DECIZIE Nr.
933 din 6 iulie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 din Legea nr. 188/2000 privind
executorii judecatoresti
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 530 din 29 iulie 2010
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Mircea Ştefan Minea -judecător
Iulia Antoanella Motoc -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Antonia Constantin - procuror
Patricia Marilena Ionea -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 din Legea nr. 188/2000 privind executorii
judecătoreşti, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Piramid
Corporation" - S.R.L, din Ilfov în Dosarul nr. 7.448/94/2009 al
Judecătoriei Buftea.
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 29 iunie
2010 şi au fost consemnate în încheierea de la acea dată, când Curtea, având
nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea la data de 6 iulie 2010.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 19 octombrie 2009, pronunţată în
Dosarul nr. 7.448/94/2009, Judecătoria Buftea a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10
din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti. Excepţia a fost
ridicată de Societatea Comercială „Piramid Corporation" - S.R.L, din Ilfov
cu prilejul soluţionării unei cauze civile având ca obiect o cerere de recuzare
a unui executor judecătoresc.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine în esenţă că textul de lege criticat este
neconstituţional, întrucât nu menţionează în mod expres cazurile în care un
executor judecătoresc poate fi recuzat, ci face doar trimitere la dispoziţiile
art. 27 din Codul de procedură civilă, care vizează judecătorii, deşi între
cele două categorii socio-profesionale nu există identitate de situaţii. De
asemenea, consideră că se încalcă liberul acces la justiţie, întrucât este
îngrădită posibilitatea de recuzare a executorului judecătoresc pentru o
atitudine partizană şi lipsită de profesionalism. In sfârşit, susţine că art.
10 din Legea nr. 188/2000 creează o inegalitate între poziţia părţilor în
procedura de executare, creditorul având posibilitatea de a alege executorul
care să instrumenteze procedura executării titlului, în timp ce debitorului i
se răpeşte această posibilitate.
Judecătoria Buftea consideră
că art. 10 din Legea nr. 188/2000 nu contravine textelor din Constituţie
invocate de autorul excepţiei. In acest sens, arată că, în situaţia în care una
dintre părţile implicate în procedura de executare silită are motive de a
considera că executorul judecătoresc manifestă o atitudine partizană şi lipsită
de profesionalism, aceasta poate formula o cerere de recuzare, invocând una
dintre situaţiile prevăzute de art. 27 pct. 1, 2, 3, 5, 6, 8 şi 9 din Codul de
procedură civilă. O atitudine partizană sau lipsită de profesionalism a
executorului poate constitui motive de recuzare, dar acestea se încadrează în
cele reglementate de dispoziţiile art. 29 din Codul de procedură civilă. De
altfel, într-o asemenea situaţie, partea interesată are la îndemână şi calea
procesuală a plângerii reglementată de art. 53 din Legea nr. 188/2000, fiind
astfel respectate accesul liber la justiţie, dreptul la un proces echitabil şi
dreptul la apărare. Cât priveşte posibilitatea creditorului de a alege
executorul care să instrumenteze procedura silită a titlului executoriu,
instanţa apreciază că o astfel de prevedere nu este neconstituţională, întrucât
titlul executoriu se înmânează doar creditorului şi acesta este singurul care
poate solicita executarea silită. De altfel, art. 3711 din Codul de
procedură civilă reglementează în mod amănunţit competenţa executorului,
atribuţiile acestuia şi diversele forme de executare silită, oferind părţii
interesate acces efectiv la justiţie prin formularea contestaţiei la executare
sau a altor cereri specifice procedurii, fiind astfel exercitat un control
judiciar direct asupra oricărui act de executare îndeplinit de catre executorul
judecătoresc.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului,
pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat
punctul de vedere solicitat.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 10 din Legea nr. 188/2000 privind executorii
judecătoreşti, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559
din 10 noiembrie 2000, cu modificările ulterioare, dispoziţii potrivit cărora: „(1)
Executorii judecătoreşti pot fi recuzaţi în cazul în care se află în una dintre
situaţiile prevăzute la' art. 27 pct. 1, 2, 3, 5, 6, 8 şi 9 din Codul' de
procedură civilă.
(2) Executorul judecătoresc pentru care este cerută
recuzarea poate declara că se abţine.
(3) Partea interesată poate cere instanţei de
executare recuzarea executorului judecătoresc imediat ce a aflat despre una
dintre situaţiile prevăzute la alin. (1), dar numai până la încheierea
executării silite. Incheierea instanţei prin care s-a încuviinţat ori s-a
respins abţinerea, precum şi cea prin care s-a încuviinţat recuzarea nu sunt
supuse niciunei căi de atac.
(4) Incheierea prin care s-a respins recuzarea poate
fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
(5) Incheierea prin care s-a hotărât recuzarea va
arăta în ce măsură actele îndeplinite de executorul judecătoresc recuzat vor fi
păstrate."
Autorul excepţiei consideră că aceste dispoziţii de
lege sunt contrare următoarelor texte din Constituţie: art. 16 alin. (1)
privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiţie şi
dreptul la un proces echitabil, art. 24 alin. (1) referitor la dreptul la
apărare şi art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau
libertăţi.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că s-a mai pronunţat în jurisprudenţa sa asupra constituţionalităţii
prevederilor de lege criticate, în raport cu aceleaşi dispoziţii din Legea
fundamentală şi faţă de susţineri similare.
Astfel, prin Decizia nr. 175 din 26 februarie 2008,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 3 aprilie
2008, Curtea a respins, pentru considerentele acolo arătate, excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 din Legea nr. 188/2000.
Intrucât nu au intervenit elemente noi, care să
justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale,
soluţia şi considerentele deciziei amintite îşi păstrează valabilitatea şi în
prezenta cauză.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 10 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti,
excepţie ridicată de Societatea Comercială „Piramid Corporation" - S.R.L,
din Ilfov în Dosarul nr. 7.448/94/2009 al Judecătoriei Buftea.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 iulie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea