DECIZIE Nr.
935 din 19 decembrie 2006
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 399 alin. 3 din Codul de procedura
civila
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 53 din 23 ianuarie 2007
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -
judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu
- judecător
Tudorel Toader - judecător
Antonia Constantin - procuror
Cristina Cătălina Turcu -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 399 alin. 3 din Codul de procedură
civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Raiffeisen Bank" -
S.A. - Sucursala Argeş în Dosarul nr. 17.067/2005 (21.540/301/2005) al
Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti.
La apelul nominal lipsesc
părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Preşedintele constată cauza în stare de judecată şi
acordă cuvântul pe fond.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că se impune
păstrarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 10 aprilie 2006, pronunţată în
Dosarul nr. 17.067/2005 (21.540/301/2005), Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională
cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 399 alin. 3 din Codul
de procedură civilă, excepţie invocată într-o
cauză având ca obiect o contestaţie la executarea silită.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile art. 399 alin. 3 din Codul
de procedură civilă contravin prevederilor constituţionale ale art. 21 alin.
(1) -(3) şi ale art. 24, precum şi ale art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru
apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. In acest sens arată
că, în speţă, hotărârea judecătorească pusă în executare silită nu este
definitivă şi, pe cale de consecinţă, nu se bucură de autoritate de lucru
judecat. Aşa fiind, textul de lege criticat aduce atingere prevederilor
constituţionale şi convenţionale invocate, întrucât nu permite ca hotărârile
judecătoreşti nedefinitive, ce constituie titluri executorii, să fie supuse
controlului în fond, în cadrul contestaţiei la
executare.
Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul consideră că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens
jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
Avocatul Poporului apreciază
că dispoziţiile art. 399 alin. 3 din Codul de procedură civilă sunt
constituţionale, aşa cum a statuat şi Curtea în jurisprudenţa sa.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere
asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 399 alin. 3 din Codul de procedură civilă, cu
modificările aduse prin art. I pct. 156 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 479 din 2 octombrie
2000, care au următorul cuprins: „In cazul în care executarea silită se face
în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanţă
judecătorească, se pot invoca în contestaţia la executare apărări de fond
împotriva titlului executoriu, dacă legea nu prevede în acest scop o altă cale
de atac."
Aceste prevederi sunt considerate de autorul excepţiei
ca fiind neconstituţionale în raport cu dispoziţiile art. 21 alin. (1) -(3)
privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil şi cu art.
24 referitor la dreptul la apărare din Legea fundamentală, precum şi cu cele
ale art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia
pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
Examinând excepţia, Curtea
Constituţională constată că nu poate fi reţinută critica de
neconstituţionalitate a textului de lege criticat în raport de dispoziţiile
art. 21 alin. (1)-(3) şi ale art. 24 din Constituţie, precum şi ale art. 6
paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor
fundamentale, pentru următoarele motive:
Contestaţia la executare este destinată să înlăture
neregularităţile comise cu prilejul urmăririi silite sau să ofere lămuriri cu
privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu ce urmează
să fie valorificat. In cadrul soluţionării contestaţiei, instanţa nu poate
examina împrejurări ce vizează fondul cauzei şi care sunt de natură să repună
în discuţie hotărâri ce emană de la organe cu activitate jurisdicţională, în
faţa cărora au avut loc dezbateri contradictorii, părţile având posibilitatea,
cu acel prilej, de a invoca apărările de fond necesare. O soluţie contrară, sub acest aspect, ar nesocoti principiul
autorităţii de lucru judecat. In acest sens, Curtea s-a pronunţat, cu valoare
de principiu, prin mai multe decizii, de exemplu, prin Decizia nr. 454 din 2
decembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 926
din 23 decembrie 2003.
Totodată, Curtea observă că hotărârea judecătorească ce
constituie titlu executoriu a fost pronunţată în urma unui proces ce s-a
desfăşurat cu respectarea tuturor garanţiilor privind dreptul la un proces
echitabil, inclusiv exercitarea dreptului la apărare, putând fi supusă căilor
de atac stabilite de lege.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 399 alin. 3 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată
de Societatea Comercială „Raiffeisen Bank" - S.A. - Sucursala Argeş în
Dosarul nr. 17.067/2005 (21.540/301/2005) al Judecătoriei Sectorului 3
Bucureşti.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 19 decembrie
2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent
Cristina Cătălina Turcu