedea prin proiect, măsuri adecvate de amortizare a sarciniilor seismice.

3.53.   Fiecare maşină trebuie prevăzută cu un dispozitiv de comandă care să permită oprirea completă in condiţii de securitate. Sistemele de comandă trebuie dispuse astfel încât acţionarea lor să nu provoace riscuri suplimentare.

3.54.   Accesul operatorului la sistemele de comandă trebuie prevăzut în mod sigur, trebuie vizibil şi uşor identificabil prin marcaje adecvate, să fie amplasat în afara zonelor periculoase, cu excepţia accesului la anumite dispozitive de comandă, acolo unde este necesar, cum ar fi dispozitivele pentru oprirea de urgenţă.

3.55.   Prin proiectare, alegerea maşinilor trebuie :

a.  să elimine sau să reducă riscurile cât mai mult posibil prin asigurarea unei securităţi ridicate;

b.  să adopte măsurile de protecţie necesare pentru riscurile care nu au putut fi eliminate;

c.   să informeze utilizatorii despre riscurile remanente datorate eficacităţii incomplete a măsurilor de protecţie adoptate, să indice dacă este necesară o pregătire specială şi să specifice, dacă este necesar, folosirea unui echipament individual de protecţie.

3.56.  Toate maşinile trebuie însoţite de instrucţiuni de exploatare, care să cuprindă :

a.   descrierea detaliată a maşinii;

b.   informaţiile marcate pe maşină;

c.   desene şi proceduri de execuţie cu jocurile de montaj şi reglaje;

d.   instrucţiuni de operare şi întreţinere, inclusiv pentru punerea în funcţiune ;

e.   elemente de tribologie ;

f.    detalii privind dispozitivele de racordare la sistemul de GPL (de ex. conducte de aspiraţie/ refulare, suporturi, reazeme, dispozitive de siguranţă la creşterea presiunii, legături echipotenţiale, amortizoare seismice etc).

g.    instrucţiuni de manipulare, indicându-se masa maşinii şi a diferitelor părţi, care se transportă separate;

h. avertizări pentru situaţiile când maşina nu poate fi utilizată, dacă este cazul.

3.57.  Dispozitivele de racordare la sistem trebuie executate în aşa fel încât să nu introducă tensiuni, reacţiuni şi momente de torsiune în elementele de racordare.

3.58.  Elementele de îmbinare (filete, şuruburi, prezoane, piuliţe) trebuie să fie executate din materialele indicate în proiect.

3.59.   Nu trebuie introduse elemente de îmbinare din materiale sau de dimensiuni diferite sau cu configuraţii diferite ale filetelor la realizarea îmbinărilor.

3.60.   Toate părţile în mişcare expuse trebuie protejate cu apărători de protecţie executate adecvat.

3.61.   Maşinile trebuie autorizate, în conformitate cu legislaţia în vigoare, în ceea ce priveşte compatibilitatea electromagnetică, electrosecuritatea şi lucrul in atmosfere potenţial explosive.

3.62.   Trebuie prevăzute legăturile echipotenţiale corespunzătoare pentru asigurarea integrală a legării la pământ.

3.63.   Trebuie acordată atenţie deosebită sistemelor de etanşare convenţionale (cutii de etanşare cu material moale), etanşărilor hidrodinamice şi etanşărilor mecanice cu care sunt echipate maşinile.

3.64.   Intreţinerea, verificarea şi monitorizarea funcţionării maşinilor trebuie să constituie subiectul unor programe detaliate de desfăşurare a acestor activităţi, cu evidenţiere specială pentru monitorizarea:

a. vibraţiilor;

b. şocurilor pulsatorii;

c. scurgerilor prin emisie acustică;

d.  lubrifiantilor.

3.65.   Trebuie  să  se  prevadă  prin  proiectare   instrumentaţia  corespunzătoare  controlului sistemului, inclusiv dispozitive de verificare în flux (cântare mecanice manuale sau automate electronice).

3.66.   Fundaţiile maşinilor trebuie să fie proiectate la sarcini corespunzătoare şi la sarcini seismice prin prevederea unor amortizoare antiseismice.

3.67.   Maşinile care lucrează în zone cu grad de seismicitate ridicat trebuie echipate cu armături cu închidere automată a fluxurilor tehnologice la declanşarea seismului.

3.68.   Trebuie să se elaboreze prin proiect sau în instrucţiunile de operare o analiză a riscurilor posibile pentru scenariile de defectare posibilă elaborate în documentaţie, cum ar fi:

a. riscuri de rupere în funcţionare;

b. riscul asociat variaţiei vitezei de rotaţie;

c. riscul asociat suprasarcinii electrice ;

d. riscul asociat căderii sau ejectării de obiecte ;

e. riscul asociat impactului cu vehicule ;

f. riscul asociat unor erori de montaj ;

g.  riscul asociat unor greşeli de operare;

h. riscul asociat unor acţiuni teroriste sau sabotaje; i. riscul la incendiu sau explozie.

3.69. Maşinile trebuie certificate conform legislaţiei în vigoare şi trebuie să fie insoţite de declaraţia de conformitate.

3.70.  Maşinile trebuie să poarte vizibil şi durabil cel puţin următoarele informaţii:

a. numele si adresa producătorului;

b. marcajul CE ;

c. indicarea seriei si a tipului;

d. numărul seriei de fabricaţie, dacă există;

e. anul de fabricaţie ;

f. informaţii privind utilizarea în atmosferă potenţial explozivă.

Sistemul de control

3.71.  Simbolurile, culorile şi grafica utilizate în tabloul de comandă trebuie să fie în conformitate cu standardele specifice în vigoare.

3.72. Sistemele de control din tabloul de comandă pot fi: electrice, electronice sau programabile electronic şi trebuie să îndeplinească următoarele funcţiuni:

a. monitorizarea, înregistrarea şi organizarea unei baze de date privind starea instalaţiei şi parametrilor procesului;

b. furnizarea către operator de informaţii, care să nu afecteze starea sistemului;

c. controlul în timpul rodajului, al pornirii, al operării normale, al opririi şi al deranjamentelor (controlul cu operare în limitele de securitate);

d. detectarea depăşirii parametrilor normali de lucru şi revenirea la normal;

3.73. Aceste funcţii trebuie asigurate prin alarme, protecţii şi sisteme de control a procesului.

3.74. Interfaţa de comunicare trebuie să cuprindă un număr de componente de intrare/ieşire precum: tablou de comandă, dispozitive periferice, indicatoare, semnalizatoare, terminale grafice, scheme sinoptice, diagrame şi alarme sonore.

3.75.  Interfaţa sistemului trebuie să includă intrări (senzori), ieşiri (acţionări) şi comunicări (prin cablu, fibră optică, semnale analog/ digitale, pneumatice), transmisii, bariere de semnal, amplificatoare etc.

3.76.  Integritatea sistemului trebuie să fie o funcţie de performanţă şi disponibilitate care să asigure condiţia de securitate cerută şi reducerea nivelului de risc.

3.77.   Prin proiectare trebuie avute în vedere următoarele aspecte privind securitatea sistemului:

1.   prevenirea, limitarea şi/ sau reducerea escaladării evenimentelor adiacente (efecte Domino);

2.   asigurarea securităţii construcţiilor ocupate din şantier şi de pe locaţia sistemului;

3.   controlul accesului personalului neautorizat;

4.   facilitarea accesului pentru serviciile pentru situaţii de urgenţă;

5.   facilităţi de comunicare rapidă cu serviciile pentru situaţii de urgenţă;

6.   evaluarea condiţiilor de securitate intrinsecă.

3.78.  Principiul major al securităţii intrinseci trebuie să fie reducerea şi limitarea la maxim a pericolelor prin următoarele mijloace:

1.  utilizând tehnicile precizate la art.3.4:

2.  evaluarea indicilor de pericol (Dow/ Mond) - care se utilizează pentru evaluarea proceselor sau proiectelor , ierarhizandu-i în funcţie de facilităţile existente şi repartizându-i în funcţie de clasificarea accidentelor;

3.  evaluarea condiţiilor de explozie, pentru care metodele de securitate intrinsecă/ proprie trebuie sa fie:

a.   stabilirea distantelor de securitate astfel încât instalaţiile adiacente nu vor fi afectate în situaţia cea mai rea;

b.   prevederea de bariere, panouri de dispersie, pereţi rezistenţi la foc, construcţii/ clădiri rezistente;

c.    prevederea de canale, diguri, taluzuri, teren în pantă care să reţină şi să colecteze scăpările şi să limiteze efectele asupra mediului înconjurător;

d.   dirijarea colectoarelor de evacuare, în caz de explozie,  departe de zonele vulnerabile, clădiri sau căi de comunicaţie, lângă graniţele locaţiei;

e.   depozitarea separată a materialelor si substanţelor combustibile şi/sau explozive în afara zonei de procesare;

f.    localizarea instalaţiilor periculoase astfel încât să nu fie afectate cele    mai importante căi de acces ale locaţiei;

g.   poziţionarea  armăturilor (mecanismelor de  acţionare)  de  siguranţă în  afara locaţiilor vulnerabile;

h. amplasarea sistemelor în aer liber pentru a se asigura dispersia  rapidă a scurgerilor minore de GPL, astfel încât să se prevină concentrarea de-a lungul construcţiilor care pot provoca incendii sau explozii;

i. clasificarea zonelor periculoase de GPL astfel încât să se indice zonele unde sursele de aprindere crează pericole;

j. stabilirea distanţelor de securitate   fată de clădirile de locuit astfel încât   să fie reduse pericolele de explozie, incendii şi emisii noxe;

k. evitarea blocării sau intersectării traseelor de evacuare;

l. alte   masuri   specifice   spatiilor   cu   pericol   de   explozie,   inclusiv   protecţia construcţiilor impotriva trăsnetului.

Protecţia activă şi pasivă împotriva incendiilor

3.79.  Sarcina sistemelor de protecţie la incendii trebuie să fie stingerea şi controlul incendiului sau furnizarea protecţiei în cazul expunerii, pentru prevenirea efectelor Domino.

3.80.  Prin proiectare măsurile care trebuie luate pentru protecţia activă şi pasivă împotriva incendiilor, trebuie să aibă în vedere:

a.  potenţialul de incendiu al substanţei;

b.  toxicitatea substanţei şi fumul degajat;

c.  volumul substanţei depozitate;

d.  frecvenţa operaţiilor periculoase;

e. distanţa fată de alte instalaţii periculoase;

f.  posibilitatea de acces la locul incendiului;

g. capacitatea de stingere a incendiului în amplasamentul sistemului; h. timpul de răspuns şi intervenţie al serviciului de pompieri;

i. resursele disponibile ale serviciului de pompieri.

3.81.  Substanţe de stingere recomandate în funcţie de natura incendiului sunt:

a.apa;

b.gazele inerte;

c.pulberile;

3.82.  Mijloacele de protecţie pasivă la incendii, recomandate pentru recipientele şi conductele sub presiune în cazul expunerii la incendiu sunt:

a.   acoperirea de protecţie a construcţiei metalice cu mortar, beton sau pământ;

b.   acoperirea cu spume speciale intumescente;

c.   acoperirea de substanţe de sublimare;

d.   matisarea cu fibre minerale;

3.83.  Prin proiectare, sistemele de alarmă trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

a. fiabilitate maximă;

b.   independenţă   faţă de sistemul de control al procesului şi faţă de sistemele de alarmare ale acestuia;

c.   asigurarea procedurii de răspuns la alarmă;

d.   prezentarea într-o maniera inconfundabilă şi distinctă fata de alte sisteme;

e.   posibilitate de verificare şi operare imediată.

3.84.  La proiectarea sistemelor de detectare a scurgerilor de GPL, în vederea asigurării unei supravegheri şi detectări eficiente, se vor lua considerare următoarele aspecte;

1.   perceperea de către factorul uman a semnalelor emise;

2.   obiectivele sistemului de detectare;

3.   tipurile detectoarelor;

4.   întreţinerea detectoarelor;

5.   managementul sistemului de detecţie şi  implicit identificarea altor surse care  pot contribui la producerea unor accidente majore sau la apariţia unor pericole, respectiv:

a.   necunoaşterea zonelor de risc maxim, unde detectoarele trebuie să fie instalate;

b.   lipsa detectoarelor sau existenţa unor detectoare neadecvate în zonele de risc maxim;

c.   detectoare incorect poziţionate sau instalate pe amplasamentul sistemului;

d.   nivel scăzut de intreţinere şi control a sistemului de detecţie;

e.   încredere prea mare în detectectoarele ineficiente;

f.    detectoare incapabile să revină la zero în vederea reluării procesului de detecţie;

g.   alarme, dispozitive de siguranţă şi protecţie incapabile să opereze la comandă; h. scurgere care să nu poată fi detectată;

i.   procedeuri de întreţinere neurmarite,

j.   creşterea  riscului  de  funcţionare  incorectă  a  sistemului  de  detecţie  sau  a sistemului de transmitere.

3.85.  La detectarea scurgerilor de GPL trebuie avute în vedere datele de bază din tabelul 4.

Tabelul 4. Date de bază pentru detectarea scurgerilor de GPL

Formula

GN

Propan

Propan/Aer 40%/ 60%

Butan

amestec

C3H8

C3H3/ aer

C4H10

Starea normală la presiunea atmosferică

gaz

gaz

gaz

gaz

Greutatea specifică faţă de aer (aer=1)

0,6

1,6

1,2

2

Limite explozive:

-inferioară %gaz în aer-LEL

-superioară %gaz în aer-UEL

5

15

2,2

10

*

*

1,8

9

*limitele se referă la % de gaz în aer şi sunt aceleaşi ca pentru propan

3.86. Detectarea scurgerilor de GPL şi metodele de detectare recomandate care trebuie aplicate în conformitate cu proceduri scrise sunt:

a.   controlul cu detector de profunzime capabil să detecteze un procent de 10% din LIE dintr-o probă prelevată într-un punct de control;

b.   aplicarea unei soluţii de apă cu săpun sau altă soluţie care formează bule în cazul existenţei scurgerilor;

c.   verificarea prin determinarea căderii de presiune la capetele unui   segment zolat din conductă;

d.   verificarea ultrasonică printr-un sistem care detectează energia ultrasonică generată de o eşapare de gaz. Detectorul trebuie calibrat pentru presiunea sistemului.                                     

3.87 Scurgerile de GPL şi criteriile de acţionare în cazul apariţiei acestora sunt prezentate în tabelul 5.

Tabelul 5. Incadrarea scurgerilor de GPL şi modalităţi de acţionare

Gradul de scurgere

Criterii de acţionare

GRAD 1:

Scurgere care este reprezentată de existenţa sau probabilitatea pericolului pentru persoane şi    proprietate   şi    care   necesită    reparare imediată sau o acţiune continuă în condiţiile existenţei pericolelor de scurtă durată

-implementarea planului de urgenţă al

sistemului;

-premizele posibilei evacuări de persoane şi

bunuri;

-interzicerea accesului în zona limitată;

-redirecţionarea traficului;

-eliminarea surselor de aprindere;

-ventilarea zonei;

-oprirea debitului de gaz prin închiderea armăturilor sau a celorlalte dispozitive;

-anunţarea organelor abilitate de intervenţie pentru situaţii de urgenţă

GRAD 2:

Scurgere   care   este   recunoscută   ca   fiind nepericuloasă   la   momentul   detecţiei,   însă necesită un program de reparaţie bazat pe probabilitatea unui viitor pericol potenţial

-amortizarea şi migraţia gazului;

-evitarea apropierii gazului de clădiri şi elemente sub nivelul solului;

-existenţa pavajului/asfaltului;

-tipul de sol şi condiţiile solului permit îngheţarea superficială, umezeala şi ventilaţia naturală

GRAD 3:

Scurgere care este nepericuloasă la momentul detecţiei şi poate fi rezonabil presupusă să rămână nepericuloasă

Aceste pierderi trebuie sa fie reevaluate periodic pana la prima intervenţie sau pana când gradul de scurgere este reevaluat

3.88.  Pentru toate sistemele care se încadrează în prevederile HG 95/ 2003, este obligatorie întocmirea, conform prevederilor acestui act normativ şi a ghidului de aplicare aferent, raportului de securitate şi a planurilor de acţiune de urgenţă (art.3.103).

3.89.  Capitolele principale prevăzute a fi tratate în ceea ce priveşte un minim de date şi informaţii specifice care trebuie avute în vedere la elaborarea raportului de securitate sunt:

A.Descrierea obiectivului sau locaţiei

B.Nivelul şi organizarea obiectivului ;

C.Mediul înconjurător şi împrejurimile obiectivului   (efectul Domino) cu o descriere detaliată;

D.Date meteorologice:

E.Date geologice, hidrologice şi hidrografice:

F.Descrierea detaliată a caracteristicilor substanţelor periculoase specifice obiectivului;

G.Descrierea instalaţiilor şi operaţiilor periculoase

H.Date detaliate privind caracterizarea procesului tehnologic

I.Date detaliate privind proiectarea obiectivului;

J.Date privind serviciile auxiliare:

K.Identificarea riscurilor de accident şi intervenţia în vederea limitării consecinţelor accidentului ;

L.Măsurile de protecţie şi intervenţie pentru limitarea consecinţelor unui accident.

Clasificarea zonelor de pericol

3.90.   Clasificarea zonelor de  pericol  pentru  infrastructura în domeniul  GPL se face în conformitate cu prevederile :

a. HG 752/ 2004 privind echipamentele şi sistemele utilizate în atmosfera potenţial explozivă ;

b. Ordinul MMSSF 476/ 2004 privind standardele armonizate aferente HG 752/ 2004;

c. Ordinul 176/ 2005 al MTCT privind aprobarea reglementărilor tehnice NP 099-04 pentru proiectarea, execuţia, verificarea şi exploatarea instalaţiilor electrice în zone cu pericol exploziv.

3.91. Zonele de pericol exploziv sunt:

a. Zona 0 care corespunde unei arii în care atmosfera explozivă gazoasă este prezentă permanent sau pe perioade lungi de timp, în condiţii normale de funcţionare a sistemului (peste 1000 ore/an) .

b. Zona 1 care corespunde unei arii în care este probabilă apariţia atmosferei explozive gazoase în condiţii normale de funcţionare a sistemului (între 10... 1000 ore/an) .

c.  Zona 2 care corespunde unei arii în care nu este posibilă apariţia unei atmosferei explozive gazoase în condiţii normale de funcţionare a sistemului, iar dacă totuşi apare, este posibil ca aceasta să se întâmple doar pentru o perioadă scurtă de timp (mai puţin de 10 ore/ an).

3.92.  Delimitarea zonelor de pericol (Anexa nr. 6) pentru activităţile desfăşurate în domeniul GPL este în strânsă legătură cu gradul de degajare şi debitul de degajare generat de sursa de degajare , în condiţii de funcţionare normală.

3.93. Gradele de degajare pot fi:

a.  continuu, care se produce permanent sau care este de aşteptat să se producă pentru perioade lungi de timp ; o degajare de grad continuu caracterizează zona 0 ;

b.  primar, care este de aşteptat să se producă periodic sau ocazional; o degajare de grad primar caracterizează zona 1;

c.   secundar, care nu este de aşteptat să se producă şi care , dacă totuşi se produce, este de aşteptat să se producă rareori şi pentru perioade scurte de timp; degajarea de grad secundar caracterizează zona 2;

3.94.   Condiţia esenţiala în controlul dispersiei degajărilor de GPL o constituie ventilaţia naturală a tipului de zona cu pericol exploziv.

3.95.  Ventilaţia naturală depinde de amplasamentul sursei de degajare, este caracterizată de condiţiile geografice şi meteorologice specifice locaţiei şi este suficientă pentru a asigura dispersia întregii atmosfere explozive care ar apărea în zonă.

3.96.  In cazul ventilaţiei naturale este important să se cunoască direcţia predominantă a vântului care trebuie marcată vizibil.

3.97.   Eficienţa ventilaţiei în controlul dispersiei şi persistenţei atmosferei explozive , caracterizată de gradul de ventilare( puternică, medie sau slabă), poate, în condiţii specifice, să modifice nivelul de încadrare a zonelor periculoase;

3.98.  Concentraţia GPL în amestec cu aerul defineşte limita inferioară şi superioară de explozie.

3.99.  Clasificarea zonelor cu pericol exploziv specifice activităţilor în domeniul GPL se va realiza în conformitate cu schema prezentată în fig.2.

Fig.2.Schema simplificată recomandată de clasificare a zonelor cu pericol exploziv specifică activităţilor din domeniul GPL

3.100.  La clasificarea zonelor cu pericol exploziv specifice activităţilor în domeniul GPL se vor întocmi : lista fluidelor inflamabile, caracteristicile lor şi lista surselor de degajare.

3.101.  Lista fluidelor inflamabile şi caracteristicile lor trebuie să conţină :

a.   denumirea fluidului inflamabil;

b.   compoziţia ;

c.   punctul de inflamabilitate ;

d.   LEL- limita inferioară explozivă ;

e.   date despre volatilitatea fluidului : presiunea vaporilor la 20°C şi punctul de fierbere ;

f.    densitatea relativă a fazei gaz în raport cu aerul ;

g.   temperatura de aprindere a atmosferei explozive gazoase ; h.   grupa şi clasa de temperatură ;

i.    alte informaţii relevante şi observaţii.

3.102. Lista surselor de degajare trebuie să conţină :

a.   descrierea, amplasarea şi gradul de degajare al sursei de degajare ;

b.   fluidul inflamabil: tip, temperatura şi presiunea de lucru, starea/ faza-lichid sau gaz;

c.   ventilaţia: tipul, gradul, disponibilitatea ;

d.   aria periculoasă: tipul zonei, întinderea zonei pe verticala şi orizontală, în metri ;

e.   alte informaţii relevante şi observaţii.

3.103. Iniţiatorii posibili ai evenimentelor pot fi:

A.  Iniţiatorii din afara locaţiei;

a.   impactul cu aeronave;

b.   eveniment seismic;

c.   prăbuşire;

d.   condiţii extreme de vreme:

1.   ploaie excesivă ;

2.   zăpadă excesivă ;

3.   temperatură foarte scăzută ;

4.   temperatură ridicată ;

5.   inundaţii ;

6.   furtună, uragan, vârtejuri instantanee ;

7.   descărcări electrice ;

e.   alunecare de teren ;

B.  Erori de operare:

a.   sistem neprotejat;

b.   umplerea unui sistem deschis;

c.   sistem supraalimentat;

d.   sarcini excesive;

e.   conţinut degradat;

f.    distrugere produsă de răspuns incorect la alarmă;

g.   acţionare greşită a armăturilor de izolare;

C.  Sarcini anormale:

a.   impact cu un vehicul;

b.   impact cu un proiectil/ rachete militare;

c.   impact cu o sarcina în cădere;

d.   temperatură sau presiune în afara limitelor de operare proiectate;

e.   temperatură/ presiune exterioară în afara limitelor din proiect;

f.    ruperea recipientului sau conductei;

g.   vacuum.

D. Acţiuni ostile/ sabotaj:

a.   incendiu;

b.   explozie;

c.   sistem de securitate degradat/ deteriorat;

d.   contaminare;

e.   sistem de control deteriorat;

f.    sistem contaminat/ virusat; E. Defectări şi management defectuos:

a.   coroziune/eroziune;

b.   sarcini ciclice;

c.   specificaţii de materiale neadecvate;

d.   atac chimic;

e.   defecte ascunse;

f.    defecţiuni în detectarea sistemelor periculoase;

g.   defecţiuni ale proceselor de control; h.   acumulări de sarcini electrostatice;

i.    echipament de lucru şi scule neadecvate condiţiilor de lucru ;

j.    căderea tensiunii de alimentare a sistemului/ lipsa electricităţii;

k.   lipsa apei de răcire;

l.    lipsa azotului/ gazului inert;

m.  lipsa aerului tehnologic şi/ sau instrumental;

n.   lipsa de abur.

3.104.  In cazul producerii de evenimente, în urma unor procese psihologice, naturale pentru om în aceste condiţii, pot apărea schimbări neaşteptate de comportament, care crează în final condiţii de criză.

3.105. In condiţii de criză, o analiză lucidă şi experimentată trebuie să cuprindă:

a.   configurarea situaţiei;

b.   evaluarea situaţiei de criză;

c.   configurarea căilor alternative de acţiune de urgenţă;

d.   dezvoltarea şi finalizarea planului de acţiune de urgenţă;

e.   implementarea planului de acţiune de urgenţă.

3.106.  Planul de acţiune de urgenţă trebuie să cuprindă:

a.   limitarea şi controlarea incidentelor pentru a se minimaliza/ reduce efectele şi limita pericolul asupra persoanelor, mediului înconjurător şi proprietăţii;

b.   implementarea măsurilor necesare pentru protecţia persoanelor, mediului şi proprietăţii;

c.   descrierea activităţilor care trebuie realizate pentru a se controla evenimentele în vederea limitării consecinţelor, inclusiv descrierea echipamentelor de siguranţă şi a resurselor disponibile;

d.   informarea autorităţilor locale şi serviciile pentru situaţii de urgenţă;

e.   furnizarea de asistentă în vederea acţiunii de atenuare/ reducere a consecinţelor incidentelor.

Izolarea de urgenţă a sistemului

3.107.   Izolarea de urgentă a sistemului trebuie să se realizeze în situaţia iminentei sau producerii unui eveniment şi cuprinde: sistemul, conductele tehnologice, sistemul de control şi sistemul electric. Intotdeauna recipientele sub presiune trebuie izolate de restul sistemului cu doua armaturi de izolare.

3.108.  Factorii care trebuie avuţi în vedere la luarea deciziei privind izolarea de urgenţă a sistemului sunt:

a. pericolul principal al substanţei (toxicitate, inflamabilitate, corozivitate, oxidare);

b. nivelul pericolului(de ex. foarte inflamabil, puţin, slab, deloc);

c. caracteristicile fizice ale substanţei (volatilitate, punct de inflamare etc);

d.dacă produsul care este evacuat/ purjat poate forma acumulări sau fluxuri periculoase;

e.   dacă personalul de operare poate fi expus riscului până la efectuarea izolării sistemului;

f. dacă există sisteme de securitate/ protecţie secundară;

g.  natura factorilor care influenţează mărimea evacuării (presiune înaltă a sistemului, cantităţi mari deversate sau depozitate, conducte lungi, reflux/ curgeri în sens invers, recipiente interconectate, efect Domino pentru sistemele invecinate);

h. cauzele potenţiale ale evacuării: conducte vulnerabile, defectări ale echipamentelor, incidente datorită sistemelor învecinate (efect Domino) şi/ sau greşeli de operare; i. modalitatea de detectare a scurgerii/ evacuării şi intervalul de timp; j. potenţialul escaladării periculoase a evenimentului; k. caracteristica populaţiei expuse riscului;

3.109. Scenariilor posibile care pot conduce la accidente majore în domeniul GPL:

a.   Defectarea/ ruperea recipientului sub presiune;

b.   Deversarea de GPL în faza lichid;

c.   Defectarea / ruperea unei conducte de GPL;

d.   Defectarea / ruperea vaporizatorului;

e.   Defectare/ rupere în instalaţia de îmbuteliere GPL în recipiente - butelii;

f.    Defecţiuni în timpul operaţiilor de umplere/ golire ale cisternelor de transport rutier şi/ sau feroviar;

g.   Localizare de defecţiune deasupra nivelului de GPL lichid din recipient; h.  Localizare de defecţiune sub nivelul de GPL lichid din recipient;

i.    Supraîncărcare;

j.    BLEVE( explozia vaporilor produşi de expansiunea lichidului la fierbere);

k.   Descărcarea supapei de siguranţă in condiţii de descărcări electrice;

l.    Defectare/ rupere la sistemul de vaporizare;

m.  Deversare de GPL în fază lichid la si din coşul de dispersie gaze;

n.   Absorbţia flăcării la foc şi producere de BLEVE;

o.   Ruperea furtunului cisternei de transport feroviar şi/ sau rutier;

p.   Şoc termic produs de jetul de flacără;

q.   Suprapresiune produsă de explozie ;

r.    Flux de vapori produs de radiaţia termică ;

s.   Explozia vaporilor dintr-un spaţiu deschis UVCE şi/ sau închis-VCE;

t.    Distrugere/ rupere provocată de aşchii/ schije din explozii ;

u.   Dispersia unei flăcări întinse .

Metodologia de evaluare a riscului

3.110.  Analiza de risc trebuie să permită producătorului şi utilizatorului să identifice şi să determine modurile posibile de defectare datorate încărcării aferente sistemelor infrastructurii din domeniul GPL, care pot surveni când acestea sunt instalate, puse în funcţiune şi utilizate în condiţii de operare rezonabile anticipate.

3.111.  Metodologia de evaluare a riscului (Anexa nr.5:Tabelul A5. 2) trebuie să răspundă următoarelor întrebări:

a.  La ce sistem ne referim?

b. Care sunt riscurile legate de execuţia şi exploatarea sistemului?

c.  Daca există evenimente care ne aşteptam să se producă?

d. Care este cel mai periculos?

e. Care sunt consecinţele posibile?

f.  Care este probabilitatea de producere?

g.  Care este lanţul de evenimente care ar produce pagube?

h. Pot fi tolerate consecinţele potenţiale estimate ca fiind probabile?

i. Care sunt avantajele şi costurile unei tehnologii alternative?

3.112. Criteriile de evaluare a riscului sunt definite de următoarele elemente :

1.   Elemente statice: calea de acces, încrucişări în substructura de transport, şosele şi căi ferate, semnalizări, unităţi de transmiterea semnalelor şi detectoare de avarie, poduri, tunele, ziduri de protecţie, linii şi stâlpi de înaltă tensiune, elemente de construcţie necesare accesului la sistem şi ale infrastructurii -clădiri de gări, cabine, depouri etc;

2.   Elemente dinamice: întreţinere, nivel de pregătire a personalului, module de instruire, planificarea procesului de transport, logistica, procese previzionale şi proceduri de control ;

3.   Elemente externe: densitatea populaţiei de-a lungul locaţiei, prezenţa zonelor industriale de depozitare şi potenţialul de risc al substanţelor periculoase depozitate, poziţia instalaţiilor de putere, încrucişări ale traseelor de conducte (de apă, gaz, energie), zone de conflict între două sisteme de transport (sisteme paralele de cale ferată şi şosea, încrucişări şi treceri la nivel, poduri, tunele), influenţa vremii (zone cu ceaţă, intensitatea ploii, condiţiile de zăpadă, polei, durata perioadei cu lumină naturală, direcţia şi intensitatea vântului etc).

3.113.  Evaluarea riscului (Anexa   5 ) este recomandabil sa ia in considerare şi următoarele principii:

1.   Determinarea intenţiilor de utilizare;

2.   Identificarea pericolelor, situaţiilor periculoase şi evenimentelor periculoase;

3.   Evaluarea consecinţelor/ probabilităţii riscului;

4.   Estimarea riscului rezidual;

5.   Evaluarea riscului;

6.   Analiza opţiunilor de reducere a riscului.

4.  CERINŢE PRIVIND EXECUŢIA LUCRĂRILOR ÎN DOMENIUL GPL

4.1.  Execuţia trebuie să fie realizată cu materiale corect alese şi cu tehnici adecvate pentru a nu produce defecte şi deteriorări în sistem.

4.2.  Punerea în funcţiune a sistemelor din infrastructura domeniului GPL trebuie să fie însoţită de o evaluare prin care să evidenţieze:

1. certificarea îndeplinirii cerinţelor esenţiale prevăzute în:

a.     HG: 584/2004 privind introducerea pe piaţă a echipamentului sub presiune;

b.     HG 941/2004 privind echipamentele sub presiune transportabile;

c.     HG 115/ 2004 privind cerinţele esenţiale de securitate a echipamentelor individuale de protecţie şi condiţiile privind introducerea lor pe piaţă;

d.     HG 457/2003 privind compatibilitatea electromagnetică;

e.     HG 497/2003 privind electrosecuritatea;

f.      HG 752/2004 privind echipamentele şi sistemele de protecţie utilizate în atmosfere potenţial explozive;

g.     HG 749/2001 privind aparatele de cântărit cu funcţionare neautomată;

h.     HG 2195/2004 privind introducerea pe piaţă a ambarcaţiunilor de agrement;

i.      HG 95/2003 privind activităţile care prezintă pericole majore;

j.      OUG 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase şi conformitatea cu recomandările liniilor orientative din ghidurile de aplicare ale hotărîrilor Guvernului României menţionate mai sus şi cu Ghidul pentru implementarea directivelor bazate pe Noua Abordare şi Abordarea Globală;

2.     efectuarea testelor de performanţă ale sistemului şi acceptarea performanţelor sistemului, acolo unde este cazul;

3.     instruirea, notificarea şi împuternicirea scrisă a personalului operator umplere recipiente GPL (cod 932009 din Nomenclatorul clasificării ocupaţiilor) conform OG 129/ 2000 republicată, privind formarea profesională, în baza unor programe aprobate de ANRGN ;

4.     verificarea prin simulare a sistemelor de protecţie la supraumplere,

5.     calibrarea recipientului pentru conformitatea cu indicaţiile măsurătorilor de nivel, inclusiv cu efectuarea corecţiilor de densitate în funcţie de temperatură (Anexa nr. 4) ;

6.     curăţarea şi pregătirea sistemului în vederea umplerii cu GPL;

7.     simularea şi încercarea sistemelor de utilităţi;

8.     simularea şi încercarea instrumentaţiei;

9.     încercărilor maşinilor rotative şi alternative, inclusiv verificările de sens de rotaţie ale echipamentului rotativ şi alternativ, rodaje;

10.   simulări ale calculatorului de proces;

11.   verificarea instrumentaţiei şi simulări pe buclele de reglare;

12.   verificările şi simulările instalaţiei electrice;

13.   verificarea sistemului de siguranţă şi de urgenţă;

14.   verificarea şi simulări ale echipamentului de semnalizare şi alarmare;

15.   eliminarea aerului şi inertizarea sistemului;

16.   umplerea cu fluidul de lucru şi verificarea etanşeităţii sistemului;

17.   lista de observaţii privind finalizarea execuţiei, cu termenele controalelor finale;

4.3.  Echipamentul sub presiune din cadrul infrastructurii GPL poate fi recertificat în conformitate cu schema recomandată în fig. 3.

Efectuarea lucrărilor în sisteme cu GPL

4.4.  Efectuarea lucrărilor în sistemele în funcţiune din infrastructura GPL trebuie să se realizeze numai în baza unei aprobări atestate prin permisul special de lucru în sisteme, întocmit şi eliberat de beneficiarul lucrării .

4.5.  La eliberarea permisului de lucru trebuie considerate următoarele aspecte:

a.   factorii umani;

b.   managementul lucrărilor în sisteme;

c.   nivelul de calificare a forţei de munca;

d.   competenţa forţei de muncă recunoscută şi nerecunoscută;

e.   tipul de permis de lucru solicitat în funcţie de natura lucrărilor;

f.    conţinutul permisului de lucru.

4.6.  La eliberarea permisului de lucru trebuie avut în vedere faptul că următoarele aspecte pot contribui la producere unor evenimente majore sau pericole:

a.   greşeli în managementul de securitate al sistemului;

b.   greşeli în identificarea pericolului înainte şi pe durata lucrărilor;

c.   greşeli în ceea ce priveşte permiterea lucrului în situaţii periculoase;

d.   comunicare defectuasă în timpul efectuării lucrărilor.

Fig. 3 Schema recomandată privind recertificarea echipamentelor sub presiune

4.7. Evaluarea condiţiilor privind eliberarea permisului de lucru:

a.   dacă personalul de execuţie a fost suficient informat, instruit, antrenat şi supravegheat să reducă potenţialele erori umane pe durata valabilităţii permisului de lucru;

b.   dacă sunt oferite personalului de execuţie informaţii suficiente privind securitatea, instrucţiunile de întreţinere, dotare tehnică şi echipament de protecţie;

c.   dacă sunt oferite personalului de execuţie informaţii suficiente despre tipul operaţiilor solicitate (de ex. înlocuiri de echipamente, escavaţii, lucrări în zone fierbinţi sau foarte reci, reparări de etanşări, intrări în recipiente, evacuări de deşeuri, izolaţii, operaţii de sudare, cu foc etc);

d.   dacă lucrarea este suficient pregătită astfel încât să fie îndeplinite cerinţele prevăzute în permisul de lucru;

e.   dacă angajatul cu responsabilităţi de control a lucrărilor de întreţinere a identificat lucrarea pentru care s-a eliberat permisul de lucru şi dacă este autorizat ca responsabil să supravegheze lucrarea;

f.    dacă lucrarea permisă este coordonată, inspectată periodic şi analizată pe parcursul desfăşurării;

g.   dacă toate lucrările permise sunt menţionate în documentul eliberat; h.  natura factorilor umani (sănătatea fizică, stres, oboseală etc);

i.   dacă au fost luate suficiente precauţii înaintea eliberării permisului de lucru (izolare, blindare, scurgere, aerisire, monitorizarea mediului înconjurător, evaluarea riscului, nivelul de comunicare, timpul afectat lucrării etc);

j.   dacă personalul este informat de tipul mediului în care se desfăşoară lucrarea permisă (toxicitate, inflamabilitate, explozivitate, tipul zonei periculoase, alimentarea cu electricitate etc);

k.  dacă persoana responsabilă cu operarea sistemului este informată de tipul operaţiilor de întreţinere, de durata operaţiilor şi ce trebuie să facă în acest timp;

l.   dacă lucrarea permisă necesită o procedură specială pentru ca să se poată trece la operarea viitoare;

4.8. Activitatea de identificare a pericolelor majore care pot apare pe parcursul desfăşurării lucrărilor pentru care s-a eliberat permisul de lucru trebuie să aibă în vedere următoarele:

a.   dacă se utilizează un permis de lucru întocmit greşit;

b.   dacă informaţia privind lucrarea cerută este greşită;

c.   identificarea eronată a pericolelor posibile;

d.   introducerea de surse de aprindere în zone cu pericol de explozie;

e.   durată de lucru necorespunzătoare lucrării permise;

f.    greşeli în manevrarea sistemului în ceea ce priveşte asigurarea condiţiilor necesare lucrării permise

g.   personal neautorizat pentru lucrarea permisă;

h.  management defectuos în coordonarea şi monitorizarea lucrării permise;

Punerea în funcţiune a sistemelor aferente infrastructurii din domeniul GPL

4.9 . Punerea în funcţiune a sistemelor aferente infrastructurii din domeniul GPL cuprinde următoarele etape:

1.   verificarea configuraţiei sistemului (integritatea traseelor, legăturilor, controlul vizual al echipamentelor etc);

2.   verificarea sistemului de instrumentaţie (simularea alarmelor şi decuplărilor/ declanşărilor);

3.   curăţarea, spălarea circuitelor/ liniilor şi recipientelor cu apă şi suflarea acestora cu aer;

4.   efectuarea rodajelor echipamentului auxiliar şi întocmirea protocolului de rodaje;

5.   calibrarea recipientelor şi verificarea metrologică a instrumentaţiei;

6.   recepţionarea substanţelor chimice de proces;

7.   elaborarea documentului final care atestă efectuarea verificărilor.

4.10.    Orice potenţială abatere de la condiţiile normale de operare trebuie acoperită prin proceduri de urgenţă.

4.11.   Trebuie procedat la instruirea personalului de exploatare prin următoarele tipuri de proceduri:

a.   proceduri care să furnizeze îndrumarea generală de operare;

b.   proceduri care să furnizeze operaţiile ajutătoare în vederea atingerii scopului;

c.   proceduri care să furnizeze împuterniciri şi să prescrie comportările operatorilor;

d.   proceduri care să furnizeze suportul instruirii.

4.12.   Procedurile trebuie să fie elaborate cât mai simplu posibil, cu denumiri clare şi familiare pentru personalul de exploatare.

4.13.   Terminologia utilizată trebuie să fie identică cu cea din tabloul de comandă.

5. CERINŢE PRIVIND EXPLOATAREA INFRASTRUCTURII DIN DOMENIUL GPL

Exploatarea sistemului

5.1.  Procedurile de operare reprezintă stabilirea celor mai bune practici de exploatare pentru asigurarea cerinţelor esenţiale de securitate şi trebuie să cuprindă:

a.proceduri de operare;

b.proceduri de operare temporare;

c.proceduri de operare de urgenţă;

d.proceduri de operare la punerea în funcţiune;

e.proceduri de operare la pornirea sistemului;

f.proceduri de operare la oprirea sistemului;

g.proceduri de operare la încărcare şi descărcarea în vrac;

h.proceduri de operare la schimbări de proces;

i.proceduri de operare la schimbări în sistem;

j.proceduri speciale de scurgere a apei din recipientele sub presiune.

5.2. Aceste proceduri trebuie să fie însoţite de următoarele documente:

a.   fişa cu date de securitate a materialului-MSDS;

b.   fişa cu măsuri de control şi cu echipamentul de protecţie a personalului de exploatare;

c.   privind localizarea în instalaţie a proceselor care urmează să fie întreprinse;

d.   fişa cu responsabilităţile celor implicaţi individual în operarea sistemelor;

e.   fişa cu pregătirea sistemului pentru scopul propus în ceea ce priveşte condiţiile pentru asigurarea proceselor principale, respectiv condiţiile de desfăşurare a proceselor secundare;

f.    privind monitorizarea proceselor şi înregistrările aferente;

g.   privind probleme de calitate/ preluare de mostre în vederea analizelor; h.  privind condiţiile de ambalare ale produsului final.

5.3.  Procedurile de operare trebuie însoţite de documente de control întrocmite în conformitate cu cerinţele managementul de calitate.

5.4.  Procedurile de operare trebuie revizuite în următoarele situaţii:

a.   introducerea de echipamente noi şi schimbări în structura echipamentelor menţionate în vechea procedură;

b.   introducerea unor substanţe noi în proces;

c.   schimbări semnificative în proces;

d.    atribuţii noi pentru personal,

e.   încercări suplimentare ale sistemului care trebuie efectuate şi care trebuie să fie incluse în procedurile standard de operare.

5.5.  Prin procedurile de operare trebuie demarcate clar:

a.   limitele unde intervenţia încetează şi unde încrederea în sistemul de control devine critică;

b.   limitele unde se justifica încrederea în operarea umană până la restabilirea operării prin sistemele automate.

5.6. Aceste probleme trebuie luate în considerare în evaluarea ulterioară de risc.

5.7. Procedurile de operare realizate cu ocazia punerii în funcţiune trebuie să constituie un test practic în vederea pregătirilor prioritare în ceea ce priveşte instruirea personalului de operare şi instruirea specifică în vederea operării corespunzătoare.

Scurgerea apei din recipientele sub presiune de GPL

5.8.  Unde este cazul, este obligatorie scurgerea apei din recipientele sub presiune aferente sistemelor GPL numai prin intermediul unor recipiente speciale de scurgere a apei, instalate compact în aval de armăturile de scurgere ale recipientelor în cauză.

5.9.   Recipientele de scurgere a apei sunt recipiente sub presiune şi sunt echipate cu dispozitive de siguranţă la creşterea presiunii.

5.10.  Descărcarea acestor recipiente se va face numai după izolarea lor faţă de recipientul sub presiune implicat.

5.11.  Se admite ca scurgerea apei să se facă prin intermediul unui singur recipient de scurgere, comun pentru mai multe recipiente de depozitare, legate printr-un colector izolat corespunzător din punct de vedere termic şi operaţional.

Inertizarea sistemelor de GPL

5.12. Atmosfera inertă reprezintă un amestec gazos cu un conţinut scăzut de oxigen având în componenţă gaze nereactive sau gaze cu o mare stabilitate înaintea reacţiei.

5.13. Utilizările gazelor inerte, respectiv inertizarea trebuie efectuată în scopul:

a.   reducerii riscurilor de ardere şi/ sau explozie;

b.   reducerii reacţiilor de oxidare;

c.   accelerării altor reacţii fără oxigen;

d.   purjării şi protejării unor sisteme de depozitare;

e.   controlului oxidării în timpul sudării electrice;

f.   transferului substanţelor chimice inflamabile;                

                                                                                                                                                                                     

Operaţii în caz de scurgeri accidentale de GPL

5.14. In staţii şi depozite, scurgerile de GPL trebuie să fie detectate de aparatura de detecţie fixă sau portabilă reglată ca la 10% din limita minimă exploziva - LEL să declanşeze alarma vizuală, iar la 20% din LEL să declanşeze alarma sonoră.

5.15. La declanşarea alarmei sonore, se inchid toate armăturile de izolare şi se întrerup toate operaţiile.

5.16.Se informează imediat şeful ierarhic şi se alarmează poliţia şi pompierii, ambulanţa (dacă este nevoie).

5.17.  Se iau măsuri pentru limitarea împrăştierii scurgerilor. Prioritatea imediată în astfel de situaţii este salvarea vieţilor omeneşti.

5.18.  Se montează plăcuţe avertizoare pentru interzicerea accesului persoanelor în zonă (se evacuează toate persoanele într-o zonă opusă direcţiei vântului) şi se interzic sursele de flacără.

5.19.  Se interzice accesul in zona afectata a tuturor vehiculelor, cu excepţia celor chemate la intervenţie.

5.20 .Se întrerupe alimentarea zonei cu energie electrică.

5.21. Daca s-a produs un incendiu care nu poate fi stins se iau imediat măsuri pentru a fi pus sub control.

5.22.în cazul unor scăpări de GPL fără producerea incendiului, se vor lua măsuri imediate de întrerupere a tuturor surselor de aprindere.

5.23. In toate situaţiile, acolo unde exista, se porneşte imediat instalaţia de răcire cu apă (prin jet continuu, care se va aplică la sursa de scurgere sau prin pulverizare).

5.24.  Creşterea rapidă a presiunii şi a nivelului de zgomot ca urmare a declanşării supapelor de siguranţă nu trebuie să producă panică, fiind un efect normal în astfel de situaţii.

Elaborarea procedurilor de întreţinere

5.25.  Măsurile tehnice care se referă la procedurile de întreţinere trebuie să aibă la bază necesitatea de atenuare a accidentelor majore sau a pericolelor.

5.26.  La procedurile de întreţinere trebuie luate în considerare următoarele aspecte:

a.   factorul uman;

b.   nivelul de calificare a forţei de muncă;

c.   principiile unei bune mentenabilităţi;

d.   înţelegerea ratei defectării şi mentenabilităţii;

e.   criteriile de recunoaştere a greşelilor şi performanţei efective.

5.27.  Pentru evaluarea procedurilor de întreţinere trebuie apreciaţi următorii factori:

a.   dacă agentul economic are regim de întreţinere (planificată, bazată pe risc, fiabilitate, condiţii de bază sau de cădere) adecvat pentru fiecare sistem cu funcţie de securitate;

b.   dacă procedurile asigură menţinerea perioadelor de timp necesare pentru realizarea încercărilor de siguranţă;

c.   dacă sistemul managerial de securitate al agentului economic include un plan de întreţinere a sistemului adecvat;

d.   dacă personalul de întreţinere este suficient instruit pentru a recunoaşte în timpul controalelor de întreţinere echipamentul defect;

e.   dacă personalul de coordonare a întreţinerii este suficient de bine pregătit profesional să supravegheze operaţiile de întreţinere;

f.    dacă programele de întreţinere sunt controlate, verificate şi revizuite;

g.   dacă personalul de întreţinere îndeplineşte cerinţele pentru a efectua aceste operaţii (starea fizică, stress, oboseală, atitudine faţă de muncă, schimbarea condiţiilor de lucru);

h. dacă sunt luate suficiente precauţii privind întreţinerea sistemelor cu pericol potenţial (izolare, golire, aerisire, inertizare, monitorizarea mediului, evaluarea riscului, permisul de lucrări, comunicare, timpul alocat lucrării);

i.   dacă personalul de întreţinere este informat de natura condiţiilor în care îşi desfăşoară   activitatea   (toxicitate,   inflamabilitate,  explozivitate,  zonele   cu pericol de explozie);

j.   dacă personalul de întreţinere utilizează echipament de lucru, unelte şi scule adaptate locului de muncă în timpul recondiţionării, înlocuirii şi redării în exploatare    a    sistemului    (electricitatea    statică,    siguranţa    intrinsecă, antideflagranţă, potenţial antiEx);

k.  dacă procesul de întreţinere oferă suficientă instruire de operare detaliată pentru repararea în funcţiune a sistemului după întreţinere şi care trebuie să constituie subiectul unor evaluări de risc;

l.   dacă există suficiente condiţii pentru care întreţinerea corectivă poate fi aplicată în vederea reducerii efectelor accidentelor majore şi pericolelor.

5.28. Planul efectiv de întreţinere trebuie să cuprindă următoarele etape:

1.   elaborarea politicii de întreţinere care reprezintă documentul de cel mai înalt nivel care se aplică asupra sistemului şi care conţine cerinţele esenţiale de întreţinere pentru asigurarea securităţii sistemului;

2.   stabilirea strategiei de întreţinere care reprezintă documentul următorului nivel ierarhic şi care trebuie revizuită şi reactualizată la fiecare 1 până la 2 ani;

3.   întocmirea programului de întreţinere care se aplică sistemului şi care descrie pachetul integral al cerinţelor de întreţinere care trebuie asigurate sistemului;

4.   întocmirea listei lucrărilor de întreţinere preventivă sau predictivă derivate din analiza generată în mod automat, ca obiect de lucru la intervalul de timp stabilit;

5.   întreţinerea pe termen scurt care reprezintă lista de lucrări selectate ad-hoc pentru a asigura întreţinerea pentru o perioadă scurtă.

Analiza defectărilor

5.29.  Analiza defectărilor trebuie să fie efectuată de personal specializat şi trebuie să includă toate disciplinele care pot contribui la o expertiză completă a evenimentului şi anume: mecanică, electrică, electronică, structurală, chimică şi metalurgică.

5.30. Analiza trebuie să includă:

a.   modul în care s-a produs defectarea;

b.   efectele oboselii, ruperii, coroziunii, eroziunii, uzurii, calităţii îmbinărilor sudate, materiale improprii utilizării;

c.   efectele defectelor de execuţie;

d.   greşelile umane;

e.   riscul locului de muncă

f.    cauze externe.

Scoaterea din uz şi distrugerea echipamentului sub presiune

5.31.   Scoaterea din uz şi distrugerea echipamentului trebuie efectuate numai după ce echipamentul a fost în prealabil pregătit prin degazare şi asigurarea unei atmosfere interioare inerte şi nepericuloase, obţinute după aburire şi umplere/golire cu apă.

5.32.  Operaţiile se vor desfăsura în baza unor proceduri elaborate conform normativelor pentru activitatea specificată, numai cu personal calificat şi sub supraveghere.

5.33.  Recipientele-butelii se pot scoate din uz după operaţiile de pregătire şi se vor distruge prin:

-    găurire cu un dorn cu diametru de cel puţin 15mm în cordonul de sudură dintre calote;

-    prin deformare peste limita admisă;

-    prin turtire cu prese de puteri mari;

-    prin tăiere cu flacără sau cu polizorul cu disc pe o porţiune suficient de mare perpendicular pe cordonul de sudură.

5.34.Pot fi utilizate şi alte procedee de distrugere, cu condiţia ca după distrugere recipientul-butelie să nu mai poată fi recondiţionat.

Sistemul de Management pentru condiţii de Securitate

5.35. Sistemul de Management pentru condiţii de Securitate - SMS (Safety Management System) considerat pentru limitarea consecinţelor accidentelor majore trebuie să aibă în vedere opţional indicatorii de performanţă enumeraţi în tabelul 6.

Tabelul 6. Indicatorii sistemului managementului pentru condiţii de securitate

Indicatori de sistem

Numărul notificărilor şi raportărilor accidentelor posibile

Numărul proiectelor relevante privind acţiunile de prevenire a accidentelor

Numărul inspecţiilor şi evaluărilor

Numărul instruirilor pentru situaţii de urgenţă

Numărul întâlnirilor şi auditărilor

Numărul persoanelor cu responsabilităţi în domeniul securităţii, raportat la numărul total al persoanelor cu responsabilităţi de conducere

Opririle producţiei

Numărul orelor de instruire şi simulare pentru condiţii de securitate

Indicatori de proces

Probabilitatea producerii accidentelor

Numărul componentelor detectabile

Numărul greşelilor de operare

Numărul scurgerilor de GPL

Numărul orelor de întreţinere/ Numărul orelor de producţie globală

Intreţinerile amânate (în ore)

Numărul amânărilor/ întârzierilor în întreţinerea componentelor critice de testare

Numărul orelor de instruie de siguranţă pentru o instalaţie

Numărul anilor de funcţionare normată

Numărul operatorilor avertizaţi

Frecvenţa revizuirii procedurilor

Indicatori de produse

Limitele Qmax/ Q legal (conform HG 95/2003 Anexa 2)

Stocul Qm de substanţe periculoase

Cantitatea de substanţe periculoase Qm în punctele de comandă

Indicatori economici

Cheltuielile directe de siguranţă/ Cheltuielile totale directe

Cheltuielile anuale totale pentru asigurări

Cheltuielile totale pentru repornirea producţiei

Creşterea investiţiilor anuale în domeniul măsurilor preventive

5.36.  Raportarea şi înregistrarea scurgerilor se realizează în registrul de rapoarte, care trebuie să conţină următoarele date:

a.   data descoperirii, gradul scurgerii, timpul raportării, durata investigării şi numele operatorului;

b.   valoarea indicaţiei detectorului de scurgeri şi tipul acestuia;

c.   localizarea scurgerii (circuitul şi materialul acestuia, echipamentul, configuraţia locaţiei);

d.   cauza scurgerii, modalitatea de producere;

e.   detalii privind istoricul elementului unde s-a produs scurgerea: data punerii în funcţiune, nivelul de protecţie anticorozivă etc;

f.    metoda de detectare a scurgerii;

g.   data remedierii, tipul intervenţiei, timpul/ durata remedierii şi numele celui care a efectuat remedierea;

h. data reverificării programate după intervenţie;

i. dacă gradul scurgerii a necesitat raportarea către organele abilitate pentru situaţii de urgenţă;

Instruirea personalului

5.37.  Instruirea personalului în vederea reducerii riscului de producere a accidentelor majore trebuie să considere următoarele aspecte:

a.   factorul uman;

b.   nivelul de calificare al forţei de munca;

c.   competenţa scăzuta în transmiterea informaţiilor;

5.38.  Cauzele care pot conduce la producerea accidentelor majore şi pericolelor sunt:

a.   scheme insuficiente de instruire acolo unde se impune instruirea personalului;

b.   operarea sistemului comandată incorect;

c.   întreţinerea sistemului comandată şi coordonată incorect;

d.   intretinerea neautorizata comandata de persoane neautorizate;

e.   incompetenta in recunoaşterea situaţiilor periculoase;

f.    neînţelegerea utilizării tehnologiilor la locul de control a operaţiilor periculoase;

g.   permiterea efectuării lucrărilor în sistem fără înţelegerea situaţiei concrete; h.   operarea proceselor periculoase de către angajaţi incompetenţi;

i. necunoaşterea procedurilor de securitate referitoare la incidentele care pot produce accidente majore şi periculoase (alarmare sonoră, rute de acces, proceduri de evacuare de urgenţă etc).

5.39.Agentul economic trebuie să aibă în vedere următoarele principale considerente în stabilirea aspectelor privind instruirea:

a.   percepţia instruirii de către agentul economic (investiţii şi costuri);

b.   abilitatea agentului economic de a analiza necesitatea de instruire şi priorităţile de instruire;

c.   strategiile,   planul,   politicile,   obiectivele   şi   schemele  de   instruire   ale agentului economic;

d.   resursele disponibile de instruire;

e.   revizuirea necesităţilor de instruire ale agentului economic;

f.    competenţa instructorilor;

g.   tematica corespunzătoare a instruirii; h. evaluarea însuşirii tematicii instruirii.

5.40.Instruirea se impune în mod special atunci când nivelul pericolelor este ridicat şi trebuie să aibă în vedere evitarea următoarelor situaţii:

a)   incompetenţa managerială in conducerea în siguranţă a procesului;

b)   personal neautorizat care se confruntă cu situaţii periculoase;

c)   procese periculoase conduse de operatori de proces incompetenţi;

d)   neconformităţi între condiţiile de calitate şi proceduri.

5.41.Instruirea trebuie să includă următoarele:

a.   calificare academică şi experienţă recunoscută;

b.   instruire specifică profilului agentului economic;

c.   protecţie împotriva incendiului;

d.   tehnologia informaţiei;

e.   identificarea pericolelor;

f.    măsuri de prim ajutor;

g.   metode de prevenire a riscurilor şi echipament integrat; h.   sisteme de siguranţă;

i.   tehnici de ridicare şi manipulare manuală;

j.   logistică de urgentă (alarmare, recunoaşterea semnalelor, rute de evacuare etc);

k.  tehnici de recunoaştere a pericolelor implicate de operaţii periculoase;

l.   proceduri de rodaj, pornire şi repornire după operaţii de întreţinere, opriri şi căderi accidentale; m. proceduri de izolare în caz de pericole;

ANEXA Nr. 1 la Codul tehnic al gazelor petroliere lichefiate (GPL)

Terminologie relevantă în domeniul GPL

Accesorii de securitate - dispozitive destinate protejării echipamentelor sub presiune împotriva depăşirii limitelor admisibile. Aceste dispozitive cuprind : -dispozitive de limitare directă a presiunii, cum ar fi: armaturi de siguranţă, siguranţe cu elemente de rupere, tije de flambaj, sisteme de siguranţe comandate ; -dispozitive de limitare a presiunii, temperaturii şi a nivelului de fluid, care fie că determină acţiuni de corectare, fie că închid sau închid şi blochează, cum ar fi : presostate, termostate cu nivostate, precum şi dispozitive de măsură şi control cu funcţie de securitate ;

Accesorii pentru reglarea presiunii - dispozitive cu rol funcţional, care au o incintă pentru suprapresiune;

Accident major - orice eveniment survenit, ce poate fi o emisie de substanţe

periculoase, un incendiu sau o explozie, rezultate din evoluţii necontrolate în cursul exploatării oricărui obiectiv , care conduce la apariţia imediată sau întârziată a unor pericole grave asupra populaţiei şi/ sau asupra mediului, în interiorul sau exteriorul obiectivului şi în care sunt implicate una sau mai multe substanţe periculoase;

Acoperire anticorozivă - material aplicat pe suprafaţa exterioară a unei conducte sau a unui recipient de depozitare care să le protejeze împotriva coroziunii :

Acord european privind evaluarea conformităţii - înţelegere care se încheie între Uniunea Europeana şi fiecare dintre ţările asociate şi care prevede recunoaşterea reciprocă a rezultatelor aplicării procedurilor de evaluare a conformităţii;

Acreditare - procedura prin care organismul naţional de acreditare, recunoscut conform legii, atestă că un organism sau un laborator este competent să efectueze activităţi specifice ;

Aerosol - recipient nereîncărcabil din metal, sticlă sau material plastic care conţine un gaz comprimat, lichefiat sau dizolvat sub presiune şi/ sau un lichid, pastă sau pulbere, care sunt introduse printr-un dispozitiv, pentru ca să fie evacuate/ ejectate ca particule lichide, spumă, suspensie, pastă sau pulbere sau în stare lichidă sau gazoasă;

Ambarcaţiune de agrement - orice ambarcaţiune, indiferent de tip şi de modul de propulsie, de dimensiuni stabilite, care este destinată utilizării în scopuri sportive şi recreative ;

Amestec GPL - amestec de propan şi butan, aşa cum este definit în Regulamentele de transport a substanţelor periculoase ADR şi RID;

Amestec GPL-aer - gaz petrolier lichefiat, de regulă propan, la presiune relativ scăzută şi temperatura atmosferică normală, care ar fi diluat cu aer pentru a produce o putere calorifică şi caracteristici de utilizare;

Analiza GPL - utilizarea metodelor de încercare şi a altor tehnici pentru determinarea compoziţiei explicate în standardele de produs ;

Ansamblu - grup de echipamente sub presiune, pe care executantul le asamblează pentru a constitui o instalaţie sau un sistem integrat şi funcţional ;

Aparat cu gaz - aparat care arde GPL ;

Aprobare/ aprobare europeană de material - document tehnic care se emite pentru materialele care nu fac obiectul unui standard armonizat, în care sunt definite caracteristicile materialelor destinate utilizării repetate pentru execuţia echipamentului sub presiune ;

Arie nepericuloasă - arie în care nu există sau nu este de aşteptat să fie prezentă o atmosferă gazoasă în cantitate suficientă încât să necesite precauţii speciale pentru execuţia, instalarea şi utilizarea aparaturii electrice şi de automatizare ;

Arie periculoasă - arie în care exista sau ar putea să fie prezentă o atmosferă explozivă gazoasă în asemenea cantităţi încât să necesite precauţii speciale pentru execuţia, instalarea şi utilizarea aparaturii electrice şi de automatizare ;

Armatură de control - armatură care reglează debitul sau presiunea unui mediu care afectează un proces controlat;

Asamblare nedemontabilă - asamblare care poate fi demontată numai prin metode distructive;

Atmosferă potenţial explozivă - o atmosfera care poate deveni explozivă datorită condiţiilor locale şi operaţionale ;

Autocisterna - Autovehicul echipat corespunzător şi autorizat pentru transportul autogazului de la furnizor la sistemul de depozitare şi distribuţie sau la un consumator/ beneficiar;

Autogaz / GPL auto, GPLc - gaz petrolier lichefiat care poate fi depozitat şi/ sau manipulat în fază lichid în condiţii de presiune moderată şi la temperatură ambiantă.

Acesta se compune în principal din propan şi butani, cu proporţii reduse de propilenă ;

Autoritate competentă - organ al administraţiei publice centrale responsabil cu reglementarea unui domeniu ;

Autoritate - organism care are statut legal de control într-un domeniu ;

Avarie - eveniment sau incident care nu generează efecte majore asupra sănătăţii populaţiei şi/ sau asupra mediului, dar care are potenţial să producă un accident major;

Butelie tip CEE - recipient sub presiune transportabil executat în conformitate cu prevederile Directivei CEE privind echipamentul sub presiune transportabil:

By-pass - trecere peste sau în jurul unei conexiuni de reglare;

Calibrare - set de operaţii care stabilesc, în condiţii specifice de operare, relaţii între valori şi cantităţi indicate de un instrument de măsură sau un sistem de măsurare, sau valoarea reprezentată de măsura unui material şi corespondenţa valorii obţinută utilizând standarde de lucru. Calibrarea include şi ajustarea şi/ sau corectarea instrumentului utilizat în timpul măsurării în limitele acceptate ;

Calificare - ansamblu de competenţe profesionale care permit unei persoane să desfăşoare activităţi specifice unei ocupaţii sau profesii;

Calitatea GPL - atribut al gazului petrolier lichefiat definit de compoziţie şi proprietăţile sale fizice ;

Capacitate de depozitare - volumul net al unui recipient, umplut până la nivelul maxim admis de reglementări pentru depozitarea sub presiune a autogazului;

Casare - scoatere din uz ;

Catod - terminal negativ al unui dispozitiv electric ;

Cavitaţie - instalarea unei condiţii de apariţie a fazei gazoase la pomparea unui debit de lichid ;

Cazan - ansamblul corp cazan-arzător, destinat să transmită apei căldura degajată la arderea combustibiliului; sunt definite cazane standard, cazane recuperatoare; cazane cu condensare, cazane de joasă presiune, cazane ce urmează a fi instalate într-un spaţiu de locuit;

Cerinţă esenţială - cerinţă care are în vedere, în special, protecţia sănătăţii, încrederii adecvate că un produs, identificat corespunzător, este conform cu un anumit standard sau cu un alt document normativ;

Certificarea conformităţii - acţiune a unei terţe părţi care dovedeşte existenţa încrederii adecvate că un produs, identificat corespunzător, este conform cu un anumit standard sau cu un alt document normativ ;

Certificat de conformitate - document emis pe baza regulilor unui sistem de certificare şi care indică existenţa încrederii adecvate că un produs, identificat corespunzător, este conform cu un anumit standard sau cu un alt document normativ;

Certificat de examinare CE - document prin care un organism desemnat certifică conform prevederilor unei hotărâri faptul că produsul examinat îndeplineşte prevederile aplicabile hotărârii;

Ciclu - serie de evenimente sau operaţii care au tendinţa să se repete în aceeaşi ordine ;

Clădire 1- structură, de obicei încadrată de pereţi şi un acoperiş, construită să asigure sau să adăpostească o activitate intenţionată sau să fie locuită;

Clădire 2- orice structură/ construcţie ocupată termporar sau permanent de oameni, animale, maşini sau bunuri mobiliare/ personale etc ;

Clădire particulară - o clădire sau o porţiune dintr-o clădire care în mod normal nu este frecventată sau nu este deschisă publicului;

Clădire publică/ clădire specială pentru distracţii - o clădire sau o parte dintr-o clădire care nu este clădire privată sau este folosita pentru un scop intenţionat;

Clasa conductei - categoria în care sunt încadrate conductele după HG 584/2004;

Clasa locaţiei - este utilizată să indice densitatea generală a populaţiei în punctul de amplasament al sistemului de GPL;

Cod de practică - orice document apărut sau aprobat în conformitate cu cerinţele de realizare a activităţilor în domeniul reglementat;

Compatibilitate electromagnetică - proprietatea unui dispozitiv, echipament sau sistem de a funcţiona satisfăcător în mediul său electromagnetic, fără a introduce el însuşi perturbaţii electromagnetice intolerabile pentru orice aparat ce se găseşte în acest mediu ;

Competenţă profesională - capacitatea de a realiza activităţile la locul de muncă la nivelul calitativ specificat în standardul ocupaţional. Competenţele se dobândesc prin iniţiere, calificare, perfecţionare, specializare, recalificare ;

Componentă - orice piesă esenţială pentru funcţionarea în condiţii de securitate a echipamentelor şi sistemelor protectoare, dar care nu are o funcţie autonomă;

Componentă de securitate - componentă care, cu condiţia să nu fie un echipament interschimbabil, este introdusă pe piaţă de producător sau de reprezentantul autorizat al acestuia, pentru a îndeplini o funcţie de securitate atunci când este utilizată şi a cărei defectare sau funcţionare necorespunzătoare periclitează securitatea sau sănătatea persoanelor expuse ;

Compoziţie - concentraţiile componenţilor majori şi minori şi a urmelor de constituenţi din gazul petrolier lichefiat analizat;

Condensare - lichid sau picături care se formează când un gaz este răcit sub punctul său de rouă;

Condensat - produsul/ rezultatul condensării

Condiţii normale de referinţă - condiţii de referinţă ale presiunii, temperaturii şi umidităţii (stare de saturaţie) egale cu 10, 325 kPa şi 273,15 K;

Condiţii standard de referinţă - condiţii de referinţă ale presiunii, temperaturii şi umidităţii (stare de saturaţie) egale cu 101,325 kPa si 288,15 K;

Conducte - elemente tubulare destinate pentru transportul fluidelor, atunci când sunt montate într-un sistem sub presiune. Acestea cuprind ţevi, sisteme de ţevi, tubulatura, fitinguri, compensatoare de dilatare, furtunuri şi alte componente sub presiune după caz. Schimbătoarele de căldură (în cazul de faţă vaporizatoarele) cu ţevi destinate încălzirii sau răcirii sunt considerate conducte ;

Conexiune de umplere - racord/ ştut realizat pe recipientul de depozitare în vederea asigurării operaţiei de umplere a acestuia (vezi Punct de transfer);

Congelare - temperatura la care orice căldură este utilizată pentru solidificare;

Construcţie - lucrare sau operaţii necesare sau incidentale de curăţare/ eliberare, nivelare, excavare şi umplere sau montaj, demolare, asamblare, instalare sau echipare a unor clădiri sau structuri sau modificări incidentale, respectiv finalizarea efectuării unor operaţii de construcţii ;

Consumator: orice persoană sau persoane care utilizează sau intenţionează să utilizeze şi în final să cumpăre GPL;

Container - recipient sau structura, fixă sau mobilă, în care pot fi conţinute, ambalate, incluse substanţe periculoase(autogaz);

Contor - un dispozitiv utilizat să măsoare în amonte volumul de gaz care trece prin el;

Control operaţional - adoptarea şi punerea în aplicare a unor proceduri şi instrucţiuni pentru funcţionarea în condiţii de siguranţă, inclusiv întreţinerea instalaţiei, a proceselor tehnologice, a echipamentului şi întreruperile temporare în funcţionare ;

Debitul de degajare - cantitatea de gaz inflamabil emisă pe unitatea de timp de sursa de degajare.

Declaraţie de conformitate - procedura prin care un producător sau un reprezentant autorizat al producătorului dă o asigurare scrisă că un produs este conform condiţiilor specificate ;

Defect - discontinuitate care reduce integritatea unui material într-o manieră neacceptabilă în raport cu nivelul de acceptare;

Densitate - raportul dintre masa GPL şi volumul acestuia în condiţii specificate de presiune şi temperatură;

Densitate relativă - masa pe unitatea de volum a GPL, uscat sau umed, raportată la masa unui volum egal de aer uscat, în condiţii de presiune şi temperatură specificate ;

Depozit - orice construcţie, loc sau recipient, aşa cum a fost proiectat şi licenţiat de ANRGN pentru depozitarea GPL;

Depozitare - prezenţa unei cantităţi de substanţe periculoase/ GPL în scop de păstrare în condiţii de securitate ;

Desemnare- procedură prin care o autoritate competentă confirmă că un laborator, un organism de certificare sau de inspecţie satisface condiţiile pentru a efectua o procedură de evaluare a conformităţii, prevăzută de o reglementare tehnică;

Detector electronic de scurgeri - instrument electronic care măsoară electronic debitul în jurul unei scurgeri de gaz petrolier lichefiat;

Dispozitiv de descărcare - dispozitiv proiectat să se deschidă la o presiune înaltă ;

Distanţă de securitate - separarea minimă dintre o sursă de pericol şi un obiect (uman, echipament sau mediul inconjurator) care să reducă efectul unui incident probabil neprevăzut şi să prevină transformarea unui incident uşor într-un incident de proporţii ;

Distanţă de protecţie- distanţa recomandată de separare a persoanelor pentru diferite cazuri de pericol în care s-au produs scurgeri de autogaz;

Distribuitor - dispozitiv/ aparat prevăzut cu contor pentru distribuţia gazului petrolier lichefiat(= dispenser);

Distrugere - activitate necesară pentru a face să nu mai existe unele bunuri, echipamente etc ;

Domeniu exploziv - domeniu de concentraţie de gaz sau vapori care va arde sau exploda dacă este introdusă o sursă de aprindere ;

Domeniu reglementat - ansamblul activităţilor economice şi al produselor asociate acestora, pentru care se emit reglementări tehnice specifice privind condiţiile de introducere pe piaţă şi de utilizare ;

Echipamente - maşini, aparatură, dispozitive fixe sau mobile, componente de control şi instrumentaţia acestora şi sisteme de detectare sau prevenire care, separat sau împreună, sunt destinate generării, transferului, depozitării, măsurării, controlului şi transformării energiei şi/ sau prelucrării materialelor şi care pot cauza o explozie prin propriile lor surse potenţiale de aprindere;

Echipament individual de protecţie-EIP- dispozitivele sau articolele destinate a fi purtate ori ţinute cu mâna de către o persoană pentru a asigura protecţie împotriva unuia sau mai multor riscuri pentru sănătate şi securitate ;

Efect Domino -efect cumulativ care rezultă atunci când un eveniment iniţiază o serie de evenimente asemănătoare ;

Energia de rupere la impact - energia absorbită de o epruvetă de material supusă la încercare cu ciocanul Charpy în concordanţă cu SR EN 10045-1;

Etalonare - ansamblu de operaţii care definesc, în condiţii specificate, relaţia existentă între valorile mărimilor indicate de un instrument sau un sistem de măsurare sau valorile reprezentate de o mărime materializată sau un material de referinţă şi valorile corespondente obţinute pe etaloane;

Etichetare - marcare ;

Evaluarea conformităţii - activitatea al cărei obiect este determinarea în mod direct sau indirect a faptului că sunt îndeplinite condiţiile specificate ;

Evaporare - schimbarea de stare din fază lichid în vapori;

Examinare - evaluare efectuată pentru determinarea sau verificarea acceptabilităţii unui component, a sistemului sau a unui document;

Execuţie - ansamblul de operaţii necesare pentru realizarea unui produs ;

Factor de securitate/ siguranţă - raportul dintre presiunea de distrugere/ rupere şi presiunea maximă admisibilă de operare/ lucru ;

Feedback - informaţia asupra operării curente a unui sistem sau dispozitiv utilizat de sitemul de control care să modifice operaţia viitoare ;

Fluide - gaze, lichide şi/ sau vapori în stare pură, precum şi amestecuri ale acestora; un fluid poate conţine şi o suspensie de substanţe solide;

Frază de risc - o frază care exprimă o descriere concisă a riscului prezentat de substanţele şi preparatele chimice periculoase pentru om şi mediul înconjurător (după SR EN 13253:1996);

Funcţionare normală - vezi operare normală ;

Furnizori de formare profesională - persoane fizice sau juridice care posedă capacitatea de a presta servicii de formare profesională şi de a îndeplini standardele de pregătire profesională ;

Furtun flexibil - un tub sau ţeava flexibile prevăzute cu capete de cuplare ;

Garnitură - un material utilizat pentru asigurarea etanşării între două părţi ;

Gaz inflamabil - gaz care în amestec cu aerul în anumite proporţii, va forma o atmosferă explozivă gazoasă (vezi vapori inflamabili);

Gaz petrolier lichefiat - amestec de hidrocarburi uşoare în fază gazoasă în condiţii standard de presiune şi temperatură, care pot fi lichefiate prin creşterea presiunii sau scăderea temperaturii ;

Gaz cromatograf - cromatograf care separă fizic componentele unui amestec pe care îl măsoară separat cu ajutorul unui detector al cărui semnal îl procesează;

Gaz purtător - gaz pur utilizat pentru a vehicula un eşantion prin dispozitivul de separare al unui cromatograf în scopul analizării acestuia;

Grad de ventilare - eficienţa ventilaţiei în controlul dispersiei şi persistenţei atmosferei explozive ;

Grad masic de umplere - raportul dintre cea mai mare masă permisă de GPL într-un recipient şi masa de apă la 15°C care ar umple complet recipientul;

Imperfecţiune - discontinuitate relevantă prin controale şi inspecţie, care necesită o evaluare în raport cu criteriile de acceptare;

Imputernicire -autorizarea unei persoane de a efectua anumite operaţii specifice domeniului pentru care a obţinut agrementare sau a fost instruită ;

Imunitate - aptitudinea unui dispozitiv, echipament sau sistem de a funcţiona fără degradarea calităţii în prezenţa unei perturbaţii electromagnetice;

Incercare - operaţiune fizică (distructivă sau nedistructivă) efectuată în conformitate cu o procedură care defineşte permanent evaluarea obiectivă a caracteristicilor unui component sau a sistemului;

Indice Wobbe - măsura aportului de energie în instalaţia de GPL şi reprezintă raportul dintre puterea calorifică specificată, în condiţii volumetrice de bază, raportată la rădăcina pătrată a densităţii relative în aceleaşi condiţii specifice de referinţă ;

Inflamabilitate -temperatura la care un lichid inflamabil produce o cantitate suficientă de vapori încât să permită apariţia unei flăcări, dar la care nu este posibilă continuarea arderii;

Infrastructură - ansamblul tuturor sistemelor, instalaţiilor, echipamentelor, utilajelor, dispozitivelor, aparatelor, sistemelor de conducte, accesoriilor, sistemelor de deservire etc care se referă sau compun un domeniu reglementat;

Inspecţie - evaluare a conformităţii prin observare şi raţionament, însoţite, după caz, de măsurare, încercare sau comparare;

Instalaţie - o entitate tehnică din cadrul unui obiectiv, unde sunt produse, utilizate, manipulate şi/sau depozitate GPL. Instalaţia cuprinde totalitatea echipamentelor, structurilor, sistemului de conducte, utilajelor, dispozitivelor, căilor ferate interne, docurilor, cheiurilor de descărcare care deservesc instalaţia, a debarcaderelor, a depozitelor şi a altor structuri similare, plutitoare sau de altă natură, necesare pentru exploatarea instalaţiei;

Instalaţie de stropire - ansamblu format dintr-un colector prevăzut cu duze de stropire executate pentru a efectua pulverizarea cu apă ;

Intreţinere -toate acţiunile necesare pentru menţinerea în stare de operare normală a sistemului de GPL, însă exclude reabilitarea sau înlocuirea;

Introducere pe piaţă - acţiunea de a face disponibil un produs pentru prima dată, contra cost sau gratuit, în vederea distribuirii şi/ sau utilizării;

Licenţă ANRGN - document eliberat de ANRGN prin care deţinătorul este autorizat să efectueze activităţile în domeniul GPL specificate ;

Licenţă - documentul prin care o persoană fizică sau juridică este autorizată să execute anumite tipuri de activităţi : de transport, de execuţie, de distribuţie ;

Limita explozivă/ de inflamabilitate - volumul procentual la care amestecul autogaz-aer poate să explodeze/ să se aprindă;

Limita inferioară explozivă (LEL) - concentraţia în aer de gaze inflamabile sau vapori inflamabili sub care atmosfera gazoasă nu este explozivă ;

Limita superioară explozivă (UEL) - concentraţia în aer de gaze inflamabile sau vapori inflamabili peste care atmosfera gazoasă nu este explozivă ;

Locaţie - locul unde este amplasat sistemul de GPL sau locul unde urmează să fie amplasat (= amplasament);

Loc public - loc care este în general deschis tuturor persoanelor dintr-o comunitate ca opus aceluia de a limita existenţa anumitor persoane. Bisericile, şcolile şi clădirile comerciale, precum şi orice loc public recunoscut sau care are prioritate de trecere, care este frecventat de persoane, sunt locuri publice ;

Marcă - denumire comercială a executantului care apare în declaraţia de conformitate şi în documentele de omologare ;

Marcaj - simbol stanţat pe un produs care atestă îndeplinirea condiţiilor specifice ;

Marcaj de conformitete - simbol care se aplică de producător sau de reprezentantul autorizat al acestuia, înainte de introducerea pe piaţă şi/ sau de utilizare, pe un produs, pe ambalajul acestuia şi/ sau pe documentele însoţitoare şi care are semnificaţia conformităţii produsului cu toate cerinţele aplicabile, prevăzute în reglementările tehnice: CE - marcaj european de conformitate; CS - marcaj naţional de conformitate;

Master-meter - dispozitiv volumetric de calibrare utilizat pentru sau în operaţia de calibrare a distribuitoarelor în timpul verificărilor metrologice ;

Maşină - un ansamblu de părţi sau componente legate între ele, dintre care cel puţin una este în mişcare, cu sisteme de acţionare, circuite de comandă şi putere adecvate şi altele asemenea, reunite pentru un anumit scop, în special pentru prelucrarea, tratarea, transportarea sau ambalarea unui material;

Măsurare absolută - măsurarea unei proprietăţi plecând de la mărimi fundamentale;

Măsurare directă - măsurarea unei proprietăţi plecând de la mărimi care, în principiu, definesc această proprietate;

Mediu înconjurător - ansamblu format din ecosisteme şi părţile lor constituente, resursele naturale şi fizice, condiţiile sociale, economice, estetice şi culturale ;

Metanol - alcool lichid uşor, volatil, inflamabil şi toxic (CH3OH) utilizat la prevenirea formării hidraţilor în conductele de transport şi la eliminarea umidităţii din recipientele de depozitare;

Motor de propulsie - orice motor cu ardere internă, cu aprindere prin scânteie sau prin compresie, utilizat în scop de propulsie, inclusiv motoarele interioare (inboard), motoarele interioare cu propulsor orientabil, cu sau fără evacuare integrată, şi motoarele exterioare (outboard), în 2 şi 4 timpi;

Notificare - acordarea unei atribuţii specifice, ca urmare a instruirii sau a unei decizii, unei persoane sau organism într-un domeniu reglementat;

Obiectiv - spaţiul care se află sub controlul titularului activităţii, unde sunt prezente substanţe periculoase în una sau mai multe instalaţii, inclusiv infrastructurile sau activităţile comune sau conexe;

Odorant - substanţă chimică introdusă în gazul petrolier lichefiat pentru a produce la o concentraţie scăzută un miros neplăcut sesizabil care să indice prezenţa unei scurgeri de GPL ;

Odorizare - operaţia de introducere a odorizantului în gazul petrolier lichefiat din motive de securitate;

Operare normală - situaţie în care sistemul funcţionează la parametri normali;

Operare - utilizarea unui proces activ care va consuma resurse precum putere fizică, energie, chimicale şi materiale ;

Organism aprobat - organism de inspecţie desemnat de Ministerul Economiei şi Comerţului conform cu prevederile legislaţiei europene în domeniul specific sau de o autoritate naţionala competentă dintr-un stat membru al Uniunii Europene :

Organism competent - orice organism care îndeplineşte condiţiile prevăzute în standardele de competenţă şi este desemnat ca atare ;

Organism de certificare - organism independent faţă de clientul lui şi alte părţi interesate, care aplică regulile unui sistem de certificare în scopul evaluării, certificării şi supravegherii conformităţilor;

Organism notificat - organism care a fost desemnat de o autoritate competentă sa efectueze evaluarea conformităţii într-un domeniu reglementat şi care este înscris în Registrul organismelor notificate ;

Panou dispersie gaze - panou construit din materiale rezistente la foc care are rol de împraştiere - dispersie a gazului petrolier lichefiat în cazul scurgerilor în atmosfera din zona locaţiei (= zid dispersie);

Perfecţionare - dezvoltarea competenţelor profesionale în cadrul aceleiaşi calificări;

Perete rezistent la foc - un perete care separă clădirile sau subdivide/ împarte o clădire pentru ca să prevină răspândirea focului şi căruia să-i corespundă o valoare nominală a rezistentei la foc ;

Pericol- proprietate intrinsecă a unei substanţe, repectiv GPL, cu potenţial de a induce efecte negative asupra sănătăţii populaţiei şi/sau asupra mediului;

Perturbatie electromagnetică - orice fenomen electromagnetic care poate degrada performanţele unui dispozitiv, echipament sau sistem; o perturbatie electromagnetică poate fi un zgomot electromagnetic, un semnal nedorit sau o schimbare în însuşi mediul de propagare;

Placă de identificare - o placă metalică montată pe un echipament sub presiune care dă informaţii privind producătorul, numărul de fabricaţie şi date specifice recipientului (= placa de timbru);

Practici inginereşti - ansamblu de activităţi, de la proiectarea recipientelor până la recepţia produsului finit, incluzând activităţi de control şi verificare, desfăşurate şi consemnate în documentele firmei producătoare :

Presiune - presiune relativă la presiune atmosferică, de 1,013 bar, respectiv

presiunea măsurată; o presiune în domeniul vacuumului se exprimă printr-o valoare negativă;

Presiune maximă admisibilă de lucru/ operare - presiunea maximă la care recipientul este proiectat să funcţioneze în condiţii de securitate ;

Presiune statică - presiune independentă de condiţiile de debit;

Presiunea vaporilor/ presiunea de vapori - presiunea exercitată când un solid sau lichid este în echilibru cu proprii săi vapori ; este în funcţie de substanţă şi de temperatură ;

Producător- persoana responsabilă pentru proiectarea şi realizarea unui produs, în scopul introducerii pe piaţă, în numele său; responsabilităţile producătorului se aplică oricărei persoane fizice sau juridice care asamblează, ambalează sau etichetează produse în vederea introducerii pe piaţă sub nume propriu;

Produs - orice bun material cunoscut sub denumirea de produs, care, inclusiv în cadrul unei prestări de servicii, este destinat consumatorilor sau este posibil, în condiţii previzibile, să fie utilizat de consumatori chiar dacă nu le este destinat şi care este furnizat sau pus la dispoziţie în cadrul unei activităţi comerciale cu titlu oneros sau gratuit, fie că este în stare nouă, folosit sau recondiţionat;

Produse de ardere - constituenţi care rezultă din arderea GPL cu aer, oxigen sau amestec al acestora, inclusiv cu gaze inerte asociate cu combustibilul şi aerul, însă excluzând orice diluant sau contaminant;

Produs sigur - orice produs care, în condiţii normale sau rezonabil previzibile de utilizare, inclusiv de durată şi, după caz, de punere în funcţiune, de instalare şi de necesităţi de intreţinere, nu prezintă nici un risc sau numai riscuri minime compatibile cu utilizarea produsului şi considerate ca acceptabile şi corespunzătoare unui nivel ridicat de protecţie a sănătăţii şi securităţii consumatorilor;

Produs periculos - orice produs care nu îndeplineşte condiţiile "produsului sigur";

Protecţie la suprapresiune - un dispozitiv sau sistem pentru prevenirea presiunii în echipamentul sub presiune pentru a nu depăşi o valoare predeterminată (= dispozitiv pentru limitarea presiunii);

Punct de rouă al hidrocarburilor - temperatura peste care condensarea hidrocarburilor nu se produce la o presiune specificată;

Punct de transfer - locul (poziţia fixă) unde gazul petrolier lichefiat-GPL este transferat din recipientul de transport în recipientul de depozitare al sistemului de depozitare şi distribuţie; este punctul faţă de care se raportează distanţele de securitate;

Purjă - o deschidere temporară care face ca fluidul să eşapeze în atmosferă (purjare);

Putere calorifica - cantitate de energie eliberată sub forma de căldură prin arderea completă în aer a unei cantităţi specificate de GPL;

Recalificare - obţinerea competenţelor specifice unei alte ocupaţii sau profesii, diferită de cele dobândite anterior; în situaţia echipamentelor se referă la obţinerea caracteristicilor funcţionale anterioare în urma unor operaţii specifice ;

Recipient (sub presiune) - o incintă închisă, proiectată şi fabricată pentru a conţine fluide sub presiune, inclusiv toate componentele fixate limitat la dispozitivele de legare la alte echipamente. Un recipient poate fi compus din două sau mai multe incinte ;

Recipient de depozitare - o incintă închisă, proiectată şi fabricată pentru a conţine fluide sub presiune, inclusiv toate componentele fixate limitat la dispozitivele de legare la alte echipamente, care este utilizată pentru depozitarea la suprafaţă (suprateran) sau îngropată (acoperita, subterană) a autogazului;

Recipient de depozitare acoperit sau îngropat (subteran) - un recipient de depozitare care este instalat cu 10% sau mai mult din volumul sau sub nivelul suprafaţei solului, care include recipientul instalat pe o fundaţie într-o cavitate sau într-o cuvă ;

Recipient de depozitare semiîngropat (semi-suprafaţă) - un recipient de depozitare care este instalat cu cel putin 40% sau mai mult din volumul său sub nivelul solului şi care include recipientul instalat pe o fundaţie într-o cavitate sau într-o cuvă ;

Recipient de depozitare suprateran (suprafaţă) - un recipient de depozitare care este instalat cu 90% sau mai mult din volumul său la suprafaţa solului sau deasupra nivelului unei clădiri şi care include recipientul instalat pe o fundaţie;

Recipient sub presiune transportabil - toate recipientele sub presiune (cum ar fi buteliile, tuburile, recipientele-butoi, recipientele criogenice, bateriile de recipiente- butelii, definite în ADR, precum şi toate cisternele, inclusiv cisternele demontabile, cisterenele container, cum ar fi cisternele mobile, cisternele vagoanelor feroviare, cisternele sau recipientele montate in baterie pe vagoane feroviare sau pe şasiuri auto) care sunt utilizate pentru transportul GPL, inclusiv armăturile şi alte accesorii ale acestora utilizate în transport;

Regulator de presiune - aparat utilizat pentru menţinerea unei presiuni prestabilite într-un circuit din care gazul este evacuat la o presiune inferioară;

Reparaţie - procedeu de corectare a unui defect în materialul de baza sau în sudura unui echipament sub presiune;

Reprezentant autorizat al producătorului - persoana juridică împuternicită de producător să acţioneze în numele acestuia;

Rezidenţial - utilizat în sensul de utilizare la domiciliu (= domestic);

Rezistenţă la foc - durata de timp, măsurată în minute sau ore, pentru care rezistă materialele sau ansamblurile expuse la foc, care este determinată prin încercări sau metode bazate pe încercări ;

Risc 1- probabilitate ca un anumit efect negativ să se producă într-o anumită perioadă de timp şi/ sau în anumite circumstanţe;

Risc 2 - funcţie a severităţii şi probabilităţii de producere a unui eveniment;

Risc grav - orice risc semnificartiv ce necesită o intervenţie rapidă din partea

autorităţilor publice, inclusiv riscurile ale căror efecte nu sunt imediate;

Risc rezidual - nivelul de risc care rămâne după ce au fost luate măsurile de

reducere a probabilităţii şi consecinţelor unui pericol ;

Robinet de izolare - robinet instalat pe un sistem de conductă cu rol de izolare a alimentării cu GPL (= robinet de siguranţă sau robinet antiincendiu);

Rouă - amestec de condensat atmosferic depozitat sub formă de mici picături pe suprafeţe reci;

Scoatere din uz - vezi casare;

Securitate - stare a unui produs, proces sau serviciu în care riscul de a pune în pericol persoanele sau de a provoca pagube mediului şi/ sau proprietăţii este limitat la un nivel acceptabil (= siguranţă);

Sistem al calităţii - structuri organizatorice, proceduri, procese şi resurse, necesare pentru implementarea managementului calităţii ;

Sistem de control - toate componentele necesare (ce rute) pentru controlul automat al unui proces variabil;

Sistem de depozitare şi distribuţie - ansamblu de echipamente sub presiune şi echipamente de distribuţie cu rol de depozitare şi livrare la clienţi a GPL ; punctul sau locul de la care este posibil să se degaje în atmosferă fază gaz inflamabilă, vapori inflamabili sau lichid inflamabil, astfel încât să se poată forma o atmosferă explozivă gazoasă ;

Sistem de distribuţie la presiune joasă -sistem de distribuţie în care presiunea gazului este menţinută în general la aceeaşi presiune cu cea de consum ; este restricţionată în special numai pentru alimentările de uz casnic şi ale micilor servicii comerciale ;

Sisteme protectoare - dispozitive, altele decât componentele echipamentului, care sunt destinate opririi imediate a exploziilor incipiente şi/ sau limitării domeniului efectiv al unei explozii şi care sunt introduse pe piaţă separat pentru utilizare ca sisteme autonome;

Specializare - formă specifică de formare profesională care urmăreşte obţinerea de cunoştiinţe şi deprinderi într-o arie restrânsă din sfera de cuprindere a unei ocupaţii;

Standard european armonizat - standard european adoptat sub incidenţa unui mandat al Comisiei Europene şi care transformă cerinţele esenţiale de securitate în specificaţii tehnice pentru produsele din domeniul reglementat;

Substanţă periculoasă - orice substanţă chimică pură, amestec de substanţe sau preparate care îndeplineşte diverse criterii şi care există sub forma de materii prime, produse, produse secundare, reziduuri sau produse intermediare, inclusiv acele substanţe despre care există presupunerea rezonabilă că vor fi generate în cazul producerii unui accident;

Supapă de exces de debit - armătură deschisă în condiţii normale de operare care închide automat când a fost depăşit debitul maxim normal prescris;

Supapă de siguranţă - dispozitiv proiectat să deschidă (să declanşeze) la presiune înaltă;

Supravegherea pieţei - ansamblul măsurilor, resurselor şi structurilor instituţionale adecvate prin care autorităţile competente asigură şi garantează în mod imparţial că sunt îndeplinite prevederile reglementărilor tehnice aplicabile, indiferent de originea produselor introduse pe piaţă şi cu respectarea principiului liberei concurenţe;

Sursă de aprindere - o sursă cu energie suficientă să producă aprinderea unui amestec inflamabil;

Temperatura maximă admisibilă de lucru/ operare - temperatura maximă la care recipientul este proiectat să funcţioneze în siguranţă ;

Temperatura încercării la impact - temperatura la care rezistenţa la energia de rupere la impact este asigurată;

Temperatura mediului înconjurător - temperatura atmosferei din imediata vecinătate a echipamentului sub presiune;

Timp de purjare - intervalul de timp necesar să se purjeze o parte sau întregul echipament înaintea evacuării aerului sau resturilor de GPL ;

Trasabilitate - proprietate a rezultatului unei măsurători sau a valorii unui etalon care tine seamă de etaloane standard de referinţă, de obicei naţionale sau internaţionale, printr-un lanţ neîntrerupt de comparaţii având atribuite incertitudini date;

Unitate de depozitare - orice spaţiu în care sunt depozitate substanţe periculoase;

Urgenţă - totalitatea măsurilor necesare a fi luate în cadrul obiectivului în vederea limitării şi înlăturării consecinţelor în orice situaţie care conduce la evoluţii necontrolate, în cursul exploatării obiectivelor, ce pun în pericol sănătatea populaţiei şi/ sau calitatea mediului în cadrul amplasamentului şi în care sunt implicate una sau mai multe substanţe periculoase;

Utilizare destinată - folosirea echipamentelor, sistemelor protectoare şi dispozitivelor în conformitate cu grupa şi categoria echipamentelor şi cu toate informaţiile furnizate de producător, care sunt necesare pentru funcţionarea în condiţii de siguranţă a echipamentelor, sistemelor protectoare şi dispozitivelor;

Vapori inflamabili - vezi gaz inflamabil;

Ventilaţie medie (VM) - grad de ventilare care poate să controleze concentraţia, ceea ce conduce la o situaţie stabilă, în care concentraţia, în limitele zonei, este inferioară fata de LEL în timpul degajării şi în care atmosfera explozivă nu persistă în mod neobişnuit după oprirea degajării;

Ventilaţie puternică (VP) - grad de ventilare care poate să reducă concentraţia la sursa de degajare practic instantaneu, ceea ce conduce la o concentraţie inferioară LEL, rezultând o zona de mică întindere, dacă nu chiar de întindere neglijabilă ;

Ventilaţie slabă (VS) - grad de ventilare care poate să controleze concentraţia pe parcursul degajării şi/sau nu poate împiedică persistenţa atmosferei explozive în mod neobişnuit după oprirea degajării;

Ventilaţie - mişcare a aerului şi înlocuirea acestuia cu aer proaspăt sub acţiunea vântului, a gradienţilor de temperatură sau a mijloacelor artificiale (ventilatoare, exhaustoare etc);

Verificarea etanşeităţii - încercare specifică care să determine locul posibilelor evacuări accidentale de GPL ;

Volumul recipientului - volumul interior al incintei sub presiune, inclusiv volumul ştuţurilor până la prima legătură sau sudură, exclusiv volumul componentelor interioare fixe:

Zona/ aria clădirii - suprafaţa care include zona determinată de pereţii exteriori şi curţi ;

Zonă de confort - arie în care condiţiile de temperatură şi umiditate sunt confortabile pentru populaţie;

Zonă de escavare - aria lucrărilor necesare pentru montarea subterană a

echipamentelor;

ANEXA Nr. 2 la Codul tehnic al gazelor petroliere lichefiate (GPL)

Legislaţie relevantă în domeniul GPL

a)  Legislaţie primară

Legi

1.   Legea nr.245/ 2004 privind securitatea generală a produselor,

2.   Legea nr.351/ 2004, cu modificările ulterioare, a gazelor;

3.   Legea nr.90/1996, cu modificările din 2005, privind protecţia muncii ;

4.   Legea nr.41/ 2004 privind activitatea de metrologie ;

5.   Legea nr.608/ 2001 privind evaluarea conformităţii produselor;

6.   Legea nr.122/ 2002 pentru aprobarea OG 48/1999 privind transportul rutier al mărfurilor periculoase ;

7.   Legea nr.137/1995 privind protecţia mediului ;

8.   Legea 451/ 2001 pentru aprobarea OG 200/ 2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substanţelor si preparatelor chimice periculoase ;

9.   Legea nr 230/ 2003 pentru aprobarea OG 78/2000 privind omologarea vehiculelor rutiere şi elaborarea cărţii de identitate a acestora, în vederea admiterii în circulaţie pe drumurile publice din România ;

10. Legea nr.50/ 1991 privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor;

11. Legea nr.350/ 2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul;

12. Legea nr.460/ 2001 pentru modificarea şi completarea OG 20/ 1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente;

13. Legea nr.110/ 2002 privind ratificarea Acordului dintre România şi CE instituind anumite condiţii pentru transportul rutier de mărfuri şi promovarea transportului combinat;

14. Legea nr.235/ 2002 privind aprobarea OUG 182/ 1999 pentru modificarea şi completarea OUG 12/ 1998 pentru transportul pe căile ferate române şi reorganizarea SNCFR;

15. Legea nr.105/ 2000 privind transportul rutier al mărfurilor periculoase;

16. Legea nr.71/ 2003 pentru acceptarea Codului internaţional pentru construcţia şi echipamentul navelor pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate, adoptat de Organizaţia Maritimă Internaţională;

17. Legea nr.182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional;

18. Legea nr.54/1998 privind circulaţia juridică a terenurilor;

19. Legea nr.159/ 2005 privind tariful vamal integrat român;

20. Legea nr.50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcţii; 21 Legea nr.107/1996 a apelor

Hotărâri şi ordonanţe ale Guvernului României

1.   HG 584/ 2004 privind introducerea pe piaţă a echipamentului sub presiune

2.   OG 69/ 2001 privind ratificarea Protocolului din 3 iunie 1999 pentru modificarea Convenţiei privind transporturile interne feroviare (COTIF);

3.   OG 25/ 2004 pentru modificarea şi completarea OG 1 li 2002 ;

4.   OG 43/1997 şi OG 21/ 2005 privind regimul drumurilor;

5.   HG 454/ 2003, modificată prin HG 1242/ 2004 privind echipamentele simple sub presiune ;

6.   HG 941/ 2003, modificată de HG 1941/ 2004 privind echipamentul transportabil sub presiune ;

7.   HG 761/ 2001 cu modificările ulterioare (HG 453/ 2003) privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi;

8.   OG 17/ 2002 privind perioada de conducere şi de odihnă ale conducătorilor vehiculelor care efectuează transporturi rutiere naţionale ;

9.   OG 44/1997;

10. OG 46/2004;

11. OG 48/ 1999 pentru acordul privind transportul internaţional rutier al substanţelor periculoase pe drumurile publice , Regulamentul ADR ediţia în vigoare ;

12. OG 62/ 2003 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente ;

13. HG 71/2002 privind evaluarea conformităţii şi marcajul naţional de conformitate CS ;

14. HG 95/2003 privind activităţile care prezintă pericole majore ;

15. HG 102/ 2003 privind stabilirea condiţiilor pentru introducerea pe piaţă a materialelor pentru construcţii;

16. HG 115/ 2004 privind cerinţele esenţiale de securitate a echipamentelor individuale de protecţie şi condiţiile pentru introducere lor pe piaţă ;

17. HG 119/2004 referitoare la maşinile industriale ;

18. OG  129/ 2000 republicată privind formarea profesională a adulţilor, în baza unor programe elaborate conform HG 522/ 2003 ;

19.0UG 170/2004 privind transporturile rutiere în România ;

20.OUG   200/   2000   privind   clasificarea,   etichetarea   şi   ambalarea   substanţelor   şi preparatelor chimice periculoase ;

21. HG 270/ 2002 privind cazanele noi pentru apă caldă pe combustibil lichid sau gazos;

22. HG 321/ 2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental;

23. HG 322/ 2005 privind limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanţi proveniţi din instalaţii de ardere;

24. HG 343/ 2004 privind informaţiile referitoare la consumul de carburant şi emisii de dioxid de carbon;

25. HG 457/ 2003 privind compatibilitatea electromagnetică ;

26. HG 487/ 2002 privind normele de desemnare şi notificare naţionala a laboratoarelor de încercări;

27. HG 497/ 2003 privind electrosecuritatea ;

28. HG 539/ 2004 privind nivelul de zgomot produs de echipamentele destinate a lucra în exteriorul clădirilor;

29. HG 622/ 2004 privind introducerea pe piaţă a produselor pentru construcţii;

30. HG 650/2001 privind Regulamentul de elaborare a reglementărilor tehnice în construcţii;

31. HG 697/ 2004 privind exportul şi importul de produse periculoase ;

32. HG 749/ 2001 privind aparatele de cântărit cu funcţionare neautomată ;

33. HG 752/ 2004 privind echipamentele şi sistemele de protecţie utilizate în atmosfere potenţial explozive ;

34. HG 755/ 2004 privind unităţile de măsură legale;

35. HG 941/2003 privind echipamentele sub presiune transportabile ;

36. HG  1340/ 2001  privind  asigurarea  protecţiei  utilizatorilor,  mediului înconjurător şi proprietăţii;

37. HG 2167/ 2004 privind stabilirea principiilor de evaluare a riscurilor pentru om şi mediu ale substanţelor notificate;

38. HG 2195/ 2004 privind condiţiile de introducere pe piaţă a ambarcaţiunilor de agrement;

39. HG 2427/ 2004 privind evaluarea şi controlul riscului substanţelor existente;

b) Legislaţie secundară

Ordine ale miniştrilor

1.   Ordinul 924/ 2000 al ministrului transporturilor pentru aprobarea regulamentului RNTR 6 de modificare a motoarelor autovehiculelor pentru funcţionare cu GPL ;

2.   Ordinul 88/ 2001 al ministrului de interne pentru aprobarea Dispoziţiilor generale DGPSI-003 de echipare şi dotare a construcţiilor, instalaţiilor tehnologice şi platformelor cu mijloace tehnice de PSI,

3.   Ordinul Ml 87/ 2001 privind aprobarea metodologiei de identificare, evaluare şi controlul a riscurilor de incendiu

4.   Ordinul MEC 338/ 2005 privind standardele armonizate la HG 584/ 2004 privind echipamentul sub presiune ;

5.   Ordinul MMSSF 476/ 2004 privind standardele armonizate la HG 752/ 2004 ;

6.   Ordinul 384/ 2004 privind standardele armonizate la HG 457/ 2003 privind electrosecuritatea ;

7.   Ordinul MEC si MTI 381/ 2004 privind standardele armonizate la HG 497/ 2003 privind compatibilitatea electromagnetică;

8.   Ordinul 615/ 2004 al MS privind standardele armonizate la HG 119/ 2004 privind maşinile industriale;

9.   Ordinul MEC 85/ 2004 privind standardele armonizate la HG 761/2001 privind aparatele consumatoare de combustibili gazoşi;

10. Ordinul MIR 226/2003 privind tipurile de gaze şi presiunile de alimentare;

11. Ordinul MTCT 1027/ 2003 privind standardele armonizate la HG 2195/ 2004;

12. Ordinul MTCT 2190/ 2004 de aprobare a Regulamentului privind agrementul tehnic european pentru produse pentru construcţii;

13. Ordinul MTCT 2132/ 2004 privind standardele armonizate la HG 622/ 2004 privind introducerea pe piaţa a produselor pentru construcţii;

14. Ordinul MTCT/ 2005 privind stabilirea unor reguli referitoare la transportul mărfurilor periculoase pe cale ferată;

15. Ordinul MMSSP 9/2005 privind completarea clasificării ocupaţiilor în România;

16. Ordinul MTCT 620/ 2005 privind implementarea şi utilizarea Eurocodurilor pentru construcţii;

17. Ordinul MTCT 607/ 2005 de aprobare a Metodologiei de control privind supravegherea pieţei produselor pentru construcţii cu rol în satisfacerea cerinţelor de securitate la incendii;

18.  Ordinul MTCT 1889/ 2004 privind agrementul tehnic în construcţii;

19.  Decizia nr.61/ 1999 ANRE de aprobare a Normelor tehnice privind delimitarea zonelor de protecţie si de siguranţa ale capacităţilor energetice.

Norme şi reglementări tehnice

1.   NFPA 5000: Ediţia 2006- Building Construction and Safety Code, International Code & Standard Organization;

2.   Determination of Safety Distances, European Industrial Gases Association-EIGA Document IGC Doc 75/01/E/rev, 2001;

3.   HS(G) 34 Depozitarea GPL în instalaţii fixe;

4.   NFPA 58:Codul tehnic al GPL

5.   CEN/TC 114 N 481 - Securitatea maşinilor - Ghid şi recomandări pentru evitarea pericolelor datorită electricităţii statice;

6.   C 2072 - Comparaţie între reglementările din ţările CE şi reglementările din SUA în domeniul GPL;

7.   I 13 si I 13/1-2002 privind proiectarea şi execuţia instalaţiilor de încălzire centrală;

8.   MP 008-2000 si P118-1999 privind siguranţa la foc a construcţiilor;

9.   NP 068-2002 si NC 001-1999 privind cerinţele de aplicare a Legii nr.10/1995;

10. NP112-2004 privind proiectarea structurilor de fundare directă;

11. NP 004-2004 privind proiectarea, execuţia, exploatarea şi postutilizarea staţiilor de distribuţie a carburanţilor pentru asigurarea siguranţei la foc ;

12. ME 003-1999 privind investigarea de urgenţă post seism şi stabilirea soluţiilor cadru pentru punerea în siguranţă provizorie ;

13. MP 004-1999 privind proiectarea antiseismică prin metoda de calcul dinamic ;

14. ST 009-2004 Specificaţie tehnică privind produsele din oţel utilizate ca armături (în construcţii) : Cerinţe şi criterii de performanţă

15. 1 5-1998 privind proiectarea şi execuţia instalaţiilor de ventilare şi climatizare;

16. P100-1992 privind proiectarea antiseismică a construcţiilor;

17.NE 013-2002 Cod de practică pentru executarea elementelor prefabricate din beton, beton armat şi beton precomprimat;

18. NE 012-1999 privind executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat;

19.GP 014-1997 Ghid de proiectare privind calculul terenului de fundare la acţiuni seismice în cazul fundării directe ;

20. NP 014-1996 privind izolarea fonică;

21.NP 018-1997 privind proiectarea, execuţia, exploatarea şi post utilizarea punctelor de desfacere a buteliilor de GPL;

22. MP 027-2003 privind evaluarea caracteristicilor fizico-mecanice reziduale ale betonului armat supus la incendii;

23. ST 023-1999 Specificaţie de control a calităţii ţevilor din polietilenă de mare densitate pentru gaze naturale;

24. ST 024-2000 Tehnologie pentru execuţia şi procedee de verificare a sistemelor de distribuţie a gazelor naturale cu ţevi din polietilena;

25. GE 022-1997 privind execuţia lucrărilor de demolare a elementelor de construcţii din beton şi beton armat;

26. MP 031-2003 program de urmărire în timp a comportării construcţiilor de punct de vedere al cerinţelor funcţionale;

27. GE   026-1997   Ghid   pentru   execuţia   compactării  în   plan   orizontal   şi   înclinat   a terasamentelor;

28. MP 037-2004 privind determinări termografice în construcţii;

29. GE 032  -1997  privind executarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii la clădiri şi construcţii speciale;

30. I 27-1982 privind stabilirea clasei de calitate a îmbinărilor sudate ;

31. GE 053-2004 Ghid de execuţie privind protecţia împotriva coroziunii a construcţiilor din otel

32. NP 055-2001 privind proiectarea antiseismică a construcţiilor;

33. GP 055-2000 Ghid privind verificarea la foc a elementelor structurale ale construcţiilor metalice ;

34. GT 058-2003 privind criterii de performanţă ale cerinţelor de calitate privind calitatea în construcţii pentru instalaţii de ventilare-climatizare;

35. GT 063-2004 criterii de performanţă a cerinţelor de calitate conform Legii nr.10/ 1995 privind calitatea în construcţii pentru instalaţii sanitare în clădiri;

36. GP 069-2002 Ghid pentru instalaţii de stingere cu ceaţă de apă ;

37.GP 070-2002 Ghid de proiectare, execuţie şi exploatare a protecţiei anticorozive pentru rezervoarele din oţel îngropate ;

38. NP 071-2002 privind proiectarea construcţiilor şi instalaţiilor specifice PSI;

39. NP 072-2002 privind exploatarea sistemelor şi instalaţiilor specifice PSI;

40. NP 074-2002 privind principiile, exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare ;

41. NP   082-2004   Codul   de   proiectare   privind   bazele   proiectării   şi   acţiuni   asupra construcţiilor;

42. P 100/1-2004 Cod proiectare seismică. Partea I-a : Prevederi de proiectare pentru clădiri;

43. GP 111-2004 Ghid de proiectare privind protecţia împotriva coroziunii a construcţiilor metalice ;

44. NP 114-2004 pentru proiectarea şi execuţia ancorajelor;

45. P 130-1999 privind comportarea în timp a construcţiilor;

46. C 169-1988 privind executarea terasamentului pentru realizarea fundaţiilor construcţiilor civile şi industriale;

47. C 204-1980 privind verificarea calităţii lucrărilor de montaj a utilajelor şi instalaţiilor tehnologice pentru obiectivele de investiţii ;

48. C 241-1992 privind determinarea caracteristicilor dinamice ale terenurilor de fundare la solicitări seismice;

49. Regulamentul OIML-R-117 : Sisteme de măsurare pentru lichide, altele decât apa ;

50. NML 007-05 Sisteme de măsurare continua si dinamica a cantităţilor de lichide altele decât apa;

51. NML 017-05: Rezervoare de stocare pentru lichide; 52.0IML R 120: Măsuri etalon de capacitate pentru ansambluri de măsurare a lichidelor altele decât apa;

53. NML 047-05: Cisterne;

54. TC286WG3 Wl:033: Proiect de standard CEN pentru centrele de reumplere a buteliilor de GPL;

55. Regulamentul 67-1 de prevederi uniforme referitoare la avizarea echipamentelor specifice ale autovehiculelor cu motor care utilizează GPL în sistemul de propulsie ;

56. Buletinul NPGA 113-a al - National Propan Gas Association, USA pentru neutralizarea amestecului aer/ apă din recipientele de depozitare a GPL ;

57. Prescripţii tehnice PT C8 colecţia ISCIR Cerinţe privind amplasarea-instalarea, asamblarea, exploatarea, repararea, distribuţia si verificarea instalaţiilor de gaze petroliere lichefiate ;

58. NP 099-04 Normativ pentru proiectarea, execuţia,verificarea şi exploatarea instalaţiilor electrice în zone cu pericol exploziv ;

59. Fire protection Handbook, ed.18, NFPA SUA;

60  Leak Detection Systems, US Environmental Protection Agency august, 2000, SUA;

61. Nomenclator în evaluarea riscurilor instalaţiilor industriale, CEFIC, 1988;

62. Normativ C 244 privind inspectarea şi diagnosticarea durabilităţii construcţiilor din beton armat şi precomprimat;

63. Norme generale de protecţia muncii - ediţia 2002;

64. API Std. 2510: Proiectarea şi construcţia instalaţiilor de gaz petrolier lichefiat (GPL);

65. API Recommended Practice 1632: Cathodic Protection of Underground Petroleum Storage Tanks and Piping Systems;

66. Hazard Analysis and the Criticai Control Point System, US Dept. of Agriculture, Food safety and Inspection Service,

67. European Model Code of Safe Practice in the Storage and Handling of Petroleum Products, The Institute of Petroleum (IP), London;

68. Reglementari 6020/3 :1995 Depozitarea şi utilizarea gazelor inflamabile;

69.NACE RP 0169 Standard Recomended Practice: Control of Externai Corrosion on Underground or Submerged Metallic Piping Systems;

70.NACE RP 0285 Standard Recomended Practice: Corrsion Control of Underground Storage Tank Systems by Cathodic Protection;

71.CRC 1152: Reglementări privind depozitarea în vrac a GPL, Canada;

72.OC 286/104 Operaţional Circular HSE (UK): Pipilines for Conveying LPG Liquid and Vapour;

73. Piping Systems Manual (Version 1.0): Interactive CD-ROM to ASME/ANSI, API and Other Applicable Codes;

74. Normele tehnice privind delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă ale capacităţilor energetice aprobate prin Decizia nr.61 a Preşedintelui ANRE.

75. Development Near Lines (Planning & amenity aspects of high voltage transmission lines and substations), normativ ed. 2001 al National Grid Offices, UK,

76. NP 086: 2005  Normativ pentru proiectarea, execuţia si exploatarea instalaţiilor de stingere a incendiilor.

ANEXA Nr. 3 la Codul tehnic al gazelor petroliere lichefiate (GPL)

Lista standardelor utilizate în domeniul GPL

a) Lista standardelor obligatorii în domeniul GPL

1.   SR EN 10002-1, 5:2002:1995 Materiale metalice. Incercarea la tracţiune;

2.   SR EN 1089-1 :2003 Butelii transportabile de gaz. Identificarea buteliilor de gaz. Partea 1  : Marcare ;

3.   SR EN 1089-2 :2003 Butelii transportabile de gaz. Identificarea buteliilor de gaz. Partea 2 : Etichete de avertizare ;

4.   SR EN 1089-3 :2003 Butelii transportabile de gaz. Identificarea buteliilor de gaz. Partea 3 : Codul culorilor;

5.   SR EN 12245 :2002 Butelii de gaz transportabile. Butelii înfăşurate complet din material compozit;

6.   SR EN 1439 :2003 Butelii sudate din oţel, transportabile şi reîncărcabile pentru gaz petrolier lichefiat (GPL). Proceduri de verificare înainte, în timpul şi după umplere ;

7.   SR EN 1440 :2003 Butelii sudate din oţel, transportabile şi reîncărcabile pentru gaz petrolier lichefiat (GPL). Recalificarea periodică ;

8.   SR EN 1442+AC :2001 Butelii sudate din oţel, transportabile şi reîncărcabile pentru gaz petrolier lichefiat (GPL). Proiectare si construcţie ;

9.     SR EN ISO 11114 - 1: 2003 Butelii de gaz. Compatibilitatea între gazul conţinut şi materialul buteliilor şi robinetelor. Partea 1: materiale metalice

10.   SR EN ISO 11114 - 2: 2003 Butelii de gaz. Compatibilitatea între gazul conţinut şi materialul buteliilor şi robinetelor. Partea 2: Materiale nemetalice ;

11.   SR EN ISO 11114 - 3: 2003 Butelii de gaz. Compatibilitatea între gazul conţinut şi materialul buteliilor şi robinetelor. Partea 3: Incercare de autoaprindere in atmosfera de oxigen ;

12.   SR EN ISO 11114 - 4: 2006 Butelii de gaz. Compatibilitatea între gazul conţinut şi materialul buteliilor şi robinetelor. Partea 4: Metode de incercare pentru alegerea materialelor metalice rezistente la fragilizare prin hidrogen ;

b) Lista standardelor neobligatorii în domeniul GPL

13. SR    CEI    60050    (161):1997    Vocabular    electrotehnic    internaţional.    Capitolul 161 Compatibilitatea electromagnetică;

14. SR CEI 60050 (411):1997 Vocabular electrotehnic internaţional. Capitolul 411 :Maşini electrice rotative;

15. SR   CEI   60050   (426):1997   Vocabular  electrotehnic   internaţional.   Capitolul   426: Aparatura electrică pentru atmosfere explozive;

16. SR CEI 60050 (461):1997 Vocabular electrotehnic internaţional. Capitolul 461:Cabluri electrice;

17. SR CEI 60050  (466): 1997 Vocabular electrotehnic internaţional. Capitolul 466:Linii electrice aeriene;

18.SR CEI 61024-1: 1999 Protecţia structurilor împotriva traznetului. Partea 1: Principii generale;

19.  SRCEI 61025: 1999 Analiza pe baza arborelui de defecte (FTA);

20. SR EN 10020:2003 Definirea şi clasificarea mărcilor de otel;

21. SR EN 10025-2,3:2004 Produse laminate la cald din oţeluri pentru construcţii;

22. SR EN 10027:1996 Sisteme de simbolizare pentru oţeluri;

23. SR EN 10028-1 :2002 Produse plate din oţel pentru recipiente sub presiune. Partea 1: Condiţii tehnice generale;

24. SR EN 10028-2 :2004 Produse plate din oţel pentru recipiente sub presiune. Partea 2:Oţeluri nealiate şi aliate cu caracteristici specificate la temperaturi ridicate;

25. SR EN 10028-3 :2004 Produse plate din oţel pentru recipiente sub presiune. Partea 3:Oteluri sudabile cu granulatie fint, normalizate;

26. SR EN 10028-4 :2004 Produse plate din oţel pentru recipiente sub presiune. Partea 4: Oţeluri aliate cu nichel cu caracteristici specificate la temperaturi scăzute;

27. SR EN 10028-5 :2004 Produse plate din oţel pentru recipiente sub presiune. Partea 5 :Oţeluri sudabile cu granulatie fină laminate termomecanic ;

28. SR EN 10028-6 :2004 Produse plate din oţel pentru recipiente sub presiune. Partea 6:Oţeluri sudabile cu granulatie fină, călite şi revenite;

29. SR EN 10028-7 :2002 Produse plate din oţel pentru recipiente sub presiune. Partea 7:Oteluri inoxidabile;

30. SR EN 10045-1, 2: 1993;1994 Materiale metalice. Incercarea de încovoiere la şoc pe epruvete Charpy;

31. SR EN 10052:1996 Vocabular de tratament termic al produselor feroase;

32. SR EN 10088-1:1997 Oţeluri inoxidabile-Partea 1 :Lista oţelurilor inoxidabile;

33. SR EN 10120:2001 Table şi benzi de oţel pentru butelii de gaz sudate;

34. SR EN 10204:1994 Produse metalice. Tipuri de documente de inspecţie;

35. SR EN 10213-1...4:1996 Condiţii tehnice de livrare pentru piese turnate din oţel utilizate la presiune;

36.SR EN 10216-1...4:2002/ 2003/ A1 2004 Ţevi din oţel fără sudură utilizate la presiune. Condiţii tehnice de livrare;

37.SR EN  10216-1...6:2002/ 2003/ Ţevi din oţel sudate utilizate la presiune. Condiţii tehnice de livrare;

38.SR EN 10217-1...4:2002/ 2003/ A1 2004 Ţevi din oţel fără sudură utilizate la presiune. Condiţii tehnice de livrare;

39. SR EN 10222-1...5: 2001/ 2002 Piese forjate din oţel pentru recipiente sub presiune;

40. SR EN 10253-1: 2002 Racorduri pentru sudare cap la cap. Partea 1 : Oţel carbon forjabil pentru utilizări generale şi fără condiţii de inspecţie specifică;

41.SR EN 10269: 2002 Oţel şi aliaje cu nichel pentru elemente de fixare cu caracteristici specifice la temperatură ridicată şi/ sau scăzută;

42. SR EN 10272: 2002 Bare din oţel inoxidabil pentru recipiente sub presiune;

43. SR EN 1050:2000 Securitatea maşinilor. Principii pentru aprecierea riscului;

44.SR EN 1092-1: 2002 Flanşe si imbinările lor. Flanşe rotunde pentru conducte, robinete şi accesorii desemnate prin PN. Partea 1 : Flanşe din oţel ;

45.SR EN 1127-1 :2003 Atmosfere explozive. Prevenirea şi protecţia la explozii-Partea 1 : Concepte fundamentale şi metodologie ;

46. SR EN 1160 : 2002 Instalaţii şi echipamente pentru gaz natural lichefiat. Caracteristicile generale ale gazului natural lichefiat;

47. SR EN 12067-1, 2:2004 Dispozitive de reglare a raportului aer/ gaz pentru arzătoarele de gaz şi aparatele cu gaz;

48. SR EN 12078: 2002 Regulatoare de presiune pentru arzătoare cu gaz şi aparate cu gaz;

49.SR EN 12084:2002 Examinări nedistructive. Examinarea cu curenţi turbionari. Principii generale şi ghid de baza;

50.SR  EN   12094-1,10,11,12,13,16:2004   Sisteme  fixe  de   lupta  împortiva   incendiilor; Componente pentru sisteme de stingere cu gaz;

51.SR EN 12164 :Cupru şi aliaje din cupru. Semifabricate pentru prelucrare mecanică simplă;

52.SR   EN   12205:2003   Butelii   transportabile   de   gaz:   Butelii   metalice   de   gaz nereîncărcabile ;

53.SR EN 12257 :2002 Butelii de gaz transportabile, Butelii fără sudură, cu înveliş inelar, de material compozit;

54. SR EN 12259-1...5:2002 Protecţia împotriva incendiilor. Sisteme fixe de luptă împortiva incendiilor;

55.SR EN  12266-1:2004 Robinetărie industrială. Incercările aparatelor de robinetărie. Partea  1: Incercarea  la  presiune,  proceduri de încercare şi criterii de acceptare. Prescripţii obligatorii;

56.SR EN  12266-2:2004 Robinetărie industrială. Incercările aparatelor de robinetărie.

Partea   2:   Incercări,   proceduri   de   încercare   şi   criterii   de   acceptare.   Prescripţii suplimentare;

57.SR EN 12416-1,2:2002 Protecţia împotriva incendiilor. Sisteme de stingere cu pulbere;

58. SR EN 12420:2002 Cupru şi aliaje din cupru. Piese forjate;

59. SR EN 12493 :2003 Recipiente sudate din oţel pentru gaz petrolier lichefiat (GPL) ;

60. SR EN 12499 :2002 Protecţia catodică a structurilor metalice ;

61.SR EN 12542:2003-Recipiente cilindrice staţionare, sudate, din oţel, produse în serie, pentru depozitarea gazelor petroliere lichefiate (GPL) având un volum mai mic sau egal cu 13m3 şi pentru instalare la suprafaţă. Proiectare şi execuţie;

62. SR EN 12805 :2003 Componente de autovehicule pentru gaz petrolier lichefiat (GPL) ;

63. SR EN 12806 :2003 Componente pentru autovehicule cu gaz petrolier lichefiat. Componente, altele decât rezervoarele ;

64.SR  EN   12807:2003   Butelii  pentru  gaz  petrolier lichefiat  (GPL)  transportabile  şi reîncărcabile din oţel, lipite cu alamă.Proiectare şi execuţie;

65.SR EN  12816  Butelii de GPL din oţel şi aluminiu, transportabile si reîncărcabile.Distrugere ;

66. SR EN 12817:2003- Verificarea şi recalificarea recipientelor de suprafaţă pentru gaz petrolier lichefiat (GPL) având un volum mai mic sau egal cu 13m3;

67. SR EN 12818 :2003 Butelii din oţel şi aluminiu, transportabile şi reîncărcabile pentru gaz petrolier lichefiat (GPL). Distrugere ;

68. SR EN 12818 :2003- Verificarea şi recalificarea recipientelor subterane pentru gaz petrolier lichefiat (GPL) având un volum mai mic sau egal cu 13m3;

69. SR EN 12819 :2003- Verificarea şi recalificarea recipientelor de suprafaţă pentru gaz petrolier lichefiat (GPL) având un volum mai mare de 13m3;

70. SR EN 12820 :2003- Verificarea şi recalificarea recipientelor de suprafaţă pentru gaz petrolier lichefiat (GPL) având un volum mai mare de 13m3,

71. SR EN 12862:2003 Butelii transportabile de gaz. Specificaţie pentru proiectarea şi construcţia buteliilor de gaz transportabile şi reîncărcabile, sudate, din aliaj de aluminiu ;

72.SR EN 12954 :2002 Protecţia catodică a structurilor îngropate sau imersate. Principii generale şi aplicaţia la conducte ;

73. SR EN 12972 : 2002 Cisterne pentru transportul mărfurilor periculoase. Ancercare, inspecţie şi încercare pentru cisterne metalice ;

74. SR EN 12979 :2003 Sisteme GPL pentru autovehicule. Cerinţe de instalare ;

75. SR  EN   13012 :2003  Staţii  de  carburant.   Construcţia  şi   performanţele  pistoalelor automate de umplere utilizate la distribuitoarele de carburant;

76. SR EN 13018:2002 Examinări nedistructive. Examinarea vizuală. Principii generale; 77.SR EN 13044 :2002 Containere. Codificare, identificare şi marcare ;

78.SR EN 13109 :2003 Recipiente pentru gaz petrolier lichefiat-GPL. Distrugere ;

79.SR EN 13110 :2003 Butelii transportabile, reîncărcabile din aluminiu, sudate, pentru gaz petrolier lichefiat (GPL). Proiectare şi construcţie ;

80. SR EN 13152 :2003 Specificaţii şi încercări pentru armături de butelii cu gaz petrolier lichefiat. Supape cu auto-închidere ;

81. SR EN 13153 :2003 Specificaţii şi încercări pentru armături de butelii cu gaz petrolier lichefiat, Robinete cu acţionare manuală ;

82. SR EN 13175 :2003 Specificaţii pentru echipamente şi accesorii ale rezervoarelor de gaz petrolier lichefiat (GPL);

83.SR EN 13177:2003 Produse chimice utilizate pentru tratarea apei destinată consumului uman. Metanol;

84.SR EN  13192:2002  Examinări nedistructive. Incercarea de etanşeitate.  Etalonareapierderilor de referinţă pentru gaze;

85.SR EN 1321:2000 Incercări nedistructive ale îmbinărilor sudate din materiale metalice.Examinarea macroscopică şi microscopică a îmbinărilor sudate;

86.SR EN 1330-1:2002 Examinări nedistructive. Terminologie. Partea 1: Lista termenilorgenerali;

87.SR EN 1330-10:2001 Examinări nedistructive. Terminologie. Partea 10:Termeni utilizaţila examinarea vizuală:

88.SR EN 1330-2:2002 Examinări nedistructive. Terminologie. Partea 2: Termeni comunipentru metodele de examinare nedistructive;

89.SR EN 1330-3:2001 Examinări nedistructive. Terminologie. Partea 3:Termeni utilizaţi la examinarea radiografică industrială;

90.SR EN 1330-4:2003 Examinări nedistructive. Terminologie. Partea 4:Termeni utilizaţi la examinarea cu ultrasunete;

91.SR EN 1330-5:2002 Examinări nedistructive. Terminologie. Partea 5:Termeni utilizaţi la examinarea cu curenţi turbionari;

92.SR EN 1330-8:2002 Examinări nedistructive. Terminologie. Partea 8:Termeni utilizaţi la încercarea de etanşeitate;

93.SR EN 1330-9:2002 Examinări nedistructive. Terminologie. Partea 9:Termeni utilizaţi la examinarea prin emisie acustica;

94.SR EN 13322-1 :2003 Butelii transportabile pentru gaz. Butelii de gaz reîncărcabile, sudate, din oţel,. Proiectare şi construcţie. Partea 1 :Oţel carbon ;

95.SR EN 13322 2:2003 Butelii transportabile pentru gaz. Butelii de gaz reîncărcabile, sudate, din oţel,. Proiectare şi construcţie. Partea 2 : Oţel inoxidabil;

96. SR EN  13365:2003  Butelii transportabile de gaz.  Grupuri de butelii pentru gaze permanente şi lichefiate (cu excepţia acetilenei)-Verificare în timpul umplerii ;

97. SR  EN   1337-1 :2003   Reazeme  pentru  structuri   .   Partea  1 :   Reguli generale  deproiectare ;

98. SR EN   13385:2003   Butelii transportabile de gaz.   Baterii  de  butelii  pentru  gaze permanente şi lichefiate (cu excepţia acetilenei) instalate pe vehicule-Verificare în timpul umplerii;

99.SR EN 13445-2:2003-Recipiente sub presiune nesupuse la flacără-Partea 2. Materiale ;

100. SR   EN   13445-3:2003-Recipiente   sub   presiune   nesupuse   la   flacără-Partea   3: Proiectare;

101. SR EN 13445-4:2003 Recipiente sub presiune nesupuse la flacără-Partea 4: Execuţie ;

102. SR EN 13445-5:2003 Recipiente sub presiune nesupuse la flacără-Partea 5 Verificare şi încercare;

103. SR EN 13554: 2003 Examinări nedistructive. Emisie acustică. Principii generale;

104. SR EN 13463-1 :2003 Echipamente neelectrice pentru atmosfere potenţial explozive. Partea 1 : Metode şi cerinţe de bază ;

105. SR EN 13477-1: 2003 Examinări nedistructive. Emisie acustică. Caracterizarea echipamentului. Partea 1 : Descrierea echipamentului ;

106. SR EN 13477-2: 2003 Examinări nedistructive. Emisie acustică. Caracterizarea echipamentului. Partea 2 : Verificarea caracteristicilor de funcţionare ;

107. SR EN 13480-2:2003 - Conducte metalice industriale.-Partea 2 : Materiale ;

108. SR EN 13480-3:2003 - Conducte metalice industriale. Partea3: Proiectare şi calcul;

109. SR EN 13480-4:2003 Conducte metalice industriale-Partea 4 : Execuţie şi instalare;

110. SR EN 13480-5 :2003 Conducte metalice industriale-Partea 5 : Verificare şi încercare ;

111. SR EN 13480-6 :2004 Conducte metalice industriale-Partea 6: Cerinţe suplimentare pentru conducte îngropate;

112. SR EN 13523-0...23:2002/2003 Vopsirea continuă în bandă a metalelor. Metode de încercare;

113. SR EN 13554:2003/A1:2004 Examinări nedistructive. Emisie acustică. Principii generale;

114. SR EN 13565-1...4:2004 Sisteme fixe de luptă împortiva incendiilor. Sisteme cu emulsii;

115. SR EN 1360:2002 Furtunuri şi furtunuri cu racorduri la capete, de cauciuc, pentru dozarea carburanţilor la distribuţie. Specificaţie ;

116. SR EN 13617-1 :2004 Staţii de carburant. Partea 1 : Condiţii referitoare la construcţia şi performanţele de securitate pentru distribuitoarele de pompă imersate, distribuitoarele de carburant şi instalaţiile de pompare la distanţă ;

117. SR EN 13636:2002 Protecţia catodică a rezervoarelor metalice îngropate şi a conductelor aferente ;

118. SR EN 1366-1:2002 Incercări de rezistenţă la foc pentru instalaţii tehnice. Partea 1: Conducte;

119. SR EN 1366-5:2002 Incercări de rezistenţă la foc pentru instalaţii tehnice.Partea 5: Canale pentru instalaţii termice;

120. SR EN 1366-7:2004 Incercări de rezistenţă la foc pentru instalaţii tehnice Partea 7:închideri de trecere pentru conveiere şi benzi transportoare;

121. SR EN 1366-8:2004 Incercări de rezistenţă la foc pentru instalaţii tehnice.Partea 8:Conducte pentru evacuarea fumului;

122. SR EN 13760 :2004-.Dispozitiv de încărcare cu GPL a vehiculelor de sarcini uşoare şi grele.Dispozitiv de încărcare :Condiţii de încercare şi dimensiuni;

123. SR EN 13776 :2003 Proceduri de umplere şi descărcare pentru autocisterne cu gaz petrolier lichefiat;

124. SR EN 13799 :2003 Indicatoare de nivel pentru recipiente de gaz petrolier lichefiat;

125. SR EN 13856 :2003 Cerinţe minime pentru conţinutul manualului utilizatorului pentru sisteme de gaz petrolier lichefiat pe autovehicule ;

126. SR EN 13906 :2003 Arcuri elicoidale cilindrice executate din sârme rotunde şi bare. Calcul şi proiectare ;

127. SR EN 13942:2004 Industria petrolului şi gazelor naturale. Sisteme de transport prin conducte. Robinete pentru conducte;

128. SR EN 13952 :2003 Butelii pentru gaz petrolier lichefiat-GPL.Proceduri de umplere ;

129. SR EN 13953 :2004 Supape de siguranţă pentru butelii transportabile şi reîncărcabile de gaz petrolier lichefiat (GPL);

130. SR EN 14071 : 2005 Supape de siguranţă pentru recipiente de GPL. Echipamente auxiliare ;

131. SR EN 14075:2003- Recipiente cilindrice staţionare, sudate, din oţel, produse în serie, pentru depozitarea gazelor petroliere lichefiate(GPL) având un volum mai mic sau egal cu 13m3 şi pentru instalare subterană. Proiectare şi execuţie ;

132. SR EN 14129 : 2005 Supape de siguranţă pentru recipiente de GPL ;

133. SR EN 14140:2004 Butelii transportabile şi reîncărcabile , sudate, din oţel pentru GPL. Soluţii alternative de proiectare;

134. SR EN 14427: 2004 Butelii transportabile şi reîncărcabile complet înfăşurate din materiale compozite pentru GPL. Proiectare şi construcţie ;

135. SR EN 1473 : 2002 Instalaţii si echipamente pentru gaz natural lichefiat. Proiectarea instalaţiilor terestre ;

136. SR EN 1515-1 : 2002 Flanşe şi îmbinările lor. Prezoane şi piuliţe. Partea 1 : Alegerea prezoanelor şi piuliţelor;

137. SR EN 1515-2: 2002 Flanşe şi îmbinările lor. Prezoane şi piuliţe. Partea 2: Clasificarea materialelor pentru prezoane şi piuliţe pentru flanşele de oţel, desemnate prin PN ;

138. SR EN 1555-1...5 :2004 Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru distribuţia combustibililor gazoşi. Polietilena (PE) ;

139. SR EN 1591-1 :2002 Flanşe şi îmbinarea lor.Reguli de calcul ale îmbinărilor in flanşe circulare cu garnitură de etanşare. Partea 1 : Metoda de calcul :

140. SR EN 1593:2002/A1: 2004 Examinări nedistructive. Incercarea de etanşeitate. Tehnica prin emisie de bule;

141. SR EN 1596: 2002 Specificaţii pentru aparatele care funcţionează exclusiv cu GPL. Generatoare mobile şi portabile de aer cald cu gaz, care nu se utilizează pentru uz casnic, cu încălzire directă şi convecţie forţată;

142. SR EN 1762:2004 Furtunuri şi furtunuri cu racorduri la capete, de cauciuc, pentru gaz petrolier lichefiat (în faza lichidă sau gazoasă) şi gaz natural până la 25 bar(2,5MPa). Specificaţie;

143. SR EN 1779:2002/A1:2004 Examinarea nedistructivă. Incercarea de etanşeitate. Criterii de alegere a metodei şi tehnici;

144. SR EN 1802 :2003 Butelii transportabile pentru gaz. Verificarea periodică şi încercarea pentru butelii de gaz nesudate din aliaj de aluminiu ;

145. SR EN 1839:2004 Determinarea limitelor de explozie pentru gaze şi vapori;

146. SR EN 1854: 2002 Dispozitive de supraveghere a flăcării pentru arzătoare cu gaz şi aparate cu gaz;

147. SR EN 1975 :2003 Butelii transportabile pentru gaz. Specificaţii pentru proiectarea şi construcţia buteliilor de gaz transporatabile şi reîncărcabile, nesudate, din aluminiu şi aliaje de aluminiu, cu capacitatea de la 0,5 I până la 1501 inclusiv ;

148. SR EN 286-1...4 :2001 Recipiente simple sub presiune, nesupuse la flacără, destinate să conţină aer sau azot;

149. SR EN 291: 2002 Garnituri de cauciuc. Garnituri de etanşare statice destinate aparatelor casnice care utilizează combustibili gazoşi până la 200mbar. Specificaţie pentru material ;

150. SR EN 303-1...6:2003 Cazane de încălzit;

151. SR EN 417 :2003 Cartuş metalic pentru gaz petrolier lichefiat, nereîncărcabil, cu sau fără robinet, destinat alimentării dispozitivelor portabile. Construcţie, inspecţie, încercări ti marcare ;

152. SR EN 437 : 2004 Gaze de încercare. Presiuni de încercare. Categorii de aparate ;

153. SR EN 462-1,2:1996 Examinarea nedistructivă a îmbinărilor sudate. Calitatea imaginii radiografiilor;

154. SR EN 493: 2003 Elemente de asamblare. Discontinuităţi ale suprafeţelor. Piuliţe;

155. SR EN 50014 :2003 Aparatura electrică pentru atmosfere potenţial explozive. Cerinţe generale ;

156. SR EN 50016:2004 Aparatură electrică pentru atmosfere potenţial explozive. Aparatură presurizată « p »;

157. SR EN 50018:2004 Aparatură electrică pentru atmosfere potenţial explozive. Capsulare antideflagrantă « d » ;

158. SR EN 50020:2003 Aparatură electrică pentru atmosfere potenţial explozive. Securitatea intrinsecă "i";

159. SR EN 549 :1999 Materiale pe baza de cauciuc pentru garnituri şi membrane destinate aparatelor cu gaz şi instalaţiilor pentru gaz ;

160. SR EN 583-1:2001 Examinări nedistructive. Examinarea cu ultrasunete-Partea 1: Principii generale;

161. SR EN 583-3:2001 Examinări nedistructive. Examinarea cu ultrasunete-Partea 3: Tehnica prin transmisie;

162. SR EN 583-4: 2003/A1:2004 Examinări nedistructive. Examinarea cu ultrasunete-Partea 4: Examinarea prin discontinuităţi perpendiculare pe suprafaţă;

163. SR EN 583-5:2002/ A1: 2004 Examinări nedistructive. Examinarea cu ultrasunete-Partea 5: Caracterizarea şi dimensiunile discontinuităţilor;

164. SR EN 589:2004-Carburanţi pentru automobile-GPL.Cerinţe şi metode de analiză ;

165. SR EN 60079-10:2002 Aparatură electrică pentru atmosfere explozive gazoase Partea 10. Clasificarea ariilor periculoase ;

166. SR EN 60079-14:2003 Aparatură electrică pentru atmosfere explozive gazoase Partea 14 :Instalaţii electrice utilizate în atmosfere periculoase(altele decât minele);

167. SR EN 60079-17:2004 Aparatură electrică pentru atmosfere explozive gazoase Partea 17 :Inspecţia şi întreţinerea instalaţiilor electrice în arii periculoase (altele decât minele);

168. SR EN 62079 :2004 Elaborarea instrucţiunilor, structura, conţinut şi prezentare ;

169. SR EN 624: 2002 Specificaţie pentru aparate care funcţionează exclusiv cu GPL. Aparate de încălzit cu circuit etanş care funcţionează cu GPL instalate pe vehicule şi nave ;

170. SR EN 629-1:2003 Butelii transportabile pentru gaz. Filete conice 25E pentru racordarea robinetelor la butelii de gaz. Partea 1 : Specificaţii;

171. SR EN 629-2:2003 Butelii transportabile pentru gaz. Filete conice 25E pentru racordarea robinetelor la butelii de gaz. Partea 2 :Inspecţie şi calibre ;

172. SR EN 671-1...3:2002 Sisteme fixe de luptă împortiva incendiilor. Sisteme echipate cu furtun;

173. SR EN 720-1 :2003 Butelii transportabile pentru gaz. Gaze şi amestecuri de gaze. Partea 1 : Proprietăţile gazelor pure ;

174. SR EN 720-2:2003 Butelii transportabile pentru gaz. Gaze şi amestecuri de gaze. Partea 2: Determinarea inflamabilităţii şi capacităţii de oxidare pentru gaze şi amestecuri de gaze ;

175. SR EN 732 : 2002 Specificaţii pentru aparatele care funcţionează exclusiv cu GPL. Refrigeratoare cu absorbţie ;

176. SR EN 736-1:2002 Aparate de robinetarie. Terminologie. Partea 1: Definirea tipurilor de aparate;

177. SR EN 736-2:2003 Aparate de robinetarie. Terminologie. Partea 2: Definirea componentelor aparatelor de robinetarie;

178. SR EN 736-3:2002 Robinetarie. Terminologie. Partea 3: Definirea termenilor;

179. SR EN 751-1...3:2002 Materiale de etanşare pentru racorduri filetate în contact cu gaze din familia 1,2 şi 3 de gaze şi cu apă caldă;

180. SR EN 764-1:2004 Echipamente sub presiune- Partea 1: Terminologie, presiune, temperatură, volum, dimensiuni nominale;

181. SR EN 764-2:2004 Echipamente sub presiune- Partea 2: Mărimi, simboluri şi unităţi de măsură;

182. SR EN 764-3:2004 Echipamente sub presiune- Partea 3: Definirea părţilor implicate;

183. SR EN 764-4:2004 Echipamente sub presiune- Partea 4: Stabilirea condiţiilor tehnice de livrare ale materialelor metalice;

184. SR EN 764-5:2004 Echipamente sub presiune- Partea 5: Documente de conformitate şi de inspecţie ale materialelor metalice;

185. SR EN 764-7:2004 Echipamente sub presiune- Partea 7: Sisteme de securitate pentru echipamentul sub presiune nesupuse la flacără;

186. SR EN 80416-1:2003 Principii de baza pentru simboluri utilizate pe echipament. Partea 1 :Crearea simbolurilor originale ;

187. SR EN 80416-2:2003 Principii de baza pentru simboluri grafice utilizate pe echipament. Partea 2 :Utilizarea sageţilor;

188. SR EN 80416-3:2003 Principii de baza pentru simboluri utilizate pe echipament. Partea 3 : Ghid pentru utilizarea simbolurilor grafice ;

189. SR EN 82054 :2004 Gestionarea documentelor. Principii si metode ;

190. SR EN 88+A1 : 1998 Regulatoare de presiune pentru aparate care utilizează combustibili gazoşi pentru presiuni în amonte mai mici sau egale cu 200mbar;

191. SR EN 895:1997 Incercări distructive ale îmbinărilor sudate. Incercarea la tracţiune transversală;

192. SR EN 910:1997 Incercări distructive ale îmbinărilor sudate. Incercări la îndoire;

193. SR EN 962 :2003 Butelii transportabile pentru gaz. Capace de protecţie închise sau deschise pentru robinetele buteliilor de gaz industrial şi medical. Proiectare, construcţie şi încercări;

194. SR   ENV   1991-2-4:2004   Eurocod   1 :Bazele   proiectării   şi   acţiuni   asupra structurilor. Partea 2-4 :Acţiuni ale vântului ;

195.  SR ENV 1992-1-1 :2004 Eurocod 2 :Proiectarea structurilor din beton. Partea 1-1  : Reguli generale şi reguli pentru clădiri;

196. SR ENV 1992-1-2 :2004 Eurocod 2 :Proiectarea structurilor din beton. Partea 1- 2 : Reguli generale. Proiectarea la foc a structurilor;

197.  SR ENV 1992-3 :2004 Eurocod 2 :Proiectarea structurilor din beton. Partea 3 : Fundaţii de beton ;

198.  SR ENV 1992-4:2004 Eurocod 2 :Proiectarea structurilor din beton. Partea 4: Structuri pentru reţinerea lichidelor şi rezervoare ;

199.  SR ENV 1993-1-1 :2004 Eurocod 3 :Proiectarea structurilor din otel.. Partea 1-1 : Reguli generale şi reguli pentru clădiri;

200.   SR ENV 1993-1-2 :2004 Eurocod 3 :Proiectarea structurilor din otel.. Partea 1-2 : Reguli generale-Calculul comportării la foc ;

201.  SR ENV 1994-1-2 :2004 Eurocod 4 :Calculul structurilor mixte din otel beton.. Partea 1-2 : Reguli generale-Calculul comportării la foc ;

202. SR ENV 1998-1-1 : Eurocod 8-Reguli generale-Acţiuni seismice şi exigenţe generale pentru structuri ;

203. SR EN ISO 10380:2004 Conducte. Ţevi şi racorduri metalice flexibile ondulate;

204. SR EN ISO 10806:2004 Conducte. Racorduri pentru ţevi metalice flexibile ondulate;

205. SR EN ISO 11116-1 :2003 Butelii de gaz. Filet conic 17E pentru racordarea robinetelor la buteliile de gaz. Partea 1 : Specificaţii ;

206. SR EN ISO 11116-2 :2003 Butelii de gaz. Filet conic 17E pentru racordarea robinetelor la buteliile de gaz. Partea 2 : Calibre pentru inspecţie ;

207. SR EN ISO 11439:2003 Butelii pentru gaz. Butelii de înaltă presiune pentru depozitarea gazelor naturale utilizate drept combustibil la bordul autovehiculelor:

208.  SR EN ISO 11623:2003 Butelii transportabile de gaz. Verificarea periodică şi încercări pentru butelii de gaz din materiale compozite ;

209.  SR EN ISO 11922:1998 Ţevi din materiale termoplastice pentru transportul fluidelor. Dimensiuni şi toleranţe;

210.  SR EN ISO 13341 :2001 Butelii de gaz transportabile. Montarea robinetelor la buteliile de gaz ;

211.  SR EN ISO 13943:2002 Siguranţa la foc.Vocabular;

212.  SR EN ISO 1402:2002 Etichete şi declaraţii de mediu;

213.  SR EN ISO 1402:2002 Furtunuri si furtunuri cu racorduri la capete, de cauciuc si materiale plastice. Incercări hidrostatice;

214.  SR EN ISO 15613: 2004 Specificaţia şi calificarea procedurilor de sudare pentru materiale metalice. Calificare bazată pe o încercare de sudare înainte de începerea fabricaţiei;

215.  SR EN ISO 2566-1, 2: 2003 Oţel. Conversia valorilor de alungire;

216.  SR EN ISO 4126-1:2004 Dispozitive de securitate pentru protecţie împotriva suprapresiunilor-Partea 1: Supape de siguranţă;

217.  SR EN ISO 4126-2:2004 Dispozitive de securitate pentru protecţie împotriva suprapresiunilor-Partea 2: Dispozitive de securitate cu disc de rupere;

218.  SR EN ISO 4126-4:2004 Dispozitive de securitate pentru protecţie împotriva suprapresiunilor-Partea 4: Supape de siguranţă regulator;

219.  SR EN ISO 4126-5:2004 Dispozitive de securitate pentru protecţie împotriva suprapresiunilor-Partea 5: Dispozitive de siguranţă pentru descărcare controlată împotriva suprapresiunii;

220.  SR EN ISO 4126-6:2004 Dispozitive de securitate pentru protecţie împotriva suprapresiunilor-Partea 6:Alegerea, instalarea şi utilizarea discurilor de rupere a dispozitivelor de siguranţă;

221.  SR EN ISO 4126-7:2004 Dispozitive de securitate pentru protecţie împotriva suprapresiunilor-Partea 7: Date comune;

222.  SR EN ISO 4602:2002 Furtunuri de cauciuc şi materiale plastice. Incercări de flexibilitate la temperaturi mai scăzute decât temperatura ambiantă;

223.  SR EN ISO 472 :2003 Materiale plastice. Vocabular;

224.  SR EN ISO 5199 :2003 Specificaţie tehnică pentru pompe centrifuge-Clasa II (ISO 5199:2002);

225.  SR EN ISO 5817 :2004 Sudare. Imbinări sudate prin topire din oţel, nichel, titan şi aliajele acestora (cu excepţia sudării cu fascicol de electroni). Niveluri de calitate pentru imperfecţiuni;

226.  SR EN ISO 643:2003 Oteluri. Determinarea micrografică a mărimii grăuntelui aparent;

227.  SR EN ISO 9606- 3...5: 2001/2002 Calificarea sudorilor;

228.  SR EN ISO 9934-1:2002 Examinarea nedistructiva. Examinarea cu pulberi magnetice-Partea 1: Principii generale;

229.  SR EN ISO 9934-2:2003 Examinarea nedistructivă. Examinarea cu pulberi magnetice-Partea 2: Medii de detectare;

230.  SR EN ISO 9934-3:2002 Examinări nedistructive. Examinarea cu pulberi magnetice-Partea 3:Aparatura;

231.  SR ISO 14163 : 2004 Sisteme de transport prin conducte. Sudarea conductelor;

232.  SR ISO 14313 :1998 Industriile petrolului şi gazelor naturale. Robinete cu sfera, cu sertar, cu cep şi de reţinere. Condiţii tehnice;

233.  SR ISO 4706 :1998 Butelii pentru gaze, sudate, din oţel, reîncărcabile ;

234.  ISO 14224: 1999 Industriile de petrol şi gaze naturale. Colectarea şi înlocuirea datelor privind fiabilitatea şi întreţinerea echipamentelor;

235.  SRV EN 10222-1...5:2002 Piese forjate din oţel pentru recipiente sub presiune;

236.  SR CR ISO 15608: 2002 Sudare. Ghid pentru un sistem de grupare a materialelor pentru sudare;

237. SR CR ISO 17663: 2002 Sudare. Ghid pentru condiţiile de calitate referitoare la tratament termic utilizat la sudare şi procedee conexe;

238. CEI IEC 300-3-9:1995 Managementul siguranţei în funcţionare. Partea 3: Ghid de aplicare. Secţiunea 9: Analiza de risc a sistemelor tehnologice;

239. CEI IEC 605-2: 1994 Incercări de fiabilitate a echipamentelor. Partea 2; Concepţia ciclurilor de încercare;

240. CEI IEC 812: 1985 Tehnici de analiză a fiabilităţii. Procedura de analiză a modelelor de defectare şi efectele lor;

241. CEI IEC 1025: 1990 Analiza arborelui defectelor;

242. CEI IEC 1078: 1991 Tehnici de analiza a siguranţei în funcţionare. Metoda graficului fiabilităţii;

243. CEI IEC 61882: 2001  Studii de pericol şi operabilitate (studii HAZOP). Ghid de aplicare;

ANEXA Nr. 4 la Codul tehnic al gazelor petroliere lichefiate (GPL)

Cerinţe de calitate şi de securitate pentru GPL

a)     Cerinţe de calitate pentru GPL

Tabelul A4.1. Cerinţe de calitate pentru GPL*

Caracteristica

Butan

comercial

Propan

comercial

Observaţii

Denumirea chimică

Butan

Propan

Numărul ONU/ UN

1011

1978

Formula chimică

C4H10

C3H8

Compoziţia substanţei, în %

C=83;H=17

C=82;H=18

Densitatea(masa volumică medie) la 150C:

-în faza lichid, în kg/m3

-în faza gaz, în kg/m3 la 0,1013MPa(1,013 bar)

582

2,44

504

1,87

Densitatea în raport cu aerul

2,07

1,56

Punctul iniţial de fierbere la 0,1013MPa

(1,013bar), în °C

-0,5

-42

Vâscozitatea fazei gaz,

-în cP la-10°C;

-în cP la 0° C;

-în cP la+10°C;

-în cP la +20° C;

0,22

0,20

0,18

0,16

0,14

0,13

0,12

0,11

Parametri critici :

-temperatura critică, în ° C:

-presiunea critică ,în bar;

-volumul critic, în cm3/mol

152

36,71

250

96,80

44,25 1

90

Sub punctul critic starea gazoasa se poate schimba in stare lichida;peste acest punct starea gazoasa nu se poate modifica

Presiunea de vapori relativă, în KPa la:

-10 °C;

0°C;

+10°C:

+20° C:

+30°C

4

40

95

172

266

256

388

552

757

1004

Diagrame PT pentru

propan, butan si

amestecuri

Căldura latentă de vaporizare la 150C,

-în kJ/kg;

-în Wh/kg;

-în kcal/kg

362

100,5

86,5

356

98,8

85

Puterea calorifică superioară,

-în MJ/kg

-în kWh/kg;

-în MJ/m3 la 15°C şi 0,1013MPa(1,013 bar);

-în kWh/ m3 la 15°C şi 0,1013MPa(1,013 bar)

49,4

13,7

120,5

33,5

49,8

13,8

93,3

25,9

Puterea calorifică inferioară,

-în MJ/kg

-în kWh/kg;

-în MJ/m3 la 15°C şi 0,1013MPa(1,013 bar);

-în kWh/m3 la 15°C şi 0,1013Ma(1,013 bar)

45,6

12,66

111,3

30,89

46,1

12,78

86

23,9

Puterea comburivoră,

în m3 aer/ m3 GPL fază gaz

29,5...31,03

23,87...24,8

Indicele Wobbe, în MJ/m3

85,48

74,54

Compoziţia teoretică a produselor arderii neutre în aer (apă condensată),

-în % C02, respectiv Nm3/ kg;

-în % N2, respectiv Nm3/ kg;

14/4

86/23

13,7/3 86,3/18,5

Temperatura de autoaprindere, în 0C

477...549

490...582

Temperatura de descompunere, în 0C

400...435

425... 460

Temperatura maximă a flăcării, în 0C pentru:

-oxigen;

-aer

2820

1895

2850

1925

Viteza de ardere , în m/sec

2600

2350

Limita de inflamabilitate,

în % volum GPL în amestec aer:

-inferioară;

-superioară

1,5...1,9 5,7...8,8

2,0...2,4 7,0...9,5

Sub limita inferioara si peste limita superioara GPL nu ard

Capacitatea totală de vaporizare:

-în kJ/m3 vapori la 15°C;

-în kJ/kg

-în kJ/I

12165

49635

28705

9387

50449

25444

*conform Ordinului MIR 226/2003 gazele petroliere lichefiate (GPL) cuprind:

-     Subgrupa propan comercial cu puterea calorifică inferioară de minim 92,22MJ/m3, la densitatea determinată în condiţii normale(273,15K şi presiunea de 0,1013 MPa) de 2,018kg/m3;

-     Subgrupa amestecuri propan-butan, cu puterea calorifică inferioară de minim 112,86MJ/m3, la densitatea determinată în condiţii normale(273,15K şi presiunea de 0,1013 MPa) de 2,55 kg/m3;

-      Presiunile de alimentare pentru amestecuri propan-butan, conform art.1 din HG 453/ 2003, se clasifică astfel: minimă 20 mbar, maximă 35 mbar şi normală 29 mbar

Tabelul A4.2. Numerele de identificare a principalelor gaze petroliere lichefiate

Numărul/ Denumirea substanţei

ONU/ UN

CAS

EINECS

EC HG 200/2000 (Directiva 7/548/EC

Anexa 1)

ICSC

Butan

1011

106-97-8

200 - 448 - 7

601-004-00-0

0232

Propan

1978

74-98-6

200 - 827 - 9

601-003-00-5

0319

Amestec

*C3 - C4

(GPL, LPG)

1965

68512-91-4* 68606-26-8* 68476-85-7

271-094-00-0

-

-

GLP auto/

AUTOGAZ

GPLc

1965

73-98-6

270-990-9

-

-

Nomograma presiune - temperatură PT pentru amestecuri propan - butan

Tabelul A4.3.Corecţia de densitate la 15°C, în kg/m3, în funcţie de temperatura măsurată în °C (după ASTM tabelul 53)

Densitatea, in kg/ m3

Temperatura,in 0C

          480   485   490   495   500   505   510   515   520   525   530   535   540   545   550   555   560   556   570   575   580   585   590   595

-10

477

482

488

493

499

505

510

516

522

527

533

538

544

550

555

561

567

-9,5

478

483

489

494

500

506

511

517

523

528

534

539

545

551

556

562

568

-9

479

484

490

495

501

506

512

517

523

528

534

539

545

551

556

562

568

-8,5

479

484

490

495

501

507

512

518

524

529

535

540

546

552

557

563

569

-8

480

485

491

496

502

508

513

519

525

530

536

541

547

552

557

563

569

-7,5

481

486

492

497

503

509

514

520

526

531

537

542

548

553

558

564

570

-7

482

487

493

498

504

509

515

520

526

531

537

542

548

554

559

565

571

-6,5

483

488

494

499

505

510

516

521

527

533

539

544

550

565

560

566

572

-6

483

488

494

499

505

511

516

522

528

533

539

544

550

565

560

566

572

-5,5

484

489

495

500

506

511

517

522

528

533

539

544

550

565

560

566

572

-5

479

485

490

496

501

507

512

518

523

529

534

540

545

551

556

561

567

573

-4,5

479

486

491

497

502

508

513

519

524

530

535

541

546

552

557

562

568

574

-4

480

486

492

497

503

508

514

519

525

530

535

541

546

552

567

562

568

574

-3,5

481

487

492

498

503

509

514

520

525

531

536

542

547

553

558

563

569

575

-3

482

488

493

499

504

510

515

521

526

532

537

543

548

553

558

564

569

575

-2,5

483

489

494

500

505

511

516

522

527

533

538

544

549

554

559

565

570

576

-2

484

489

495

500

506

511

517

522

528

533

538

544

549

555

560

565

571

577

-1,5

484

490

496

501

507

512

518

523

529

534

539

545

550

555

560

566

571

577

-1

485

491

496

502

507

513

518

524

529

535

540

546

551

556

561

567

572

578

-0,5

486

491

497

502

508

513

519

524

530

535

540

546

551

556

561

567

572

578

0

487

492

498

503

509

514

520

525

531

536

541

547

552

557

562

566

573

579

0,5

488

493

499

504

510

515

521

526

532

537

542

548

553

558

563

569

574

580

1

489

494

500

505

510

515

521

526

532

537

542

548

553

558

563

569

574

580

1,5

489

494

500

505

511

516

522

527

533

538

543

549

554

559

564

570

575

581

2

490

495

501

506

512

517

523

528

533

538

543

549

554

559

564

570

575

581

2,5

491

496

502

507

513

518

524

529

534

539

544

550

555

560

565

571

576

582

3

492

497

503

508

513

518

524

529

535

540

545

551

556

561

566

572

577

582

3,5

493

498

504

509

514

519

525

530

535

540

545

551

556

561

566

572

577

583

4

493

498

504

509

515

520

526

531

536

541

546

552

557

562

567

573

578

583

4,5

494

499

505

510

515

520

526

531

536

541

546

552

562

567

567

573

578

584

5

485

490

495

500

506

511

516

521

527

532

537

542

547

553

558

563

568

574

579

585

5,5

486

491

496

501

507

512

517

522

528

533

538

543

548

554

559

564

569

575

580

585

6

486

491

497

502

507

512

517

522

528

533

538

543

548

554

559

564

569

575

580

585

6,5

487

492

497

502

508

513

518

523

529

534

539

544

549

555

560

565

570

576

581

586

7

488

493

498

503

509

514

519

524

529

534

540

545

550

555

560

565

571

576

581

586

7,5

489

494

499

504

510

515

520

525

530

535

541

546

551

558

561

566

572

577

582

587

8

489

494

500

505

510

515

520

525

531

536

541

546

551

557

562

567

572

578

583

588

8,5

490

495

501

506

511

516

521

526

531

536

542

547

552

557

562

567

573

578

583

588

9

491

496

501

508

512

517

522

527

532

537

543

548

553

558

563

568

574

579

584

589

9,5

491

496

502

507

512

517

522

527

532

537

543

548

553

558

563

568

574

579

584

590

10

481

486

492

497

503

508

513

518

523

528

533

538

544

549

554

559

564

569

575

580

585

590

10,5

482

487

493

498

504

509

514

519

524

529

534

539

545

550

555

560

565

570

576

581

586

591

11

483

488

494

499

504

509

514

519

524

529

534

539

545

550

555

560

565

570

576

581

586

591

11,5

484

489

494

499

505

510

515

520

525

530

535

540

546

551

556

561

566

571

577

582

587

592

12

485

490

495

500

506

511

516

521

526

531

536

541

546

551

556

561

566

571

577

582

587

592

12,5

486

491

496

501

507

512

517

522

527

532

537

542

547

552

557

562

567

572

578

583

588

593

13

486

491

497

502

507

512

517

522

527

532

537

542

548

553

558

563

568

573

578

583

588

593

13,5

487

492

498

503

508

513

518

523

528

533

538

543

548

553

558

563

568

573

579

584

589

594

14

488

493

498

503

509

514

519

524

529

534

539

544

549

554

559

564

569

574

579

584

589

594

14,5

489

494

499

504

509

514

519

524

529

534

539

544

549

554

559

564

569

574

580

585

590

595

15

480

485

490

495

500

505

510

515

520

525

530

535

540

545

550

555

560

565

570

575

580

585

590

595

15,5

481

486

491

496

501

506

511

516

521

526

531

536

541

546

551

556

561

566

571

576

581

586

591

596

16

482

487

492

497

502

507

512

516

521

526

531

536

541

546

551

556

561

566

571

576

581

586

591

596

16,5

482

487

492

497

502

507

512

517

522

527

532

537

542

547

552

557

562

567

572

577

582

587

592

597

17

483

488

493

498

503

508

513

518

523

528

533

538

543

548

553

557

562

567

572

577

582

587

592

597

17,5

484

498

494

499

504

509

514

519

524

529

534

539

544

549

554

558

563

568

573

578

583

588

593

598

18

485

490

495

500

505

510

515

519

524

529

534

539

544

549

554

559

564

569

574

579

584

598

594

598

18,5

486

491

496

501

506

511

516

520

525

530

535

540

545

550

555

559

564

569

574

579

584

589

594

599

19

486

491

496

501

506

511

516

521

526

531

536

541

546

551

556

560

565

570

575

580

585

590

595

599

19,5

487

492

497

502

507

512

517

521

526

531

536

541

546

551

556

560

565

570

575

580

585

590

595

600

20

488

493

498

503

508

513

518

522

527

532

537

542

547

552

557

561

565

571

576

581

586

591

596

600

20,5

489

494

499

504

509

514

519

523

528

533

538

543

548

553

558

562

567

572

577

582

587

592

597

601

21

490

495

499

504

509

514

519

523

528

533

538

543

548

553

558

562

567

572

577

582

587

592

597

601

21,5

490

495

500

505

510

515

520

524

529

534

539

544

549

554

559

563

568

573

578

583

588

593

598

602

22

491

496

501

506

511

516

520

525

530

535

540

544

549

554

559

563

568

573

578

583

588

593

598

602

22,5

492

497

502

507

512

517

521

526

531

536

541

545

550

555

560

564

569

574

579

584

589

594

599

603

23

493

498

502

507

512

517

522

526

531

536

541

546

551

556

561

565

570

575

580

585

590

594

599

603

23,5

494

499

503

508

513

518

522

527

532

537

542

546

551

556

561

565

570

575

580

585

590

595

600

604

24

494

499

504

509

514

519

523

528

533

538

543

547

552

557

562

566

571

576

581

586

591

595

600

604

24,5

495

500

504

509

514

519

523

528

533

538

543

547

552

557

562

566

571

576

581

588

591

596

601

605

25

496

501

505

510

515

520

524

529

534

539

544

548

553

558

563

567

572

577

582

587

592

596

601

605

25,5

497

502

506

511

516

521

525

530

535

540

545

549

554

559

564

568

573

578

583

588

593

597

602

606

26

498

502

507

511

516

521

525

530

535

540

545

549

554

559

564

568

573

578

583

588

593

597

602

606

26,5

498

503

507

512

517

522

526

531

536

541

546

550

555

560

565

569

579

579

584

589

594

598

603

607

27

499

504

508

513

518

523

527

532

537

541

546

550

555

560

565

569

574

579

584

589

594

598

603

607

27,5

500

505

509

514

519

524

528

533

538

542

547

551

556

561

566

570

575

580

585

590

595

599

604

608

28

501

505

510

514

519

524

528

533

538

543

548

552

557

562

567

571

576

581

585

590

595

600

604

609

28,5

502

506

511

515

520

525

529

534

539

543

548

552

557

562

567

571

576

581

586

591

596

600

605

609

29

502

507

511

516

521

526

530

535

540

544

549

553

558

563

568

572

577

582

586

591

596

601

605

610

29,5

503

507

512

516

521

526

530

535

540

544

549

553

558

563

568

572

577

582

587

592

597

601

606

610

30

504

508

513

517

522

527

531

536

541

545

550

554

559

564

569

573

578

583

587

592

597

602

606

611

30,5

505

509

514

518

523

528

532

537

542

546

551

555

560

565

570

574

579

584

588

593

598

603

606

611

31

505

509

514

518

523

528

532

537

542

546

551

555

560

565

570

574

579

584

588

593

598

603

607

612

31,5

506

510

515

519

524

529

533

538

543

547

552

556

561

566

571

575

580

585

589

594

599

604

607

612

32

507

511

516

520

525

529

534

538

543

547

552

557

561

566

571

575

580

585

589

594

599

604

608

613

32,5

508

512

517

521

526

530

535

539

544

548

553

558

562

567

572

576

581

586

590

595

600

605

608

613

33

508

512

517

521

526

531

535

540

545

549

554

558

563

567

572

577

582

586

591

595

600

605

608

613

33,5

509

513

518

522

527

531

536

540

545

549

554

559

563

568

573

577

582

587

591

596

601

606

609

614

34

510

514

519

523

528

532

537

541

546

550

555

560

564

568

573

578

583

587

592

596

601

605

609

614

34,5

510

514

519

523

528

532

537

541

546

550

555

560

564

569

574

578

583

588

592

597

602

607

610

615

35

511

515

520

524

529

533

538

542

547

551

556

561

565

569

574

579

584

588

593

597

602

607

610

615

35,5

512

516

521

525

530

534

539

543

548

552

557

562

566

570

575

580

585

589

594

598

603

608

611

616

36

512

516

521

525

530

534

539

543

548

552

557

562

566

570

575

580

585

589

594

598

603

608

611

616

36,5

513

517

522

526

531

535

540

544

549

553

558

563

567

571

576

581

596

590

595

599

604

609

612

617

37

514

518

523

527

531

536

540

544

549

553

558

563

567

571

576

581

586

590

595

599

604

609

612

617

37,5

515

519

524

528

532

537

541

545

550

554

559

564

568

572

577

582

587

591

596

600

605

610

613

618

38

515

519

524

528

533

537

542

546

551

555

560

564

569

573

578

582

587

591

596

601

605

610

614

619

38,5

516

520

525

529

533

538

542

546

551

555

560

565

569

573

578

583

588

592

597

601

606

611

614

619

39

517

521

526

530

534

539

543

547

552

556

561

565

570

574

579

583

588

592

597

602

606

611

615

620

39,5

517

521

526

530

534

539

543

547

552

556

561

566

570

574

579

584

589

593

598

602

607

612

615

620

40

518

522

527

531

535

540

544

648

553

557

562

566

571

575

580

584

589

593

598

603

607

612

616

621

40,5

519

523

528

532

536

541

545

549

554

558

563

567

572

576

581

585

590

594

41

519

523

528

532

536

541

545

549

554

558

563

567

572

576

581

585

590

594

41,5

520

524

529

533

537

542

546

550

555

559

564

568

573

577

582

586

591

595

42

521

525

529

533

538

542

546

550

555

559

564

568

573

577

582

586

591

595

42,5

522

526

530

534

539

543

547

551

556

560

565

569

574

578

583

587

592

596

43

522

526

531

535

539

544

548

552

557

561

565

570

574

579

583

587

592

596

43,5

523

527

531

535

540

544

548

552

557

561

566

570

575

579

584

588

593

597

44

524

526

432

536

541

545

549

553

558

562

566

571

575

580

584

588

593

597

44,5

524

528

532

536

541

545

549

553

558

562

567

571

576

580

585

589

594

598

45

525

529

533

537

542

546

550

554

559

563

567

572

576

581

585

589

594

598

45,5

526

530

534

538

543

547

551

555

560

564

568

573

577

582

586

590

595

599

46

526

530

534

538

543

547

551

555

560

564

568

573

577

582

586

590

595

599

46,5

527

531

535

539

544

548

552

556

561

565

569

574

578

583

587

591

596

600

47

527

532

536

540

544

548

552

557

561

565

569

574

578

583

587

591

596

601

47,5

528

533

537

541

545

549

553

558

562

566

570

575

579

584

586

592

597

602

48

529

533

537

541

546

550

554

558

563

567

571

576

580

585

589

593

598

602

48,5

529

534

538

542

546

550

554

559

563

567

571

576

580

585

589

593

598

603

49

530

535

539

543

547

551

555

560

564

568

572

577

581

586

590

594

599

604

49,5

530

535

539

543

547

551

555

560

564

568

572

577

581

586

590

594

599

604

Tabelul A4.5. Factorii de compresibilitate la diferenţa de presiune, în kPa, în funcţie de densitatea la 15° C

Conversia factorilor de compresibilitate pentru GPL de la 00 C la 10" C

Diferenţa de

presiune.

in kPa

Densitatea GPL , în kg/m3 la 15° C

510

520

530

540

550

560

100

1.0004

1.0004

1.0004

1.0003

1.0003

1.0003

200

1.0008

1.0008

1.0007

1.0007

1.0006

1.0006

300

1.0013

1.0012

1.0011

1.001

1.0009

1.0008

400

1.0017

1.0015

1.0015

1.0013

1.0012

1.0011

500

1.0021

1.002

1.0018

1.0016

1.0015

1.0014

600

1.0025

1.0023

1.0021

1.002

1.0018

1.0017

700

1.0029

1.0027

1.0025

1.0023

1.0021

1.0019

800

1.0033

1.0031

1.0028

1.0026

1.0024

1.0022

Conversia factorilor de compresibilitate pentru GPL de la 00 C la 20" C

Diferenţa de

presiune.

in kPa

Densitatea LPG , in kg/m1 la 150 C

510

520

530

540

550

560

100

1.0005

1.0004

1.0004

1.0004

1.0003

1.0003

200

1.001

1.0009

1.0008

1.0008

1.0007

1.0007

300

1.0015

1.0014

1.0013

1.0012

1.0011

1.001

400

1.002

1.0018

1.0017

1.0015

1.0014

1.0013

500

1.0025

1.0023

1.0021

1.0019

1.0017

1.0016

600

1.003

1.0028

1.0025

1.0023

1.0021

1.0019

700

1.0035

1.0032

1.0029

1.0027

1.0025

1.0023

800

1.004

1.0037

1.0033

1.0031

1.0028

1.0026

Conversia factorilor de compresibilitate pentru GPL de la 0 C la 30" C

Diferenţa de

presiune, in

kPa

Densitatea LPG , in kg/m3 la 150 C

510

520

530

540

550

560

100

1.0006

1.0006

1.0005

1.0005

1.0004

1.0004

200

1.0013

1.0011

1.001

1.0009

1.0008

1.0008

300

1.0019

1.0017

1.0015

1.0014

1.0013

1.0011

400

1.0025

1.0023

1.002

1.0018

1.0017

1.0015

500

1.0031

1.0028

1.0025

1.0023

1.0021

1.0019

600

1.0037

1.0034

1.003

1.0027

1.0025

1.0023

700

1.0043

1.0039

1.0035

1.0032

1.0029

1.0027

800

1.0049

1.0045

1.004

1.0037

1.0033

1.003

Conversia factorilor de compresibilitate pentru GPL de la 00 C la 40 0C

Diferenţa

presiune. in

kPa

Densitatea LPG , in kg/m1 la 150 C

510

520

530

540

550

560

100

1.0008

1.0007

1.0006

1.0006

1.0005

1.0005

200

1.0016

1.0014

1.0013

1.0011

1.001

1.0009

300

1.0024

1.0021

1.0019

1.0017

1.0015

1.0014

400

1.0032

1.0028

1.0025

1.0023

1.002

1.0018

500

1.0039

1.0035

1.0031

1.0028

1.0025

1.0023

600

1.0047

1.0042

1.0037

1.0034

1.003

1.0027

700

1.0055

1.0049

1.0044

1.0039

1.0035

1.0032

800

1.0062

1.0055

1.005

1.0045

1.004

1.0036

b) Cerinţe de securitate pentru GPL

A4.1 Etichetele de identificare a pericolelor, pentru amestec GPL, utilizate în domeniul GPL:

A4.2..Fişa de securitate a gazelor petroliere lichefiate    (MSDS-Material Safety Data Sheet) conform OUG 200/2000

Data:

Data ediţiei precedente:

Versiunea t revizia:

PROPAN

BUTAN

1.IDENTIFICAREA SUBSTANŢEI SI DENUMIREA PRODUCĂTORULUI

Numele produsului

Propan. LPG

n-butan;

methylethylethane, diethyl,LPG

Formula chimica

C3H8

C4H10

Date de identificare ale producătorului

Număr de telefon de urgenţă

2.COMPOZIŢIA / INFORMAŢII ASUPRA COMPONENTELOR

Subsatanta/ preparat

Substanţa

Substanţa

Componente/impuriăţi

Nu conţine alţi componenţi, nici impurităţi care ar putea modifica clasificarea produsului

Nu conţine alţi componenţi, nici impurităţi care ar putea modifica

clasificarea produsului

Nr.CAS

74-98-6

106-97-8

Nr.CEE (EINECS)

200-827-9

203-448-7

3.IDENTIFICAREA PERICOLELOR

Gaz lichefiat.Extrem de inflamabil

Gaz lichefiat Extrem de inflamabil

4.MĂSURI DE PRIM AJUTOR

5.MASURI DE LUPTA CONTRA FOCULUI

Riscuri specifice

Produse de ardere periculoase

Agenţi specifici de stingere

Metode specifice

Echipamentul   de   protecţie   special   al pompierilor

Extrem  de  inflamabil.   Vaporii   sunt  mai  grei   decât  aerul   şi   se răspândesc la sol  putându-se aprinde de la distanţă.  Expunerea

prelungită la foc poate antrena ruperea sau explozia recipientelor.

La o ardere incompletă se formează monoxid de carbon, oxid de azot, oxid de sulf, hidrocarburi nearse.

Pot fi utilizaţi toţi agenţii de stingere cunoscuţi.

Opriţi debitul de gaz dacă este posibil.Indepărtaţi recipientul şi răciţi-l cu apă pentru a-l proteja.

Nu stingeţi nici o eşapare aprinsă de gaz decât dacă este absolut

necesară.   Se  poate  produce  reaprinderea spontană  şi  explozivă. Stingeţi alte incendii.

In spatiile învecinate incendiului se utilizează aparate de respiraţie

autonomă.

6.MASURI IN CAZ DE DISPERSIE ACCIDENTALA

Precauţii individuale

Protecţia mediului inconjurator

Metode de curăţare

Purtaţi aparatul de respiraţie autonomă la intrarea în zonă, după ce aţi verificat siguranţa acesteia.

Evacuaţi zona. Asiguraţi o ventilare de aer adaptată situaţiei. Eliminaţi sursele de aprindere, Incercaţi să opriţi scurgerile de gaz.

Impiedicaţi pătrunderea produsului în canale, subsoluri, fose sau în toate locurile unde acumulările pot fi periculoase. Ventilarea zonei.

7. MANIPULARE SI DEPOZITARE

Asiguraţi-vă   că   echipamentul   este   convenabil   legat   la   pământ, Impiedicaţi pătrunderea apei în recipient. Purjaţi aerul din instalaţie, Inainte de a introduce gazul interziceţi reîntoarcerea produsului în recipient. Utilizaţi numai echipament specific adaptat produsului şi la presiunea şi temperatura folosită. Contactaţi furnizorul de gaz în caz că nu sunteţi siguri.  Menţineţi la distanţă toate sursele de aprindere (inclusiv  pe  cele   producătoare  de  sarcini   electrostatice).Ţineţi  la distanţă toate gazele oxidante şi alţi oxidanţi. Respectaţi instrucţiunile furnizorului pentru manipularea recipientului.

Menţineţi recipientul într-un spaţiu   bine ventilat, la temperatura mai mică de 50°C.

8.CONTROLUL NIVELULUI DE EXPUNERE/PROTECŢIE INDIVIDUALA

Limita de expunere TLV(ACGIH)/2000 Protecţia personalului

800 ppm

Asiguraţi ventilarea adecvată. Nu fumaţi  în timpul   manipulării produsului

2500 ppm

Asiguraţi ventilarea adecvată. Nu fumaţi în timpul     manipulării produsului

9.PROPRIETATI FIZICO-CHIMICE

Greutatea moleculară

Punct de topire

Punct de fierbere

Temperatura critică

Densitatea relativă a gazului (aer=1)

Densitatea relativă a lichidului(apa=1)

Presiunea de vapori la 20°C

Solubilitatea în apă

Aspect/culoare

Miros

Temperatura de autoaprindere Domeniul de inflamabilitate

Alte date

44

-188°C

-42°C

96,80°C

1,5

0,504

8,3 bar

75 mg/l

Gaz incolor

Dulceag.   Greu   de   detectat   la concentraţii reduse. Produsul este odorizat

490° C

2,0...9,5

Gaz sau vapori  mai grei decât

aerul; se poate acumula în locurile joase,    în    special    în    canale, subsoluri, gropi

58

-138°C

-0,5°C

152°C

2,1

0,582

2 bar

88 mg/l

Gaz incolor

Dulceag.   Greu   de   detectat   la concentraţii reduse. Produsul este odorizat

510°C

1,5...8,5

Gaz sau vapori mai grei decât

aerul;    se    poate    acumula    în locurile   joase,    în    special    în canale, subsoluri, gropi

10.STABILITATE ŞI REACTIVITATE

Poate forma un amestec exploziv cu aerul; poate reacţiona violent cu oxidanţii

11.INFORMAŢII TOXICOLOGICE

Produsul nu are efecte toxicologice cunoscute

12.INFORMAŢII ECOLOGICE

Nu este cunoscut nici un efect ecologic cauzat de acest produs

13.CONSIDERATII      RELATIVE      LA ELIMINARE

Nu se evacuează în locuri unde există riscul formării de amestecuri

explozive cu aerul.

Alimentarea cu gaz a unui arzător trebuie să fie prevăzuta cu opritor de flăcări.

Nu va fi eşapat în locuri unde există pericolul acumulărilor periculoase.

14.INFORMATII RELATIVE LA TRANSPORT

Denumirea oficială la transport

Numărul ONU/ UN

Clasa/Diviziunea

Cod clasificare ADR/RID

Nr de pericol ADR/RID

Eticheta ADR

Propan

1978

2.1

2F

23

Eticheta 2.1 :gaz inflamabil

Butan

1011

2.1

2F

23

Eticheta 2.1 :gaz inflamabil

Alte informaţii privind transportul

Evitaţi transportul în vehicule la care compartimentul de transport nu este despărţit de cabina şoferului. Asiguraţi-vă că şoferul cunoaşte potenţialele pericole şi măsurile de urgenţă în caz de accident. Inainte de transport asiguraţi recipientele împotriva răsturnării şi asiguraţi-vă că robinetele sunt perfect închise şi fără scurgeri,  dispozitivul de protecţie a robinetului este montat corect, capacul de protecţie este montat  la  ieşirea   robinetului.   Asiguraţi  ventilaţia  corespunzătoare. Conformati-vă reglementărilor în vigoare referitoare la acest transport.

15.INFORMAŢII PRIVIND REGLEMENTĂRILE ÎN VIGOARE

Nr. index conform Directivei 67/548CEE

Anexa 1;

Clasificarea CE

Simboluri

Fraze de risc

Fraze de securitate

601-003-00-5

F+; R12

F+: Extrem de inflamabil

R12

S9 Conservaţi recipientul în locuri convenabil ventilate

S16   Feriţi   locul   de   surse   de aprindere sau scântei. Nu fumaţi

601-004-00-0

F+; R12

F+: Extrem de inflamabil

R12

S9 Conservaţi recipientul în locuri convenabil ventilate

S16   Feriţi   locul   de   surse   de aprindere sau scântei. Nu fumaţi

16.ALTE INFORMAŢII

Asiguraţi-vă că :

-sunt respectate toate reglementările naţionale sau locale în vigoare;

-operatorii cunosc bine riscurile de incendiu;

-sunt cunoscute riscurile privind axfisierea la manipularea acestor produse;

-la utilizarea acestui produs există o experienţă privind compatibilitatea şi securitatea materialelor la punerea în operă;

-informaţiile date în acest document sunt considerate exacte odată cu publicarea lor.

In caz de inhalare

Contactul cu pielea si cu ochii

Ingerare

Poate produce asfixiere la concentraţii ridicate.Simptomele constau in pierderea cunoştinţei sau motricitatii. Victima poate să nu fie prevenită asupra asfixierii. Poate avea efecte narcotice la concentraţii scăzute. Simptomele constau în ameţeală,dureri de cap, greaţă şi pierderea coordonării.  Se deplasează victima într-o zona necontaminată,  se utilizează echipament respiratoriu autonom. Se lasă victima într-un loc cald şi în repaus. Solicitaţi asistenţă medicală. Practicaţi respiraţia artificială dacă victima nu mai respiră.

In cazul deversării de produs lichid clătiţi cu apă curată cel puţin 15 minute.

Ingerarea nu este considerată ca un mod posibil de expunere.

A4.3 Transportul rutier al GPL trebuie însoţit de "Fişa de urgenţa pentru transportul rutier (TEC-Transport Emergency Card)" conform OUG 200/2000 şi elaborată în conformitate cu prevederile Regulamentului de transport ADR (pentru propan există TEC (R)-27A, iar pentru butan -TEC(R)-27b).

Fişa de urgenţă pentru transportul rutier al gazelor petroliere lichefiate

Amestec tip A/A0/A1/B/C

hidrocarburi lichefiate (propan/butan)

UN 1965

Clasa (eticheta) 2.1-gaz inflamabil

Cod ADR: 2F

Nr. pericol ADR: 23

Incărcătura

Gaz petrolier lichefiat fără culoare, odorizat, cumiros specific, insolubil in apa, mai greu decât aerul

Măsuri generale luate de conducătorul auto/ şoferul autocisternei:

Se scoate pe cat posibil vehiculul din zonă;

Se opreşte motorul şi se întrerupe curentul prin scoaterea bornelor de la baterie;

Nu trebuie să existe nici o sursă de foc deschis, se

interzice fumatul;

Se anunţă pompierii, poliţia, serviciul de ambulanţa;

Se plasează semne de avertisment şi se anunţă trecătorii ocazionali; se evacuează fa distanţa de protecţie:

Se evită contactul cu faza lichidă;

Se schimbă îmbrăcămintea contaminată;

Se interzice accesul în gropi, cămine, pivniţe, subsoluri, se evacuează eventualele persoane la distanţa de protecţie;

Natura pericolului

Foarte inflamabil, poate forma amestec

exploziv cu aerul;

Incălzirea poate provoca creşterea presiunii,

prezintă risc serios de spargere a recipientelor şi ulterior explozie;

Gazul este mai greu decât aerul şi se

împrăştie la nivelul solului;

Scăpările de gaz petrolier lichefiat produc

degeraturi

Informaţii privind masurile în cazul unui incendiu

Nu se recomanda stingerea incendiilor iniţiate, este

posibila reaprinderea gazului cu producere de explozie

ulterioară;

Se informează publicul pentru a staţiona numai pe partea opusa direcţiei vântului;

Se răceşte continuu cu apa recipientul autocisternei

pentru a preveni creşterea temperaturii şi implicit a

presiunii:

Echipamentul de protecţie individuala

In conformitate cu normativele în vigoare:

-ochelari de protecţie;

-îmbrăcăminte din fibre care nu produc electricitate statica

-încălţăminte din piele fără accesorii metalice;

-vestă de siguranţa fluorescentă;

- lanternă antiex

Informaţii privind măsurile de prim ajutor

Dacă produsul atinge ochii, se va efectua spălarea

abundentă cu apă curată:

Se iau de către medic măsuri specifice în caz de

degeraturi, arsuri;

in caz de inhalare se scoate persoana afectată într-o zona ventilată şi cu aer curat;

Informaţii suplimentare

Numerele de telefon în caz de urgenţe:

Telefonul şi adresa proprietarului autocisternei:

ANEXA Nr. 5 la Codul tehnic al gazelor petroliere lichefiate (GPL)

Tabelul A5. 1. Evaluarea grupelor de risc pentru principalele sisteme din domeniul GPL

Tipul sistemului

Domeniul şi nivelul riscului

Grupa de risc

Populaţia

Mediul înconjurător

Proprietatea

Inalt

Mediu

Scăzut

Inalt

Mediu

Scăzut

Inalt

Mediu

Scăzut

Rafinăria

X

Terminal

Instalaţia de

amestec

autogaz-

instalaţia de

îmbuteliere

GPL

Y

Sistem mixt de autogaz

Sistem independent de autogaz

Z

Sistem mic vrac

Incadrarea în grupele de risc este următoarea:

Grupa X atunci când unul dintre domeniile şi nivelele de risc sunt considerate a fi înalte;

Grupa Y atunci când unul sau mai multe dintre domeniile şi nivelele de risc sunt considerate a fi medii sau înalte;

Grupa Z atunci când unul dintre domeniile şi nivelele de risc sunt considerate a fi scăzute sau medii.

Tabelul A5.2. Matricea recomandată de evaluare a riscului

Matricea riscului pentru Es

Scenarii

Valorile

riscului

referitoare la

obiective

S1

Si

sm

p1

pj

pm

Obiecti-vul

O1

Oi

…

On

Valorile riscului

referitoare la

scenarii

In matricea de evaluare a riscului fiecare obiectiv este reprezentat de un rând, iar scenariile sunt reprezentate de coloane.

Ultimul rând conţine caracteristicile riscului referitoare la scenarii, iar ultima coloană conţine caracteristicile riscului referitoare la obiective.

Semnificaţia simbolurilor este următoarea:

Es este situaţia în care este efectuată analiza de risc;

Sj scenariul definit pe baza evenimentelor posibile;

Oi obiectivul/ elementul în discuţie;

pj  probabilitatea condiţionată ca scenariul j să se producă la situaţia dată s;

ti   timpul producerii evenimentului pentru obiectul i, la scenariul dat j;

funcţia de transformare a timpului de producere a evenimentului în probabilitate;

aij probabilitatea condiţionată ca obiectul i să fie afectat de scenariul dat j ;

kij probabilitatea ca obiectul i să fie afectat de scenariul j ;

lij intensitatea impactului de producere asupra obiectului i, presupunând că

evenimentul s-a produs ca urmare a scenariului dat j;

funcţia care estimează distrugerile suferite de obiectul i;

dij   distrugerea produsă asupra obiectului i, presupunând că evenimentul s-a produs ca urmare a scenariului dat j;

kis    probabilitatea ca obiectul i să fie afectat de scenariul dat s, este dată de relaţia:

 ;(dacă probabilităţile pi, ale scenariilor individuale sunt foarte mici, se poate utiliza formula din matrice); dis   distrugerea aşteptată produsă asupra obiectului i, pentru situaţia dată s ;

kj    numărul aşteptat de obiecte care vor fi afectate de scenariul j ;

dj    numărul aşteptat de distrugeri produse de scenariul j ;

Ks    numărul total aşteptat de obiecte afectate de situaţia dată s;

Ds    numărul total aşteptat de distrugeri produse pentru situaţia dată s.

Interpretarea valorii riscului, R, calculat după matricea recomandată în tabelul A5. 1 se face conform criteriilor din tabelului A5. 2.

Tabelul A5. 3. Criteriile de evaluare a riscului

Risc foarte inalt

Risc substanţial

Risc posibil

Risc acceptabil

Risc îndoielnic

R>8.0

R = 6.0...7.99

R = 4.0...5.99

R = 2.0..3.99

R<2.0

Tabelul A5. 4. Metode şi tehnici recomandate de evaluare a riscului*

Nr. crt.

Denumirea

Scopul metodei sau tehnicii

1

HAZard and OPerability Study-HAZOP

Metodă de identificare a pericolelor

2

Fault Tree Analysis-FTA

Metodă de identificare a evenimentelor individuale şi ordonarea   după   logica   de   apariţie   a   pericolului (evenimentul de vârf)

3

What-If? Analysis

Tehnică de prezicere a erorilor umane bazată pe o listă de evenimente estimate

4

Failure     Mode     and     Effect Analysis-FMEA

Tehnică sistemică şi cuprinzătoare de identificare a pericolului şi prezicerea consecinţelor

5

Delphi Techniques

Tehnică   de   prezicere   a   frecvenţei   evenimentelor periculoase pe baza experienţei anterioare

6

Method   Organised   Systematic Analysis of Risk- MOSAR

Metodă de abordare sistemică de analiză a riscului utilizând treptele de siguranţă ale sistemului

7

Preliminary        Hazard        and Consequence Analisis-PHA

Tehnică de identificare a cauzelor fundamentale ale evenimentului de vârf/top

8

Event Tree Analysis-ETA

Metodă  de  evaluare  a  consecinţelor  şi   prezicerea frecventei evenimentelor

9

Qualified Risk Assessment-QRA

Metodă   de   predicţie   a   frevenţei   şi   consecinţelor evenimentului

10

Short Cut Risk Assessment

Metodă   de   estimare   a   frecvenţei   şi   consecinţelor evenimentului

11

Concept Safety Review

Tehnică de identificare a pericolelor

12

Concept Hazard Analysis

Tehnică de identificare a pericolelor majore

13

Criticai EXamination of System Safety -CEX

Metodă de identificare calitativă a pericolului

14

Check-List

Tehnica prin care se stabileşte o listă a pericolelor posibile ce trebuie analizate pentru predicţia pericolului de vârf (top)

15

Standard (comparison of design with known safety standards)

Tehnică de utilizare a standardelor referitoare la evaluarea pericolelor

16

Sneak Analysis

Tehnica pentru stabilirea calitativă a pericolelor asociate topografiei locului

17

Task Analysis

Metodă de identificare a pericolului datorat numai erorilor umane

18

Hazardous       Human       Error Analysis-HHEA

Metodă de identificare a pericolului asociat interacţiunii erorilor umane asupra echipamentului

19

Human Reliability Analysis-HRA

Tehnică de prezicere a frecvenţei erorilor umane

20

Reliability Block Diagram

Tehnică de identificare a pericolelor prin exceptarea banalităţilor

21

Failure     Mode     and     Effect Criticality Analysis-FMECA

Metodă de evaluare cantitativă a riscului prin identificarea pericolului, a consecinţelor acestuia şi prezicerea frecvenţei de producere

22

Maintenance         Analysis-Risk Based Inspection-RBI

Tehnică de identificare a pericolelor şi frecvenţei de producere a pericolelor pe baza activităţii de întreţinere

23

Structural   Reliability   Analysis-SRA

Metoda de evaluare a consecinţelor unui pericol estimat pe baza structurării evenimentelor marginale

24

Techniques   based   on   Fuzzy Sets and Fuzzy Logic

Tehnică de cuantificare a frecvenţei şi consecinţelor evenimentului

25

DEFI Method

Metodă de utilizare a introducerii defectelor în sistem computerizat pentru determinarea ratei pericolului

26

Goal Oriented Failure Analysis-GOFA

Tehnică de predicţie a factorior care pot contribui la producerea unui pericol; tehnică dificilă, bazată pe experienţa operatorului

* Metodele şi tehnicile de la punctele 1...6 sunt cuprinse în standardul SR EN 1050: 2002 Anexa B privind principiile de evaluare a riscului pentru siguranţa maşinilor.

ANEXA Nr. 6 la Codul tehnic al gazelor petroliere lichefiate (GPL)

Tabelul A6.1. Recomandări privind clasificarea zonelor cu pericol exploziv

ACTIVITATEA

LOCAŢIA

ZONA CLASIFICATĂ

Deconectarea  furtunului   de descărcare sau a pistolului de   descărcare   a   GPL   în recipientul de depozitare din cisterna auto

Depozit

Terminal

Instalaţie

Incinte

comerciale

Temporar Zona 1: pe o rază de 0,5m în jurul punctului de transfer sau punctului de contact la produsul transferat

Deconectarea furtunului  de descărcare sau pistolului de descărcare     a     GPL     în recipientul de depozitare din cisterna de cale ferată

Depozit

Terminal

Instalaţie

Incinte

comerciale

Temporar Zona 1: pe o rază de 0,5m în jurul punctului de transfer sau punctului de contact la produsul transferat

Deconectarea  furtunului   de descărcare sau pistolului de descărcare     a     GPL     în recipientul de depozitare din nava sau barja fluvială

Debarcader

Temporar Zona 1: pe o rază de 2,5m în jurul punctului de transfer sau punctului de contact la produsul transferat

Deconectarea furtunului  de încărcare sau  pistolului  de încărcare a GPL în cisterna auto

Depozit Terminal Instalaţie

Temporar Zona 1: pe o rază de 0,5m în jurul punctului de transfer sau punctului de contact la produsul transferat

Deconectarea furtunului  de încărcare sau  pistolului  de

încărcare a GPL în cisterna de cale ferată

Depozit Terminal

Instalaţie Rafinărie

Temporar Zona 1: pe o rază de 0,5m în jurul punctului de transfer sau punctului de contact la produsul transferat

Deconectarea  furtunului   de încărcare  sau  pistolului   de încărcare a GPL în nava sau barja fluvială

Debarcader

Temporar Zona 1: pe o rază de 2,5m în jurul punctului de transfer sau punctului de contact la produsul transferat

Pompe şi  compresoare de GPL

Instalaţii Terminale

Depozite

Incinte

comerciale

Zona 1: pe o rază de 0,5m în

jurul   zonei   umede   a   GPL   a

etanşării arborelui.

Zonă neclasificată pentru pompe

capsulate     sau     cu     cuplaje

magnetice

Activităţi de injecţie a aditivilor, metanolului şi odorizanţilor specifice în terminalele şi depozitele de GPL

Terminale

Depozite

Instalaţii

Posibilităţi de

transfer

Zona 1: pe o rază de 0,5m în

jurul   zonei   umede   a   GPL   a

etanşării arborelui.

Zonă neclasificată pentru pompe

capsulate  sau cu  cuplaje magnetice

Depozitarea      supraterană, acoperită    sau    îngropată/ subterană a GPL în vrac în depozite, terminale şi incinte comerciale

Terminale

Depozite

Instalaţii

Incinte

comerciale

Zona 1: pe o rază de 0,5m în jurul punctului de contact al indicatorului fix sau rotativ de nivel

Umplerea GPL în recipiente- butelii în clădirile instalaţiilor de îmbuteliere

Instalaţii de

îmbuteliere

GPL

Zona   1:    in   limita   unei    raze cuprinse între 0,5 şi 1,5m în jurul maşinii de umplere/ cântarului în funcţie de volumul de GPL care se     scurge     la     cuplarea     şi decuplarea capului de încărcare la recipientul-butelie; Zona   2:   pentru   restul   clădirii instalaţiei de îmbuteliere

Umplerea GPL în recipiente-butelii în aer liber pe platforma instalaţiilor de îmbuteliere

Instalaţii de

îmbuteliere

GPL

Zona 1: în limita unei raze cuprinse între 0,5 şi 1,5m în jurul maşinii de umplere/ cântarului în funcţie de volumul de GPL care se scurge la cuplarea şi decuplarea capului de încărcare la recipientul-butelie

Depozitarea GPL în recipiente-butelii   în   arii   de depozitare

Instalaţii de

îmbuteliere

GPL

Nu prezintă zonă periculoasă

Incărcarea   şi   descărcarea recipientelor-butelii           din mijloacele de transport

Instalaţii Distribuitori

Vânzători Engros-işti

Nu prezintă zonă periculoasă

Transportul rutier şi parcările

Sunt acoperite de  Regulamentul  ADR,   în afara prevederilor Directivei 1999/92/ EC-ATEX

Depozitarea temporară a recipientelor-butelii de GPL în interiorul clădirilor

Distribuitori Vânzători Engros-işti

Evaluarea riscului trebuie făcută separat pentru incinte individuale sau comune conform reglementărilor oficiale în vigoare

Depozitarea    temporară    a recipientelor-butelii  de  GPL în aer liber, inclusiv la clienţi

Incinte comerciale

Nu prezintă zonă periculoasă

Utilizarea recipientelor-butelii de GPL în aer liber, inclusiv la clienţi

Incinte comerciale

Nu prezintă zonă periculoasă

NOTA: conform documentului AEGPL "Ghid referitor la Directiva 1999/ 92/ EC-ATEX"
SmartCity5

COMENTARII la Decizia 968/2006
Momentan nu exista niciun comentariu la Decizia 968 din 2006
Comentarii la alte acte
ANONIM a comentat Decretul 770 1966
    Bună ziua, Știți că există o modalitate prin care puteți câștiga bani fără contact de stres (THOMAS FREDDIE) pentru un [CARD ATM] gol astăzi și să fiți printre norocoșii care beneficiază de aceste carduri. Acest card ATM gol PROGRAMAT este capabil să pirateze orice bancomat de oriunde în lume. Mi-am luat cardul de master de la un Hacker bun de pe internet, cu acest card ATM pot colecta 50.000,00 EUR în fiecare zi prin contacte: thomasunlimitedhackers@gmail.com
ANONIM a comentat Decretul 770 1966
    Bună ziua, Știți că există o modalitate prin care puteți câștiga bani fără contact de stres (THOMAS FREDDIE) pentru un [CARD ATM] gol astăzi și să fiți printre norocoșii care beneficiază de aceste carduri. Acest card ATM gol PROGRAMAT este capabil să pirateze orice bancomat de oriunde în lume. Mi-am luat cardul de master de la un Hacker bun de pe internet, cu acest card ATM pot colecta 50.000,00 EUR în fiecare zi prin contacte: thomasunlimitedhackers@gmail.com
ANONIM a comentat Raport 1937 2021
    Bună ziua, Știți că există o modalitate prin care puteți câștiga bani fără contact de stres (THOMAS FREDDIE) pentru un [CARD ATM] gol astăzi și să fiți printre norocoșii care beneficiază de aceste carduri. Acest card ATM gol PROGRAMAT este capabil să pirateze orice bancomat de oriunde în lume. Mi-am luat cardul de master de la un Hacker bun de pe internet, cu acest card ATM pot colecta 50.000,00 EUR în fiecare zi prin contacte: thomasunlimitedhackers@gmail.com Am fost foarte sărac, dar acest card m-a făcut bogat și fericit. Dacă doriți să beneficiați de această oportunitate de a deveni bogat și de a vă stabili afacerea, atunci aplicați pentru acest card Master, sunt atât de fericit pentru că l-am primit săptămâna trecută și am l-au folosit pentru a obține 277.000,00 EURO de la THOMAS FREDDIE UNLIMITED Hackers oferă cardul doar pentru a-i ajuta pe cei săraci și nevoiași și OFERĂ ȘI ASISTENȚĂ FINANCIARĂ. obține-l pe al tău de la THOMAS FREDDIE UNLIMITED HACKERS astăzi. Vă rugăm să-i contactați prin e-mail thomasunlimitedhackers@gmail.com
ANONIM a comentat Decretul 441 2020
    Do you need Finance? Are you looking for Finance? Are you looking for finance to enlarge your business? We help individuals and companies to obtain finance for business expanding and to setup a new business ranging any amount. Get finance at affordable interest rate of 3%, Do you need this finance for business and to clear your bills? Then send us an email now for more information contact us now via (financialserviceoffer876@gmail.com) whats-App +918929509036 Dr James Eric Finance Pvt Ltd Thanks
ANONIM a comentat Decretul 441 2020
    Do you need Finance? Are you looking for Finance? Are you looking for finance to enlarge your business? We help individuals and companies to obtain finance for business expanding and to setup a new business ranging any amount. Get finance at affordable interest rate of 3%, Do you need this finance for business and to clear your bills? Then send us an email now for more information contact us now via (financialserviceoffer876@gmail.com) whats-App +918929509036 Dr James Eric Finance Pvt Ltd Thanks
ANONIM a comentat Decretul 226 2006
    Aveți nevoie de un împrumut de urgență pentru a plăti datoria sau de un împrumut pentru locuință pentru a vă îmbunătăți afacerea? Ai fost refuzat de bănci și alte agenții financiare? Ai nevoie de împrumut sau consolidare ipotecară? Nu mai căuta, pentru că suntem aici pentru a pune în urmă toate problemele tale financiare. Contactați-ne prin e-mail: {novotnyradex@gmail.com Oferim împrumuturi părților interesate la o rată rezonabilă a dobânzii de 3%. Intervalul este de la 5.000,00 EUR la 100.000.000,00 EUR
ANONIM a comentat Decretul 226 2006
    Un împrumut financiar rapid și convenabil pe care îl poți folosi pentru orice. Rata scăzută a dobânzii este stabilă pe toată perioada de rambursare a creditului. Datorită gamei largi de împrumuturi financiare oferite, oferim tuturor împrumuturi financiare favorabile de la 50.000 la 100.000.000 CZK, aproape fiecare solicitant din Republica Cehă putând obține acest împrumut. Contract clar și ușor de înțeles, termeni clari ai serviciilor. Puteți folosi banii pentru orice aveți nevoie. Această ofertă este valabilă pentru toată Republica Cehă. Nu ezitați să contactați. E-mail: novotnyradex@gmail.com
ANONIM a comentat Decretul 226 2006
    Un împrumut financiar rapid și convenabil pe care îl poți folosi pentru orice. Rata scăzută a dobânzii este stabilă pe toată perioada de rambursare a creditului. Datorită gamei largi de împrumuturi financiare oferite, oferim tuturor împrumuturi financiare favorabile de la 50.000 la 100.000.000 CZK, aproape fiecare solicitant din Republica Cehă putând obține acest împrumut. Contract clar și ușor de înțeles, termeni clari ai serviciilor. Puteți folosi banii pentru orice aveți nevoie. Această ofertă este valabilă pentru toată Republica Cehă. Nu ezitați să contactați. E-mail: novotnyradex@gmail.com
ANONIM a comentat Hotărârea 1475 2004
    Hledali jste možnosti financování nákupu nového domu, výstavby, úvěru na nemovitost, refinancování, konsolidace dluhu, osobního nebo obchodního účelu? Vítejte v budoucnosti! Financování je s námi snadné. Kontaktujte nás, protože nabízíme naši finanční službu za nízkou a dostupnou úrokovou sazbu 3% na dlouhou a krátkou dobu úvěru, se 100% zárukou úvěru, zájemce by nás měl kontaktovat ohledně dalších postupů získávání úvěru prostřednictvím: joshuabenloancompany@aol.com
ANONIM a comentat Decretul 139 2005
    Ați căutat opțiuni de finanțare pentru achiziția unei noi case, construcție, împrumut imobiliar, refinanțare, consolidare a datoriilor, scop personal sau de afaceri? Bun venit în viitor! Finanțarea este ușoară cu noi. Contactați-ne, deoarece oferim serviciile noastre financiare la o rată a dobânzii scăzută și accesibilă de 3% pentru împrumuturi pe termen lung și scurt, cu împrumut garantat 100%. Solicitantul interesat ar trebui să ne contacteze pentru proceduri suplimentare de achiziție de împrumut prin: joshuabenloancompany@aol.com
Alte acte pe aceeaşi temă cu Decizia 968/2006
Coduri postale Prefixe si Coduri postale din Romania Magazin si service calculatoare Sibiu