DECIZIE Nr.
888 din 30 noiembrie 2006
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 41 alin. (2) si (4), art. 77 si art.
180 alin. (6) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte
drepturi de asigurari sociale, ale art. 6 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public,
provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, si ale art. 81 din
statutul de aplicare a Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca
ACT EMIS DE: CURTEA
CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 54 din 24 ianuarie 2007
Ion Predescu - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Acsinte Gaspar -
judecător
Petre Ninosu - judecător
Şerban Viorel Stănoiu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Ion Tiucă - procuror
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a art. 180 alin. (6) din Legea nr. 19/2000 privind
sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi a legii în
ansamblu, a art. 6 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005
privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem
al asigurărilor sociale de stat, şi a art. 81 din statutul de aplicare a Legii
nr. 92/1992 privind organizarea judecătorească, excepţie ridicată de Dinuţă
Stancu în Dosarul nr. 814/CM-AS/2006 al Curţii de Apel Craiova -Secţia
conflicte de muncă şi asigurări sociale.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, arătând că textele de lege
criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale invocate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 5 iulie
2006, pronunţată în Dosarul nr. 814/CM-AS/2006, Curtea de Apel Craiova -
Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională
cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 180 alin. (6) din Legea nr. 19/2000
privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi a
legii în ansamblu, a art. 6 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul
sistem al asigurărilor sociale de stat, şi a art. 81 din statutul de aplicare a
Legii nr. 92/1992 privind organizarea judecătorească, excepţie ridicată de
Dinuţă Stancu cu prilejul soluţionării contestaţiei formulate împotriva
deciziei de recalculare a pensiei.
In motivarea
excepţiei de neconstituţionalitate autorul
acesteia susţine că Legea nr. 19/2000 are un caracter discriminatoriu în
privinţa stabilirii drepturilor de pensie ale femeilor în raport cu cele ale bărbaţilor, contravenind
principiului constituţional al egalităţii în drepturi. In acest sens, arată că
femeile, în condiţiile unui stagiu de cotizare identic şi pentru venituri
identice realizate, obţin un punctaj mai mare decât cel al bărbaţilor, căruia
îi corespunde şi un cuantum mai mare al pensiei. De asemenea, arată că
recalcularea şi reactualizarea pensiilor fără aplicarea corectă a art. 180
alin. (6) din Legea nr. 19/2000 şi a art. 6 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă
a Guvernului nr. 4/2005, respectiv rămânerea în plată a pensiei stabilite
anterior dacă aceasta are un cuantum superior celui rezultat în urma acestor
operaţiuni, face ca legea să dispună pentru trecut, să anuleze un drept
câştigat licit şi să afecteze nivelul de trai al pensionarilor.
Curtea de Apel Craiova - Secţia conflicte de muncă
şi asigurări sociale consideră că excepţia de
neconstituţionalitate este neîntemeiată. In acest sens, arată că dispoziţiile
legale criticate nu încalcă prevederile constituţionale invocate, iar calculele
autorului excepţiei sunt eronate, având în vedere că în urma recalculării s-a
stabilit un cuantum al pensiei mai mare decât cel aflat în plată şi i s-a
acordat noul cuantum.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că toate dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, întrucât prin
acestea nu se instituie discriminări, ci se aplică tratamente juridice
diferenţiate pentru situaţii diferite. In ce priveşte statutul de aplicare a
Legii nr. 92/1992, arată că acesta nu poate constitui obiect al controlului de
constituţionalitate exercitat de Curtea Constituţională.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au transmis punctele lor de vedere
asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia
de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie:
- Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, cu modificările şi completările ulterioare;
- Art. 180 alin. (6) din Legea nr. 19/2000, aşa cum a
fost modificat prin articolul unic pct. 13 din Legea nr. 577/2003 privind
aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2003 pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte
drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie
2004. Acest text de lege are în prezent următoarea redactare:
„(6) Cuantumul pensiilor se stabileşte pe baza
prevederilor art. 76, luându-se în considerare punctajul mediu anual sau
punctajul mediu estimat, după caz, ce va fi stabilit conform alin. (2), (3),
(5)şi(51).";
- Art. 6 alin. (2)
din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor
din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de
stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 din 7 februarie 2005, potrivit
căruia: „In situaţia în care cuantumul pensiei aferent noului punctaj
determinat este mai mic decât cel cuvenit sau aflat în plată, se menţine
cuantumul cuvenit sau aflat în plată până la data la care, prin aplicarea
formulei de calcul prevăzute de Legea nr. 19/2000, cu modificările şi
completările ulterioare, se va obţine un cuantum al pensiei mai mare decât
acesta.";
- Art. 81 din statutul
de aplicare a Legii nr. 92/1992 pentru organizarea
judecătorească.
In susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii
de lege autorul excepţiei invocă dispoziţiile constituţionale ale art. 15 alin.
(2) referitor la principiul neretroactivităţii legii, ale art. 16 alin. (1)
privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor, fără privilegii şi fără
discriminări, ale art. 44 alin. (1) şi (8) privind dreptul de proprietate şi
interdicţia confiscării averii dobândite în mod licit şi ale art. 47 privind
nivelul de trai.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că un prim aspect criticat de autorul excepţiei priveşte dispoziţiile
Legii nr. 19/2000 prin care se instituie o inegalitate între bărbaţi şi femei
sub aspectul drepturilor la pensie cuvenite, în condiţiile unui stagiu de
cotizare şi a unor venituri identice. Curtea observă că, în realitate,
dispoziţiile discriminatorii vizate se referă la prevederile art. 41 alin. (2)
din Legea nr. 19/2000, potrivit cărora, la data intrării în vigoare a legii,
vârsta standard pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă este de 57 de
ani pentru femei şi de 62 de ani pentru bărbaţi, care va creşte etapizat, în
aşa fel ca, începând cu anul 2013, vârsta standard să fie de 60 de ani pentru
femei şi de 65 de ani pentru bărbaţi. Alin. (4) al aceluiaşi articol păstrează
diferenţa de 5 ani şi în privinţa stagiului complet de cotizare, care a fost de
25 de ani pentru femei şi de 30 de ani pentru bărbaţi la data intrării în
vigoare a legii şi va fi de 30 de ani pentru femei şi de 35 de ani pentru
bărbaţi în anul 2013. De asemenea, Curtea consideră că sunt avute în vedere şi
dispoziţiile art. 77 din Legea nr. 19/2000, potrivit cărora punctajul mediu anual,
care determină cuantumul pensiei, se calculează prin împărţirea sumei
punctajelor anuale la numărul anilor de stagiu complet de cotizare, ceea ce
face ca, în cazul unor punctaje anuale egale, femeile să primească o pensie mai
mare, întrucât suma punctajelor anuale se împarte la o cifră mai mică.
Curtea constată că acest aspect de
neconstituţionalitate a mai fost analizat şi prin Decizia nr. 27 din 12 martie
1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 26 aprilie 1996. Având a se
pronunţa asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art. 8 alin. (1) din Legea
nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţa socială,
publicată în Buletinul Oficial nr. 82 din 6 august 1977, dispoziţii care
prevedeau, de asemenea, un tratament juridic diferenţiat între bărbaţi şi femei
sub aspectul dreptului la pensie, Curtea a reţinut că textul art. 16 alin. (1)
din Constituţie, coroborat cu cel al art. 4 alin. (2) din Legea fundamentală,
are în vedere discriminările prohibite, respectiv „discriminarea
negativă", iar nu şi pe cele admisibile, aşa cum este „discriminarea
pozitivă", ţinând seama de specificitatea unor situaţii sau de scopul
realizării unei justiţii distributive, pentru a anula sau pentru a diminua
inegalităţile obiective. Tratamentul juridic diferenţiat a fost considerat ca o
măsură de protecţie specială a femeilor, întemeiată nu pe deosebirea de sex, ci pe situaţia socială care
decurge din această deosebire.
Curtea consideră că aceste considerente îşi păstrează
valabilitatea şi în prezenta cauză. Desigur, Curtea nu poate să nu observe
tendinţa statelor europene de egalizare a condiţiilor de obţinere a dreptului
la pensie între bărbaţi şi femei, precum şi recomandările exprimate de
instituţiile Uniunii Europene în acest sens, dar aceasta rămâne un deziderat
legislativ pe care instanţa de contencios constituţional, în limitele
competenţelor sale, nu îl poate soluţiona, rămânând un atribut exclusiv al
legiuitorului.
In ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 180 alin. (6) din Legea nr. 19/2000 şi a art. 6 alin. (2)
din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005, Curtea observă că aspectele
invocate nu privesc conţinutul acestora, ci greşita lor aplicare. Astfel,
autorul excepţiei arătă că sunt confundate noţiunile de recalculare şi
reactualizare a pensiilor, precum şi cele de pensie cuvenită şi de pensie aflată în plată, astfel că s-a ajuns
la stabilirea unui punctaj mediu anual mai mic şi a unui cuantum al pensiei mai
mic decât cel ce i s-ar fi cuvenit. Or, Curtea constată că aplicarea
dispoziţiilor legale şi verificarea corectitudinii operaţiunilor de calcul nu
constituie probleme de competenţa instanţei de contencios constituţional, ci
aspecte ce intră în competenţa exclusivă a instanţei judecătoreşti.
In sfârşit, în ceea ce priveşte ultima critică de
neconstituţionalitate referitoare la art. 81 din statutul de aplicare a Legii
nr. 92/1992, Curtea constată că acest act normativ nu există. Aşa fiind,
potrivit prevederilor art. 146 lit. d) din Constituţie şi ale art. 29 alin. (1)
din Legea nr. 47/1992, aceste dispoziţii nu pot face obiect al controlului de
constituţionalitate, astfel că excepţia de neconstituţionalitate urmează a fi
respinsă ca fiind inadmisibilă.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1)
lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
1. Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 41 alin. (2) şi (4), art. 77 şi ale art. 180 alin. (6) din
Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de
asigurări sociale, precum şi cele ale art. 6 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă
a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public,
provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, excepţie ridicată
de Dinuţă Stancu în Dosarul nr. 814/CM-AS/2006 al Curţii de Apel Craiova -
Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.
2. Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 81 din statutul de aplicare a Legii
nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, excepţie ridicată de acelaşi
autor în acelaşi dosar al Curţii de Apel Craiova - Secţia conflicte de muncă şi
asigurări sociale.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 30 noiembrie
2006.
PREŞEDINTE,
ION PREDESCU
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea