DECIZIE Nr.
831 din 26 mai 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 304 pct. 5 si art. 306 alin. 2 din
Codul de procedura civila
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 506 din 22 iulie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu -judecător
Tudorel Toader -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Carmen-Cătălina Gliga - procuror
Marieta Safta - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 304 pct. 5 şi art. 306 alin. 2 din
Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Maria Şandor în Dosarul nr.
6.054/211/2005 al Curţii de Apel Cluj - Secţia civilă, de muncă şi asigurări
sociale pentru minori şi familie.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza se află în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere
a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că dispoziţiile legale criticate
nu încalcă prevederile din Legea fundamentală invocate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 7 noiembrie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 6.054/211/2005, Curtea de Apel Cluj - Secţia civilă, de muncă şi
asigurări sociale pentru minori şi familie a sesizat Curtea Constituţională cu
excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 304 pct. 5 şi art. 306
alin. 2 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Maria Şandor.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că textele de lege criticate sunt
neconstituţionale, deoarece în situaţia admiterii unui motiv de recurs de
ordine publică se ajunge la situaţia sancţionării unei părţi în proces fără
culpă, cu reluarea procedurii din fazele inferioare, încălcându-se astfel
dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil.
Se determină astfel o gravă inechitate juridică, mai ales în situaţia unei
fraude, determinată prin fapta sau la determinarea părţii adverse.
Curtea de Apel Cluj - Secţia civilă, de muncă şi
asigurări sociale pentru minori şi familie apreciază
că excepţia de neconstituţionalitate invocată în cauză este neîntemeiată. Arată
că termenul rezonabil al soluţionării recursului nu constituie un drept absolut
în aprecierea căruia să fie înlăturate dispoziţii prin care s-ar putea asana o
hotărâre de existenţa unor motive de nulitate a acesteia, scopul şi finalitatea
procesului fiind ca hotărârea ce urmează a se da să fie conformă cu legea. In
ceea ce priveşte dispoziţiile art. 304 pct. 5 din Codul de procedură civilă,
acestea constituie o garanţie a dreptului la un proces echitabil câtă vreme
prin legalitatea actelor de procedură se apără drepturi procesuale ale
părţilor.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Avocatul Poporului consideră
că textele de lege criticate nu conţin norme care să aducă atingere dreptului părţii
interesate la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzei într-un termen
rezonabil.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu
privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2,3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 304 pct. 5 şi art. 306 alin. 2 din Codul de
procedură civilă, având următorul cuprins:
- Art. 304 pct. 5: „Modificarea sau casarea unor
hotărâri se poate cere în următoarele situaţii, numai pentru motive de
nelegalitate:[...]
5. când, prin hotărârea dată, instanţa a încălcat
formele de procedură prevăzute sub sancţiunea nulităţii de art. 105 alin.
2";
- Art. 306 alin. 2: „Motivele de ordine publică pot
fi invocate şi din oficiu de instanţa de recurs, care însă este obligată să le
pună în dezbatere părţilor."
Se susţine că aceste prevederi legale încalcă
dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 21 privind accesul liber la
justiţie şi dreptul la un proces echitabil, cu raportare la art. 6 paragraful 1
din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor
fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate invocată,
Curtea constată că, în argumentarea criticilor formulate, se porneşte de la o
premisă greşită constând în absolutizarea exigenţei termenului rezonabil. Or,
art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale, care consacră, printre alte cerinţe ale dreptului la
un proces echitabil, şi pe cea a celerităţii procedurilor judiciare, impune
respectarea tuturor garanţiilor ce caracterizează acest drept. In acelaşi sens,
dispoziţiile art. 21 din Constituţie privind accesul liber la justiţie
reglementează, în alin. (3), dreptul părţilor la un proces echitabil şi la
soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil.
Curtea observă că dispoziţiile art. 304 pct. 5 şi cele
ale art. 306 alin. 2 din Codul de procedură civilă, care constituie temeiuri de
drept ale controlului judiciar exercitat pe calea recursului, sunt menite să
apere drepturile procesuale ale părţilor, aşadar dau expresie exigenţelor
dreptului la un proces echitabil, precum şi principiului dreptăţii, ca
dimensiune fundamentală a statului de drept. Aşa fiind, nu pot fi reţinute criticile
potrivit cărora reglementarea posibilităţii invocării motivelor de
nelegalitate de ordine publică a hotărârilor judecătoreşti în cadrul căii de
atac a recursului ar contraveni dispoziţiilor constituţionale şi convenţionale
invocate, prin faptul că, în acest fel, s-ar prelungi durata procesului. Este
de reţinut în acest sens şi precizarea făcută de Curtea Europeană a Drepturilor
Omului în jurisprudenţa sa, potrivit căreia nu se poate reproşa unui reclamant
faptul că, în cadrul duratei unei proceduri judiciare contestate, el a pus în
valoare toate căile de atac de care dispunea în dreptul intern (Cauza Erkner
şi Hofauer împotriva Austriei, 1987).
Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146
lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum si al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 304 pct. 5 şi art. 306 alin. 2 din Codul de procedură
civilă, excepţie ridicată de Maria Şandor în Dosarul nr. 6.054/211/2005 al
Curţii de Apel Cluj - Secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale pentru
minori şi familie.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 26 mai 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Marieta Safta