DECIZIE Nr. 78
din 5 noiembrie 2007
cu privire la interpretarea
si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 6 din Legea nr. 514/2003 privind
organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic, modificata prin
Legea nr. 246/2006, raportate la dispozitiile art. 60 alin. (1) si (2) din Statutul
profesiei de consilier juridic, art. 31 si 117 din Legea nr. 188/1999 privind
Statutul functionarilor publici, republicata, privind admisibilitatea acordarii
consilierilor juridici, cu statut de functionari publici, a prestatiilor
suplimentare in bani, reprezentand clauza de mobilitate si clauza de
confidentialitate.
ACT EMIS DE:
INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 553 din 22 iulie 2008
Dosar nr. 47/2007
Sub preşedinţia domnului profesor univ. dr. Nicolae
Popa, preşedintele Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,
Secţiile Unite ale Inaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie, în conformitate cu dispoziţiile art. 25 lit. a) din Legea nr.
304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, s-au întrunit pentru a
examina recursul în interesul legii, declarat de procurorul general al
Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu privire la
interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art.
6 din Legea nr. 514/2003 privind organizarea si exercitarea profesiei de
consilier juridic, modificata prin Legea nr. 246/2006, raportate la
dispozitiile art. 60 alin. (1) si (2) din Statutul profesiei de consilier
juridic, art. 31 si 117 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor
publici, republicata, privind admisibilitatea acordarii consilierilor juridici,
cu statut de functionari publici, a prestatiilor suplimentare in bani,
reprezentand clauza de mobilitate si clauza de confidentialitate.
Secţiile Unite au fost constituite cu respectarea
dispoziţiilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicată, fiind prezenţi 75 de
judecători din totalul de 114 aflaţi în funcţie.
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Inalta
Curte de Casaţie şi Justiţie a fost reprezentat de procurorul Antoaneta Florea.
Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe
lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie a susţinut recursul în interesul
legii, punând concluzii de admitere a acestuia în sensul de a se stabili că nu
se pot negocia de consilierii juridici cu statut de funcţionari publici
prestaţiile suplimentare reprezentând clauza de mobilitate şi clauza de
confidenţialitate, în condiţiile prevăzute de art. 25 şi 26 din Codul muncii,
însă această categorie profesională poate beneficia de aceste sporuri salariale
în condiţiile stabilite prin actele normative de salarizare a funcţionarilor
publici şi de legislaţia specifică autorităţii sau instituţiei publice în care
îşi desfăşoară activitatea.
SECŢIILE UNITE,
deliberând asupra recursului în interesul legii,
constată următoarele:
Prin recursul în interesul legii, declarat de procurorul
general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de
Casaţie şi Justiţie, se învederează că în practica instanţelor judecătoreşti nu
există un punct de vedere unitar în legătură cu interpretarea şi aplicarea
dispoziţiilor art. 6 din Legea nr. 514/2003, modificată prin Legea nr.
246/2006, raportate la dispoziţiile art. 60 alin. (1) şi (2) din Statutul
profesiei de consilier juridic, art. 31 (fost art. 29) şi art. 117 (fost art.
93) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici,
republicată, privind admisibilitatea acordării consilierilor juridici cu statut
de funcţionari publici a prestaţiilor suplimentare în bani, reprezentând clauza
de mobilitate şi clauza de confidenţialitate.
Astfel, unele instanţe au admis cererile consilierilor
juridici cu statut de funcţionari publici, considerând că aceştia au dreptul la
prestaţii suplimentare reprezentând clauza de mobilitate şi clauza de confidenţialitate,
raportate la indemnizaţia de încadrare.
In motivarea acestui punct de vedere s-a argumentat că,
în calitatea lor de funcţionari publici, consilierilor juridici le sunt
aplicabile atât prevederile Legii nr. 188/1999 referitoare la drepturile şi
obligaţiile cuprinse în această lege, care constituie legea generală aplicabilă
tuturor funcţionarilor publici, cât şi dispoziţiile Legii nr. 514/2003, care
constituie legea specială ce reglementează activitatea consilierilor juridici.
S-a relevat că, în baza Legii nr. 514/2003, modificată prin Legea nr. 246/2006,
a fost adoptat la 29 iulie 2004 Statutul profesiei de consilier juridic, în
care se precizează la art. 60 alin. (2) că, deosebit de remuneraţia de bază, în
raport cu specificul muncii şi importanţa socială a serviciilor profesionale,
potrivit art. 25 şi 26 din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, cu
modificările ulterioare, consilierul juridic poate negocia prestaţii
suplimentare reprezentând clauza de mobilitate şi clauza de confidenţialitate.
Alte instanţe, dimpotrivă, au considerat că
dispoziţiile art. 60 alin. (2) din Statutul profesiei de consilier juridic nu
sunt aplicabile în privinţa consilierilor juridici, numiţi în funcţii publice,
acestora fiindu-le aplicabile dispoziţiile Legii nr. 188/1999, republicată, aşa
cum rezultă din interpretarea coroborată a prevederilor art. 2 şi 3 din Legea
nr. 514/2003, modificată prin Legea nr. 246/2006.
Aceste din urmă instanţe au interpretat şi aplicat
corect dispoziţiile legii.
Potrivit art. 2 din Legea nr. 514/2003, modificată prin
Legea nr. 246/2006, consilierul juridic poate fi numit în funcţie sau angajat
în muncă în condiţiile legii.
In acest sens, prin art. 3 din acelaşi act normativ se
stabileşte:
„(1) Consilierul juridic numit în funcţie are statutul
funcţionarului potrivit funcţiei şi categoriei acesteia.
(2) Consilierul juridic angajat în muncă are statut de salariat."
Ca urmare, în raport cu aceste reglementări legale,
profesia de consilier juridic se exercită fie în baza unui raport de serviciu în condiţiile prevăzute de Legea nr.
188/1999, republicată, fie în baza unui raport juridic de muncă în urma
încheierii unui contract individual de muncă potrivit dispoziţiilor Codului
muncii.
De aceea, consilierilor juridici numiţi în funcţie, în
privinţa drepturilor şi obligaţiilor ce decurg din raporturile de serviciu, le
sunt aplicabile atât norma generală, reprezentată de Legea nr. 188/1999,
republicată, cât şi dispoziţiile speciale conţinute în Legea nr. 514/2003, modificată
prin Legea nr. 246/2006.
Astfel, în art. 6 din Legea nr.
514/2003, modificată prin Legea nr. 246/2006, se subliniază: „consilierii
juridici au drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege potrivit statutului
profesional şi reglementărilor legale privind persoana juridică în serviciul
căreia se află sau cu care are raporturi de muncă."
Rezultă din aceste prevederi că însuşi legiuitorul face
distincţie între cele două categorii de consilieri juridici, sub aspectul
statutului acestora, cu consecinţe în ceea ce priveşte sfera şi conţinutul
drepturilor şi obligaţiilor ce le revin.
Totodată, este de observat că, prin art. 60 alin. (1)
din Statutul profesiei de consilier juridic, se statuează că pentru activitatea
sa profesională consilierul juridic are dreptul la o remuneraţie de bază,
stabilită prin negociere pentru consilierul juridic având statut de salariat
sau conform legilor speciale pentru cel numit în funcţie.
Mai mult, dispoziţiile exprese referitoare la
negocierea prestaţiilor suplimentare, cu privire la alin. (2) al aceluiaşi
articol, îi vizează exclusiv pe consilierii juridici având statut de angajaţi
în baza unor contracte individuale de muncă, susceptibile de negocierea unor
clauze suplimentare, cum ar fi clauza de mobilitate şi cea de confidenţialitate.
De altfel, asemenea clauze
specifice sunt prevăzute numai în Codul muncii, iar nu şi în dreptul comun
aplicabil funcţionarilor publici.
Or, în privinţa drepturilor salariale ale
funcţionarilor publici este exclusă stabilirea acestora prin negociere,
întrucât ele nu pot fi determinate decât în conformitate cu dispoziţiile legii
privind sistemul unitar de salarizare pentru funcţionarii publici, mai ales că
sporurile cuvenite funcţionarilor publici nu pot fi altele decât cele prevăzute
de legislaţia specifică acestei categorii.
De aceea, negocierea unor
astfel de clauze apare inadmisibilă pentru categoria consilierilor juridici cu
statut de funcţionar public, iar o interpretare contrară ar echivala cu o
nesocotire a regulilor ce guvernează raportul dintre norma generală şi cea
specială şi aplicarea acesteia din urmă în afara limitelor permise de
legea-cadru.
Aşadar, consilierii juridici cu statut de funcţionari
publici nu pot negocia clauza de mobilitate şi clauza de confidenţialitate în
condiţiile prevăzute de art. 60 alin. (2) din Statutul profesiei de consilier
juridic, raportate la dispoziţiile art. 25 şi 26 din Codul muncii, însă pot
beneficia, în condiţiile prevăzute de actele normative aplicabile
funcţionarilor publici şi legislaţiei specifice autorităţii sau instituţiei în
care îşi desfăşoară activitatea, de sporurile de salarizare specifice
funcţionarilor publici.
In consecinţă, în temeiul art.
25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată,
precum şi al art. 329 alin. 2 şi 3 din Codul de procedură civilă, urmează a se
admite recursul în interesul legii şi a se stabili că nu se pot negocia de
către consilierii juridici cu statut de funcţionari publici prestaţiile
suplimentare reprezentând clauza de mobilitate şi clauza de confidenţialitate,
în condiţiile prevăzute de art. 25 şi 26 din Codul muncii, însă această
categorie profesională poate beneficia de sporuri salariale în condiţiile
stabilite prin acte normative de salarizare a funcţionarilor publici şi de
legislaţia specifică autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară
activitatea.
PENTRU ACESTE MOTIVE
In numele legii
DECID:
Admit recursul în interesul legii declarat de
procurorul general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi
Justiţie.
Dispoziţiile art. 6 din Legea nr. 514/2003, modificată
prin Legea nr. 246/2006, raportate la dispoziţiile art. 60 alin. (1) şi (2) din
Statutul profesiei de consilier juridic, art. 31 (fost art. 29) şi art. 117
(fost art. 93) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici,
republicată, se interpretează în sensul că nu se pot negocia de consilierii
juridici cu statut de funcţionari publici prestaţiile suplimentare în bani,
reprezentând clauza de mobilitate şi clauza de confidenţialitate, în condiţiile
prevăzute de art. 25 şi 26 din Codul muncii. Această categorie poate beneficia
de sporuri salariale în condiţiile stabilite prin acte normative de salarizare
a funcţionarilor publici şi de legislaţia specifică autorităţii sau instituţiei
publice în care îşi desfăşoară activitatea.
Obligatorie, potrivit art. 329 alin. 3 din Codul de
procedură civilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 5 noiembrie
2007.
PREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Prim-magistrat-asistent,
Victoria Maftei