DECIZIE Nr. 80 din 8 februarie 2005
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278 din
Codul de procedura penala
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 162 din 23 februarie 2005
Ioan Vida - presedinte
Nicolae Cochinescu - judecator
Aspazia Cojocaru - judecator
Constantin Doldur - judecator
Acsinte Gaspar - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Ion Predescu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Marinela Minca - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 278 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de
Marin Frunza in Dosarul nr. 1.541/P/2004 al Judecatoriei Galati.
La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare a fost
legal indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
ca neintemeiata, deoarece dispozitiile legale criticate nu contravin
dispozitiilor constitutionale invocate de autorul exceptiei.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 27 septembrie 2004, pronuntata in Dosarul nr.
1.541/P/2004, Judecatoria Galati a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia
de neconstitutionalitate a prevederilor art. 278 din Codul de procedura penala.
Exceptia a fost ridicata de petentul Marin Frunza in dosarul cu numarul de
mai sus, avand drept obiect solutionarea unei plangeri formulate in temeiul
art. 278^1 din Codul de procedura penala.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca
textul legal criticat nu mai respecta drepturile cetateanului. In actuala
redactare, textul nu garanteaza apararea acestor drepturi, pe cand, anterior
modificarii art. 278 din Codul de procedura penala, persoana nemultumita de
solutia de netrimitere in judecata dispusa de procuror se putea adresa cu
plangere pe cale ierarhica, inclusiv pana la nivelul procurorului general al
Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
In opinia sa se incalca dreptul la un control ierarhic, deoarece solutia
data de procuror poate fi controlata doar de catre prim-procurorul parchetului
din cadrul caruia face parte procurorul care a dispus rezolutia ori ordonanta
atacata.
Judecatoria Galati opineaza ca exceptia de neconstitutionalitate este
nefondata, intrucat principiul controlului ierarhic este consacrat de art. 131
alin. (1) din Legea fundamentala, iar continutul sau este reglementat, in
principal, de Legea privind organizarea judiciara si de Codul de procedura
penala. Astfel, aceste reglementari stabilesc posibilitatea verificarii
oricarei solutii de catre conducatorul parchetului, precum si de catre
conducatorii parchetelor ierarhic superioare, inclusiv de catre procurorul
general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Insa trebuie observat ca procedura reglementata de art. 278 din Codul de
procedura penala este prevazuta numai pentru persoanele carora li s-a adus o
vatamare intereselor legitime, persoane care, potrivit art. 21 din Constitutie,
se pot adresa justitiei pentru apararea drepturilor lor in cadrul unei
activitati de infaptuire a justitiei, care, conform art. 126 alin. (1) din
Legea fundamentala, se realizeaza numai prin intermediul instantelor
judecatoresti.
Instanta apreciaza ca art. 278 din Codul de procedura penala nu aduce
atingere art. 131 alin. (1) din Constitutie, ci, dimpotriva, constituie o
concretizare a principiului constitutional al controlului ierarhic, prevazand
ca masurile luate sau actele efectuate de procuror sunt supuse verificarii, din
perspectiva legalitatii si temeiniciei lor, de catre procurorul ierarhic
superior.
Prevederile legale criticate nu aduc atingere nici dispozitiilor
constitutionale ale art. 1 si 15 si nici celor prevazute in art. 14 din
Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale,
deoarece sunt aplicate fara exceptie tuturor partilor din proces, fara a se
leza in vreun fel principiul separatiei puterilor in stat si nici statul de
drept.
Art. 11 din Constitutie si art. 17 din conventia invocata de autor nu sunt
pertinente in cauza.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a
fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si
Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei
de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul Romaniei apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este
neintemeiata, deoarece dispozitiile art. 278 din Codul de procedura penala
instituie o procedura prin care procurorul ierarhic superior, sesizat printr-o
plangere, verifica legalitatea masurilor luate de procuror ori a actelor
efectuate de acesta. Textul legal criticat da expresie dispozitiilor art. 132
alin. (1) din Constitutie, care prevede ca "Procurorii isi desfasoara
activitatea potrivit principiului legalitatii, al impartialitatii si al
controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justitiei". Astfel, prin
aceasta procedura, nu se aduce atingere principiului separatiei puterilor in
stat si nici statului de drept.
Referitor la incalcarea dispozitiilor art. 11 si 20 din Constitutie,
Guvernul arata ca acestea nu sunt relevante in cauza, intrucat aceste prevederi
vizeaza raporturile dintre dreptul international si dreptul intern, care nu au
nici o legatura cu speta de fata.
Nu poate fi acceptata nici critica potrivit careia prevederile art. 278 din
Codul de procedura penala ar contraveni dispozitiilor art. 15 din Legea
fundamentala, care consacra universalitatea drepturilor, libertatilor si
obligatiilor si neretroactivitatea legii, deoarece aceste principii se refera
pe de o parte la drepturile, libertatile si obligatiile cetatenilor, fara
deosebire de sediul reglementarii lor, iar pe de alta parte se refera la faptul
ca o lege odata adoptata produce si trebuie sa produca efecte juridice numai
pentru viitor, cu exceptia legii penale ori contraventionale mai favorabile.
In ceea ce priveste incalcarea de catre art. 278 din Codul de procedura
penala a dispozitiilor constitutionale ale art. 132, Guvernul arata ca
principiul controlului ierarhic este reglementat atat de Legea privind
organizarea judiciara, cat si de Codul de procedura penala. Aceste acte
normative prevad in ce consta si care este modul in care se realizeaza
controlul de catre conducatorul parchetului din care face parte procurorul care
a dat solutia, precum si de catre conducatorii parchetelor ierarhic superioare,
inclusiv procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie
si Justitie. Or, din analiza acestor dispozitii nu se poate considera ca prin
stabilirea de catre textul criticat a posibilitatii procurorului ierarhic
superior de a solutiona plangerea formulata se incalca principiul controlului
ierarhic, ci, dimpotriva, respecta si concretizeaza prevederile fundamentale
invocate.
Dispozitiile art. 278 din Codul de procedura penala nu sunt
discriminatorii, ele aplicandu-se tuturor partilor din proces.
De asemenea, nu sunt incalcate nici dispozitiile art. 17 din Conventia pentru
apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, deoarece textul
legal criticat nu incalca nici unul din drepturile fundamentale proteguite de
conventie.
Prevederile art. 131 din Constitutie nu sunt relevante in cauza.
Avocatul Poporului considera ca exceptia de neconstitutionalitate este
neintemeiata, deoarece prevederile legale criticate se aplica tuturor
persoanelor aflate in situatia prevazuta de ipoteza normei legale, fara nici o
discriminare pe considerente arbitrare.
De asemenea, nu poate fi retinuta critica potrivit careia art. 278 din
Codul de procedura penala contravine art. 131 si 132 din Constitutie, intrucat
textul legal atacat reglementeaza procedura plangerii impotriva masurilor luate
sau actelor efectuate de procuror in cursul urmaririi penale si reprezinta o
concretizare a regulilor constitutionale invocate. Ca atare, in calitatea sa de
reprezentant al intereselor generale ale societatii si de aparator al ordinii
de drept, al drepturilor si libertatilor cetatenilor, Ministerului Public, prin
procurori, ii revine sarcina ca in faza de urmarire penala sa administreze si
sa aprecieze probele care servesc la constatarea existentei sau inexistentei
infractiunii, la identificarea persoanei care a savarsit-o si la cunoasterea
tuturor imprejurarilor pentru justa solutionare a cauzei.
Prin prerogativele acordate procurorului de catre legiuitor, in ceea ce
priveste urmarirea penala, nu se aduce atingere, sub nici un aspect, valorilor
supreme garantate de art. 1 din Constitutie.
Art. 11 si 15 din Legea fundamentala si art. 17 din Conventia pentru
apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale nu au incidenta in
cauza.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala constata ca a fost legal sesizata si este
competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze
exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
278 din Codul de procedura penala, cu urmatorul continut: "Art. 278:
Plangerea contra actelor procurorului
Plangerea impotriva masurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori
efectuate pe baza dispozitiilor date de acesta se rezolva de prim-procurorul
parchetului sau, dupa caz, de procurorul general al parchetului de pe langa
curtea de apel ori de procurorul sef de sectie al Parchetului de pe langa
Curtea Suprema de Justitie.
In cazul cand masurile si actele sunt ale prim-procurorului ori ale
procurorului general al parchetului de pe langa curtea de apel sau ale
procurorului sef de sectie al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de
Justitie ori au fost luate sau efectuate pe baza dispozitiilor date de catre
acestia, plangerea se rezolva de procurorul ierarhic superior.
In cazul rezolutiei de neincepere a urmaririi penale sau al ordonantei ori,
dupa caz, al rezolutiei de clasare, de scoatere de sub urmarire penala sau de
incetare a urmaririi penale, plangerea se face in termen de 20 de zile de la
comunicarea copiei de pe ordonanta sau rezolutie, persoanelor interesate,
potrivit art. 228 alin. 6, art. 246 alin. 1 si art. 249 alin. 2.
Rezolutiile sau ordonantele prin care se solutioneaza plangerile impotriva
rezolutiilor sau ordonantelor de neincepere a urmaririi penale, de clasare, de
scoatere de sub urmarire penala ori de incetare a urmaririi penale, se comunica
persoanei care a facut plangerea si celorlalte persoane interesate.
Dispozitiile art. 275 - 277 se aplica in mod corespunzator."
Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca prin dispozitiile
legale criticate sunt incalcate prevederile constitutionale ale art. 1
referitoare la Statul roman, ale art. 11 referitoare la Dreptul international
si dreptul intern, ale art. 15 referitoare la Universalitate, ale art. 20
referitoare la Tratatele internationale privind drepturile omului, ale art. 131
referitoare la Rolul Ministerului Public si ale art. 132 referitoare la
Statutul procurorilor, precum si dispozitiile art. 14 privind Interzicerea
discriminarii si ale art. 17 privind Interzicerea abuzului de drept din
Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca
dispozitiile art. 278 din Codul de procedura penala stabilesc modul de
exercitare a controlului ierarhic asupra activitatii procurorilor in cursul
urmaririi penale.
Contrar celor sustinute de autorul exceptiei, textul de lege nu exclude
posibilitatea exercitarii controlului ierarhic de catre procurorul general al
Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, care, potrivit
art. 69 din Legea nr. 304/2004 pentru organizarea judiciara, "exercita,
direct sau prin procurori inspectori, controlul asupra tuturor
parchetelor".
Textele de lege criticate contin dispozitii de procedura judiciara pe care
legiuitorul are competenta sa le adopte, potrivit prevederilor art. 126 alin.
(2) din Constitutie, fara ca prin aceasta sa fie incalcate normele si
principiile consacrate prin Legea fundamentala.
Sustinerea autorului exceptiei, in sensul ca art. 278 din Codul de
procedura penala contravine prevederilor art. 14 din Conventia pentru apararea
drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, este nefondata, deoarece, in
exercitarea cailor de atac prevazute de aceste dispozitii legale formulate
impotriva oricaror alte masuri sau acte ale procurorului, legea nu face nici o
discriminare. Dimpotriva, orice persoana care apreciaza ca prin acestea s-a
adus o vatamare intereselor sale legitime poate face plangere la organul
competent.
Dispozitiile legale atacate, impreuna cu cele cuprinse in art. 278^1 din
Codul de procedura penala, au instituit posibilitatea cenzurarii actelor
procurorului de catre instantele judecatoresti, asigurand prin aceasta accesul
la justitie al persoanelor nemultumite de solutiile date de procuror in faza de
urmarire penala a procesului penal. Aceste prevederi nu contravin nici
dispozitiilor constitutionale, nici actelor normative internationale invocate
de autorul exceptiei.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147
alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit.
A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278 din
Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Marin Frunza in Dosarul nr.
1.541/P/2004 al Judecatoriei Galati.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 8 februarie 2005.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat asistent,
Afrodita Laura Tutunaru