DECIZIE Nr.
804 din 27 septembrie 2007
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 14 si art. 15 din Legea
contenciosului administrativ nr. 554/2004
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL
OFICIAL NR. 715 din 23 octombrie 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Ninosu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan
-judecător
Augustin Zegrean -judecător
Ion Tiucă -
procuror
Valentina Bărbăţeanu -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 14 şi art. 15 din Legea
contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată de Societatea
Comercială „Orange Romania"
- S.A. în Dosarul nr. 34/2/2007 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a
contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal răspunde, pentru partea Societatea
Comercială „ROMTELECOM" - S.A., doamna avocat Cătălina Dicu, apărător ales
cu delegaţie la dosar, iar pentru partea Autoritatea Naţională pentru
Reglementare în Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei răspunde doamna Cătălina
Măria Mihăilescu, şef al Serviciului contencios, executări şi acte interne. Se
constată lipsa celorlalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal
îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii
acordă cuvantul
reprezentanţilor părţilor prezente. Aceştia solicită respingerea excepţiei de
neconstituţionalitate ca neîntemeiată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, invocand, în acest sens, jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
CURTEA,
avand în vedere actele şi
lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Incheierea din 14 martie 2007, pronunţată în
Dosarul nr. 34/2/2007, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios
administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 14 şi art. 15 din Legea
contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată de Societatea
Comercială „Orange Romania" - S.A. într-un litigiu
de contencios administrativ avand ca obiect
soluţionarea cererii de suspendare a executării unei decizii emise de preşedintele
Autorităţii Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii şi Tehnologia
Informaţiei, formulată de Societatea Comercială „ROMTELECOM" - S.A.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că, prin posibilitatea pe care o oferă instanţei de judecată
ca „la simpla cerere a unei persoane care se pretinde vătămată şi fără a avea
loc o judecată asupra fondului pretenţiilor" să suspende executarea unui
act administrativ, textele de lege criticate nesocotesc libertatea persoanei în
beneficiul căreia a fost emis acel act administrativ de a-şi desfăşura
activitatea economică în condiţii de liberă iniţiativă. Se mai arată că se
încalcă si dreptul la un
proces echitabil prin aceea că nu se impun niciun fel de condiţii de
admisibilitate a cererii de lipsire temporară a actului administrativ de
efectele sale şi se dă instanţei posibilitatea „să ia măsuri susceptibile de a
fi puse în aplicare cu ajutorul forţei coercitive a statului, fără a-i permite,
în acelaşi timp, să analizeze pretenţiile sau apărările pe fond, precum şi să
administreze probele adecvate cauzei". Se mai precizează că este
răsturnată sarcina probei, întrucat beneficiarul actului este nevoit să dovedească legalitatea lui,
petentul „nefăcand altceva decat să afirme că actul administrativ este susceptibil de a cauza
pretinse prejudicii".
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a
contencios administrativ şi fiscal consideră că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul consideră că
excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. Precizează că
dispoziţiile criticate instituie o garanţie pentru persoana vătămată, prin
evitarea eventualelor pagube suferite ca urmare a executării actului
administrativ pretins a fi nelegal, iar prin stabilirea condiţiilor de
admisibilitate, previne şi limitează eventualele abuzuri în valorificarea
dreptului de a cere suspendarea executării actului.
Avocatul Poporului apreciază
că textele de lege criticate sunt constituţionale, iar soluţionarea cererii de
suspendare a executării actului administrativ pe cale separată este justificată
de urgenţa şi caracterul provizoriu al măsurii de suspendare a executării
actului contestat, cerinţe pe care le apreciază instanţa în cazuri bine
justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinand încheierea de
sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit
de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente şi concluziile
procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie
prevederile art. 14 şi 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004,
publicată în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004. Ca urmare a modificărilor şi
completărilor intervenite prin Legea nr. 262/2007, publicată în Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 510 din 30 iulie
2007, prevederile criticate din Legea contenciosului
administrativ nr. 554/2004 au, în prezent, următoarea redactare:
- Art. 14: „Suspendarea executării actului
(1) In cazuri bine justificate şi pentru prevenirea
unei pagube iminente, după sesizarea, în condiţiile art. 7, a autorităţii
publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare, persoana
vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului
administrativ unilateral pană la pronunţarea instanţei de fond. In cazul în care persoana
vătămată nu introduce acţiunea în anularea actului în termen de 60 de zile,
suspendarea încetează de drept şi fără nicio formalitate.
(2) Instanţa soluţionează cererea de suspendare, de
urgenţă şi cu precădere, cu citarea părţilor.
(3) Cand în cauză
este un interes public major, de natură a perturba grav funcţionarea unui
serviciu public administrativ, cererea de suspendare a actului administrativ
normativ poate fi introdusă şi de Ministerul Public, din oficiu sau la
sesizare, prevederile alin. (2) aplicandu-se în
mod corespunzător.
(4) Hotărarea prin care se pronunţă suspendarea este executorie de drept. Ea
poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Recursul nu
este suspensiv de executare.
(5) In ipoteza în care se emite un nou act
administrativ cu acelaşi conţinut ca şi cel
suspendat de către instanţă, acesta este suspendat de drept. In acest caz nu
este obligatorie plangerea prealabilă.
(6) Nu pot fi formulate mai multe cereri de
suspendare succesive pentru aceleaşi motive.
(7) Suspendarea executării
actului administrativ are ca efect încetarea oricărei forme de executare, pană la expirarea duratei
suspendării.";
- Art. 15: „Solicitarea suspendării prin acţiunea
principală
(1) Suspendarea executării actului administrativ
unilateral poate fi solicitată de reclamant, pentru motivele prevăzute la art.
14, şi prin cererea adresată instanţei competente pentru anularea, în tot sau
în parte, a actului atacat. In acest caz, instanţa poate dispune suspendarea
actului administrativ atacat, pană la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a cauzei. Cererea de
suspendare se poate formula odată cu acţiunea principală sau printr-o acţiune
separată, pană
la soluţionarea acţiunii în fond.
(2) Dispoziţiile art. 14 alin. (2)-(7) se aplică în mod corespunzător.
(3) Hotărarea dată cererii de suspendare este executorie de drept, iar
introducerea recursului, potrivit art. 14 alin. (4), nu suspendă executarea.
(4) In ipoteza admiterii acţiunii de fond, măsura
suspendării, dispusă în condiţiile art. 14, se prelungeşte de drept pană la soluţionarea
definitivă şi irevocabilă a cauzei, chiar dacă reclamantul nu a solicitat
suspendarea executării actului administrativ în temeiul alin. (1)."
In opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate,
textele de lege criticate contravin următoarelor dispoziţii din Legea
fundamentală: art. 16 alin. (2) potrivit căruia nimeni nu este mai presus de
lege, art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil şi la
soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, art. 24 care garantează dreptul
la apărare, art. 45 privind libertatea economică şi art. 135 alin. (1) şi alin.
(2) lit. a) referitor la economia Romaniei şi la obligaţia statului de a asigura libertatea comerţului,
protecţia concurenţei loiale şi crearea cadrului favorabil pentru valorificarea
tuturor factorilor de producţie. In plus, autorul excepţiei invocă şi
încălcarea prevederilor art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului
şi a libertăţilor fundamentale privind dreptul la un proces echitabil.
Examinand excepţia de
neconstituţionalitate ridicată, Curtea constată că prin Legea nr. 262/2007 nu
s-a modificat soluţia legislativă de principiu a prevederilor din Legea
contenciosului administrativ nr. 554/2004 în redactarea criticată, şi anume
cele referitoare la suspendarea executării actului administrativ unilateral pe
cale separată sau prin acţiune principală. Legea nr. 262/2007 nu a făcut
altceva decat să clarifice şi
să detalieze condiţiile procedurale corespunzătoare.
Curtea constată, de asemenea, că, de altfel, cu privire
la constituţionalitatea dispoziţiilor art. 15 din Legea contenciosului
administrativ nr. 554/2004 s-a mai pronunţat într-o cauză în care erau
formulate aceleaşi critici de neconstituţionalitate şi prin raportare la
aceleaşi prevederi din Legea fundamentală ca în prezenta cauză. Astfel, prin
Decizia nr. 939 din 19 decembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 74 din 31 ianuarie
2007, Curtea Constituţională a respins ca neîntemeiată excepţia de
neconstituţionalitate, iar soluţia pronunţată şi argumentele pe care aceasta
s-a întemeiat îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţă. In plus, în
prezentul dosar se invocă şi neconstituţionalitatea art. 14 din Legea nr.
554/2004, care urmează, de asemenea, a fi respinsă, pentru considerentele care
au justificat şi respingerea excepţiei referitoare la neconstituţionalitatea
art. 15 din lege.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11
alin. (1)lit. A.d)şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 14 şi art. 15 din Legea contenciosului administrativ nr.
554/2004, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Orange Romania" - S.A. în Dosarul nr. 34/2/2007
al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi
fiscal.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 27 septembrie
2007.
PREŞEDINTELE CURŢII
CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbăteanu