DECIZIE Nr.
848 din 24 iunie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 163 din Codul de procedura penala,
art. 118 din Codul penal si art. 19 din Legea nr. 678/2001 privind prevenirea
si combaterea traficului de persoane
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 485 din 15 iulie 2010
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Mircea Ştefan Minea -judecător
Iulia Antoanella Motoc -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Marinela Mincă - procuror
Afrodita Laura Tutunaru -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate
a dispoziţiilor art. 163 din Codul de procedură penală, art. 118 din Codul
penal şi art. 19 din Legea nr. 678/2001 privind prevenirea şi combaterea
traficului de persoane, excepţie ridicată de Silvia Clopotar, Andrei Becherliu,
Teofil Clopotar, Sevastian Căldăraru, Rozalia Becherliu, Ileana-Romanţa
Clopotar, Bucureşteanu Caşlaro şi Constanţa Clopotar în Dosarul nr.
329/1.372/2006 al Tribunalului pentru minori şi familie Braşov.
La apelul nominal se prezintă personal partea Alois
Chinez şi se constată lipsa celorlalte părţi, faţă de care procedura de citare
a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă
cuvântul părţii prezente, care solicită respingerea excepţiei arătând că a fost
invocată în scop de tergiversare. De asemenea, depune un set de documente.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 23 noiembrie 2009, pronunţată în
Dosarul nr. 329/1.372/2006, Tribunalul pentru Minori şi Familie Braşov a
sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 163 din Codul de procedură penală, art. 118 din Codul penal
şi art. 19 din Legea nr. 678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului
de persoane, excepţie ridicată de Silvia Clopotar, Andrei Becherliu, Teofil
Clopotar, Sevastian Căldăraru, Rozalia Becherliu, Ileana-Romanţa Clopotar,
Bucureşteanu Caşlaro şi Constanţa Clopotar.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că prevederile legale menţionate încalcă
dispoziţiile constituţionale ale art. 11, art. 20, art. 23 alin. (11) şi (12),
art. 21 alin. (3), art. 44, art. 53, precum şi art. 6 paragraful 1 din
Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale,
deoarece, prin luarea unor măsuri asigurătorii în vederea confiscării speciale
încă din fazele incipiente ale procesului penal şi în lipsa unor probe certe
legate de provenienţa ilicită acestora, se încalcă prezumţia de nevinovăţie şi
de liceitate a averii. Pe de altă parte, magistratul are posibilitatea de a
confisca alte bunuri în locul celor folosite sau produse prin săvârşirea
infracţiunii. Totodată, dat fiind timpul îndelungat al judecării cauzelor prin
instituirea sechestrului asupra bunurilor mobile şi mobile şi în absenţa unei
hotărâri care să stabilească univoc vinovăţia celor cercetaţi, se afectează
grav dreptul de proprietate, prin restrângerea atributelor sale şi cu
consecinţa reducerii drastice a posibilităţilor de întreţinere ale acestora. Se
mai arată că în cauza supusă controlului au fost sechestrate bunuri de o
valoare foarte mare în lipsa unui indiciu care să justifice bănuiala că ar
proveni din săvârşirea unei fapte penale.
Tribunalul pentru minori şi familie Braşov opinează că excepţia de neconstituţionalitate este nefondată, sens
în care face trimitere la jurisprudenţa în materie.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele
de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că excepţia de neconstituţionalitate este nefondată.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra
excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile
părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 163 din Codul de procedură penală, cu denumirea
marginală Măsurile asigurătorii, art. 118 din Codul penal referitoare la
Confiscarea specială şi art. 19 din Legea nr. 678/2001, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 783 din 11 decembrie 2001, cu
modificările şi completările ulterioare, care au următorul conţinut:
- Art. 163 din Codul de procedură penală: „Măsurile
asigurătorii se iau în cursul procesului penal de procuror sau de instanţa de
judecată şi constau în indisponibilizarea, prin instituirea unui sechestru, a
bunurilor mobile şi imobile, în vederea confiscării speciale, a reparării
pagubei produse prin infracţiune, precum şi pentru garantarea executării
pedepsei amenzii.
Măsurile asigurătorii în vederea reparării pagubei
se pot lua asupra bunurilor învinuitului sau inculpatului şi ale persoanei
responsabile civilmente, până la concurenţa valorii probabile a pagubei.
Măsurile asigurătorii pentru garantarea executării
pedepsei amenzii se iau numai asupra bunurilor învinuitului sau inculpatului.
Nu pot fi sechestrate bunuri care aparţin unei
unităţi dintre cele la care se referă art. 145 din Codul penal, precum şi cele
exceptate de lege.
Măsurile asigurătorii în vederea reparării pagubei
se pot lua la cererea părţii civile sau din oficiu.
Luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie:
a) în cazul în care prin infracţiune s-a adus o
pagubă avutului uneia din unităţile la care se refera art. 145 din Codul penal,
fără deosebire, dacă este sau nu parte civilă constituită;
b) în cazul în care cel vătămat este o persoană
lipsită de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu
restrânsă.";
-Art. 118 din Codul penal: „Sunt supuse confiscării
speciale:
a) bunurile produse prin săvârşirea faptei prevăzute
de legea penală;
b) bunurile care au fost folosite, în orice mod, la
săvârşirea unei infracţiuni, dacă sunt ale infractorului sau dacă, aparţinând
altei persoane, aceasta a cunoscut scopul folosirii lor. Această măsură nu
poate fi dispusă în cazul infracţiunilor săvârşite prin presă;
c) bunurile produse, modificate sau adaptate în
scopul săvârşirii unei infracţiuni, dacă au fost utilizate la comiterea
acesteia şi dacă sunt ale infractorului. Când bunurile aparţin altei persoane
confiscarea se dispune dacă producerea, modificarea sau adaptarea a fost
efectuată de proprietar ori de infractor cu ştiinţa proprietarului;
d) bunurile care au fost date pentru a determina
săvârşirea unei fapte sau pentru a răsplăti pe făptuitor;
e) bunurile dobândite prin săvârşirea faptei
prevăzute de legea penală, dacă nu sunt restituite persoanei vătămate şi în
măsura în care nu servesc la despăgubirea acesteia;
f) bunurile a căror deţinere este interzisă de lege.
In cazul prevăzut în alin. 1 lit. b), dacă valoarea
bunurilor supuse confiscării este vădit disproporţionată faţă de natura şi
gravitatea infracţiunii, se dispune confiscarea în parte, prin echivalent
bănesc, ţinând seama de urmarea infracţiunii şi de contribuţia bunului la
producerea acesteia.
In cazurile prevăzute în alin. 1 lit. b) şi c), dacă
bunurile nu pot fi confiscate, întrucât nu sunt ale infractorului, iar persoana
căreia îi aparţin nu a cunoscut scopul folosirii lor, se confiscă echivalentul
în bani al acestora.
Dacă bunurile supuse confiscării nu se găsesc, în
locul lor se confiscă bani şi bunuri până la concurenţa valorii acestora.
Se confiscă, de asemenea, bunurile şi banii obţinuţi
din exploatarea sau folosirea bunurilor supuse confiscării, cu excepţia
bunurilor prevăzute în alin. 1 lit. b) şi c).
Instanţa poate să nu dispună confiscarea bunului
dacă acesta face parte din mijloacele de existenţă, de trebuinţă zilnică ori de
exercitare a profesiei infractorului sau a persoanei asupra căreia ar putea
opera măsura confiscării speciale.";
- Art. 19 din Legea nr. 678/2001: „(1) Banii,
valorile sau orice alte bunuri dobândite în urma săvârşirii infracţiunilor
prevăzute în prezenta lege ori cele care au servit la săvârşirea acestor
infracţiuni, precum şi celelalte bunuri prevăzute de art. 118 din Codul penal
sunt supuse confiscării speciale, în condiţiile stabilite de acel articol.
(2) Sunt considerate bunuri care au servit la
săvârşirea infracţiunii şi mijloacele de transport care au folosit la
realizarea transportului persoanelor traficate, precum şi imobilele în care
aceste persoane au fost cazate, dacă aparţin făptuitorilor."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că dispoziţiile art. 163 din Codul de procedură penală, art. 118 din
Codul penal şi art. 19 din Legea nr. 678/2001 au mai fost supuse controlului
său. Astfel, cu prilejul pronunţării Deciziei nr. 74 din 8 februarie 2007,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 14 martie
2007, Deciziei nr. 1.282 din 25 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 866 din 22 decembrie 2008, şi Deciziei nr. 168 din 2
martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 167 din
16 martie 2010, Curtea a respins excepţii similare.
Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi,
de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele
deciziilor mai sus menţionate îşi păstrează valabilitatea si în cauza de fată.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146
lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 163 din Codul de procedură penală, art. 118 din Codul penal
şi art. 19 din Legea nr. 678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului
de persoane, excepţie ridicată de Silvia Clopotar, Andrei Becherliu, Teofil
Clopotar, Sevastian Căldăraru, Rozalia Becherliu, Ileana-Romanţa Clopotar,
Bucureşteanu Caşlaro şi Constanţa Clopotar în Dosarul nr. 329/1.372/2006 al
Tribunalului pentru minori şi familie Braşov.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 24 iunie
2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru