DECIZIE   Nr. 9 din 16 ianuarie 2001

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 110 alin. (1) si ale art. 116 lit. a) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, republicata

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 226 din  4 mai 2001

    Lucian Mihai           - presedinte
    Costica Bulai          - judecator
    Constantin Doldur      - judecator
    Kozsokar Gabor         - judecator
    Lucian Stangu          - judecator
    Florin Bucur Vasilescu - judecator
    Romul Petru Vonica     - judecator
    Paula C. Pantea        - procuror
    Maria Bratu            - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 109 alin. (1) si ale art. 115 lit. a) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, republicata, exceptie ridicata de Gheorghe Popescu in Dosarul nr. 1.590/1999 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia de contencios administrativ.
    Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din 19 decembrie 2000, fiind consemnate in incheierea din acea data, cand, avand nevoie de timp pentru a delibera, Curtea a amanat pronuntarea la data de 16 ianuarie 2001.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 15 februarie 2000, pronuntata in Dosarul nr. 1.590/1999, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 109 alin. (1) si ale art. 115 lit. a) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, republicata, exceptie ridicata de Gheorghe Popescu.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se arata ca dispozitiile art. 109 alin. (1) si ale art. 115 lit. a) din Legea nr. 94/1992 contravin dispozitiilor art. 130, 131 si 139 din Constitutie, intrucat potrivit acestor prevederi "toti procurorii, indiferent unde isi exercita atributiile, pe langa instante, Curtea Constitutionala, Curtea de Conturi etc. - trebuie sa-si desfasoare activitatea potrivit principiului controlului ierarhic si asa cum justitia se realizeaza prin instante judecatoresti in frunte cu Curtea Suprema de Justitie si procurorii nu pot avea decat o unica subordonare fata de procurorul general de pe langa Curtea Suprema de Justitie si sub autoritatea ministrului justitiei". In concluzie se arata ca "propunerea de numire a procurorilor nu poate apartine Plenului Curtii de Conturi tocmai pentru a se evita ingerinta acestuia intr-un domeniu in care nu are competenta".
    Curtea de Apel Bucuresti - Sectia de contencios administrativ, exprimandu-si opinia asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate, arata ca aceasta nu este intemeiata. Instanta apreciaza ca textele constitutionale invocate de autorul exceptiei "reglementeaza rolul Ministerului Public si consacra - ca si Statutul procurorilor - reguli privind procurorii constituiti in parchete", acestia fiind "altii decat procurorii financiari, care intra in compunerea Curtii de Conturi".
    In conformitate cu dispozitiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a Curtii Constitutionale a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Presedintele Camerei Deputatilor, in punctul sau de vedere, arata ca textele legale criticate privesc modurile in care ia nastere si inceteaza mandatul de procuror financiar, "fara ca astfel sa fie afectate in vreun mod natura Curtii de Conturi si competenta ce i-a fost rezervata de Constitutie". In continuare se arata ca prin Decizia nr. II din 15 februarie 1995 Plenul Curtii Constitutionale a statuat ca instantele Curtii de Conturi nu fac parte din sistemul autoritatii judecatoresti, iar prin Decizia nr. 64/1994 instanta constitutionala a statuat ca activitatea jurisdictionala a Curtii de Conturi este de natura administrativa. In consecinta Curtea de Conturi este o autoritate publica distincta, avand un statut constitutional propriu. Faptul ca Legea nr. 94/1992 prevede calitatea de procuror financiar nu poate duce la concluzia ca aceasta categorie de functionari publici ar putea fi inclusa in categoria procurorilor subordonati Ministerului Public. Or, conchide presedintele Camerei Deputatilor, "fata de pozitia rezervata de Constitutie Ministerului Public si Curtii de Conturi, numai Legea fundamentala ar fi putut, eventual, sa stabileasca acele conexiuni invocate in cadrul exceptiei de neconstitutionalitate".
    Guvernul, in punctul sau de vedere, considera ca, potrivit art. 139 din Constitutie si Legii nr. 94/1992, Curtea de Conturi este organizata si functioneaza ca o structura autonoma care nu face parte din autoritatea judecatoreasca si, in consecinta, textele constitutionale, de stricta interpretare, care se refera la judecatori si procurori, nu pot fi extinse la judecatorii si procurorii financiari care functioneaza in cadrul Curtii de Conturi sau pe langa aceasta Curte. Asa fiind, procurorii financiari nu fac parte din Ministerul Public. De altfel ministrul justitiei, care este membru al Guvernului, nu ar putea controla activitatea procurorilor financiari, intrucat aceasta se exercita in legatura cu atributiile de control ale Curtii de Conturi, care privesc executarea bugetului Guvernului. In final in punctul de vedere al Guvernului se considera ca, intrucat Curtea de Conturi functioneaza pe langa Parlament, nu s-ar putea ca un membru al Guvernului sa controleze o parte din activitatea desfasurata de aceasta institutie, deoarece s-ar incalca si principiul separatiei puterilor in stat.
    Presedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile partii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Prin Incheierea din 15 aprilie 2000 Curtea de Apel Bucuresti - Sectia de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 109 alin. (1) si ale art. 115 lit. a) din Legea nr. 94/1992.
    Cu privire la exceptia ridicata Curtea constata ca, in temeiul art. II din Legea nr. 204 din 28 decembrie 1999 pentru modificarea si completarea Legii nr. 94/1992 (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 646 din 30 decembrie 1999), Legea nr. 94/1992 a fost republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 116 din 16 martie 2000, dandu-se articolelor o noua numerotare. Astfel art. 109 alin. (1) a devenit art. 110 alin. (1), iar art. 115 lit. a) a devenit art. 116 lit. a). De aceea, avand in vedere ca sesizarea Curtii a fost facuta anterior republicarii Legii nr. 94/1992, Curtea urmeaza sa se pronunte asupra dispozitiilor art. 110 alin. (1) si ale art. 116 lit. a), al caror continut este urmatorul:
    Art. 110 alin. (1)
    "Procurorul general financiar si procurorii financiari sunt numiti pe termen de 6 ani prin decret al Presedintelui Romaniei, la propunerea plenului Curtii de Conturi.";
    Art. 116 lit. a)
    "Mandatul de membru al Curtii de Conturi, de judecator si de procuror financiar inceteaza:
    a) la expirarea termenului pentru care a fost numit sau in caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de excludere de drept ori de deces;".
    Textele constitutionale invocate sunt urmatoarele:
    Art. 130
    "(1) In activitatea judiciara, Ministerul Public reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor.
    (2) Ministerul Public isi exercita atributiile prin procurori constituiti in parchete, in conditiile legii."
    Art. 131
    "(1) Procurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, impartialitatii si al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justitiei.
    (2) Functia de procuror este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior.";
    Art. 139
    "(1) Curtea de Conturi exercita controlul asupra modului de formare, de administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public. In conditiile legii, Curtea exercita si atributii jurisdictionale.
    (2) Curtea de Conturi prezinta anual Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului public national din exercitiul bugetar expirat, cuprinzand si neregulile constatate.
    (3) La cererea Camerei Deputatilor sau a Senatului, Curtea de Conturi controleaza modul de gestionare a resurselor publice si raporteaza despre cele constatate.
    (4) Membrii Curtii de Conturi, numiti de Parlament, sunt independenti si inamovibili, potrivit legii. Ei sunt supusi incompatibilitatilor prevazute de lege pentru judecatori."
    Autorul exceptiei considera ca dispozitiile criticate din Legea nr. 94/1992, republicata, contravin prevederilor constitutionale ale art. 130, 131 si 139 mentionate, intrucat aceste prevederi sunt singurele care se refera la activitatea procurorilor. Astfel fiind, in opinia sa toti procurorii, indiferent unde isi desfasoara activitatea, "nu pot avea decat o unica subordonare fata de procurorul general de pe langa Curtea Suprema de Justitie si sub autoritatea ministrului justitiei".
    Examinand sustinerile autorului exceptiei de neconstitutionalitate, Curtea Constitutionala retine ca prin Decizia Plenului nr. II din 15 februarie 1995, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 47 din 13 martie 1995, s-a statuat ca instantele Curtii de Conturi nu sunt instante judecatoresti, acestea neinfaptuind justitia, deoarece art. 139 din Constitutie prevede la alin. (1) ca, in conditiile legii, Curtea de Conturi exercita si atributii jurisdictionale. In acelasi sens este si Decizia Curtii Constitutionale nr. 64 din 2 iunie 1994, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 177 din 12 iulie 1994, prin care s-a statuat ca activitatea de jurisdictie a instantelor Curtii de Conturi este aceea a unui organ de jurisdictie administrativa.
    Intrucat instantele Curtii de Conturi nu fac parte din sistemul autoritatii judecatoresti procurorii financiari nu pot fi inclusi in sfera Ministerului Public. Atributiile acestora sunt diferite de atributiile procurorilor din justitie. Subordonarea ierarhica este, tot astfel, diferita, nefiind de conceput ca un organ dintr-un sistem sa se subordoneze organelor dintr-un alt sistem.
    Imprejurarea ca textele constitutionale se refera numai la procurorii din sistemul autoritatii judecatoresti nu poate conduce la concluzia ca, de vreme ce ulterior Legea nr. 94/1992 a creat si o alta categorie de procurori - la care Constitutia nu se refera atunci cand reglementeaza Curtea de Conturi -, acesti din urma procurori fac parte in mod necesar din organizarea la care Legea fundamentala a inteles sa se refere.
    Asadar consideratiile dezvoltate de autorul exceptiei in sprijinul acesteia nu pot fi retinute.

    Pentru motivele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c) si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 110 alin. (1) si ale art. 116 lit. a) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, republicata, exceptie ridicata de Gheorghe Popescu in Dosarul nr. 1.590/1999 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia de contencios administrativ.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 16 ianuarie 2001.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
                       LUCIAN MIHAI

                              Magistrat asistent,
                              Maria Bratu