DECIZIE Nr.
902 din 16 septembrie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 40 alin. 4 din Codul de procedura
civila
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 731 din 29 octombrie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Ion Predescu - judecător
Tudorel Toader -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Simona Ricu - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 40 alin. 4 din Codul de procedură
civilă, excepţie ridicată de Iosif Filip Lambing şi Margareta Lambing în
Dosarul nr. 9.308/1/2007 al Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia
civilă şi de proprietate intelectuală.
La apelul nominal se prezintă, pentru autorii
excepţiei, avocata Daciana Palier Grosan, cu delegaţie depusă la dosar.
Lipseşte partea Peris Artur Cappelaro, faţă de care procedura de citare este
legal îndeplinită.
Cauza se află în stare de judecată.
Apărătorul autorilor excepţiei solicită admiterea
acesteia pentru aceleaşi motive pe care le-a invocat în faţa instanţei de
judecată. Depune concluzii scrise.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei ca neîntemeiată, invocând jurisprudenţa în materie a
Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările
dosarului, constată următoarele:
Prin Incheierea din 13 martie
2008, pronunţată în Dosarul nr. 9.308/1/2007, Inalta Curte de Casaţie şi
Justiţie - Secţia civilă şi de proprietate intelectuală a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40
alin. 4 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Iosif Filip
Lambing şi Margareta Lambing.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că prevederile legale criticate
sunt neconstituţionale, întrucât hotărârea asupra strămutării nu este motivată.
Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilă
şi de proprietate intelectuală consideră excepţia
neîntemeiată.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele
de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că textele de lege criticate sunt constituţionale. In acest sens, invocă
jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului,
prevederile de lege criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum
şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia
de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie prevederile art. 40 alin. 4 din Codul de procedură civilă, care au
următorul conţinut: „Hotărârea asupra strămutării se dă fără motivare şi nu
este supusă niciunei căi de atac. Ea va arăta în ce măsură actele îndeplinite
de instanţă înainte de strămutare urmează să fie păstrate."
Excepţia este raportată la prevederile constituţionale
ale art. 11 alin. (2), potrivit căruia tratatele ratificate de Parlament fac
parte din dreptul intern, ale art. 20 alin. (2) referitor la tratatele
internaţionale privind drepturile omului, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul
la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil,
precum şi la dispoziţiile art. 6 paragraful 1 referitoare la dreptul la un
proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale.
Examinând excepţia, Curtea constată că asupra
constituţionalităţii art. 40 alin. 4 din Codul de procedură civilă s-a mai
pronunţat într-o altă cauză cu o motivare similară. Astfel, prin Decizia nr.
468 din 22 aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 507 din 7 iulie 2008, s-a reţinut că
hotărârea pronunţată în soluţionarea cererii de strămutare este rezultatul unui
act de administrare a justiţiei, iar nu de soluţionare în fond a unei cauze
civile.
Totodată, Curtea a reţinut că prin hotărârea de
strămutare nu se judecă fondul cauzei, ci numai asigurarea condiţiilor pe care
le implică art. 37 din Codul de procedură civilă, respectiv nepărtinirea şi
obiectivitatea în soluţionarea litigiului, condiţii de care beneficiază toate
părţile, indiferent de calitatea lor procesuală.
Intrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să
determine schimbarea acestei jurisprudenţe, atât considerentele, cât şi soluţia
deciziei menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146
lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor
art. 40 alin. 4 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Iosif Filip
Lambing şi Margareta Lambing în Dosarul nr. 9.308/1/2007 al Inaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie - Secţia civilă şi de proprietate intelectuală.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 16 septembrie
2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Maria Bratu