DECIZIE Nr.
878 din 10 iulie 2008
privind exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16 alin. (3), (6), (9) si (10) si
ale art. 19 alin. (3) si (4) din Legea energiei electrice nr. 13/2007
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 593 din 7 august 2008
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Augustin
Zegrean -judecător
Ion Tiucă - procuror
Claudia Miu - prim-magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (3), (6), (9) şi (10) şi
ale art. 19 alin. (3) şi (4) din Legea energiei electrice nr. 13/2007, excepţie
ridicată de Societatea Comercială „Bright Maritime" - S.R.L. din Constanţa
în Dosarul nr. 5.907/212/2007 al Judecătoriei Constanţa.
La apelul nominal se constată
lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă
cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 18 februarie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 5.907/212/2007, Judecătoria Constanţa a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16
alin. (3), (6), (9) şi (10) şi art. 19 alin. (3) şi (4) din Legea energiei
electrice nr. 13/2007, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Bright
Maritime" - S.R.L. din Constanţa într-o cauză având ca obiect obligaţia de
a face.
In motivarea
excepţiei de neconstituţionalitate autorul
acesteia susţine că prevederile art. 16 alin. (3), (6), (9) şi (10) şi art. 19
alin. (3) şi (4) din Legea energiei electrice nr. 13/2007 încalcă dispoziţiile
art. 44 alin. (1), (2), (3), (4), (5) şi (6) din Constituţie. Potrivit
dispoziţiilor criticate, dreptul de servitute se exercită pe durata existenţei
capacităţii energetice, fără ca în cuprinsul legii să se prevadă despăgubirea
prealabilă a proprietarului terenului afectat perpetuu de lucrarea energetică
de utilitate publică. Caracterul perpetuu al aservirii terenului are
semnificaţia unei exproprieri, întrucât proprietarul nu poate exercita dreptul
de proprietate, astfel încât s-ar impune plata unei juste şi prealabile
despăgubiri, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 44 alin. (5) din Constituţie.
Judecătoria Constanţa şi-a
exprimat opinia potrivit căreia excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciază
că dispoziţiile criticate sunt constituţionale.
CURTEA,
examinând încheierea de
sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul
judecătorului-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr.
47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Autorul excepţiei de
neconstituţionalitate critică art. 16 alin. (3), (6), (9) şi (10) şi art. 19
alin. (3) şi (4) din Legea energiei electrice nr. 13/2007, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 23 ianuarie 2007, având următorul cuprins:
- Art. 16: „Drepturile
şi obligaţiile care decurg din autorizaţia de înfiinţare şi din licenţe
[...]
(3) Drepturile de uz şi de servitute au ca obiect
utilitatea publică, au caracter legal, iar conţinutul acestora este prevăzut la
art. 19 şi se exercită pe toată durata existenţei capacităţii energetice sau,
temporar, cu ocazia retehnologizării unei capacităţi în funcţiune, reparaţiei,
reviziei, lucrărilor de intervenţie în caz de avarie.
[...]
(6) Proprietarii terenurilor afectate de exercitarea
drepturilor de uz şi de servitute de către
titularii de licenţe şi autorizaţii pot solicita încheierea de convenţii,
conform prevederilor alin. (5).
[...]
(9) Proprietarii terenurilor şi titularii
activităţilor afectaţi de exercitarea de către titularii de licenţă şi
autorizaţii a drepturilor prevăzute la alin. (2) vor fi despăgubiţi pentru
prejudiciile cauzate acestora. La calculul despăgubirilor vor fi avute în
vedere următoarele criterii:
- suprafaţa de teren
afectată cu ocazia efectuării lucrărilor;
- tipurile de
culturi şi plantaţii, precum şi amenajările afectate de lucrări;
- activităţile restrânse cu
ocazia lucrărilor.
Cuantumul despăgubirii se stabileşte prin acordul
părţilor sau, în cazul în care părţile nu se înţeleg, prin hotărâre
judecătorească.
(10) Dreptul de uz
şi de servitute asupra terenurilor proprietate privată, restrângerea sau
încetarea unor activităţi prevăzute la alin. (2) se stabileşte şi se exercită
cu respectarea principiului echităţii, a dreptului de proprietate şi a minimei
afectări a acestuia.";
-Art. 19: „Drepturile şi
obligaţiile titularilor de autorizaţii de înfiinţare şi de licenţă asupra
proprietăţii terţilor
(3) Dreptul de uz asupra terenului pentru
asigurarea funcţionării normale a capacităţii energetice se întinde pe toată
durata funcţionării capacităţii, iar exercitarea lui se face ori de câte ori
este necesar pentru asigurarea funcţionării normale a capacităţii. In
exercitarea acestui drept, titularul licenţei poate:
a) să depoziteze materiale, echipamente, utilaje,
instalaţii pentru întreţinere, revizii, reparaţii şi intervenţii necesare
pentru asigurarea funcţionării normale a capacităţii;
b) să instaleze utilaje şi să lucreze cu acestea;
c) să desfiinţeze sau să reducă culturi, plantaţii
ori alte amenajări existente şi să restrângă activităţi ale proprietarului, în
măsura şi pe durata strict necesare executării operaţiilor de întreţinere,
reparaţii, revizii sau intervenţii pentru asigurarea funcţionării normale a
capacităţii, cu respectarea legislaţiei în vigoare.
(4) Titularul licenţei este obligat să înştiinţeze
în scris proprietarul bunurilor, terenurilor sau activităţilor care vor fi
afectate ca urmare a lucrărilor la capacităţile energetice, cu excepţia
cazurilor de avarii, situaţie în care proprietarii sunt înştiinţaţi în termenul
cel mai scurt."
Dispoziţiile constituţionale pretins încălcate sunt
cuprinse la art. 44 alin. (1), (2), (3), (4), (5) şi (6) referitoare la dreptul
de proprietate privată.
Examinând excepţia, Curtea reţine că prevederile art.
16 alin. (3), (6), (9) şi (10) şi art. 19 alin. (3) şi (4) din Legea energiei
electrice nr. 13/2007 instituie o sarcină gratuită care grevează proprietăţile
afectate de capacităţi energetice, pe toată durata existenţei acestora. Această
sarcină constă în obligaţia deţinătorilor cu orice titlu ai acestor terenuri de
a permite intervenţia titularilor de licenţă pentru lucrări de retehnologizare,
reparaţii, revizie sau de remedierea avariilor, în baza drepturilor de uz şi
servitute a acestora din urmă asupra proprietăţilor respective. Aceste
drepturi, stabilite potrivit art. 16 alin. (2) lit. a)-e) din lege, sunt
acordate de legiuitor în scopul efectuării unor lucrări de utilitate publică,
au caracter legal şi se exercită pe toată durata existenţei capacităţii
energetice sau temporar, cu ocazia lucrărilor de intervenţie.
Curtea observă că, în argumentarea criticii sale,
autorul excepţiei pleacă de la o premisă greşită constând în absolutizarea
exerciţiului prerogativelor dreptului său de proprietate, făcând abstracţie de
prevederile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituţie, potrivit cărora „conţinutul
şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege", ca şi de acelea
ale art. 136 alin. (5) care consacră caracterul inviolabil al proprietăţii
private „în condiţiile legii organice".
Potrivit acestor dispoziţii, legiuitorul ordinar este,
aşadar, competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor
dreptului de proprietate, în accepţiunea principială conferită de Constituţie,
în aşa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu
interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel
nişte limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv
garantat. Sub acest aspect, Curtea Constituţională constată că, prin
reglementarea dedusă controlului de constituţionalitate, legiuitorul nu a făcut
decât să dea expresie acestor imperative, în limitele şi potrivit competenţei
sale constituţionale.
Chiar dacă prin instituirea drepturilor de uz şi
servitute titularul dreptului de proprietate suferă o îngrădire în exercitarea
atributelor dreptului său de proprietate, având în vedere că pe această cale se
asigură valorificarea fondului energetic - bun public de interes naţional -,
reglementarea legală în sine nu relevă nicio contradicţie cu art. 44 alin. (3)
din Constituţie referitor la expropriere. Astfel, exercitarea drepturilor de uz
şi servitute asupra proprietăţilor afectate de capacităţile energetice, cu
titlu gratuit pe toată durata existenţei acestora, deşi are ca efect lipsirea
celor interesaţi de o parte din veniturile imobiliare, nu se traduce într-o
expropriere formală şi nici într-o expropriere de fapt. In acelaşi sens cu cele
expuse este şi jurisprudenţa în materie a Curţii Europene a Drepturilor Omului,
ca de exemplu: Cauza „Sporrong şi Lonnroth împotriva Suediei", 1982, în
care s-a statuat că, întrucât autorităţile nu au trecut la exproprierea
imobilelor petiţionarilor, aceştia puteau să îşi folosească bunurile, să le
vândă, să le lase moştenire, să le doneze sau să le ipotecheze. Prin urmare,
s-a apreciat că nu se poate asimila situaţia cu o expropriere în fapt,
deoarece, chiar dacă dreptul de proprietate a pierdut în substanţa sa, el nu a
dispărut.
Pentru considerentele expuse
mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie,
precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea
nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 16 alin. (3), (6), (9) şi (10) şi ale art. 19 alin. (3) şi
(4) din Legea energiei electrice nr. 13/2007, excepţie ridicată de Societatea
Comercială „Bright Maritime" - S.R.L. din Constanţa, în Dosarul nr.
5.907/212/2007 al Judecătoriei Constanţa.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 10 iulie
2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Prim-magistrat-asistent,
Claudia Miu