DECIZIE Nr.
865 din 24 iunie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1066-1069 si art. 1144 din Codul
civil si ale art. 119 din Codul de procedura civila
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 551 din 5 august 2010
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Mircea Ştefan Minea -judecător
Iulia Antoanella Motoc -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Simona Ricu - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1066-1069 şi art. 1144 din Codul
civil şi ale art. 119 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de
Societatea Comercială „Valmet Production" - S.R.L, din Hunedoara în
Dosarul nr. 15.532/3/2006 al Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia
comercială.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată, critica
vizând aspecte ce ţin de interpretarea şi aplicarea legii.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 19 februarie 2010, pronunţată în
Dosarul nr. 15.532/3/2006, Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia
comercială a sesizat Curtea Constituţională cu soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1066- 1069 şi art. 1144 din Codul
civil şi ale art. 119 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de
Societatea Comercială „Valmet Production" - S.R.L, din Hunedoara.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul consideră că dispoziţiile art. 1144 din Codul civil sunt
neconstituţionale, în măsura în care sunt aplicabile numai dacă partea
interesată formulează cerere reconvenţională, în temeiul art. 119 din Codul de
procedură civilă. Conform art. 1.069 din Codul civil, clauza penală reprezintă
o compensaţie a daunelor-interese pe care creditorul le suferă prin
neexercitarea obligaţiei principale. Astfel, judecătorul, cu ocazia deliberării
asupra clauzei penale, aşa cum este reglementată de dispoziţiile art. 1066 din
Codul civil, inserată într-un contract, are obligaţia de a compensa toate
obligaţiile reciproce ale părţilor conform art. 1144 din cod, fără să fie
nevoie de formularea expresă a unei cereri reconvenţionale în acest sens.
Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia
comercială apreciază că dispoziţiile art. 1066 din
Codul civil reglementează regimul juridic ai clauzei penale al cărui scop este
de a stabili anticipat echivalentul prejudiciului suferit de creditor ca urmare
a executării necorespunzătoare, cu întârziere sau a neexecutării obligaţiei
contractuale. Raportând dispoziţiile a căror neconstituţionalitate se solicită
la prevederile constituţionale invocate, instanţa nu reţine nicio contradicţie.
Existenţa unei clauze penale inserate de părţi în contract naşte prezumţia că
acestea au cunoscut reglementările legale şi şi-au asumat obligaţiile care
decurg dintr-o asemenea clauză.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat
punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie prevederile art. 1066-1069 şi art. 1144 din Codul civil şi ale art.
119 din Codul de procedură civilă, texte de lege care au următorul conţinut:
- Art. 1066 din Codul civil: „Clauza penală este
aceea prin care o persoană, spre a da asigurare pentru executarea unei
obligaţii, se leagă a da un lucru în caz de neexecutare din parte-i.";
- Art. 1067 din Codul civil: „Nulitatea obligaţiei
principale atrage pe aceea a clauzei penale. Nulitatea clauzei penale nu atrage
pe aceea a obligaţiei principale.";
- Art. 1068 din Codul civil: „Creditorul are
facultatea de a cere de la debitorul care n-a executat la timp, sau
îndeplinirea clauzei penale, sau aceea a obligaţiei principale.";
- Art. 1069 din Codul civil: „Clauza penală este o
compensaţie a daunelor interese, ce creditorul suferă din neexecutarea
obligaţiei principale.
Nu poate dar creditorul cere deodată şi penalitatea
şi obiectul obligaţiei principale, afară dacă penalitatea nu s-a stipulat
pentru simpla întârziere a executării.";
- Art. 1144 din Codul civil: „Compensaţia se
operează de drept, în puterea legii, şi chiar când debitorii n-ar şti nimic
despre aceasta; cele două datorii se sting reciproc în momentul când ele se
găsesc existând deodată şi până la concurenţa cotităţilor lor
respective.";
- Art. 119 din Codul de procedură civilă: „Dacă
pârâtul are pretenţii în legătură cu cererea reclamantului, el poate să facă
cerere reconventională.
Cererea trebuie să îndeplinească condiţiile
prevăzute pentru cererea de chemare în judecată.
Cererea reconventională se depune odată cu
întâmpinarea sau, dacă pârâtul nu este obligat la întâmpinare, cel mai târziu
la prima zi de înfăţişare.
Când reclamantul şi-a modificat cererea de chemare
în judecată, cererea reconventională se va depune cel mai târziu până la
termenul ce se va încuviinţa pârâtului, spre acest sfârşit."
In opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate
prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse
în art. 16, 21 şi 24 din Constituţie.
Examinând dispoziţiile care fac obiectul criticilor de
neconstituţionalitate, Curtea constată că acestea reglementează regimul juridic
al clauzei penale din contractele civile, compensaţia, ca modalitate de
stingere a obligaţiilor reciproce dintre părţi, respectiv cererea
reconventională, prin care pârâtul îşi exhibă pretenţiile în legătură cu
cererea reclamantului.
Insă, analizând motivele invocate de autorul excepţiei
de neconstituţionalitate în susţinerea criticii sale, Curtea observă că acestea
nu reprezintă veritabile argumente de neconstituţionalitate, ci vizează modul
de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 1066-1069 şi art. 1144 din
Codul civil şi ale art. 119 din Codul de procedură civilă de către instanţa
judecătorească. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind
organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, aceasta se pronunţă numai
asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a
putea modifica sau completa prevederile supuse controlului, astfel încât
excepţia de neconstituţionalitate urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 1066-1069 şi art. 1144 din Codul civil şi ale art. 119 din
Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Valmet
Production" - S.R.L, din Hunedoara în Dosarul nr. 15.532/3/2006 al Inaltei
Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia comercială.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 24 iunie
2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu