DECIZIE Nr.
900 din 16 octombrie 2007
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 97 alin. (1) lit. a) si art. 102
alin. (3) lit. e) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind
circulatia pe drumurile publice
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 770 din 14 noiembrie 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Ninosu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Antonia Constantin - procuror
Marieta Safta -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 97 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice,
republicată, precum şi ale art. 89 lit. d) din acelaşi act normativ „în forma
nemodificată până la 1 decembrie 2006". Excepţia a fost invocată de
petentul Dorin Hălga în Dosarul nr. 8/294/2007 al Judecătoriei Sălişte.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Ministerul Public pune concluzii de respingere a
excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, referindu-se şi la
jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele: Prin Incheierea din 8 mai 2007, pronunţată în Dosarul nr.
8/294/2007, Judecătoria Sălişte a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia
de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 97 alin. (1) lit. a) din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile
publice, republicată, precum şi ale art. 89 lit. d) din acelaşi act normativ
„în forma nemodificată până la 1 decembrie 2006". Excepţia a fost
invocată de petentul Dorin Hălga în dosarul menţionat.
In motivarea
excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în
esenţă, că, prin reţinerea permisului de conducere anterior rămânerii definitive a procesului-verbal
de contravenţie, se restrânge dreptul civil de a conduce autoturisme pe drumul
public, înainte ca vinovăţia conducătorului auto să fie stabilită. Atât timp
cât permisul auto a fost reţinut, conducătorul auto nu mai poate beneficia de
un proces echitabil, se creează o discriminare faţă de alţi cetăţeni care comit
contravenţii mult mai grave şi se încalcă principiul
statului de drept.
Judecătoria Sălişte apreciază
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând că textele de
lege criticate nu încalcă prevederile constituţionale şi din Convenţia pentru
apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale invocate de autorul
excepţiei.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul, invocând şi
jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, apreciază că excepţia de
neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Avocatul Poporului consideră
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, normele criticate fiind
în concordanţă cu prevederile constituţionale la care face referire autorul
excepţiei.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2,3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
In ceea ce priveşte obiectul excepţiei de
neconstituţionalitate, Curtea constată că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 49/2006, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 246 din 20
martie 2006, a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006. Forma
republicată a ordonanţei se aplică de la 1 decembrie 2006, aşadar de la o dată
anterioară sesizării Curţii Constituţionale prin Incheierea din 8 mai 2007. Soluţia
legislativă din art. 89 lit. d) al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
195/2002 „în forma nemodificată până la 1 decembrie 2006" a fost preluată,
de principiu, de dispoziţiile art. 102 alin. (3) lit. e) din acelaşi act
normativ, republicat.
De asemenea, ulterior sesizării Curţii Constituţionale
prin aceeaşi încheierea menţionată, prevederile art. 97 alin. (1) lit. a) din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, republicată, au fost modificate
prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 69 din 28 iunie 2007, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 443 din 29 iunie 2007, păstrându-se însă soluţia legislativă
criticată de autorul excepţiei.
Aşa fiind, prin prezenta decizie, Curtea
Constituţională se va pronunţa în legătură cu constituţionalitatea
dispoziţiilor art. 97 alin. (1) lit. a) şi ale art. 102 alin. (3) lit. e) din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile
publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2006, lege publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 din 20 martie 2006, ordonanţa fiind republicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificările şi completările
ulterioare.
Textele de lege criticate au următorul cuprins:
- Art. 97 alin. (1) lit. a): „(1) Pe lângă sancţiunile contravenţionale, poliţistul rutier
dispune, în cazurile prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă, şi una dintre
următoarele măsuri tehnico-administrative:
a)reţinerea permisului de conducere şi/sau a
certificatului de înmatriculare ori de înregistrare sau, după caz, a dovezii
înlocuitoare a acestora; [...]"
- art. 102 alin. 3 lit. e): „(3)Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amenda prevăzută
în clasa a IV-a de sancţiuni şi cu aplicarea sancţiunii complementare a
suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile
săvârşirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a următoarelor
fapte:
[...] e) depăşirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei
maxime admise pe sectorul de drum respectiv si pentru categoria din care face parte autovehiculul
condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate si verificate
metrologic."
Prevederile constituţionale invocate în motivarea
excepţiei de neconstituţionalitate sunt cele ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept, ale art. 16 - Egalitatea în drepturi şi ale art. 53- Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al
unor libertăţi. Se invocă totodată prevederile art. 6 paragraful 1 din
Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată,
Curtea constată că aceasta este neîntemeiată.
Contrar susţinerilor autorului excepţiei, textele de
lege criticate nu restrâng drepturi constituţionale, ci prevăd, în deplin acord
cu principiile care fundamentează statul de drept, sancţionarea unor fapte de
încălcare a legii care pun în pericol siguranţa circulaţiei rutiere, în scopul
prevăzut încă din primul articol al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, respectiv „asigurarea
desfăşurării fluente si în siguranţă a circulaţiei pe drumurile publice, precum
si ocrotirea vieţii, integrităţii corporale si a sănătăţii persoanelor
participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecţia
drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietăţii
publice si private, cât si a mediului".
Textele de lege criticate se aplică tuturor celor
aflaţi în ipoteza normei, nefiind instituită nicio discriminare pe criterii
arbitrare. De asemenea, acestea nu înlătură posibilitatea părţilor de a
beneficia de drepturile şi garanţiile procesuale instituite prin lege, în
cadrul unui proces public, judecat de o instanţă independentă, imparţială şi
stabilită prin lege, într-un termen rezonabil, reglementarea reţinerii
permisului de conducere nefiind de natură să aducă în vreun fel atingere
acestor garanţii procesuale.
De altfel, Curtea s-a mai pronunţat în jurisprudenţa sa
asupra constituţionalităţii art. 97 alin. (1) lit. a) şi art. 102 alin. (3)
lit. e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, în raport de
critici similare, de exemplu, prin Decizia nr. 210 din 13 martie 2007,
publicată în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 267 din 20 aprilie 2007, şi prin Decizia nr. 661 din 4 iulie
2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 525 din 2 august 2007.
Cele statuate prin deciziile menţionate îşi menţin
valabilitatea şi în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit elemente noi, de
natură să justifice schimbarea jurisprudenţei Curţii în materie.
Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146
lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1)şi (6) din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 97 alin. (1) lit. a) şi art. 102 alin. (3) lit. e) din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile
publice, excepţie invocată de Dorin Hălga în Dosarul nr. 8/294/2007 al
Judecătoriei Sălişte.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 16 octombrie
2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Marieta Safta