Decizia Nr.88 din 07.02.2012

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 102 alin. (3) lit. e) cu referire la art. 109 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicată de Gabriel Dan Borbely în Dosarul nr. 11.194/231/2009 al Tribunalului Vrancea - Secţia comercială şi de contencios administrativ fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 330D/2011.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Magistratul-asistent-şef referă asupra cauzei şi arată că partea Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Vrancea a depus la dosar concluzii scrise prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 14 decembrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 11.194/231/2009, Tribunalul Vrancea - Secţia comercială şi de contencios administrativ fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 102 alin. (3) lit. e) cu referire la art. 109 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de recurentul Gabriel Dan Borbely cu ocazia soluţionării recursului formulat împotriva Sentinţei civile nr. 805 din 15 februarie 2010, pronunţată de Judecătoria Focşani, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Vrancea.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 24, deoarece, „spre deosebire de materia dreptului penal, unde, ca o garanţie a respectării dreptului la apărare, organele de cercetare penală au obligaţia să adune probe atât cu privire la vinovăţia făptuitorului, cât şi cu privire la nevinovăţia acestuia sau la anumite circumstanţe care diminuează ori agravează răspunderea făptuitorului, în materia contravenţiilor rutiere legiuitorul nu a prevăzut nicio garanţie în acest sens. Astfel, în cazul faptelor care pot constitui contravenţii la regimul circulaţiei pe drumurile publice, activitatea agenţilor constatatori se rezumă doar la observarea şi înregistrarea conduitei participanţilor la trafic, precum şi la aplicarea de sancţiuni. Ordonanţa de urgenţă nu obligă însă agenţii constatatori să comunice presupuşilor făptuitori înregistrările video şi celelalte probe care stau la baza aplicării sancţiunii contravenţionale şi nici măcar ulterior, la cererea acestora. Prin urmare, în momentul în care o persoană apreciază că în mod nelegal i-a fost aplicată o sancţiune contravenţională, este în imposibilitatea de a proba acest lucru.“Instanţa de judecată apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 102 alin. (3) lit. e) cu referire la art. 109 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificările şi completările ulterioare, dispoziţii care au următorul conţinut:– Art. 102 alin. (3) lit. e): „Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancţiuni şi cu aplicarea sancţiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile săvârşirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a următoarelor fapte: [...]e)depăşirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv şi pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic.“;– Art. 109 alin. (2) şi (3): „(2) Constatarea contravenţiilor se poate face şi cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenţiei. (3) În cazurile prevăzute la alin. (2), procesul-verbal se poate încheia şi în lipsa contravenientului, după stabilirea identităţii conducătorului de vehicul, menţionându-se aceasta în procesul-verbal, fără a fi necesară confirmarea faptelor de către martori.“Autorul excepţiei consideră că aceste dispoziţii de lege contravin prevederilor constituţionale ale art. 24 privind dreptul la apărare. Examinând excepţia, Curtea reţine că autorul acesteia nu formulează o veritabilă critică de neconstituţionalitate, ci este nemulţumit de lipsa reglementării, prin normele criticate, a obligaţiei organului constatator, în speţă agenţii Poliţiei Rutiere, de a comunica persoanei contraveniente probele care au stat la baza întocmirii procesului-verbal de contravenţie. O astfel de critică, prin care se tinde la completarea dispoziţiilor legale ce fac obiectul excepţiei, excedează competenţei Curţii Constituţionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunţă numai asupra constituţionalităţii prevederilor legale, fără a le putea modifica sau completa. De altfel, persoana contravenientă, nemulţumită de sancţiunea aplicată prin procesul-verbal de contravenţie, are deschisă calea plângerii la instanţa de judecată, în conformitate cu prevederile art. 118 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, potrivit cărora „împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiilor se poate depune plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei rază de competenţă a fost constatată fapta“, cadru în care poate formula apărările pe care le consideră necesare. În acest caz, instanţa de judecată competentă va administra probele prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalităţii şi temeiniciei procesului-verbal, aşadar şi probele care stau la baza aplicării sancţiunii contravenţionale, obţinute cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic, la care face referire autorul prezentei excepţii în motivarea acesteia. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 102 alin. (3) lit. e) cu referire la art. 109 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicată de Gabriel Dan Borbely în Dosarul nr. 11.194/231/2009 al Tribunalului Vrancea - Secţia comercială şi de contencios administrativ fiscal. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 7 februarie 2012. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent-şef, Doina Suliman