DECIZIE   Nr. 779 din 1 iulie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 9 alin. (2) lit. h 1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 588 din 5 august 2008

Ioan Vida                                    - preşedinte

Nicolae Cochinescu                    -judecător

Aspazia Cojocaru                       -judecător

Acsinte Gaspar                           -judecător

Petre Ninosu                               -judecător

Ion Predescu                              -judecător

Puskas Valentin Zoltan               -judecător

Tudorel Toader                           -judecător

Augustin Zegrean                       -judecător

Simona Ricu                               - procuror

Valentina Bărbăţeanu                 - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (2) lit. h1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Emilian Brustan în Dosarul nr. 2.973/84/2007 al Tribunalului Sălaj - Secţia civilă.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 576D/2008, nr. 820D/2008, nr. 899D/2008 şi nr. 1.055D/2008, având ca obiect aceeaşi excepţie, ridicată de Ilie Romilă şi Milica Fediuc în dosarele nr. 5.079/86/2007 şi, respectiv, nr. 5.078/86/2007 ale Tribunalului Suceava - Secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, de Giana Maria Pătraşcu în Dosarul nr. 3.916/113/2007 al Tribunalului Brăila - Secţia comercială şi de contencios administrativ şi de Adrian Catalan în Dosarul nr. 217/120/2008 al Tribunalului Dâmboviţa - Secţia comercială şi de contencios administrativ.

La apelul nominal răspunde doamna Felicia Mezdrea, consilier juridic al Primăriei Municipiului Vatra Dornei, parte în dosarele nr. 576D/2008 şi nr. 820D/2008. Se constată lipsa celorlalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor.

Reprezentantul părţii prezente şi procurorul sunt de acord cu conexarea.

Curtea, în temeiul art. 14 şi al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, raportate la art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea dosarelor nr. 576D/2008, nr. 820D/2008, nr. 899D/2008 şi nr. 1.055D/2008 la Dosarul nr. 550D/2008, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul consilierului juridic al Primăriei Municipiului Vatra Dornei. Acesta solicită respingerea excepţiei, arătând că, în opinia sa, textul de lege criticat este în deplină concordanţă cu dispoziţiile constituţionale invocate de autorii excepţiei.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând, în acest sens, jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor,  constată următoarele:

Prin Incheierile din 14 septembrie 2007, 12 februarie 2008 şi 15 februarie 2008, pronunţate de Tribunalul Sălaj - Secţia civilă în Dosarul nr. 2.973/84/2007, Tribunalul Suceava - Secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal în dosarele nr. 5.079/86/2007 şi, respectiv, nr. 5.078/86/2007, Tribunalul Brăila - Secţia comercială şi de contencios administrativ în Dosarul nr. 3.916/113/2007 şi Tribunalul Dâmboviţa - Secţia comercială şi de contencios administrativ în Dosarul nr. 217/120/2008, Curtea Constituţională a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (2) lit. h1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. Excepţia a fost ridicată de Emilian Brustan, Ilie Romilă, Milica Fediuc, Giana Maria Pătraşcu şi, respectiv, Adrian Catalan în litigii de contencios administrativ având ca obiect soluţionarea cererilor de anulare a hotărârilor Consiliilor locale ale municipiilor Zalău, Vatra Dornei, Brăia şi al oraşului Titu, prin care s-a luat act de încetarea de drept a mandatelor de consilieri locali ale acestora.

In motivările excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că dispoziţiile de lege criticate au caracter retroactiv, întrucât introduc o cauză de încetare de drept a mandatului de consilier care nu exista la data atribuirii acestui mandat. Se arată că se restrânge în mod nejustificat exerciţiul dreptului constituţional de a fi ales, prin aceea că mandatul consilierului local nu poate fi exercitat pe toată durata sa. Se precizează că „dreptul de a fi ales presupune şi posibilitatea exercitării atribuţiilor corespunzătoare demnităţii publice în care candidatul a fost ales, o interpretare contrară lipsind de conţinut prevederile art. 37 din Constituţie". Se mai apreciază că principiul constituţional al mandatului reprezentativ este aplicabil şi aleşilor locali, interzicerea trecerii acestora de la un partid la altul constituind o îngrădire a mandatului lor reprezentativ. Se arată în plus că „aceeaşi raţiune care a sprijinit interzicerea mandatului imperativ pentru parlamentari subzistă şi în privinţa consilierilor judeţeni şi locali", însăşi Legea nr. 393/2004, prin art. 3 alin. (2), recunoscând că, „în exercitarea mandatului, aleşii locali se află în serviciul colectivităţii locale şi sunt responsabili în faţa acesteia". Se precizează că textul de lege criticat nu îndeplineşte condiţiile de claritate, accesibilitate şi predictibilitate stabilite de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, In acest sens, se arată că, „în condiţiile în care mandatul public al consilierului a fost limitat retroactiv printr-o altă normă legală neprevizibilă la momentul anului 2004, s-a intervenit în mod injust atât asupra voinţei colectivităţii locale (exprimată prin vot direct), cât şi asupra angajamentului politic al consilierului faţă de aceasta".

Tribunalul Sălaj - Secţia civilă şi Tribunalul Brăila - Secţia comercială şi de contencios administrativ consideră că textul de lege criticat nu contravine dispoziţiilor constituţionale invocate. Tribunalul Suceava - Secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal şi Tribunalul Dâmboviţa - Secţia comercială şi de contencios administrativ nu şi-au exprimat opinia cu privire la temeinicia excepţiei de neconstituţionalitate.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile art. 9 alin. (2) lit. h1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali sunt constituţionale, neputând fi reţinute criticile formulate de autorii excepţiei.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile reprezentantului părţii prezente şi concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 9 alin. (2) lit. h1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, modificată şi completată prin Legea nr. 249/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 27 iunie 2006. Textul de lege criticat are următorul cuprins:

- Art. 9 alin. (2) lit. hi): „(2) Calitatea de consilier local sau de consilier judeţean încetează de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în următoarele cazuri: [...]

h1) pierderea calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărei listă a fost ales;".

In opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate textul de lege criticat contravine următoarelor dispoziţii din Legea fundamentală: art. 1 alin. (5), care instituie obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 15 alin. (2), care statuează principiul neretroactivităţii legii, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 37, care consacră dreptul de a fi ales, art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi art. 69 privind mandatul reprezentativ.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că prin mai multe decizii s-a pronunţat asupra constituţionalităţii textului de lege ce formează obiectul prezentei excepţii, constatând că acesta este în deplină concordanţă cu dispoziţiile Legii fundamentale. Astfel, prin Decizia nr. 915 din 18 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 773 din 14 noiembrie 2007, Curtea a reţinut că prevederile art. 9 alin. (2) lit. h1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, care instituie, pe lângă cazurile în care calitatea de consilier local sau de consilier judeţean încetează de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, un nou caz constând în pierderea calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărei listă a fost ales, au ca finalitate prevenirea migraţiei politice a aleşilor locali de la un partid politic la altul, asigurarea unei stabilităţi în cadrul administraţiei publice locale, care să exprime configuraţia politică, aşa cum aceasta a rezultat din voinţa electoratului. De asemenea, Curtea a constatat, cu acelaşi prilej, că textul criticat nu conţine prevederi contrare dispoziţiilor art. 16 din Constituţie, acesta aplicându-se deopotrivă tuturor consilierilor locali sau judeţeni care şi-au pierdut calitatea de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale, fără niciun fel de privilegii sau discriminări.

De asemenea, prin Decizia nr. 1.167 din 11 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 3 ianuarie 2008, instanţa de contencios constituţional a statuat că introducerea acestui nou caz de încetare a mandatului de consilier local este o consecinţă a dispoziţiilor art. 8 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora partidele politice contribuie la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor. Aceasta deoarece electoratul acordă votul său unei persoane, pentru a îndeplini o funcţie publică la nivelul administraţiei locale, în considerarea programului politic al partidului din rândurile căruia face parte la momentul alegerii şi pe care această persoană urmează să îl promoveze pe perioada mandatului său de consilier local sau judeţean. De vreme ce alesul local nu mai este membru al partidului pe listele căruia a fost ales, înseamnă că nu mai întruneşte condiţiile de reprezentativitate şi legitimitate necesare îndeplinirii programului politic pentru care alegătorii au optat. Prin urmare, nu se mai justifică menţinerea acestuia în funcţia publică.

Curtea constată că textul de lege criticat nu contravine nici dispoziţiilor art. 69 din Constituţie, mandatul reprezentativ caracterizând statutul senatorilor şi al deputaţilor, consilierii locali sau judeţeni şi parlamentarii fiind supuşi unor reguli distincte, specifice fiecăreia dintre aceste două categorii.

Nici critica referitoare la pretinsul caracter retroactiv al dispoziţiilor de lege ce formează obiectul excepţiei de neconstituţionalitate nu poate fi reţinută. Aceasta deoarece textul se aplică de la data edictării sale, fără să afecteze pentru trecut statutul consilierului local sau judeţean.

In fine, Curtea observă că prevederile art. 9 alin. (2) lit. h1) din Legea nr. 393/2004 sunt suficient de clare şi de precise, având un grad de predictibilitate care permite destinatarului reglementării să îşi normeze comportamentul astfel încât acesta să corespundă exigenţelor impuse de prevederea de lege criticată.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA  CONSTITUŢIONALĂ

In numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (2) lit. h1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Emilian Brustan în Dosarul nr. 2.973/84/2007 al Tribunalului Sălaj - Secţia civilă, de Ilie Romilă şi Milica Fediuc în dosarele nr. 5.079/86/2007 şi, respectiv, nr. 5.078/86/2007 ale Tribunalului Suceava - Secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, deGiana Maria Pătraşcu în Dosarul nr. 3.916/113/2007 al Tribunalului Brăila - Secţia comercială şi de contencios administrativ şi de Adrian Catalan în Dosarul nr. 217/120/2008 al Tribunalului Dâmboviţa - Secţia comercială şi de contencios administrativ.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 1 iulie 2008.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăteanu