DECIZIE Nr.
928 din 14 decembrie 2006
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 673 1- 673 14 din Codul de procedura
civila
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 42 din 19 ianuarie 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -
judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu -
judecător
Tudorel Toader - judecător
Ion Tiucă - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6731- 67314 din Codul de procedură
civilă, excepţie ridicată de Ioan Dunca în Dosarul nr. 2.752/C/2005 al
Tribunalului Timiş - Secţia civilă.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului
Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca
inadmisibilă, întrucât critica nu este motivată potrivit dispoziţiilor art. 10
din Legea nr. 47/1992.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului,
reţine următoarele:
Prin Incheierea din 2 mai 2006, pronunţată în Dosarul
nr. 2.752/C/2005, Tribunalul Timiş - Secţia civilă a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6731 -67314 din Codul
de procedură civilă, excepţie ridicată de Ioan Dunca.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul arată că, în cauza în care este parte şi care are ca obiect
ieşirea din indiviziune, instanţa de fond a făcut aplicarea dispoziţiilor art.
118 alin. 2 din Codul de procedură civilă,referitoare la obligaţia pârâtului de
a depune întâmpinare în termenul prevăzut de lege, şi a dispus decăderea sa din
dreptul de a mai propune probe şi de a invoca excepţii. Ulterior, aceste
dispoziţii au fost abrogate, dar prin aplicarea sancţiunii s-a produs o
inechitate pârâtului. Mai mult, în cadrul exercitării căii de atac, s-a produs
o altă încălcare a dreptului la un proces echitabil, prin calificarea acesteia
ca recurs, iar nu apel, ce a avut drept consecinţă limitarea probatoriului,
potrivit art. 305 din Codul de procedură civilă. Astfel, dispoziţiile art. 305
apar ca fiind neconstituţionale în măsura în care nu prevăd ca motiv de apel
sau recurs inechitatea şi constituie premisa unor discriminări şi abuzuri din
partea magistraţilor ce compun instanţele de recurs.
Tribunalul Timiş - Secţia civilă apreciază că normele procedurale la care face trimitere autorul
excepţiei pentru a demonstra temeinicia excepţiei invocate, pe lângă faptul că
nu privesc dispoziţiile legale a căror neconstituţionalitate se critică, nu pot
fi reţinute ca temei al încălcării prevederilor constituţionale referitoare la
dreptul la un proces echitabil şi egalitatea părţilor în faţa instanţelor de
judecată.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciază că dispoziţiile legale criticate nu încalcă prevederile constituţionale
invocate de autorul excepţiei şi, prin urmare, critica astfel formulată este
lipsită de temei.
Avocatul Poporului arată
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, textele de lege
criticate fiind în deplină concordanţă cu dispoziţiile constituţionale
invocate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate ridicată.
CURTEA,
examinând încheierea de
sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul
întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale
criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992,
reţine următoarele:
Curtea Constituţională este competentă, potrivit
dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art.
2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de
neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie
dispoziţiile art. 6731-67314, respectiv cap. VII1 „Procedura împărţelii judiciare" din
cartea VI „Proceduri speciale" a Codului
de procedură civilă.
Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile legale
criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (3), (4) şi (5)
referitoare la statul de drept şi separaţia puterilor în stat, art. 16 alin.
(1) şi (2) care consacră egalitatea în drepturi a cetăţenilor, art. 20
intitulat „Tratatele internaţionale privind drepturile omului", art. 21
alin. (1), (2) şi (3) referitoare la accesul liber la justiţie şi dreptul la un
proces echitabil, art. 30 alin. (2) privitoare la interzicerea cenzurii, art.
52 alin. (3) care prevede răspunderea statului pentru prejudiciile cauzate prin
erorile judiciare, art. 53 alin. (1) referitoare la restrângerea exerciţiului
unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 57 care consacră buna-credinţă în
exercitarea drepturilor şi libertăţilor, art. 124 alin. (2) cu privire la
înfăptuirea justiţiei, art. 126 alin. (2) şi (5) referitoare la instanţele
judecătoreşti şi art. 129 privind folosirea căilor de atac.
De asemenea, autorul mai invocă şi încălcarea
prevederilor art. 14 şi 17 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi
a libertăţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate cu care a
fost sesizată de Tribunalul Timiş - Secţia civilă, precum şi argumentele
invocate de autorul acesteia, Curtea constată că nu există nicio legătură între
dispoziţiile art. 6731-67314 din Codul de procedură civilă şi criticile formulate în susţinerea
unei atare excepţii. Mai mult, Curtea observă că, pe lângă faptul că autorul
excepţiei se limitează în a enumera textele constituţionale considerate a fi
încălcate, fără a preciza în concret motivele pe care se întemeiază contrarietatea
cu Legea fundamentală, pretinsa neconstituţionalitate este dedusă exclusiv din
modul de aplicare a prevederilor art. 118 alin. 2 şi art. 305 din Codul de
procedură civilă, care nu fac obiectul prezentei excepţii.
Prin urmare, excepţia nu este motivată, nefiind
respectate dispoziţiile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind
organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, potrivit cărora „Sesizările
trebuie făcute în formă scrisă şi
motivate".
Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6731-67314 din Codul de procedură
civilă, excepţie ridicată de Ioan Dunca în Dosarul nr. 2.752/C/2005 al
Tribunalului Timiş - Secţia civilă.
Definitivă şi general
obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 14 decembrie
2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu