DECIZIE Nr.
966 din 25 iunie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 55 alin. (2) si (3) din Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul strainilor în Romania
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 629 din 22 septembrie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Antonia Constantin - procuror
Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 55 alin. (2) lit. a) şi alin. (3)
lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul
străinilor în România, excepţie ridicată de Chen Huixia în Dosarul nr.
7.501/2/2007 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios
administrativ şi fiscal.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr.
918D/2009 având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art.
55 alin. (2) şi (3) din aceeaşi ordonanţă de urgenţă, ridicată de Zheng Sihui
în Dosarul nr.'4.312/2/2008 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a
contencios administrativ şi fiscal.
Şi în acest dosar, în urma apelului nominal, se
constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal
îndeplinită.
In ambele dosare, se prezintă domnul Ioan Budura,
interpret autorizat de limba chineză.
Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea
dosarelor.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu
conexarea.
Curtea, în temeiul art. 14 şi al art. 53 alin. (5) din
Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale,
raportate la art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea
Dosarului nr. 918D/2009 la Dosarul nr. 765D/2009, care a fost primul
înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă
cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând jurisprudenţa în
materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată
următoarele:
Prin încheierile din 25 iunie 2008 şi 12 februarie
2009, pronunţate în dosarele nr. 7.501/2/2007 şi nr. 4.312/2/2008, Curtea de
Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat
Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art.
55 alin. (2) lit. a) şi alin. (3) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, respectiv a prevederilor
art. 55 alin. (2) şi (3) din aceeaşi ordonanţă de urgenţă. Excepţiile au
fost ridicate de Chen Huixia şi Zheng Sihui în cauze având ca obiect
soluţionarea plângerilor formulate împotriva deciziilor Oficiului Român pentru
Imigrări de returnare a acestora şi de respingere a cererilor de prelungire a
dreptului de şedere în România în scopul desfăşurării de activităţi comerciale.
In motivările excepţiilor de neconstituţionalitate având un conţinut similar, se susţine că textele de lege criticate
„sunt lipsite de precizie şi claritate, neîndeplinind criteriul de calitate
prevăzut de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor
fundamentale, în înţelesul dat de practica jurisprudenţa a Curţii Europene a
Drepturilor Omului". Arată că acestea dau posibilitatea Oficiului Român
pentru Imigrări să aprecieze pe baza unor criterii aleatorii şi arbitrare dacă
activitatea societăţii comerciale se desfăşoară în conformitate cu planul de
afaceri şi, în consecinţă, să prelungească sau să refuze prelungirea dreptului
de şedere al solicitantului.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a
contencios administrativ şi fiscal consideră că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciază
că prevederile de lege ce formează obiect al excepţiei sunt constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu
privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere
ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor,
concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la
prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie prevederile art. 55 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 5 iunie 2008. Textele de
lege criticate au următorul cuprins:
- Art. 55 alin. (2) şi (3): „(2) Prelungirile ulterioare
ale dreptului de şedere temporară se pot acorda dacă străinul îndeplineşte
următoarele condiţii:
a) activitatea societăţii comerciale se desfăşoară
în conformitate cu planul de afaceri;
b) obiectul activităţii desfăşurate este cel iniţial
ori o continuare sau un rezultat al acestuia;
c) deţine legal spaţiul pentru sediul social;
d) este acţionar sau asociat al societăţii
comerciale, cu atribuţii de conducere sau de administrare;
e) investiţia este concretizată fie în aport de
capital sau tehnologie în valoare de 70.000 euro, în cazul acţionarului, sau
50.000 euro, în cazul asociatului, fie, alternativ, în crearea a cel puţin 15
locuri de muncă, în cazul acţionarului, şi 10 în cazul asociatului. In cazul
creării de locuri de muncă, acestea trebuie să fie încadrate cu persoane
angajate cu normă întreagă de muncă, în condiţiile legii;
f) deţine mijloace de întreţinere în cuantum de cel
puţin 700 euro lunar, dacă este acţionar, şi 500 euro lunar, dacă este asociat,
obţinute din activitatea desfăşurată pe teritoriul României.
(3) Dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute în
prezentul articol se face cu următoarele documente:
a) planul de afaceri avizat de Agenţia Română
pentru Investiţii Străine;
b) documentele care atestă că activitatea se
desfăşoară în conformitate cu planul de afaceri;
c) certificatul constatator, din care să rezulte
calitatea solicitantului, denumirea, sediul social şi obiectul principal de
activitate al societăţii comerciale, menţiunile efectuate la comunicarea
instanţelor de judecată, durata de funcţionare a societăţii comerciale;
d) înscrierile de menţiuni prevăzute de lege,
corespunzătoare modificărilor intervenite cu privire la actul constitutiv al
societăţii comerciale;
e)certificatul cuprinzând principalii indicatori
economico-financiari emis de instituţia competentă, care să cuprindă, conform
bilanţului anual, date referitoare la active imobilizate total, cifra de
afaceri, profitul net sau pierderi;
f)adeverinţă eliberată de inspectoratul teritorial
de muncă, din care să rezulte numărul persoanelor angajate sau contractele de
muncă înregistrate la această instituţie."
In opinia autorilor excepţiei, prevederile de lege
criticate contravin dispoziţiilor art. 44 din Constituţie şi celor ale art. 1
paragraful 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea
drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la protecţia
dreptului de proprietate privată.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
observă că prevederile art. 55 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 194/2002 au mai fost supuse controlului de constituţionalitate,
prin raportare la aceleaşi texte din Legea fundamentală şi din documentul
internaţional mai sus menţionat şi din perspectiva unor critici similare,
Curtea respingând excepţia de neconstituţionalitate. In acest sens pot fi
amintite, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 290 din 3 martie 2009, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 228 din 7 aprilie 2009, Decizia
nr. 219 din 17 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 187 din 25 martie 2009, sau Decizia nr. 341 din 3 aprilie 2007,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 298 din 4 mai 2007.
Cu acele prilejuri, Curtea a reţinut că dispoziţiile de lege criticate nu fac
decât să enumere, într-o manieră suficient de clară şi precisă, condiţiile şi
actele necesare prelungirii dreptului de şedere temporară a străinilor în
România în scopul desfăşurării de activităţi comerciale. Aceste condiţii se
circumscriu scopului pentru care fiecare categorie de străini nominalizată de
lege solicită prelungirea dreptului de şedere temporară în România şi se
justifică prin însuşi interesul pretins de solicitanţii dreptului, fără să aducă
atingere dreptului de proprietate al acestora.
Intrucât nu au fost evidenţiate elemente noi care să
justifice schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţiile şi motivările deciziilor
menţionate îsi menţin valabilitatea si în cauza de fată.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 55 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
194/2002 privind regimul străinilor în România, excepţie ridicată de Chen
Huixia în Dosarul nr. 7.501/2/2007 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a
contencios administrativ şi fiscal şi de Zheng Sihui în Dosarul nr.
4.312/2/2008 al aceleiaşi instanţe.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 25 iunie
2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbăţeanu