DECIZIE Nr.
829 din 26 mai 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (1) din Ordonanta de urgenta
a Guvernului nr. 112/2001 privind sanctionarea unor fapte savarsite în afara
teritoriului tarii de cetateni romani sau de persoane fara cetatenie
domiciliate în Romania
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 462 din 3 iulie 2009
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu -judecător
Tudorel Toader -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Marinela Mincă - procuror
Marieta Safta -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă
a Guvernului nr. 112/2001, excepţie ridicată de Mihai Kiss în Dosarul nr.
7.004/197/2008 al Judecătoriei Braşov - Secţia penală.
La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţă de
care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza se află în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că dispoziţiile legale
criticate nu încalcă prevederile din Legea fundamentală invocate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 26 ianuarie 2009, pronunţată în
Dosarul nr. 7.004/197/2008, Judecătoria Braşov - Secţia penală a sesizat
Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 112/2001, excepţie
ridicată de Mihai Kiss.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că textul de lege criticat este
neconstituţional, deoarece încalcă libera circulaţie şi „nu prevede o sancţiune
proporţională cu situaţiile care l-au determinat".
Judecătoria Braşov - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată în cauză
este neîntemeiată, întrucât textul de lege criticat nu încalcă dispoziţiile
constituţionale invocate.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Avocatul Poporului, invocând
şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, consideră că textele de
lege criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire
la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei,
precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 112/2001 privind sancţionarea unor fapte săvârşite în afara teritoriului
ţării de cetăţeni români sau de persoane fără cetăţenie domiciliate în România,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 septembrie
2001, având următorul cuprins: „Intrarea sau ieşirea dintr-un stat străin
prin trecerea ilegală a frontierei acestuia, săvârşită de către un cetăţean
român sau de o persoană fără cetăţenie domiciliată pe teritoriul României,
constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2
ani."
Se susţine că aceste dispoziţii legale încalcă
prevederile constituţionale cuprinse în art. 1 - Statul român, art. 17 -
Cetăţenii români în străinătate, art. 25 alin. (1) - Libera
circulaţie şi art. 53 alin. (2) - Restrângerea exerciţiului unor
drepturi sau al unor libertăţi, cu raportare la art. 2 paragrafele 2 şi 3
din Protocolul nr. 4 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate astfel cum
a fost formulată, Curtea constată că acelaşi text legal a mai fost supus
controlului instanţei de contencios constituţional prin raportare la critici
similare. In acest sens sunt, de exemplu, Decizia nr. 106 din 9 februarie 2006,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 174 din 23 februarie
2006, şi Decizia nr. 421 din 25 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 521 din 16 iunie 2006, prin care Curtea, pentru
considerentele acolo reţinute, a respins ca neîntemeiată excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă
a Guvernului nr. 112/2001, statuând că acestea nu încalcă principiile
consacrate de art. 1 din Constituţie şi sunt o reflectare a prevederilor art. 2
paragrafele 2 şi 3 din Protocolul nr. 4 la Convenţia pentru apărarea
drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind libertatea de
circulaţie.
Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi
de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele
deciziilor mai sus menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146
lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1)şi (6) din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
112/2001, excepţie ridicată de Mihai Kiss în Dosarul nr. 7.004/197/2008 al
Judecătoriei Braşov - Secţia penală.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 26 mai 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Marie ta Safta