Decizia Nr.894 din 30.06.2011

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 80 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă, excepţie ridicată de Banca Italo-Romena SPA Italia Treviso - Sucursala Bucureşti în Dosarul nr. 701/107/2009 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. Se arată că textul legal criticat a fost abrogat, dar soluţia de principiu a fost reluată în art. 224 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 62/2011; acest text nu încalcă prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (3), art. 24 şi art. 129 din moment ce acestea nu garantează accesul la 3 grade de jurisdicţie.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 2 septembrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 701/107/2009, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 80 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă, excepţie ridicată de Banca Italo-Romena SPA Italia Treviso - Sucursala Bucureşti într-o cauză având ca obiect soluţionarea unui litigiu de muncă.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că dispoziţiile legale criticate instituie numai calea de atac a recursului împotriva hotărârilor judecătoreşti pronunţate în materia litigiilor de muncă, suprimându-se astfel calea de atac a apelului. În acest fel este afectat dreptul la un proces echitabil, dreptul părţilor de a se apăra, precum şi dreptul părţilor de a folosi căile de atac în condiţiile prevăzute de art. 129 din Constituţie.Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând că niciun instrument juridic internaţional şi nici Constituţia nu prevăd necesitatea existenţei a 3 grade de jurisdicţie. Totodată, nici dreptul la apărare al persoanei nu este încălcat, întrucât în recurs se pot produce probe noi, respectiv înscrisuri. În fine, este menţionată jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 80 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 29 noiembrie 1999, care aveau următorul cuprins:Termenul de recurs este de 10 zile de la data comunicării hotărârii pronunţate de instanţa de fond. Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare şi ale art. 129 privind folosirea căilor de atac.Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea constată următoarele:I. Legea nr. 168/1999 a fost abrogată prin Legea dialogului social nr. 62/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 322 din 10 mai 2011, care în art. 215 a preluat soluţia legislativă criticată; acest text prevede: „Termenul de recurs este de 10 zile de la data comunicării hotărârii.“ Curtea observă însă că textul legal criticat continuă să producă efecte juridice şi după ieşirea sa din vigoare, chiar dacă art. 215 din Legea nr. 62/2011 este o dispoziţie de drept procedural de imediată aplicare. În acest sens se observă că, potrivit art. 725 alin. 4 din Codul de procedură civilă, „Hotărârile pronunţate înainte de intrarea în vigoare a legii noi rămân supuse căilor de atac şi termenelor prevăzute de legea sub care au fost pronunţate“, ceea ce demonstrează că textul legal criticat îşi găseşte în continuare aplicabilitatea în cauza de faţă.În consecinţă, având în vedere Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011*), nepublicată încă la data pronunţării prezentei decizii, şi faptul că art. 80 din Legea nr. 168/1999 continuă să producă efecte juridice, Curtea urmează a se pronunţa asupra constituţionalităţii acestui text.*) Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011.II. Pe fondul cauzei, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 1.478 din 11 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2011, a constatat constituţionalitatea art. 80 din Legea nr. 168/1999 în raport cu critici identice. În esenţă, Curtea a arătat că accesul liber la justiţie presupune accesul la mijloacele procedurale prin care justiţia se înfăptuieşte şi nu înseamnă că el trebuie asigurat la toate structurile judecătoreşti şi la toate căile de atac prevăzute de lege - apel, recurs etc. -, deoarece competenţa şi căile de atac sunt stabilite exclusiv de legiuitor, care poate institui reguli deosebite în considerarea unor situaţii diferite. De asemenea, exceptând dreptul la un dublu grad de jurisdicţie în materie penală, nici Constituţia şi nici vreun instrument juridic internaţional nu prevăd câte grade de jurisdicţie trebuie asigurate pentru soluţionarea diferitelor litigii, căile de atac ce pot fi exercitate împotriva hotărârilor judecătoreşti ori condiţiile procedurale de exercitare a acestora.Justificând aplicarea acestor principii la situaţia concretă a căilor de atac specifice conflictelor de muncă, Curtea a arătat că, având în vedere specificul şi implicaţiile sociale ale conflictelor de muncă, acestea se judecă după o procedură caracterizată prin celeritate. De aceea, legiuitorul, ţinând cont de dispoziţiile art. 126 alin. (2) şi art. 129 din Constituţie, a prevăzut pentru soluţionarea acestora două grade de jurisdicţie, respectiv o singură cale de atac.Aceleaşi considerente ce ţin de necesitatea asigurării celerităţii soluţionării cauzei au fost reţinut de Curte şi pentru a justifica constituţionalitatea textelor de lege criticate în raport cu principiul constituţional al egalităţii în drepturi.Toate cele arătate mai sus duc la concluzia că nici art. 24 din Constituţie nu a fost încălcat, dispoziţiile art. 304¹ şi 305 din Codul de procedură civilă fiind pe deplin aplicabile.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a reconsidera jurisprudenţa Curţii, considerentele şi soluţia deciziei menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 80 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă, excepţie ridicată de Banca Italo-Romena SPA Italia Treviso - Sucursala Bucureşti în Dosarul nr. 701/107/2009 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 30 iunie 2011.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent-şef,Benke Károly