DECIZIE Nr.
929 din 18 octombrie 2007
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 272 alin. (1) pct. 2 si 3 din Legea
nr. 31/1990 privind societatile comerciale
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 801 din 23 noiembrie 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Ninosu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Iuliana Nedelcu - procuror
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 272 alin. (1) pct. 2 şi 3 din Legea
nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, excepţie ridicată de Dante-Ştefan Stroe
în Dosarul nr. 327/44/2007 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia penală.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare este legal îndeplinită.
Magistratul-asistent referă asupra cererii depuse la
dosar, prin care autorul excepţiei de neconstituţionalitate solicită acordarea
unui termen de judecată în vederea angajării unui apărător.
Reprezentantul Ministerului
Public solicită respingerea cererii de acordare a unui termen de judecată,
având în vedere că încheierea de sesizare a Curţii Constituţionale este din 31
mai 2007.
Curtea, deliberând, în temeiul art. 14 din Legea nr.
47/1992, coroborat cu art. 156 alin. 1 din Codul de
procedură civilă, respinge cererea de acordare a unui termen de judecată.
Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul
Ministerului Public solicită respingerea excepţiei ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi
lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Incheierea din 31 mai 2007, pronunţată în Dosarul
nr. 327/44/2007, Curtea de Apel Galaţi - Secţia penală a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 266
pct. 2 şi 3 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale. Excepţia
a fost ridicată de Dante-Ştefan Stroe, inculpat într-o cauză având ca obiect
săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 272 alin. (1) pct. 2 şi 3 din Legea
nr. 31/1990 privind societăţile comerciale.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile legale atacate sunt
neconstituţionale întrucât legiuitorul a instituit răspunderea penală pentru
neîndeplinirea unor obligaţii civile contractuale care nu ar trebui să fie sancţionate decât potrivit normelor privind
răspunderea civilă.
Curtea de Apel Galaţi - Secţia penală consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată
întrucât drepturile şi libertăţile prevăzute în Constituţie pentru fiecare
cetăţean trebuie exercitate cu bună-credinţă, în conformitate cu legile în
vigoare şi fără a produce prejudicii celorlalte persoane fizice sau juridice.
Aşa fiind, prevederile criticate interzic tocmai exercitarea abuzivă a
drepturilor prevăzute de art. 44 şi art. 45 din Constituţie.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciază că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată deoarece dispoziţiile
atacate nu încalcă în niciun fel dreptul de proprietate privată ori libertatea
economică, ci vin tocmai în scopul protejării acestora, prin stabilirea unor
sancţiuni împotriva persoanelor care îşi exercită drepturile şi libertăţile
constituţionale cu rea-credinţă.
Avocatul Poporului consideră
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată deoarece, într-o
economie de piaţă, statul trebuie să asigure libertatea comerţului, protecţia
concurenţei loiale şi crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor
factorilor de producţie. Or, libertatea comerţului nu poate fi asigurată decât
prin impunerea unui climat de disciplină economică la care agenţii economici
trebuie să se conformeze şi, în consecinţă, legiuitorul are competenţa de a
stabili sancţiunile corespunzătoare pentru nerespectarea regulilor stabilite.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat Curţii
Constituţionale punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr.
47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Cu privire la obiectul excepţiei de
neconstituţionalitate, Curtea constată că, deşi în încheierea de sesizare sunt
menţionate ca obiect al excepţiei dispoziţiile art. 266 pct. 2 şi 3 din Legea nr. 31/1990, în realitate, din
notele scrise ale autorului excepţiei, reiese că acesta se referă la
dispoziţiile art. 272 pct. 2 şi 3 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile
comerciale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004.
Aceste dispoziţii au fost modificate prin art. I pct. 186 din Legea nr. 441/2006 pentru
modificarea şi completarea Legii nr. 1/1990 privind societăţile comerciale,
republicată, şi a Legii nr. 26/1990 privind registrul comerţului, republicată,
lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 955 din 28 noiembrie 2006, iar prin art. I pct. 66 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2007 pentru
modificarea şi completarea Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale şi
a altor acte normative incidente, ordonanţă publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 446
din 29 iunie 2007, au fost introduse două alineate la art. 272 din Legea nr.
31/1990.
Prin urmare, Curtea constată că obiect al excepţiei de
neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 272 alin. (1) pct. 2 şi 3
din Legea nr. 31/1990, având în prezent următorul conţinut: „Se pedepseşte
cu închisoare de la 1 la 3 ani fondatorul, administratorul, directorul sau
reprezentantul legal al societăţii, care: [...]
2.foloseşte, cu rea-credinţă, bunuri sau creditul de
care se bucură societatea, într-un scop contrar intereselor acesteia sau în
folosul lui propriu ori pentru a favoriza o altă societate în care are interese
direct sau indirect;
3.se împrumută, sub
orice formă, direct sau printr-o persoană interpusă, de la societatea pe care o
administrează, de la o societate controlată de aceasta ori de la o societate
care controlează societatea pe care el o administrează, suma împrumutată fiind
superioară limitei prevăzute la art. 1444 alin. (3) lit. a), sau face ca una dintre aceste societăţi să îi
acorde vreo garanţie pentru datorii proprii."
Excepţia de neconstituţionalitate se raportează la
prevederile constituţionale ale art. 11 referitoare la dreptul internaţional şi
dreptul intern, ale art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind
drepturile omului, ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată, ale art. 45 privind libertatea
economică şi ale art. 135 alin. (2) lit. a) privind obligaţia statului de a
asigura libertatea comerţului şi la prevederile art. 1 din Protocolul nr. 4 la
Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale,
privind interzicerea privării de libertate pentru datorii.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că asupra dispoziţiilor criticate, raportate la prevederile art. 44,
ale art. 45 şi ale art. 135 alin. (2) lit. a) din Constituţie, s-a pronunţat
prin Decizia nr. 474 din 8 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 601 din 12
iulie 2006, constatând că acestea nu conţin nicio dispoziţie de natură să aducă
atingere liberului acces al persoanelor la o activitate economică. Altfel,
potrivit dispoziţiilor art. 45 din Constituţie, atât accesul liber al persoanei
la o activitate economică, cât şi exercitarea acestuia se desfăşoară „în
condiţiile legii". De asemenea, nu se poate reţine nici încălcarea
prevederilor art. 135 alin. (2) lit. a) din Constituţie, întrucât stabilirea
unei fapte ce constituie infracţiune reprezintă o opţiune legitimă a
legiuitorului, care dă expresie preocupării statului pentru a asigura
libertatea comerţului şi protecţia concurenţei loiale.
Intrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a
schimba jurisprudenţa Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele acestei
decizii îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză.
Totodată, Curtea reţine că, urmare a modificării Legii
nr. 31/1990 prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2007, s-au introdus
două situaţii în care faptele prevăzute la alin. (1) pct. 2 şi 3 ale art. 272
nu se pedepsesc, şi anume fapta prevăzută la alin. (1) pct. 2, dacă a fost
săvârşită de administratorul, directorul sau reprezentantul legal al societăţii
în cadrul unor operaţiuni de trezorerie între societate şi alte societăţi
controlate de aceasta sau care o controlează, direct ori indirect, şi fapta
prevăzută la alin. (1) pct. 3, dacă este săvârşită de către o societate
comercială ce are calitatea de fondator, iar împrumutul este realizat de la una
dintre societăţile controlate ori care o controlează pe aceasta, direct sau
indirect.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 272 alin. (1) pct. 2 şi 3 din Legea nr. 31/1990 privind
societăţile comerciale, excepţie ridicată de Dante-Ştefan Stroe în Dosarul nr.
327/44/2007 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia penală.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 18 octombrie
2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean