DECIZIE Nr.
870 din 10 iulie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 76, art. 77 si art. 78 din Legea nr.
19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 605 din 14 august 2008
Ioan Vida
- preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Ion Tiucă - procuror
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 76, art. 77 şi art. 78 din Legea nr.
19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări
sociale, excepţie ridicată de Ion Albu în Dosarul nr. 31.242/3/2007 al
Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări
sociale.
La apelul nominal se prezintă
personal autorul excepţiei. Lipseşte partea Casa de Pensii a Municipiului
Bucureşti, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Autorul excepţiei solicită admiterea acesteia, sens în
care arată că dispoziţiile de lege criticate sunt discriminatorii şi creează
mari diferenţe între pensiile care s-au stabilit până în anul 1990 şi cele
acordate după acea dată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, întrucât
autorul acesteia nu relevă în motivarea sa elementele de neconstituţionalitate
a textelor de lege criticate. De asemenea, arată că existenţa unor diferenţe
între cuantumul pensiilor stabilite în diferite perioade de timp şi sub
imperiul unor prevederi de lege diferite nu are semnificaţia unei discriminări.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 19 februarie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 31.242/3/2007, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte
de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 76, art. 77 şi art. 78 din Legea nr.
19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări
sociale. Excepţia a fost
ridicată de Ion Albu într-o cauză civilă, având ca obiect o contestaţie la
pensionare.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arată că prin Decretul nr. 196/1977 a fost
desfiinţat impozitul pe retribuţiile individuale, această măsură încetând în
1991, când prin Hotărârea Guvernului nr. 52/1991 s-a redispus introducerea
impozitului pe salarii. Prin acelaşi act normativ, în art. 26, s-a dispus ca „ în
cazul în care, în perioada luată în considerare la stabilirea pensiilor, sunt
cuprinse atât salarii nete, cât şi salarii brute, baza de calcul a pensiilor o
constituie media acestor salarii determinată potrivit legii". Această
măsură legală nu a fost aplicată niciodată, aşa cum este şi cazul său, iar
legiuitorul, „văzând că farsa aceasta a mers până în anul 2000", a
inventat o „metodologie de acoperire", prin recalcularea întregii perioade
de lucru şi stabilirea unui punctaj pentru întreaga perioadă 1938-1990. In
această perioadă sunt incluşi şi anii 1977-1990, cu diferenţa că pensiile emise
în această ultimă perioadă sunt cu 16,39% mai mici pentru că nu a fost inclus
la media obţinută impozitul aferent, adică diferenţa dintre salariul brut şi
net. Menţionează că la stabilirea pensiei se lua în calcul, conform art. 10 din
Legea nr. 3/1997, media a 5 ani consecutivi din ultimii 10 ani lucraţi. Astfel,
media de 16,39% se amplifică cu 5 şi rezultă un procent de 81,95%, aceasta
fiind adevărata diferenţă dintre pensiile emise înainte de 1998 şi cele emise
după această dată.
Tribunalul Bucureşti
- Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată.
Astfel, arată că textele de lege criticate se aplică, deopotrivă, tuturor
persoanelor pensionate după data de 1 aprilie 2001 în sistemul public de
pensii, iar prin apariţia Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 privind
recalcularea pensiilor provenite din sistemul public, această modalitate de
calcul se aplică şi pensiilor stabilite anterior datei de 1 aprilie 2001. Prin
urmare, se respectă principiul „la condiţii egale de pensionare, pensii egale
indiferent de anul ieşirii la pensie". De asemenea, faptul că legiuitorul
a stabilit o altă modalitate de calcul pentru pensii decât cea stabilită de
Legea nr. 3/1997 nu înseamnă existenţa unei discriminări, atâta vreme cât modalitatea de calcul stabilită prin
noua lege se aplică tuturor persoanelor aflate în situaţii identice. In
sfârşit, consideră că textele de lege criticate nu încalcă nici caracterul
social al statului.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului,
pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că textele de lege criticate sunt constituţionale, întrucât se aplică în mod
egal tuturor persoanelor vizate de ipoteza normei legale, fără nicio
discriminare pe criterii arbitrare.
Preşedinţii celor
două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au transmis punctele lor de
vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile
părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate,
prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 76, art. 77 şi art. 78 din Legea nr. 19/2000
privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, cu modificările şi completările
ulterioare.
Textele de lege criticate au următoarea
redactare:
-Art.76: „(1) Incepând cu
data înscrierii la pensie cuantumul pensiei se determină prin înmulţirea
punctajului mediu anual realizat de asigurat în perioada de cotizare cu
valoarea unui punct de pensie.
(2) Cuantumul pensiei stabilit conform alin. (1) se majorează cu suma corespunzătoare contribuţiei
pentru asigurările sociale de sănătate, datorată potrivit legii.
(3) La determinarea cuantumurilor pensiei conform
alin. (1) şi (2) fracţiunile de leu se întregesc la un leu în favoarea pensionarilor.";
- Art. 77: „(1) Punctajul
mediu anual realizat de asigurat în perioada de cotizare se determină prin
împărţirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale
realizate de asigurat în perioada de cotizare la numărul de ani corespunzător
stagiului complet de cotizare, prevăzut în anexa nr. 3.
(2) In situaţia asiguraţilor prevăzuţi la art. 43
şi 47, la stabilirea punctajului mediu anual conform alin. (1) se iau în
considerare stagiile de cotizare prevăzute la aceste articole.
(3) In situaţiile
prevăzute la art. 44, la stabilirea punctajului mediu anual al asiguraţilor
conform alin. (1) se iau în considerare stagiile totale de cotizare necesare
prevăzute în anexele nr. 4 şi 5.
(4) La calcularea punctajului mediu anual, a
punctajului anual şi a numărului de puncte
realizat în fiecare lună se utilizează cinci zecimale.";
- Art.78: „(1) Punctajul
anual al asiguratului se determină prin împărţirea la 12 a punctajului rezultat
în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună.
Numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea
salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile şi adaosurile, sau, după
caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a
contribuţiei individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din
luna respectivă, comunicat de Institutul Naţional de Statistică şi Studii
Economice.
(2) Pentru perioadele în care Institutul Naţional de
Statistică şi Studii Economice a comunicat numai salariul mediu brut lunar pe
economie la nivel anual punctajul anual al asiguratului se determină ca raport
între media lunară din anul respectiv a salariilor brute individuale, inclusiv
sporurile şi adaosurile, sau, după caz, a venitului asigurat, care a constituit
baza de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale, şi salariul
mediu brut lunar pe economie din anul respectiv, comunicat de Institutul
Naţional de Statistică şi Studii Economice.
(3) Pentru lunile
pentru care Institutul Naţional de Statistică şi Studii Economice nu a
comunicat încă salariul mediu brut lunar pe economie se utilizează (pentru
întreaga lună) ultimul salariu mediu brut lunar pe economie comunicat.
(4) Punctajul asiguratului, stabilit conform prevederilor alin. (1) şi (2), se calculează la nivelul
veniturilor brute realizate pentru care s-au plătit contribuţii de asigurări
sociale."
(5) Pentru perioadele asimilate, la determinarea
punctajului anual al asiguratului se utilizează:
a) cuantumul pensiei
de invaliditate sau al altor drepturi de asigurări sociale obţinute în perioadele
respective, în cazurile prevăzute la art. 38 alin. (1) lit. a);
b) 25% din salariul mediu brut lunar pe economie
din perioadele respective, pentru cazurile
prevăzute la art. 38 alin. (1) lit. b) şi c) şi la art. 53 alin. (3).
(6) Pentru stagiul potenţial, acordat asiguraţilor
în drept să obţină o pensie de invaliditate, punctajul anual al asiguratului
este de:
a) 0,75 puncte pentru gradul I de invaliditate,
respectiv pentru cei cu handicap grav;
b) 0,60 puncte pentru gradul II de invaliditate,
respectiv pentru cei cu handicap accentuat;
c) 0,40 puncte pentru gradul III de invaliditate,
respectiv pentru cei cu handicap mediu.
(7) In cazul persoanelor care beneficiază de perioadele asimilate prevăzute la art. 38 alin.
(1) lit. a) şi care în aceeaşi perioadă obţin venituri pentru care se datorează
contribuţia de asigurări sociale, la calculul punctajului anual al asiguratului
se iau în considerare, prin cumulare, veniturile
asigurate cu cele stabilite pentru perioadele asimilate.
(8) Asiguraţii care, după îndeplinirea condiţiilor
de pensionare pentru limită de vârstă, reglementate de prezenta lege,
contribuie o anumită perioadă la sistemul public, regăsindu-se în una dintre
situaţiile prevăzute la art. 5, beneficiază de majorarea punctajului realizat
în această perioadă cu 0,3% pentru fiecare lună, respectiv cu 3,6% pentru
fiecare an suplimentar."
Autorul excepţiei nu precizează care sunt textele din
Constituţie cărora ar contraveni aceste dispoziţii de lege, însă Tribunalul
Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale consideră
că este vorba de art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi şi art.
1 alin. (3) prin care se consacră caracterul de stat social al României.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că, în esenţă, critica autorului excepţiei are în vedere faptul că
textele de lege criticate nu iau în considerare situaţiile aparte în care se
află anumite categorii de pensionari care au obţinut venituri în perioada
1977-1991, perioadă în care a fost desfiinţat impozitul pe retribuţiile
individuale.
Curtea observă că textele de lege criticate au fost
supuse în numeroase rânduri controlului de constituţionalitate, statuându-se în
mod constant că nu sunt contrare dispoziţiilor constituţionale invocate şi în
cauza de faţă de autorul excepţiei. Astfel, prin Decizia nr. 301 din 6 iulie
2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 26 august 2004, ori Decizia
nr. 1.140 din 4 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 31 din 16
ianuarie 2008, Curtea a statuat că, „potrivit art. 47 din Constituţie,
cetăţenii au dreptul la pensie şi la alte forme de asigurări sociale şi măsuri
de protecţie socială, în condiţiile stabilite de lege. Astfel, legiuitorul are
libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, condiţiile
şi criteriile de acordare a acestora, modul de calcul şi cuantumul lor valoric,
în raport cu posibilităţile create prin resursele financiare disponibile, şi să
le modifice în concordanţă cu schimbările ce se produc în resursele
economico-financiare". De asemenea, Curtea a reţinut că „situaţia diferită
în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului
tempus regit actum nu
poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră
egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi
discriminări".
Cât priveşte susţinerile autorului excepţiei, potrivit
cărora dispoziţiile de lege criticate nu disting după cum contribuţia la
asigurările sociale a fost calculată în raport cu salariul brut ori cu salariul
net, Curtea apreciază că acestea nu sunt întemeiate atât timp cât prevederile
art. 78 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 dispun că „numărul de puncte
realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar
individual, inclusiv sporurile şi adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar
asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuţiei individuale de
asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat
de Institutul Naţional de Statistică şi Studii Economice". Această
reglementare s-a impus tocmai pentru că, în cadrul perioadei de cotizare,
contribuţia la fondul de asigurări sociale a fost calculată în anumite momente
în funcţie de venitul salarial brut şi altă dată în funcţie de salariul net,
pentru ca, după intrarea în vigoare a noului sistem public de pensii,
contribuţia să nu fie datorată după totalitatea veniturilor, ci limitată de un
plafon stabilit prin lege.
Raportat strict la cele susţinute de autorul excepţiei,
Curtea apreciază că, în realitate, toate problemele invocate de acesta derivă
din faptul că, utilizând normele de calcul ale pensiei potrivit Legii nr.
3/1977, abrogate, se raportează la noţiunile propuse de noua lege a pensiilor,
respectiv Legea nr. 19/2000, şi confundă salariul mediu brut lunar cu
veniturile care au constituit baza de calcul a contribuţiei la asigurările
sociale. Astfel, consideră că, pentru anii 1977-1991, salariul mediu brut
lunar, în raport de care se calculează pensia, ar trebui să fie majorat cu
procentul pe care îl reprezenta diferenţa dintre salariul brut şi net, ceea ce,
în realitate, ar avea ca rezultat o diminuare a punctajului obţiunt potrivit
actualei reglementări.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1)
lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 76, art. 77 şi art. 78 din Legea nr. 19/2000 privind
sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, excepţie
ridicată de Ion Albu în Dosarul nr. 31.242/3/2007 al Tribunalului Bucureşti -
Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 10 iulie
2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea