Decizia Nr.91 din 07.02.2012

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, excepţie ridicată de Elena Boţilă în Dosarul nr. 6.599/101/2010 al Tribunalului Mehedinţi -– Secţia comercială şi de contencios administrativ.Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 420D/2011.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 1.383D/2011, nr. 1.458D/2011 - nr. 1.464D/2011, nr. 1.466D/2011 - nr. 1.469D/2011, nr. 1.651D/2011 - nr. 1.679D/2011, nr. 2D/2012 şi nr. 3D/2012, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, excepţie ridicată de Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Botoşani în dosarele nr. 3.669/40/2011, nr. 3.481/40/2011, nr. 3.475/40/2011, nr. 3.805/40/2011, nr. 3.472/40/2011, nr. 3.450/40/2011, nr. 3.484/40/2011, nr. 4.310/40/2011, nr. 3.459/40/2011, nr. 3.470/40/2011, nr. 3.477/40/2011 şi nr. 4.331/40/2011 ale Tribunalului Botoşani - Secţia civilă şi de Sindicatul Învăţământ „Corneliu Gheorghe Caranica“ din Brăila în dosarele nr. 6.821/113/2010, nr. 6.364/113/2010, nr. 6.563/113/2010, nr. 6.299/113/2010, nr. 6.677/113/2010, nr. 6.573/113/2010, nr. 6.664/113/2010, nr. 7.492/113/2010 nr. 7.498/113/2010 nr. 6.560/113/2010, nr. 6.561/113/2010, nr. 6.569/113/2010, nr. 6.960/113/2010, nr. 6.557/113/2010, nr. 6.665/113/2010, nr. 6.417/113/2010, nr. 6.414/113/2010, nr. 6.362/113/2010, nr. 6.263/113/2010, nr. 6.412/113/2010, nr. 6.303/113/2010, nr. 6.366/113/2010, nr. 6.566/113/2010, nr. 6.559/113/2010, nr. 6.270/113/2010, nr. 6.370/113/2010, nr. 6.415/113/2010, nr. 6.959/113/2010, nr. 6.966/113/2010, nr. 6.273/113/2010 şi nr. 6.305/113/2010 ale Curţii de Apel Galaţi - Secţia pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.La apelul nominal se prezintă doamna Ioana Voicu, consilierul juridic al Sindicatului Învăţământ „Corneliu Gheorghe Caranica“ Brăila, lipsă fiind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 420D/2011, nr. 1.383D/2011, nr. 1.458D/2011 - nr. 1.464D/2011, nr. 1.466D/2011 - nr. 1.469D/2011, nr. 1.651D/2011 - nr. 1.679D/2011, nr. 2D/2012 şi nr. 3D/2012, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.Consilierul juridic al Sindicatului Învăţământ „Corneliu Gheorghe Caranica“ din Brăila este de acord cu conexarea.Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexării dosarelor.Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.383D/2011, nr. 1.458D/2011 - nr. 1.464D/2011, nr. 1.466D/2011 - nr. 1.469D/2011, nr. 1.651D/2011 - nr. 1.679D/2011, nr. 2D/2012 şi nr. 3D/2012 la Dosarul nr. 420D/2011, care este primul înregistrat.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul consilierului juridic al Sindicatului Învăţământ „Corneliu Gheorghe Caranica“ din Brăila, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. Arată că s-a creat o situaţie discriminatorie între personalul din învăţământ care a primit indemnizaţia de concediu în cuantum total şi personalul care a primit această indemnizaţie într-un cuantum redus.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:Prin Încheierea din 24 martie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 6.599/101/2010, Tribunalul Mehedinţi - Secţia comercială şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, excepţie ridicată de Elena Boţilă într-o cauză ce are ca obiect anularea unei dispoziţii privind diminuarea salariului.Prin Încheierea din 9 noiembrie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 3.669/40/2011, şi încheierile din 14 noiembrie 2011, pronunţate în dosarele nr. 3.481/40/2011, nr. 3.475/40/2011, nr. 3.805/40/2011, nr. 3.472/40/2011, nr. 3.450/40/2011, nr. 3.484/40/2011, nr. 4.310/40/2011, nr. 3.459/40/2011, nr. 3.470/40/2011, nr. 3.477/40/2011 şi nr. 4.331/40/2011, Tribunalul Botoşani - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, excepţie ridicată de Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Botoşani.Prin încheierile din 17 noiembrie 2011, pronunţate în dosarele nr. 6.560/113/2010, nr. 6.561/113/2010, nr. 6.569/113/2010, nr. 6.960/113/2010, nr. 6.557/113/2010, nr. 6.665/113/2010, nr. 6.417/113/2010, nr. 6.414/113/2010, nr. 6.362/113/2010, nr. 6.263/113/2010, nr. 6.412/113/2010, nr. 6.303/113/2010, nr. 6.366/113/2010, nr. 6.566/113/2010, nr. 6.559/113/2010, nr. 6.270/113/2010, nr. 6.370/113/2010, nr. 6.415/113/2010, nr. 6.959/113/2010 şi nr. 6.966/113/2010, încheierile din 29 noiembrie 2011, pronunţate în dosarele nr. 6.273/113/2010 şi nr. 6.305/113/2010, încheierile din 6 decembrie 2011, pronunţate în dosarele nr. 6.821/113/2010, nr. 6.364/113/2010, nr. 6.563/113/2010 şi nr. 6.299/113/2010, şi prin încheierile din 8 decembrie 2011, pronunţate în dosarele nr. 6.677/113/2010, nr. 6.573/113/2010, nr. 6.664/113/2010, nr. 7.492/113/2010 şi nr. 7.498/113/2010, Curtea de Apel Galaţi - Secţia pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, excepţie ridicată de Sindicatul Învăţământ „Corneliu Gheorghe Caranica“ din Brăila.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin că, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, cu referire la Hotărârea pronunţată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, Hotărârea pronunţată în Cauza Kopecky împotriva Slovaciei, Hotărârea pronunţată în Cauza Cazacu împotriva Republicii Moldova, salariul intră în categoria de „bun“, nefiind justificată privarea de acest bun. De asemenea, diminuarea salariilor prin dispoziţiile de lege criticate eludează principiile care se regăsesc în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, precum şi pe cele ale art. 1 alin. 1 din Protocolul adiţional la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Totodată, prevederile art. 44 din Constituţie garantează dreptul de proprietate al cetăţenilor asupra bunurilor lor.În continuare, se arată că, după pronunţarea Deciziei nr. 874/2010 de către Curtea Constituţională, proiectul de lege privind diminuarea drepturilor salariale ale bugetarilor a fost retrimis Parlamentului pentru punerea de acord cu decizia Curţii. Actul normativ a fost adoptat de către Parlament în şedinţa comună din data de 29 iunie 2010, iar legea a fost promulgată în aceeaşi zi în care a fost adoptată. Astfel, Legea nr. 118/2010 încalcă prevederile art. 15 din Legea nr. 47/1992, cele ale art. 133 alin. (3)-(5) din regulamentul Camerei Deputaţilor, precum şi prevederile art. 147 alin. (2) din Constituţie.Totodată, se consideră că dispoziţiile criticate, în ceea ce priveşte diminuarea cu 25% a indemnizaţiei de concediu de odihnă, sunt neconstituţionale în raport cu prevederile art. 15 alin. (2) din Constituţie, încălcând principiul neretroactivităţii legii. Textul de lege criticat creează şi o discriminare din perspectiva plăţii indemnizaţiei de concediu. Astfel, un salariat care solicită şi a fost planificat să execute concediul de odihnă în luna martie a beneficiat de indemnizaţia de concediu în cuantum integral, spre deosebire de cei care şi-au efectuat concediul de odihnă după intrarea în vigoare a legii criticate. Se creează o stare de discriminare ce determină încălcarea principiului egalităţii prevăzut la art. 16 din Constituţie şi la art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Tribunalul Mehedinţi - Secţia comercială şi de contencios administrativ apreciază că salariul reprezintă un drept de creanţă, care este un „bun“ asupra căruia se constituie un drept de proprietate potrivit art. 1 din Protocolul adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Prin dispoziţiile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010, în condiţiile art. 53 din Constituţie, a fost restrâns dreptul de proprietate pe o perioadă determinată conform art. 16 din aceeaşi lege, fără însă a se prevedea în lege şi o indemnizare. În această situaţie protecţia dreptului de proprietate ar putea fi considerată iluzorie şi ineficace, în totală contradicţie cu dispoziţiile Convenţiei. Privarea de proprietate impune obligaţia statului, consacrată şi de Legea fundamentală prin dispoziţiile art. 44 referitoare la expropriere pentru cauzele de utilitate publică, de a despăgubi pe proprietar. În măsura în care dispoziţiile de lege criticate nu prevăd plata unei despăgubiri echivalente către salariaţii cărora li s-a restrâns dreptul de proprietate, dispoziţiile de diminuare a drepturilor salariale cu 25% sunt neconstituţionale. De asemenea, apreciază că dispoziţiile criticate sunt neconstituţionale în măsura în care îşi prelungesc aplicabilitatea şi peste termenul prevăzut la art. 16, iar începând cu data de 1 ianuarie 2011 nu a fost emis un act normativ prin care să fie dispuse noi măsuri de restrângere a dreptului de proprietate.Tribunalul Botoşani - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, face referire la deciziile Curţii nr. 872/2010, nr. 874/2010 şi nr. 975/2010.Curtea de Apel Galaţi - Secţia pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul arată că aplicarea în timp a dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 118/2010 este limitată la anul 2010. Rezultă că aceste dispoziţii legale nu mai sunt în vigoare în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, ceea ce determină inadmisibilitatea excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului arată că din analiza normelor legale invocate rezultă că acestea au avut o aplicabilitate limitată în timp, respectiv perioada 1 iulie – 31 decembrie 2010. Pe cale de consecinţă, având în vedere prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, cu următorul conţinut: „Cuantumul brut al salariilor/soldelor/indemnizaţiilor lunare de încadrare, inclusiv sporuri, indemnizaţii şi alte drepturi salariale, precum şi alte drepturi în lei sau în valută, stabilite în conformitate cu prevederile Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar, se diminuează cu 25%.“În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii, autorii excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) referitor la statul român, art. 11 referitor la dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 15 alin. (2) referitor la principiul neretroactivităţii legii, art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 41 referitor la munca şi protecţia socială a muncii, art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată, art. 47 referitor la nivelul de trai, art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 136 alin. (1) şi (5) referitor la proprietate şi art. 148 alin. (2) referitor la integrarea în Uniunea Europeană. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, art. 1 din Primul Protocol la Convenţie şi cele ale art. 17 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile legale criticate referitoare la diminuarea cuantumului salariului personalului bugetar au avut o aplicabilitate limitată în timp, până la 31 decembrie 2010, potrivit art. 16 alin. (1) din Legea nr. 118/2010. Cu toate acestea, prevederile art. 1 din Legea nr. 118/2010 continuă să îşi producă efectele juridice în prezenta cauză, astfel încât, în lumina jurisprudenţei sale recente, şi anume Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, urmează a se analiza constituţionalitatea prevederilor art. 1 din Legea nr. 118/2010.În continuare, Curtea reţine că soluţia legislativă criticată a mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate din perspectiva unor critici similare cu cele invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 872 din 25 iunie 2010 şi Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010, ambele publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, Curtea a reţinut, în esenţă, că dreptul la salariu este corolarul unui drept constituţional, şi anume dreptul la muncă, iar diminuarea sa se constituie într-o veritabilă restrângere a exerciţiului dreptului la muncă. Realizând o examinare a compatibilităţii dispoziţiilor legale criticate cu fiecare dintre condiţiile strict şi limitativ prevăzute de Legea fundamentală pentru restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, Curtea a constatat că măsura de diminuare a cuantumului salariului/indemnizaţiei/ soldei cu 25% constituie o restrângere a exerciţiului dreptului constituţional la muncă ce afectează dreptul la salariu, cu respectarea însă a prevederilor art. 53 din Constituţie. Astfel, Curtea a statuat că diminuarea cu 25% a cuantumului salariului/indemnizaţiei/soldei este prevăzută prin Legea nr. 118/2010 şi se impune pentru reducerea cheltuielilor bugetare. De asemenea, soluţia legislativă cuprinsă în art. 1 din lege a fost determinată de apărarea „securităţii naţionale“, noţiune înţeleasă în sensul unor aspecte din viaţa statului - precum cele economice, financiare, sociale - care ar putea afecta însăşi fiinţa statului prin amploarea şi gravitatea fenomenului. În acest sens, prin Decizia nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 23 noiembrie 2009, Curtea a statuat că situaţia de criză financiară mondială ar putea afecta, în lipsa unor măsuri adecvate, stabilitatea economică a ţării şi, implicit, securitatea naţională.Cu privire la proporţionalitatea situaţiei care a determinat restrângerea, Curtea a constatat că există o legătură de proporţionalitate între mijloacele utilizate (reducerea cu 25% a cuantumului salariului/indemnizaţiei/soldei) şi scopul legitim urmărit (reducerea cheltuielilor bugetare/reechilibrarea bugetului de stat) şi că există un echilibru între cerinţele de interes general ale colectivităţii şi protecţia drepturilor fundamentale ale individului.De asemenea, Curtea a constatat că măsura legislativă criticată este aplicată în mod nediscriminatoriu, în sensul că reducerea de 25% se aplică tuturor categoriilor de personal bugetar în acelaşi cuantum şi în acelaşi mod. Curtea a observat, totodată, că măsura criticată prezintă un caracter temporar, având o durată limitată în timp, şi anume până la data de 31 decembrie 2010, tocmai pentru a nu se afecta substanţa dreptului constituţional protejat.În continuare, Curtea constată că prin Decizia nr. 939 din 7 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 661 din 16 septembrie 2011, Curtea a statuat că salariile viitoare pe care angajatorul trebuie să le plătească angajatului nu intră în sfera de aplicare a dreptului de proprietate, angajatul neavând un atare drept pentru salariile ce vor fi plătite în viitor de către angajator ca urmare a muncii viitoare prestate de angajat. Dreptul de proprietate al angajatului în privinţa salariului vizează numai sumele certe, lichide şi exigibile. Curtea a observat că şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului, spre exemplu, în Hotărârea din 31 mai 2011, pronunţată în Cauza Maggio şi alţii împotriva Italiei, paragraful 55, a reiterat jurisprudenţa sa cu privire la faptul că art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale nu implică un drept la dobândirea proprietăţii.Totodată, prin Decizia nr. 1.155 din 13 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 27 octombrie 2011, Curtea a statuat că, în contextul legislativ actual, prin art. 1 alin. (1) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 878 din 28 decembrie 2010, s-a stabilit că, începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%.O atare modalitate de stabilire a cuantumului concret al salariilor/soldelor/indemnizaţiilor brute nu este de natură să încalce cele stabilite prin deciziile Curţii Constituţionale nr. 872 şi nr. 874 din 25 iunie 2010. Cu acele prilejuri, Curtea a impus o obligaţie de rezultat legiuitorului, aceea ca după 1 ianuarie 2011 să revină la „cuantumul salariilor/indemnizaţiilor şi soldelor de dinainte de adoptarea acestor măsuri de diminuare, în condiţiile încadrării în politicile sociale şi de personal, care, la rândul lor, trebuie să se încadreze în nivelul cheltuielilor bugetare“. Este în acelaşi timp o obligaţie sub condiţie care va duce la revenirea etapizată a cuantumului drepturilor salariale la nivelul anterior Legii nr. 118/2010. Stabilirea modalităţii concrete de realizare a acestui proces este o prerogativă a legiuitorului, care va decide, în funcţie de situaţia economico-financiară a ţării, momentul îndeplinirii cât mai rapid a obligaţiei sale de rezultat, în sensul revenirii cel puţin la cuantumul salariilor/indemnizaţiilor şi soldelor de dinainte de adoptarea Legii nr. 118/2010.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile amintite îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, excepţie ridicată de Elena Boţilă în Dosarul nr. 6.599/101/2010 al Tribunalului Mehedinţi - Secţia comercială şi de contencios administrativ, de Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Botoşani în dosarele nr. 3.669/40/2011, nr. 3.481/40/2011, nr. 3.475/40/2011, nr. 3.805/40/2011, nr. 3.472/40/2011, nr. 3.450/40/2011, nr. 3.484/40/2011, nr. 4.310/40/2011, nr. 3.459/40/2011, nr. 3.470/40/2011, nr. 3.477/40/2011 şi nr. 4.331/40/2011 ale Tribunalului Botoşani - Secţia civilă, precum şi de Sindicatul Învăţământ „Corneliu Gheorghe Caranica“ Brăila în dosarele nr. 6.821/113/2010, nr. 6.364/113/2010, nr. 6.563/113/2010, nr. 6.299/113/2010, nr. 6.677/113/2010, nr. 6.573/113/2010, nr. 6.664/113/2010, nr. 7.492/113/2010, nr. 7.498/113/2010 nr. 6.560/113/2010, nr. 6.561/113/2010, nr. 6.569/113/2010, nr. 6.960/113/2010, nr. 6.557/113/2010, nr. 6.665/113/2010, nr. 6.417/113/2010, nr. 6.414/113/2010, nr. 6.362/113/2010, nr. 6.263/113/2010, nr. 6.412/113/2010, nr. 6.303/113/2010, nr. 6.366/113/2010, nr. 6.566/113/2010, nr. 6.559/113/2010, nr. 6.270/113/2010, nr. 6.370/113/2010, nr. 6.415/113/2010, nr. 6.959/113/2010 nr. 6.966/113/2010, nr. 6.273/113/2010 şi nr. 6.305/113/2010 ale Curţii de Apel Galaţi - Secţia pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 7 februarie 2012.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Daniela Ramona Mariţiu