DECIZIE Nr.
922 din 18 octombrie 2007
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 821 din 3 decembrie 2007
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Ninosu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Antonia Constantin - procuror
Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea
excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (6) din Legea
nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale,
excepţie ridicată de George Daniel Subţirelu în Dosarul nr. 22.190/299/2006 al
Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul
nr. 918D/2007 având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. 29 alin. (6) teza a doua din Legea nr. 47/1992, ridicată de Societatea
Comercială „Ark Metal Impex" - S.R.L. în Dosarul nr. 45.039/3/2005 al
Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VN-a civilă şi pentru cauze privind
conflicte de muncă şi asigurări sociale.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea
dosarelor sus-menţionate, având în vedere obiectul identic al excepţiilor de
neconstituţionalitate ridicate.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu
conexarea dosarelor.
Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din
Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 918 D/2007 la Dosarul nr.
826 D/2007, care este primul înregistrat.
Preşedintele constată cauza în
stare de judecată şi acordă cuvântul pe fond.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că se impune
păstrarea jurisprudenţei Curţii în materie. Totodată, consideră că, la
instituirea termenului în care poate fi introdus recursul împotriva încheierii
prin care a fost respinsă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale,
legiuitorul a avut în vedere soluţionarea cu celeritate a cauzelor.
La sfârşitul şedinţei de judecată se prezintă George
Daniel Subţirelu, autor al excepţiei de neconstituţionalitate ce formează
obiectul Dosarului nr. 826 D/2007, solicitând să i se acorde cuvântul pe
excepţie.
Curtea, în vederea respectării dreptului acestuia la
apărare, îi acordă cuvântul cu privire la conexarea dosarelor anterior
menţionate.
George Daniel Subţirelu nu se opune conexării
dosarelor.
Preşedintele îi acordă cuvântul pe fond.
Autorul excepţiei susţine oral concluziile scrise,
depuse la instanţa care a sesizat Curtea, şi depune note scrise şi un set de
acte.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine
următoarele:
Prin încheierile din 12 aprilie 2007 şi 22 mai 2007,
pronunţate în dosarele nr. 22.190/299/2006 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a
V-a civilă şi nr. 45.039/3/2005 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind
conflicte de muncă şi asigurări sociale, Curtea Constituţională a fost
sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (6)
şi art. 29 alin. (6) teza a doua din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi
funcţionarea Curţii Constituţionale.
Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de
George Daniel Subţirelu şi Societatea Comercială „Ark Metal Impex" -
S.R.L. în cauze având ca obiect recursuri împotriva încheierilor prin care au
fost respinse cererile de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţii de
neconstituţionalitate.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că dispoziţia legală criticată este
neconstituţională, întrucât instituie competenţa instanţelor judecătoreşti şi
de arbitraj comercial de a se pronunţa cu privire la admisibilitatea unei
excepţii de constituţionalitate, limitând în acest fel accesul persoanelor
interesate la justiţia constituţională. Totodată, se mai arată că termenul de
declarare a recursului împotriva încheierilor prin care s-a respins cererea de
sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate curge de
la momentul pronunţării instanţei, partea interesată neavând posibilitatea să
cunoască motivele respingerii acestei cereri.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilă apreciază că dispoziţiile legale criticate nu încalcă dreptul la un
proces echitabil, ci corespund cerinţei referitoare la soluţionarea cauzei
într-un termen rezonabil şi constituie o modalitate eficientă de a preveni
exercitarea abuzivă a drepturilor procesuale.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VN-a civilă şi
pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Procedura de judecată, termenele şi alte condiţii ale exerciţiului dreptului la
acţiune urmează să se stabilească prin lege, potrivit art. 126 alin. (2) din
Constituţie, reglementarea exercitării recursului prevăzută de textul de lege
criticat fiind menită să asigure soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil,
în considerarea dreptului la un proces echitabil, ce trebuie asigurat nu numai
părţii care invocă excepţia de neconstituţionalitate, ci şi părţii adverse.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul consideră că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens
jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
Avocatul Poporului apreciază
că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, aşa cum a statuat şi
Curtea în jurisprudenţa sa.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de
sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele
întocmite de judecătorul-raportor, concluziile autorului excepţiei prezent, concluziile procurorului, dispoziţiile
legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr.
47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie şi ale art.
1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de
neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind
organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 16 iulie 2004, având următorul cuprins: „Dacă
excepţia este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3),
instanţa respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curţii
Constituţionale. Incheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanţa
imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunţare. Recursul se judecă
în termen de 3 zile."
Excepţia de neconstituţionalitate este raportată la
următoarele dispoziţii cuprinse în Legea fundamentală: art. 1 alin. (3)
referitor la principiile care stau la baza statului român şi alin. (5) privind
supremaţia Constituţiei, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21
referitor la accesul liber la justiţie, art. 24 privitor la dreptul la apărare,
art. 124 referitor la înfăptuirea justiţiei, art. 146 lit. d) ce reglementează
atribuţia Curţii Constituţionale de a hotărî asupra excepţiilor de
neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, precum şi la prevederile
art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv şi art. 14 referitor la
interzicerea discriminării din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi
a libertăţilor fundamentale. Totodată, se mai invocă şi încălcarea următoarelor
dispoziţii din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului: art. 2, potrivit
căruia fiecare om se poate prevala de toate drepturile şi libertăţile
proclamate în Declaraţie, fără niciun fel de deosebire, şi art. 8, în
conformitate cu care orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din
partea instanţelor juridice naţionale în cazul încălcării drepturilor sale
fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că asupra constituţionalităţii prevederilor legale criticate s-a
pronunţat prin numeroase decizii, dintre care menţionăm Deciza nr. 607 din 15
noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 din 25 ianuarie 2006, şi Decizia
nr. 494 din 8 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 536 din 21 iunie 2006.
Cu acele prilejuri Curtea a
statuat că prevederile art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 sunt norme de
procedură, pe care instanţa care a fost sesizată cu excepţia de
neconstituţionalitate este obligată să le aplice în vederea selectării doar a
acelor excepţii de neconstituţionalitate care, potrivit legii, pot face
obiectul controlului de constituţionalitate exercitat de Curtea
Constituţională, unica autoritate de jurisdicţie constituţională. Această
procedură nu face însă posibilă respingerea sau admiterea excepţiei de
neconstituţionalitate de către instanţa judecătorească, ci doar pronunţarea în
situaţiile date asupra oportunităţii sesizării Curţii Constituţionale.
Totodată, Curtea a reţinut că natura imperativă a
termenului de 48 de ore în cadrul căruia partea interesată poate declara recurs
împotriva încheierii prin care instanţa de judecată a respins ca inadmisibilă
cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu soluţionarea unei excepţii de
neconstituţionalitate are menirea de a da expresie principiului celerităţii şi
al soluţionării cauzelor într-un termen rezonabil, în considerarea faptului că
excepţia de neconstituţionalitate reprezintă un incident procedural în cadrul
unui litigiu. Din aceleaşi raţiuni legiuitorul a instituit şi regulile speciale
de procedură referitoare atât la exercitarea recursului ca singură cale de atac
împotriva încheierii
instanţei de judecată, cât şi la soluţionarea recursului în termen de 3 zile,
fără ca prin aceasta să se poată susţine încălcarea dreptului de acces la
instanţă sau la folosirea căilor de atac.
Pentru aceleaşi considerente nu poate fi reţinută nici
încălcarea textelor constituţionale şi convenţionale invocate de autori în
prezenta cauză.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi
funcţionarea Curţii Constituţionale, excepţie ridicată de George Daniel
Subtirelu în Dosarul nr. 22.190/299/2006 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a
V-a civilă şi de Societatea Comercială „Ark Metal Impex" - S.R.L. în
Dosarul nr. 45.039/3/2005 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a civilă
şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 18 octombrie
2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. df. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Cristina Cătălina Turcu