Decizia Nr.813 din 21.06.2011

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 63 teza a doua din Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei, excepţie ridicată de Petra Manda în Dosarul nr. 41.415/3/2009 al Tribunalului Gorj - Secţia civilă.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza se află în stare de judecată.Preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 1 octombrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 41.415/3/2009, Tribunalul Gorj - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 63 teza a doua din Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei.Excepţia a fost ridicată de Petra Manda într-o cauză civilă având ca obiect anularea unei adopţii.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că textul de lege criticat contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi art. 21 alin. (1) şi (2), întrucât reglementează o limitare a categoriei persoanelor care pot solicita instanţei de judecată constatarea nulităţii adopţiei, după dobândirea de către adoptat a capacităţii de exerciţiu, ipoteză în care acţiunea aparţine numai acestuia. Astfel, consideră că atât adoptatul, cât şi adoptatorul trebuie să aibă posibilitatea să invoce nerespectarea condiţiilor de formă şi fond ale adopţiei după ce adoptatul devine major, deoarece acesta, având capacitatea de exerciţiu deplină, poate să îşi apere singur interesele.Tribunalul Gorj - Secţia civilă consideră că prevederile de lege criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale invocate, deoarece legiuitorul, având în vedere principiul interesului superior al minorului, a instituit o nulitate sub condiţie ce nu poate fi caracterizată ca o nulitate absolută, fiind o sancţiune juridică subordonată acestui principiu.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 63 teza a doua din Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 19 noiembrie 2009, având următoarea redactare: „[...] După dobândirea de către adoptat a capacităţii depline de exerciţiu, acţiunea aparţine numai acestuia.“Textele constituţionale considerate ca fiind încălcate sunt cele ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi şi art. 21 alin. (1) şi (2) privind accesul liber la justiţie.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile art. 63 din Legea nr. 273/2004 au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, prin raportare la aceleaşi dispoziţii din Legea fundamentală şi având motivări similare.În acest sens este, de exemplu, Decizia nr. 1.327 din 13 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 859 din 10 decembrie 2009, Decizia nr. 73 din 21 ianuarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 150 din 8 martie 2010, şi Decizia nr. 1.023 din 14 septembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 739 din 5 noiembrie 2010, prin care instanţa de contencios constituţional a statuat că reglementarea legală criticată nu contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 şi 21.În aceste decizii, Curtea a reţinut că reglementarea, prin dispoziţiile cuprinse în textul art. 63 din Legea nr. 273/2004, a exercitării acţiunii în declararea nulităţii adopţiei reprezintă o consecinţă firească a modului în care legiuitorul a conceput şi a definit nulitatea adopţiei, ca o sancţiune juridică subordonată ocrotirii interesului superior al copilului. În condiţiile în care adoptatul dobândeşte capacitatea deplină de exerciţiu, nu mai este necesar ca interesul superior al acestuia să fie apărat pe calea intentării de către orice persoană interesată a unei cereri de declarare a nulităţii adopţiei şi nici pe calea aprecierii de către instanţa de judecată a interesului lui de a se menţine adopţia. A admite că şi după ce adoptatul a devenit major exercitarea acţiunii de declarare a adopţiei ar putea fi exercitată de altă persoană echivalează cu nerecunoaşterea aptitudinii celui în cauză de a-şi identifica propriul interes şi, deci, cu negarea capacităţii lui de exerciţiu.Atât considerentele, cât şi soluţia deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitate şi în cauza de faţă, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina o reconsiderare a jurisprudenţei Curţii.Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 63 teza a doua din Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei, excepţie ridicată de Petra Manda în Dosarul nr. 41.415/3/2009 al Tribunalului Gorj - Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 21 iunie 2011.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Maria Bratu