DECIZIE Nr.
779 din 3 iunie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 26 alin. (1) si alin. (2) pct. 2 din
Legea nr. 122/2006 privind azilul în Romania
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 481 din 14 iulie 2010
Augustin Zegrean - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu -judecător
Simona Ricu - procuror
Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate
a prevederilor art. 26 alin. (1) şi alin. (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006
privind azilul în România, excepţie ridicată de Yan Junhao, prin reprezentant
legal Chen Aimei, în Dosarul nr. 11.311/302/CV/2007 al Tribunalului Bucureşti -
Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Magistratul-asistent învederează Curţii că partea
Oficiul Român pentru Imigrări a transmis la dosar un punct de vedere asupra
excepţiei de neconstituţionalitate, prin care arată că, în opinia sa, textele
de lege criticate sunt constituţionale. Totodată, magistratul-asistent
precizează că la dosar a fost depusă o declaraţie din care rezultă că minorul
Yan Junhao a renunţat la cererea de azil.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii
acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de
respingere a excepţiei ca neîntemeiată, invocând jurisprudenţa în materie a
Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările
dosarului, constată următoarele:
Prin Incheierea din 22 iunie 2009, pronunţată în
Dosarul nr. 11 311/302/CV/2007, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IX-a
contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia
de neconstituţionalitate a prevederilor art. 26 alin. (1) şi alin. (2) pct. 2
din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România. Excepţia de
neconstituţionalitate a fost ridicată de Yan Junhao, prin reprezentantul legal
Chen Aimei, într-o cauză având ca obiect soluţionarea plângerii formulate de
aceasta împotriva hotărârii Oficiului Român pentru Imigrări de respingere a
cererii de recunoaştere a statutului de refugiat.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 26 alin. (1) şi alin.
(2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006 sunt lipsite de precizie şi claritate,
neîndeplinind criteriul calităţii legii, în înţelesul dat de practica
jurisprudenţială a Curţii Europene a Drepturilor Omului. Se arată că
prevederile de lege criticate sunt prea „vagi şi imprecise", fiind
neconstituţionale, întrucât nu menţionează explicit motivul protejării vieţii
de familie ca motiv de acordare a protecţiei subsidiare.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a IX-a contencios
administrativ şi fiscal consideră că excepţia de
neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernul şi Avocatul Poporului nu au
comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul
întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile
legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992,
reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie prevederile art. 26 alin. (1) şi alin. (2) pct. 2 din Legea nr.
122/2006 privind azilul în România, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 428 din 18 mai 2006, care au următorul conţinut:
- Art. 26 alin. (1) şi alin. (2) pct. 2 - Protecţia
subsidiară:
„(1) Protecţia subsidiară se poate acorda
cetăţeanului străin sau apatridului care nu îndeplineşte condiţiile pentru
recunoaşterea statutului de refugiat şi cu privire la care există motive
temeinice să se creadă că, în cazul returnării în ţara de origine, respectiv în
ţara în care îşi avea reşedinţa obişnuită, va fi expus unui risc serios, în
sensul prevederilor alin. (2), şi care nu poate sau, datorită acestui risc, nu
doreşte protecţia acelei ţări.
(2) Prin risc serios, în
sensul alin. (1), se înţelege: [... ]
2. tortură, tratamente sau pedepse inumane ori
degradante. [...]"
In opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate,
textul de lege criticat contravine dispoziţiilor art. 26 alin. (1) din
Constituţie şi celor ale art. 8 din Convenţia pentru apărarea drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, ambele referitoare la dreptul la viaţa
intimă, familială şi privată.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
observă că a mai exercitat controlul de constituţionalitate a dispoziţiilor
art. 26 alin. (1) şi alin. (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006, prin prisma
aceloraşi critici de neconstituţionalitate ca şi cele formulate în prezentul
dosar şi prin raportare la aceleaşi texte constituţionale şi convenţionale.
Dintre deciziile pronunţate în această materie pot fi amintite Decizia nr. 363
din 17 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
277 din 28 martie 2009, Decizia nr. 863 din 10 iulie 2008, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 590 din 6 august 2008, Decizia nr.
648 din 5 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 971 din 5 decembrie 2006, şi Decizia nr. 345 din 28 iunie 2005, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 775 din 25 august 2005.
Intrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să
justifice reconsiderarea acestei jurisprudenţe, soluţia pronunţată cu acele
prilejuri şi argumentele pe care aceasta s-a bazat îşi menţin valabilitatea si
în cauza de fată.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 26 alin. (1) şi alin. (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006
privind azilul în România, excepţie ridicată de Yan Junhao, prin reprezentant
legal Chen Aimei, în Dosarul nr. 11.311/302/CV/2007 al Tribunalului Bucureşti -
Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 3 iunie 2010.
PREŞEDINTE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbăţeanu