DECIZIE Nr.
808 din 19 mai 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 si art. 20 din Legea nr. 146/1997
privind taxele judiciare de timbru
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 428 din 23 iunie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Simona Ricu - procuror
Benke Karoly -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 şi 20 din Legea nr. 146/1997
privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Petrică Herăscu în
Dosarul nr. 2.905/233/2008 al Judecătoriei Galaţi - Secţia civilă.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii
acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care apreciază că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată şi solicită menţinerea
jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările
dosarului, constată următoarele:
Prin Incheierea din 19 ianuarie 2009, pronunţată în
Dosarul nr. 2.905/233/2008, Judecătoria Galaţi - Secţia civilă a sesizat
Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. 2 şi 20 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie
ridicată de Petrică Herăscu într-o cauză având ca obiect pretenţii.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că obligarea reclamantului la plata taxelor de timbru
condiţionează într-un mod neconstituţional accesul liber la justiţie.
Judecătoria Galaţi - Secţia civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate formulată este
neîntemeiată.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Avocatul Poporului consideră
că textele legale criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra
excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 2 şi 20 din Legea nr. 146/1997 privind taxele
judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
173 din 29 iulie 1997, care au următorul cuprins:
-Art. 2: „(1) Acţiunile şi cererile evaluabile în
bani, introduse la instanţele judecătoreşti, se taxează astfel: [...]
(11) Dispoziţiile alin. (1) se aplică în
mod corespunzător şi cererilor privind declararea nulităţii, anularea,
rezolutiunea sau rezilierea unui act juridic patrimonial, chiar dacă nu se
solicită şi repunerea părţilor în situaţia anterioară, precum şi cererilor
privind constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept patrimonial.
(2) In cazul contestaţiei la executarea silită, taxa
se calculează la valoarea bunurilor a căror urmărire se contestă sau la valoarea debitului urmărit, când acest debit este mai
mic decât valoarea bunurilor urmărite. Taxa aferentă acestei contestaţii nu
poate depăşi suma de 194 lei, indiferent de valoarea contestată.
(3) Valoarea la care se calculează taxa de timbru
este cea declarată în acţiune sau în cerere. Dacă această valoare este
contestată sau apreciată de instanţă ca derizorie, evaluarea se va face
potrivit normelor metodologice prevăzute la art. 28 alin. (2) din prezenta
lege.";
-Art. 20: „(1) Taxele judiciare de timbru se plătesc
anticipat.
(2) Dacă taxa judiciară de timbru nu a fost
plătită în cuantumul legal, în momentul înregistrării acţiunii sau cererii, ori
dacă, în cursul procesului, apar elemente care determină o valoare mai mare,
instanţa va pune în vedere petentului să achite suma datorată până la primul
termen de judecată. In cazul când se micşorează valoarea pretenţiilor formulate
în acţiune sau în cerere, după ce a fost înregistrată, taxa judiciară de timbru
se percepe la valoarea iniţială, fără a se ţine seama de reducerea ulterioară.
(3) Neîndeplinirea obligaţiei de plată până la
termenul stabilit se sancţionează cu anularea acţiunii sau a cererii.
(4) Dacă în momentul înregistrării sale acţiunea sau
cererea a fost taxată corespunzător obiectului său iniţial, dar a fost
modificată ulterior, ea nu va putea fi anulată integral, ci va trebui soluţionată,
în limitele în care taxa judiciară de timbru s-a plătit în mod legal.
(5) In situaţia în care instanţa judecătorească
învestită cu soluţionarea unei căi de atac ordinare sau extraordinare constată
că în fazele procesuale anterioare taxa judiciară de timbru nu a fost plătită
în cuantumul legal, va dispune obligarea părţii la plata taxelor judiciare de
timbru aferente, dispozitivul hotărârii constituind titlu executoriu.
Executarea silită a hotărârii se va efectua prin organele de executare ale unităţilor
teritoriale subordonate Ministerului Finanţelor Publice în a căror rază
teritorială îşi are domiciliul sau sediul debitorul, potrivit legislaţiei
privind executarea silită a creanţelor bugetare."
Textele constituţionale invocate în susţinerea excepţiei
sunt cele ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind
accesul liber la justiţie, ale art. 24 privind dreptul la apărare. Totodată, se
consideră că sunt încălcate şi prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenţia
pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate şi
dispoziţiile legale criticate, prin raportare la prevederile constituţionale
invocate, Curtea constată următoarele:
Prin numeroase decizii, s-a pronunţat în sensul constituţionalităţii
art. 2 şi 20 din Legea nr. 146/1997 în raport cu critici identice de
neconstituţionalitate. In acest sens amintim, cu titlu exemplificativ, Decizia
nr. 40 din 13 ianuarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 121 din 27 februarie 2009, Decizia nr. 421 din 10 aprilie 2008,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 344 din 5 mai 2008,
Decizia nr. 354 din 5 iulie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 771 din 24 august 2005, Decizia nr. 372 din 28 septembrie 2004,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 936 din 13 octombrie
2004, Decizia nr. 473 din 4 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 27 din 10 ianuarie 2005, Decizia nr. 499 din 16
noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 99
din 31 ianuarie 2005, Decizia nr. 87 din 27 februarie 2003, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 1 aprilie 2003, Decizia
nr. 65 din 11 aprilie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 452 din 13 septembrie 2000, şi Decizia nr. 245 din 23 noiembrie 2000,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158 din 29 martie
2001.
In aceste decizii Curtea a reţinut că accesul liber la
justiţie, consacrat de art. 21 din Constituţie, nu înseamnă gratuitate. Nicio
dispoziţie constituţională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în
justiţie, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităţilor
judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de
realizarea actului de justiţie. Regula este cea a timbrării acţiunilor în
justiţie, excepţiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de
legiuitor. Cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiţie sunt
cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constituţie,
cetăţenii sunt obligaţi să contribuie prin impozite şi taxe, stabilite în
condiţiile legii.
Atât obligaţia de plată a taxelor judiciare, cât şi
excepţiile stabilite de lege se aplică deopotrivă tuturor cetăţenilor aflaţi în
situaţii identice, precum şi tuturor litigiilor de aceeaşi natură, neexistând
discriminări sau privilegii contrare prevederilor art. 16 alin. (1) şi (2) din
Constituţie.
Plata taxelor judiciare de timbru fiind o condiţie
legală pentru începerea proceselor civile, obligaţia la plata anticipată a
acestor taxe (în unele cazuri până la un termen ulterior, stabilit de instanţa
judecătorească) este justificată, ca şi sancţiunea anulării acţiunii sau
cererii, în caz de neplată a acestora.
De asemenea, la finalul procesului judiciar sarcina
suportării cheltuielilor judiciare, inclusiv a celor constând în plata taxelor
de timbru, revine persoanei care a căzut în pretenţii sau care, în cauzele nelitigioase,
a beneficiat de prestaţiile efectuate, în condiţiile legii, de organele de
justiţie.
Din cele de mai sus rezultă că nu sunt încălcate nici
prevederile art. 24 din Constituţie.
Intrucât în cauza de faţă nu au intervenit elemente
noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii
Constituţionale, considerentele şi soluţia deciziilor amintite îşi păstrează
valabilitatea şi în cauza de faţă.
In consecinţă, excepţia de neconstituţionalitate
invocată urmează să fie respinsă ca neîntemeiată.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiată excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 şi art. 20 din Legea nr. 146/1997
privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Petrică Herăscu în
Dosarul nr. 2.905/233/2008 al Judecătoriei Galaţi - Secţia civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 19 mai 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Benke Karoly