Decizia Nr.93 din 28.02.2013

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 114 alin. (1) lit. b) şi art. 118 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Doru Popescu în Dosarul nr. 5.241/101/2012 al Tribunalului Mehedinţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.368D/2012.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 26 septembrie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 5.241/101/2012, Tribunalul Mehedinţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 114 alin. (1) lit. b) şi art. 118 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de contestatorul Doru Popescu în cadrul unui litigiu având ca obiect soluţionarea cererii de anulare a deciziei Casei Judeţene de Pensii Mehedinţi prin care i se impută drepturi de pensie încasate necuvenit.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile de lege criticate contravin art. 41 alin. (1) privind dreptul la muncă din Legea fundamentală, întrucât suspendă plata pensiei anticipate parţial în cazul prestării unei activităţi salarizate şi în alte situaţii prevăzute de lege.În acest sens, arată că pensia anticipată parţial este un drept prevăzut de lege, nu o favoare făcută de către stat cetăţeanului, şi că aceasta se acordă numai după împlinirea unei vârste standard de pensionare şi după îndeplinirea unui stagiu de cotizare. Prin urmare, pensia este un drept patrimonial ce nu poate fi suspendat.Tribunalul Mehedinţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale consideră că dispoziţiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate.Astfel, pensia anticipată reprezintă un drept, iar nu o obligaţie, astfel încât persoana poate opta între a deveni pensionar mai devreme cu 5 ani faţă de vârsta standard de pensionare sau a continua să lucreze cu statut de salariat. Opţiunea pentru acest tip de pensie îi revine exclusiv salariatului, însă, prin exprimarea acestei opţiuni, se acceptă şi condiţiile de exercitare a pensiei pentru care optează.Instanţa apreciază că raţiunea instituirii pensiei anticipate rezidă în obligaţia pozitivă a statului de a susţine persoana care optează a deveni pensionar mai devreme cu 5 ani prin acoperirea cheltuielilor materiale necesare traiului. Pensia anticipată, întrucât are natura unui ajutor din partea statului, nu se poate cumula cu alte venituri dacă beneficiarul acesteia realizează venituri de natură salarială. În acest caz, ajutorul nu se mai justifică, din moment ce beneficiarul pensiei anticipate realizează venituri din activităţi profesionale ce îi permit să îşi asigure un trai decent, independent de ajutorul primit din partea statului sub forma pensiei anticipate.În aceste condiţii, suspendarea plăţii pensiei anticipate nu este decât o aplicare, la nivelul legii, a raţiunii pentru care a fost instituită pensia anticipată, plata acesteia putând fi reluată în momentul în care persoana în cauză nu mai realizează venituri.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului apreciază, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, deoarece legiuitorul este în drept să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite cetăţenilor.Fiind un drept, iar nu o obligaţie, potenţialul beneficiar are posibilitatea de a opta între pensia anticipată sau pensia anticipată parţială cu cel mult 5 ani înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare, cu acceptarea condiţiilor prevăzute de lege pentru acordarea şi menţinerea în plată a acesteia şi obţinerea de venituri de natură salarială dintr-o activitate profesională. În aceste condiţii, suspendarea plăţii pensiei anticipate nu are semnificaţia îngrădirii dreptului la muncă.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 114 alin. (1) lit. b) şi art. 118 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, care au următorul cuprins:– Art. 114 alin. (1) lit. b): „(1) În sistemul public de pensii, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze: [...] b) pensionarul, beneficiar al unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate parţiale, se regăseşte în una dintre situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I, II sau IV, cu excepţia consilierilor locali sau judeţeni;“;

– Art. 118: „(1) În sistemul public de pensii, pot cumula pensia cu venituri provenite din situaţii pentru care asigurarea este obligatorie, în condiţiile legii, următoarele categorii de pensionari:a)pensionarii pentru limită de vârstă;b)nevăzătorii;c)pensionarii de invaliditate gradul III, precum şi copiii, pensionari de urmaş, încadraţi în gradul III de invaliditate;d)copiii, pensionari de urmaş, prevăzuţi la art. 84 lit. a) şi b).(2) Soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, poate cumula pensia cu venituri din activităţi profesionale pentru care asigurarea este obligatorie, potrivit legii, dacă acestea nu depăşesc 35% din câştigul salarial mediu brut prevăzut la art. 33 alin. (5).“Dispoziţiile art. 6 alin. (1) pct. I, II şi IV, la care fac referire prevederile art. 114 alin. (1) lit. b), au următorul cuprins: „(1) În sistemul public de pensii sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii: I. a) persoanele care desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă, inclusiv soldaţii şi gradaţii voluntari; b)funcţionarii publici; c)cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale; d)persoanele care realizează venituri de natură profesională, altele decât cele salariale, din drepturi de autor şi drepturi conexe definite potrivit art. 7 alin. (1) pct. 13¹ din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi din contracte/convenţii încheiate potrivit Codului civil.II. persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi membrii cooperatori dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale căror drepturi şi obligaţii sunt asimilate, în condiţiile prezentei legi, cu cele ale persoanelor prevăzute la pct. I; [...] IV. persoanele care realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puţin de 4 ori câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi care se află în una dintre situaţiile următoare: a)administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare ori de management; b)membri ai întreprinderii individuale şi întreprinderii familiale; c)persoane fizice autorizate să desfăşoare activităţi economice; d)persoane angajate în instituţii internaţionale, dacă nu sunt asiguraţii acestora; e)alte persoane care realizează venituri din activităţi profesionale;“.Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile de lege criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 41 alin. (1) privind dreptul la muncă. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine următoarele: Dispoziţiile art. 114 din Legea nr. 263/2010 prevăd suspendarea plăţii pensiei anticipate sau a pensiei anticipate parţiale în cazul în care beneficiarul acesteia se regăseşte în una dintre situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I, II sau IV, adică a devenit asigurat. Potrivit art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 263/2010, asiguratul este persoana fizică pentru care angajatorul este obligat să reţină şi să plătească contribuţia individuală de asigurări sociale, precum şi persoana fizică ce achită, în nume propriu, contribuţia de asigurări sociale. Curtea reţine că Legea nr. 263/2010 reglementează sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, condiţiile şi criteriile de acordare a acestora, modul de calcul şi de plată a lor. Astfel, potrivit art. 51, în sistemul public de pensii se acordă următoarele categorii de pensii: pensia pentru limită de vârstă; pensia anticipată; pensia anticipată parţială; pensia de invaliditate şi pensia de urmaş. Prin urmare, este evident că persoanele care pot beneficia de unul sau de altul dintre aceste tipuri de pensii se află în mod obiectiv în situaţii diferite. Potrivit regulilor generale, pot beneficia de pensie persoanele care au împlinit vârsta standard de pensionare şi au realizat stagiul de cotizare prevăzut de lege. Or, pensia anticipată şi pensia anticipată parţială sunt reglementate ca excepţii de la regulile generale, avându-se în vedere situaţiile speciale în care se află anumite categorii de persoane. Astfel, situaţia deosebită a persoanelor care solicită acordarea pensiei anticipate sau a pensiei anticipate parţiale a îndreptăţit legiuitorul să stabilească pentru acestea anumite condiţii şi criterii derogatorii, precum şi suspendarea plăţii acestora în cazul în care beneficiarul dobândeşte calitatea de asigurat în sensul legii şi obţine venituri din prestarea unei munci cu regim continuu într-o anumită profesie sau meserie. Articolul 47 alin(2) din Constituţie stabileşte că dreptul la pensie se acordă potrivit legii, legiuitorul fiind în drept să stabilească criteriile şi condiţiile concrete în care asiguraţii pot beneficia de pensie, tipurile de pensii care pot fi acordate, regulile generale de acordare a acestora şi regulile derogatorii pentru situaţii deosebite, precum şi modul de calcul al pensiilor.În aceste condiţii, suspendarea plăţii pensiei anticipate sau a pensiei anticipate parţiale în cazul în care beneficiarul acesteia realizează venituri dintr-o activitate profesională este firească, având în vedere raţiunea pentru care a fost instituită pensia anticipată sau cea anticipată parţială. Faptul că o persoană care se angajează va avea un salariu cel puţin la nivelul salariului minim brut pe economie are drept consecinţă lipsirea de raţiune a acordării în continuare a pensiei anticipate sau a celei anticipate parţiale. Aceasta reprezintă chiar voinţa legiuitorului de a nu acorda pensie anticipată persoanelor angajate, care, în acest mod, îşi asigură resursele materiale necesare traiului. Pe de altă parte, angajarea unei persoane beneficiare a pensiei anticipate sau a pensiei anticipate parţiale reprezintă un act de voinţă al acesteia în sensul că îşi poate asigura traiul fără a mai primi această pensie. Este lipsit de raţiune ca o persoană să poată cumula veniturile realizate prin prestarea unei munci cu cele de care beneficiază tocmai pentru faptul că a obţinut pensia anticipată. De altfel, plata pensiei anticipate sau a celei anticipate parţiale poate fi reluată în momentul în care persoana în cauză nu mai realizează venituri. Totodată, potrivit art. 64 din Legea nr. 263/2010, la data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia anticipată se transformă - din oficiu - în pensie pentru limită de vârstă. În concluzie, Curtea constată că dreptul la muncă al persoanei nu este în niciun mod îngrădit, aceasta având posibilitatea de a presta o muncă, în condiţiile legii. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 114 alin. (1) lit. b) şi art. 118 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Doru Popescu în Dosarul nr. 5.241/101/2012 al Tribunalului Mehedinţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 28 februarie 2013. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean