DECIZIE Nr.
861 din 16 iunie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 si art. 11 alin. (1) din Ordonanta
de urgenta a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea si alte drepturi ale
judecatorilor, procurorilor si altor categorii de personal din sistemul justitiei
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 517 din 28 iulie 2009
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Carmen-Cătălina Gliga - procuror
Benke Karoly -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 şi art. 11 alin. (1) din Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale
judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul
justiţiei, excepţie ridicată din oficiu de Curtea de Apel Bacău - Secţia
civilă, cauze minori, familie, conflicte de muncă şi asigurări sociale în
Dosarul acesteia nr. 640/32/2008.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă
cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate invocate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 19 ianuarie 2009, pronunţată în
Dosarul nr. 640/32/2008, Curtea de Apel Bacău - Secţia civilă, cauze minori,
familie, conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 şi
art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind
salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii
de personal din sistemul justiţiei, excepţie ridicată din oficiu într-o
cauză având ca obiect drepturi salariale ale personalului din domeniul
justiţiei.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că textele legale sunt discriminatorii în măsura în care
se realizează un tratament salarial diferit între procurorii Direcţiei
Naţionale Anticorupţie şi cei ai Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de
Criminalitate Organizată şi Terorism, pe de o parte, şi judecătorii care sunt
învestiţi cu soluţionarea cauzelor instrumentate de primii, pe de altă parte.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Avocatul Poporului apreciază
că textele legale criticate sunt neconstituţionale, întrucât instituie un
tratament juridic diferit unor situaţii de fapt similare, şi anume salarizarea
diferită a procurorilor Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de
Criminalitate Organizată şi Terorism în raport cu judecătorii care au aceeaşi
vechime minimă în magistratură ca şi cea cerută procurorilor din cadrul
direcţiei mai sus amintite.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra
excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile legale criticate raportate la prevederile Constituţiei,
precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 3 şi art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor,
procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314 din 7 aprilie 2006,
aprobată prin Legea nr. 45/2007, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 169 din 9 martie 2007, care au următorul cuprins:
- Art. 3: „(1) Judecătorii, procurorii, personalul
asimilat acestora şi magistraţii-asistenţi au dreptul pentru activitatea
desfăşurată la o indemnizaţie de încadrare brută lunară stabilită în raport cu
nivelul instanţelor sau parchetelor, cu funcţia deţinută şi cu vechimea în
magistratură prevăzută de art. 86 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, pe baza valorii de
referinţă sectorială şi a coeficienţilor de multiplicare prevăzuţi în
anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă.
(2) Pentru judecătorii şi procurorii militari,
indemnizaţia de încadrare brută lunară stabilită potrivit prezentei ordonanţe
de urgenţă reprezintă solda de funcţie.";
- Art. 11 alin. (1): „(1) Procurorii din cadrul
Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi cei din cadrul Direcţiei de Investigare a
Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sunt salarizaţi potrivit
nr. crt. 6-13 de la lit. A din anexă, în raport cu funcţiile pe care le
deţin sau cu care sunt asimilaţi potrivit legii."
Se susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă
prevederile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi. De
asemenea, sunt încălcate şi prevederile art. 14 din Convenţia pentru apărarea
drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi cele ale
Protocolului nr. 12 la această Convenţie, ambele referindu-se la interzicerea
discriminării.
I. Analizând excepţia de neconstituţionalitate
ridicată, Curtea observă că situaţiile juridice la care face referire instanţa
de judecată sunt diferite, ceea ce şi reclamă un tratament juridic diferit.
Esenţială în definirea cadrului juridic analizat este
stabilirea gradului instanţelor sau parchetelor pe lângă care magistraţii, fie
ei procurori, judecători sau magistraţi-asistenţi, funcţionează. Astfel, atât
Direcţia Naţională Anticorupţie, cât şi Direcţia de Investigare a
Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism funcţionează în cadrul
Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe când instanţele
care judecă cauzele instrumentate de aceste structuri nu sunt întotdeauna la
nivelul Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (spre exemplu, competenţa de
judecată în cazul infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii
Europene aparţine judecătoriilor, iar cea de urmărire penală Direcţiei
Naţionale Anticorupţie).
Conferirea acestei poziţii superioare în ierarhia
parchetelor a celor două structuri legitimează din punct de vedere
constituţional salarizarea diferită a procurorilor care le compun în raport cu
alţi magistraţi aflaţi la parchete sau instanţe superioare, chiar dacă, în
fapt, aceştia au aceeaşi vechime în funcţia de judecător sau procuror. Rezultă
că aceste categorii de magistraţi nu se află în aceeaşi situaţie juridică,
astfel încât tratamentul juridic aplicat acestora din punct de vedere al
salarizării nu poate fi decât diferit.
Având în vedere aceste aspecte, Curtea constată că o
atare diferenţiere este una justificată în mod obiectiv şi raţional şi că
discriminarea salarială ar fi apărut numai atunci când legiuitorul nu ar fi
ţinut cont de poziţia superioară a parchetului sau instanţei de judecată, după
caz.
II. Curtea reţine că dispoziţiile art. 3 alin. (2) din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 nu au incidenţă în cauză, astfel
încât, în temeiul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, excepţia de
neconstituţionalitate ce priveşte acest text este inadmisibilă.
In consecinţă, Curtea urmează să respingă excepţia de
neconstituţionalitate ca neîntemeiată în privinţa art. 3 alin. (1) şi art. 11
alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 şi ca inadmisibilă
cu privire la art. 3 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
27/2006.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
I. Respinge ca neîntemeiată excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1)şi art. 11 alin. (1) din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte
drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din
sistemul justiţiei, excepţie ridicată din oficiu de Curtea de Apel Bacău -
Secţia civilă, cauze minori, familie, conflicte de muncă şi asigurări sociale
în Dosarul acesteia nr. 640/32/2008.
II. Respinge ca inadmisibilă excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă
a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale
judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul
justiţiei, excepţie ridicată de aceeaşi instanţă în acelaşi dosar.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 16 iunie
2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Benke Karoly