Decizia Nr.896 din 25.10.2012

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 32/2011 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul sănătăţii, excepţie ridicată de Oraşul Strehaia, prin primar Samion Burcu, în Dosarul nr. 2.426/54/2011 al Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.090D/2012.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 10 mai 2012, pronunţată în Dosarul nr. 2.426/54/2011, Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 32/2011 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul sănătăţii.Excepţia a fost ridicată de oraşul Strehaia, prin primar Samion Burcu, cu prilejul soluţionării acţiunii în contencios administrativ având ca obiect cererea de anulare a poziţiei nr. 43 din Hotărârea Guvernului nr. 212/2011 pentru aprobarea Programului de interes naţional „Dezvoltarea reţelei naţionale de cămine pentru persoanele vârstnice“ şi a poziţiei nr. 43 din Hotărârea Guvernului nr. 345/2011 pentru aprobarea pentru anul 2012 a Raportului comisiei de selecţie a unităţilor sanitare cu paturi care nu pot încheia contracte de asigurări de sănătate, precum şi a listei acestor unităţi sanitare, prin care s-a dispus desfiinţarea Spitalului Orăşenesc Strehaia, precum şi obligarea Casei de Asigurări de Sănătate Mehedinţi la încheierea contractului de finanţare a Spitalului Orăşenesc Strehaia.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile de lege criticate contravin art. 34 şi art. 115 alin. (5) şi (6) din Constituţie. În acest sens, arată că, potrivit art. 34 alin. (3) din Constituţie, „Organizarea asistenţei medicale şi a sistemului de asigurări sociale pentru boală, accidente, maternitate şi recuperare, controlul exercitării profesiilor medicale şi a activităţilor paramedicale, precum şi alte măsuri de protecţie a sănătăţii fizice şi mentale a persoanei se stabilesc potrivit legii“, iar nu prin acte administrative, aşa cum sunt ordonanţele de urgenţă. În acelaşi timp, consideră că a interzice unui spital care a fost ilegal desfiinţat să încheie contracte cu casa de asigurări de sănătate reprezintă o încălcare a dreptului cetăţenilor la ocrotirea sănătăţii şi un abuz de drept. În sfârşit, susţine că au fost încălcate prevederile art. 115 alin. (5) din Constituţie, „deoarece nu se putea respecta termenul de depunere spre dezbatere în 4 zile până la data la care prevederile ordonanţei au şi fost puse în aplicare, raportul comisiei menţionate la art. 245 fiind întocmit şi aprobat în 31.03.2011.“Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Guvernul arată că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. Astfel, potrivit art. 115 din Constituţie, Guvernul este abilitat să adopte acte ce conţin norme cu putere de lege. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 32/2011 a fost emisă în condiţiile existenţei unei situaţii extraordinare care impunea adoptarea unor măsuri urgente. Prin acest act normativ nu a fost lezat dreptul la ocrotirea sănătăţii, ci s-au instituit măsuri de natură a spori disciplina financiară în stabilirea relaţiilor contractuale dintre casele de asigurări de sănătate şi unităţile sanitare cu paturi. Criticile raportate la dispoziţiile art. 115 alin. (5) din Constituţie nu relevă probleme de neconstituţionalitate, ci aspecte ce ţin de aplicarea legii. În sprijinul celor arătate invocă şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 555/2012.Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituţionale. În acest sens, arată că art. I pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 32/2011 reglementează criteriile de selecţie a spitalelor în vederea încheierii contractelor cu casele de asigurări sociale de sănătate, în scopul organizării corespunzătoare a activităţilor din domeniul sanitar prin măsuri care privesc gestionarea modului de cheltuire a sumelor din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi au ca finalitate tocmai protecţia dreptului persoanelor la ocrotirea sănătăţii. Nefiind încălcat dreptul la ocrotirea sănătăţii, nu se poate reţine nici încălcarea art. 115 alin. (6) din Constituţie. De asemenea, arată că ordonanţele emise de Guvern sunt acte care au forţa juridică a legii. În plus, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 32/2011 a fost aprobată prin Legea nr. 237/2011. În sfârşit, arată că selectarea unităţilor sanitare cu paturi care nu pot încheia contracte cu casele de asigurări de sănătate de către o comisie de selecţie numită prin ordin al ministrului sănătăţii şi aprobarea raportului acestei comisii prin hotărâre a Guvernului nu sunt aspecte de natură să aducă atingere dispoziţiilor referitoare la intrarea în vigoare a ordonanţei de urgenţă în cauză.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. I pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 32/2011 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul sănătăţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din 25 martie 2011, dispoziţii potrivit cărora: „Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 28 aprilie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: „1. La articolul 191, după alineatul (8) se introduce un nou alineat, alineatul (9), cu următorul cuprins:(9) Bugetele de venituri şi cheltuieli ale spitalelor din reţeaua administraţiei publice locale se întocmesc, se aprobă şi se execută potrivit prevederilor Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, şi fac parte din bugetul general al unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale. 2. Articolul 245 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 245(1) Furnizorii de servicii medicale, de dispozitive medicale şi de medicamente, care pot fi în relaţii contractuale cu casele de asigurări, sunt:a)unităţile sanitare publice sau private, organizate conform prevederilor legale în vigoare, autorizate, evaluate şi selectate în condiţiile legii; b)farmaciile, distribuitorii şi producătorii de medicamente şi materiale sanitare; c)alte persoane fizice şi juridice care furnizează servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale. (2) Selectarea unităţilor sanitare cu paturi care nu pot încheia contracte cu casele de asigurări de sănătate se realizează de către o comisie de selecţie numită prin ordin al ministrului sănătăţii pe baza unor criterii obiective aprobate prin acelaşi ordin.(3) Comisia prevăzută la alin. (2) prezintă raportul analizei efectuate şi lista unităţilor sanitare cu paturi care nu pot încheia contracte cu casele de asigurări de sănătate. Raportul analizei efectuate şi lista unităţilor sanitare cu paturi se aprobă prin hotărâre a Guvernului.(4) Casele de asigurări de sănătate pot încheia contracte pentru furnizarea de servicii numai cu unităţile care îndeplinesc criteriile de evaluare stabilite de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Ministerul Sănătăţii şi care nu sunt cuprinse în hotărâre a Guvernului pentru aprobarea raportului comisiei de selecţie şi a listei unităţilor sanitare cu paturi care nu pot încheia contracte cu casele de asigurări de sănătate. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate consideră că aceste prevederi de lege contravin următoarelor texte din Constituţie: art. 34 referitor la dreptul la ocrotirea sănătăţii şi art. 115 alin. (4)-(6) privind condiţiile emiterii ordonanţelor de urgenţă.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 34 alin. (3) din Constituţie stabilesc, într-adevăr, că „Organizarea asistenţei medicale şi a sistemului de asigurări sociale pentru boală, accidente, maternitate şi recuperare, controlul exercitării profesiilor medicale şi a activităţilor paramedicale, precum şi alte măsuri de protecţie a sănătăţii fizice şi mentale a persoanei se stabilesc potrivit legii“. Textul constituţional are în vedere termenul de „lege“ stricto sensu, astfel că este justă afirmaţia autorului excepţiei potrivit căreia actele administrative nu ar putea reglementa aceste materii decât în plan secundar, pentru punerea în aplicare a legii.Cu toate acestea, Curtea observă că, deşi sunt emise de către Guvern, ordonanţele simple şi cele de urgenţă nu pot fi privite ca simple acte administrative, de reglementare secundară, ci reprezintă o expresie a delegării legislative, procedură excepţională prin care Guvernul se substituie în prerogativele Parlamentului, putând astfel să reglementeze primar, să modifice sau să abroge reglementări existente. În acest sens este Decizia nr. 102 din 31 octombrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 287 din 11 decembrie 1995.Mai mult, în urma aprobării prin lege a ordonanţei aceasta se va transforma dintr-un act de natură legislativă al puterii executive într-un act legislativ edictat de puterea legislativă.Totodată, Curtea reţine că prevederile de lege supuse analizei de constituţionalitate stabilesc condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească furnizorii de servicii medicale, de dispozitive medicale şi de medicamente pentru a fi în relaţii contractuale cu casele de asigurări, precum şi modalitatea de selecţie a acestora. Aceste criterii urmăresc ca accesul la fondurile de asigurări de sănătate, constituite în mare parte din contribuţia asiguraţilor, să se realizeze doar de către acei furnizori care îndeplinesc un anumit standard de calitate a serviciilor şi produselor furnizate, astfel încât să se asigure o cât mai bună protecţie a sănătăţii populaţiei. O astfel de reglementare nu poate fi interpretată decât ca o expresie a prevederilor art. 34 din Constituţie, contrar celor susţinute de autorul excepţiei.Aşa fiind, Curtea constată că sunt lipsite de temei criticile de neconstituţionalitate raportate la prevederile art. 34 din Constituţie.Pentru aceleaşi raţiuni Curtea constată că sunt lipsite de temei şi criticile de neconstituţionalitate raportate la dispoziţiile art. 115 alin. (6) din Constituţie.Cât priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la dispoziţiile art. 115 alin. (5) din Constituţie, Curtea observă că aceasta pune în discuţie, în realitate, o problemă de aplicare a legii, respectiv faptul că, în practică, prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 32/2011 ar fi fost aplicate de la o dată anterioară intrării sale în vigoare. Or, aspectele ce ţin de aplicarea legii revin competenţei instanţei de judecată, iar nu celei de contencios constituţional.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 32/2011 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul sănătăţii, excepţie ridicată de Oraşul Strehaia, prin primar Samion Burcu, în Dosarul nr. 2.426/54/2011 al Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 25 octombrie 2012.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Patricia Marilena Ionea