DECIZIE Nr.
805 din 9 noiembrie 2006
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 31 din Legea nr. 85/2006 privind
procedura insolventei
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 995 din 13 decembrie 2006
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu
- judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Ion Tiucă - procuror
Daniela Ramona Mariţiu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 36 din Legea nr. 64/1995 privind
procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, excepţie ridicată de
Societatea Comercială „Max Tur Construct" - S.R.L. din Tărtăşeşti în
Dosarul nr. 82/F/2005 al Tribunalului Dâmboviţa - Secţia comercială şi de
contencios administrativ.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul
Ministerului Public arată că Legea nr. 64/1995 a fost abrogată prin Legea nr.
85/2006 privind procedura insolvenţei, textul de lege criticat fiind preluat în
art. 31. In continuare, pune concluzii de respingere a excepţiei de
neconstituţionalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 25 aprilie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 82/F/2005, Tribunalul
Dâmboviţa - Secţia comercială şi de contencios administrativ a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 36
din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, excepţie ridicată de
Societatea Comercială „Max Tur Construct" - S.R.L. din Tărtăşeşti.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile de lege criticate
contravin prevederilor art. 44 alin. (i) şi (2), art. 134 şi 135 din
Constituţie.
Tribunalul Dâmboviţa - Secţia comercială şi de
contencios administrativ considera justificată
sesizarea Curţii Constituţionale pentru soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate, fără a opina însă asupra acesteia.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului arată
că, ulterior sesizării Curţii Constituţionale, Legea nr. 64/1995 a fost
abrogată, textul de lege criticat fiind preluat în art. 31 din Legea nr.
85/2006 privind procedura insolvenţei.
In continuare, arată că textul
de lege criticat, care prevede condiţiile în care un creditor poate introduce
la tribunalul în a cărui rază teritorială îşi are sediul debitorul o cerere de
deschidere a procedurii insolvenţei unui debitor, este în deplină concordanţă cu dispoziţiile constituţionale
potrivit cărora conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite
de lege. De asemenea, legiuitorul ordinar este competent să stabilească cadrul
juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepţiunea
principială conferită de Constituţie, în aşa fel încât să nu vină în coliziune
cu interesele generale sau cu cele particulare legitime ale altor subiecte de
drept, instituind astfel nişte limitări rezonabile în valorificarea acestuia,
ca drept subiectiv garantat.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu
privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10
şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Ulterior sesizării Curţii Constituţionale cu excepţia
de neconstituţionalitate a intrat în vigoare Legea nr. 85/2006 privind
procedura insolvenţei, care prin art. 156 alin. (3) a abrogat Legea nr.
64/1995, dispoziţiile art. 36 din această lege fiind preluate în art. 31 din
Legea nr. 85/2006. Astfel, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 31 din Legea nr. 85/2006 privind procedura
insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, dispoziţii
care au următorul conţinut: „(1) Orice creditor îndreptăţit să solicite
deschiderea procedurii prevăzute de prezenta lege împotriva unui debitor
prezumat în insolvenţă poate introduce o cerere introductivă, în care va
preciza:
a) cuantumul şi temeiul creanţei;
b) existenţa unei garanţii reale, constituite de
către debitor sau instituite potrivit legii;
c) existenţa unor măsuri asigurătorii asupra
bunurilor debitorului;
d) declaraţia privind eventuala intenţie de a
participa la reorganizarea debitorului, caz în care va trebui să precizeze, cel
puţin la nivel de principiu, modalitatea în care înţelege să participe la
reorganizare.
(2) Creditorul va anexa documentele justificative
ale creanţei şi ale actelor de constituire de garanţii.
(3) Dacă între momentul înregistrării cererii de
către un creditor şi cel al judecării acestei cereri sunt formulate cereri de
către alţi creditori împotriva aceluiaşi debitor, tribunalul va verifica, din
oficiu, la data înregistrării, existenţa dosarului pe rol, va dispune conexarea
acestora şi va stabili îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1)
referitoare la cuantumul minim al creanţelor, în raport cu valoarea însumată a
creanţelor tuturor creditorilor care au formulat cereri şi cu respectarea
valorii-prag prevăzute de prezenta lege.
(4) Dacă există o cerere de deschidere a procedurii
insolvenţei formulată de către debitor şi una sau mai multe cereri formulate de
creditori, nesoluţionate încă, toate cererile de deschidere a procedurii se
conexează la cererea formulată de debitor.
(5) Dacă s-a deschis o procedură într-un dosar,
celelalte eventuale dosare aflate pe rol, cu acelaşi obiect, vor fi conexate la
acelaşi dosar."
In susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii
legale, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale
art. 44 alin. (1) şi (2) referitoare la dreptul de proprietate privată, art.
135 referitoare la economia de piaţă şi art. 136 referitoare la
inviolabilitatea proprietăţii private.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
observă că asupra constituţionalităţii dispoziţiilor de lege criticate s-a mai
pronunţat, de exemplu prin Decizia nr. 511 din 6 octombrie 2005, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.063 din
28 noiembrie 2005. Cu acel prilej, Curtea a statut că
dreptul formulării cererii introductive pentru declanşarea procedurii
reorganizării judiciare şi a falimentului este condiţionat de caracterul
creanţelor şi de cuantumul minim al acestora, pentru a împiedica abuzul de
drept prin formularea unor cereri, în cadrul procedurii speciale, pentru orice
creanţă şi indiferent de valoare.
De asemenea, Curtea a reţinut că procedura prevăzută de
textul de lege criticat a fost instituită de legiuitor ca un mijloc de constrângere a debitorului care
nu şi-a executat voluntar obligaţiile de plată, modalitate prin care nu a fost
încălcat dreptul de proprietate al acestuia, în condiţiile în care, în ceea
ce-l priveşte, era ţinut de existenţa unor creanţe certe, lichide şi exigibile,
ci s-a asigurat protecţia dreptului de proprietate al titularilor unor asemenea
creanţe, încălcat prin refuzul de executare din partea debitorilor rau-platnici.
Aşa fiind, dreptul de proprietate privată, prevăzut de art. 44 alin. (1) teza
întâi şi alin. (2) teza întâi şi de art. 136 alin. (5) din Constituţie, nu este
încălcat prin dispoziţiile legale criticate.
In ceea ce priveşte invocarea prevederilor constituţionale
ale art. 135, Curtea constată că dispoziţiile de lege criticate nu contravin
acestora, ci, dimpotrivă, asigură respectarea întocmai a obligaţiei statului de
a asigura libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale, precum şi
crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de
producţie.
De altfel, dispoziţiile legale criticate reprezintă
norme de procedură. Or, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din
Constituţie, „Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată
sunt prevăzute numai prin lege", legiuitorul este abilitat să
stabilească o procedură specială, derogatorie de la dreptul comun, în
considerarea unor situaţii deosebite, fără ca prin aceasta să contravină Legii
fundamentale.
Raţiunile care au stat la baza adoptării soluţiei
anterioare îşi păstrează valabilitatea şi în prezent, astfel încât aceasta se
impune a fi menţinută.
Pentru considerentele expuse
mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie,
precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea
nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 din Legea nr. 85/2006 privind
procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Max Tur
Construct" - S.R.L. din Tărtăşeşti în Dosarul nr. 82/F/2005 al
Tribunalului Dâmboviţa - Secţia comercială şi de contencios administrativ.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 9 noiembrie
2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Maritiu