DECIZIE   Nr. 96 din  4 martie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 60 alin. 2 din Codul penal

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 245 din 19 martie 2004

    Nicolae Popa          - presedinte
    Costica Bulai         - judecator
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Constantin Doldur     - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Lucian Stangu         - judecator
    Ioan Vida             - judecator
    Iuliana Nedelcu       - procuror
    Florentina Geangu     - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 60 alin. 2 din Codul penal, exceptie ridicata de Janos Puskas in Dosarul nr. 3.183/2003 al Tribunalului Harghita.
    La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Magistratul-asistent informeaza completul de judecata ca la dosar s-a depus o cerere de catre autorul exceptiei, prin care acesta solicita judecarea cauzei in lipsa.
    Avand cuvantul pe fond, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind neintemeiata, intrucat textul de lege criticat nu incalca dispozitiile art. 16 alin. (1) din Constitutie, referitoare la egalitatea in drepturi a cetatenilor.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
    Prin Incheierea din 28 octombrie 2003, pronuntata in Dosarul nr. 3.183/2003, Tribunalul Harghita a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 60 alin. 2 din Codul penal. Exceptia a fost ridicata de Janos Puskas, apelant in dosarul mentionat, care, aflat in executarea unei pedepse de 5 ani inchisoare ce-i fusese aplicata pentru infractiunea de omor savarsita in perioada minoritatii, dupa ce a executat o treime din durata pedepsei, desi nu mai era minor, a solicitat eliberarea conditionata. Conducerea Penitenciarului Miercurea-Ciuc nu a dat curs acestei cereri pe motiv ca petitionarul nu a executat fractiunea de doua treimi din durata pedepsei. Ca urmare, condamnatul s-a adresat Judecatoriei Miercurea-Ciuc, care, prin Sentinta penala nr. 735 din 3 septembrie 2003, a respins ca inadmisibila cererea de eliberare conditionata, cu motivarea ca petitionarul, desi condamnat pentru o infractiune savarsita in perioada minoritatii, nu executase o treime din pedeapsa inainte de a deveni major. Impotriva acestei sentinte Puskas Janos a declarat apel, iar in fata Tribunalului Harghita a ridicat exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 60 alin. 2 din Codul penal.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca dispozitiile criticate, referitoare la liberarea conditionata in cazul celor condamnati in timpul minoritatii, dupa executarea unei fractiuni din pedeapsa, sunt contrare prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutie, privind egalitatea in drepturi a cetatenilor, deoarece nu recunosc si condamnatului minor care, la data implinirii varstei de 18 ani, nu a executat inca aceasta fractiune din pedeapsa, dreptul de a cere si de a obtine liberarea conditionata. Autorul exceptiei mai arata ca, prin Decizia de indrumare nr. 6 din 30 iunie 1970 a fostului Tribunal Suprem al Republicii Socialiste Romania, s-a stabilit ca interpretarea corecta a textului in discutie este in sensul ca minorilor li se aplica derogarea prevazuta de art. 60 alin. 2 din Codul penal, numai daca in timpul minoritatii au executat fractiunea de o patrime din pedeapsa (majorata la o treime, urmare modificarii si completarii Codului penal prin Legea nr. 140/1996).
    Tribunalul Harghita arata ca exceptia este neintemeiata, intrucat liberarea conditionata se aplica facultativ, daca sunt indeplinite si constatate de catre instanta conditiile legale, masura constituind un stimulent important pentru reeducarea celui condamnat, asa incat nu se poate sustine obligativitatea liberarii conditionate a minorului care a implinit varsta de 18 ani, indiferent de fractiunea de pedeapsa executata. In opinia instantei, aplicarea prevederilor art. 59 din Codul penal condamnatilor care, pana la implinirea varstei de 18 ani nu au executat o treime din pedeapsa, nu incalca prevederile art. 16 alin. (1) din Constitutie, ci deriva din insasi finalitatea pedepsei, prin executarea in continuare a pedepsei impreuna cu condamnatii majori nefiind adusa atingere nici unui drept al condamnatului, devenit si el major.
    In conformitate cu dispozitiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, potrivit dispozitiilor art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 privind organizarea si functionarea institutiei Avocatul Poporului, cu modificarile ulterioare, a fost solicitat punctul de vedere al acestei institutii.
    Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. In acest sens arata ca, prin dispozitiile art. 60 alin. 2 din Codul penal, legiuitorul a prevazut un regim de executare care tine seama de particularitatile psihofizice ale condamnatului minor, in deplin acord cu principiul egalitatii in drepturi, care presupune reguli diferite pentru situatii diferite, particularizarea cadrului de aplicare a mijloacelor de individualizare a executarii pedepsei in functie de varsta condamnatilor nefiind in contradictie cu dispozitiile constitutionale ale art. 16 alin. (1), deoarece nu incalca nici unul dintre criteriile egalitatii in drepturi, prevazute la art. 4 alin. (2) din Constitutie. Totodata mai arata ca dispozitiile art. 60 alin. 2 din Codul penal nu instituie privilegii sau discriminari, ci se aplica tuturor persoanelor aflate in situatii similare, dand efect deplin principiului constitutional al egalitatii in drepturi.
    Avocatul Poporului considera ca exceptia este neintemeiata, deoarece textul criticat nu incalca prevederile art. 16 alin. (1) din Constitutie. Situatia distincta in care se afla cei condamnati in timpul minoritatii, care au executat o anumita parte din pedeapsa, fata de cei care nu au executat, pana la implinirea varstei de 18 ani, aceeasi fractiune de pedeapsa prevazuta de lege, creeaza premisele unui tratament juridic diferit, ceea ce nu duce insa la incalcarea principiului egalitatii in drepturi.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicata, precum si ale art. 1 alin. (1), art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei il constituie dispozitiile art. 60 alin. 2 din Codul penal, avand urmatorul continut: "Cei condamnati in timpul minoritatii, cand ajung la varsta de 18 ani, precum si condamnatii trecuti de varsta de 60 de ani pentru barbati si de 55 de ani pentru femei, pot fi liberati conditionat, dupa executarea unei treimi din durata pedepsei in cazul inchisorii care nu depaseste 10 ani sau a unei jumatati in cazul inchisorii mai mari de 10 ani, daca indeplinesc celelalte conditii prevazute in art. 59 alin. 1."
    Autorul exceptiei sustine ca dispozitiile legale criticate incalca prevederile constitutionale ale art. 16 alin. (1), care reglementeaza egalitatea cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari, intrucat nu recunosc si condamnatului minor care, la data implinirii varstei de 18 ani nu a executat o treime din pedeapsa, dreptul de a cere si de a obtine liberarea conditionata.
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca aceste critici nu pot fi retinute.
    Dispozitiile art. 60 alin. 2 din Codul penal nu contravin principiului constitutional al egalitatii in drepturi, intrucat condamnatii minori care, la implinirea varstei de 18 ani au executat o treime din durata pedepsei, se afla intr-o situatie juridica diferita fata de condamnatii minori care, pana la implinirea aceleiasi varste - de 18 ani - nu au executat aceeasi fractiune de pedeapsa. Aceasta diferenta de situatie juridica a celor doua categorii de condamnati justifica in mod obiectiv si rezonabil tratamentul juridic neomogen la care se refera autorul exceptiei, principiul egalitatii in fata legii presupunand instituirea unui tratament egal pentru situatii care, in functie de scopul urmarit, nu sunt diferite. Acest principiu nu exclude, ci, dimpotriva, presupune solutii diferite pentru situatii diferite, iar legea poate sa stabileasca reguli diferite in raport cu persoane care se afla in situatii sau in conditii diferite, asa cum este si in cazul in speta.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicata, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 60 alin. 2 din Codul penal, exceptie ridicata de Janos Puskas in Dosarul nr. 3.183/2003 al Tribunalului Harghita.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 4 martie 2004.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. NICOLAE POPA

                              Magistrat asistent,
                              Florentina Geangu