DECIZIE Nr. 77 din 20 mai 1999
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 146 din
Codul penal
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 323 din 6 iulie 1999
Ioan Muraru - presedinte
Costica Bulai - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Nicolae Popa - judecator
Lucian Stangu - judecator
Ion Bonini - procuror
Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 146 din Codul penal, exceptie ridicata de Adrian Fechete in
Dosarul nr. 2.299/1998 al Curtii de Apel Oradea.
Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din data de 20 mai 1999.
La apelul nominal se constata lipsa partilor: Adrian Fechete, Directia
Regionala Vamala Oradea, Costel Vancea, Gheorghe Carlea, Petru Teodor Gavrilut,
Liana Sorina Ban, Ioan Naca, Ioan Sandor, Valeriu Dumitru Peret, Arpad Peter
Farkas, Floare Florutiu, Virgil Radu Petrica, Ioan Boldis si Daniela Tartea.
Procedura de citare a fost legal indeplinita.
Cauza fiind in stare de judecata, reprezentantul Ministerului Public pune
concluzii de respingere a exceptiei ridicate, apreciind ca, desi criteriul
plafonului valoric prevazut la art. 146 din Codul penal nu este in concordanta
cu evolutia inflatiei, aceasta nu contravine nici unui principiu
constitutional. Totodata Curtea Constitutionala a mai constatat si prin alte
decizii ca prevederile criticate sunt constitutionale.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 28 ianuarie 1999 Curtea de Apel Oradea a sesizat Curtea
Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 146
din Codul penal, exceptie ridicata de Adrian Fechete.
In motivarea exceptiei autorul acesteia sustine ca, in prezent, o paguba
materiala mai mare de 50.000.000 lei, care constituie "consecinte deosebit
de grave", in sensul art. 146 din Codul penal, nu mai este de actualitate,
astfel ca aceste dispozitii sunt neconstitutionale. Se precizeaza ca, la
nivelul unitatii pagubite, care incaseaza zilnic sute de milioane de lei cu
titlu de taxe, o suma mai mare de 50.000.000 lei nu produce nici o consecinta
deosebit de grava pentru patrimoniul acesteia si nici o perturbare deosebit de
grava a activitatii ei. Se solicita, totodata, Curtii Constitutionale sa se
pronunte daca in aceasta situatie se mentin dispozitiile art. 146 din Codul
penal sau acest cuantum trebuie apreciat in functie de marimea patrimoniului
societatii pagubite ori, de la caz la caz, avandu-se in vedere si situatia
monedei nationale, care, de la data modificarii art. 146 din Codul penal, prin
Legea nr. 140/1996, s-a devalorizat de aproximativ 4 ori, conform indicelui de
inflatie comunicat de Directia Judeteana de Statistica Bihor.
Exprimandu-si opinia asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate,
instanta de judecata apreciaza ca aceasta este nefondata. Autorul exceptiei a
fost condamnat, printre altele, pentru savarsirea infractiunii de inselaciune
calificata, care a produs consecinte deosebit de grave, la 11 ani inchisoare si
la 5 ani interzicerea drepturilor prevazute la art. 64 lit. a), b) si c) din
Codul penal. Totodata inculpatul a fost obligat sa plateasca partii civile,
Directia Regionala Vamala Oradea, suma de 123.807.824,50 lei despagubiri
civile, impreuna cu dobanda legala aferenta.
Prin Legea nr. 140/1996 pentru modificarea si completarea Codului penal,
textul art. 146 din Codul penal, care defineste consecintele deosebit de grave,
a fost modificat in sensul ca "prin consecinte deosebit de grave se
intelege o paguba materiala mai mare de 50.000.000 lei sau o perturbare deosebit
de grava a activitatii, cauzata unei autoritati publice sau oricareia dintre
unitatile publice la care se refera art. 145 ori altei persoane juridice sau
fizice". Din actele dosarului rezulta ca paguba cauzata prin infractiunea
savarsita a fost in suma de 123.807.825,60 lei, ceea ce, in raport cu
dispozitiile art. 146 din Codul penal, constituie o paguba materiala mai mare
de 50.000.000 lei adusa unei autoritati publice si echivaleaza totodata cu o
perturbare deosebit de grava adusa activitatii acesteia. Chiar daca unitatea
incaseaza zilnic sute de milioane de lei cu titlu de taxe, paguba cauzata de
inculpat are caracter de consecinte deosebit de grave. Desi moneda nationala
s-a devalorizat de aproximativ 4 ori de la data modificarii art. 146 din Codul
penal, acest text isi pastreaza actualitatea, motiv pentru care exceptia de
neconstitutionalitate este nefondata.
In conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicata, au fost solicitate punctele de vedere ale presedintilor celor doua
Camere ale Parlamentului si Guvernului.
In punctul de vedere primit din partea Guvernului se apreciaza ca
dispozitiile art. 146 din Codul penal sunt constitutionale. Prin aceste
dispozitii legiuitorul a stabilit doua criterii: valoarea pagubei materiale
produse prin infractiune si gravitatea perturbarii activitatii unei persoane
juridice sau fizice. Aceste criterii nu contravin nici unei dispozitii din
Constitutie. Totodata insa se apreciaza, in punctul de vedere al Guvernului,
ca, desi dispozitiile art. 146 din Codul penal nu sunt neconstitutionale,
modificarea acestora apare totusi ca necesara pentru a se asigura o corecta
individualizare a pedepselor.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul
intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale
criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992,
retine urmatoarele:
Potrivit art. 144 lit. c) din Constitutie si art. 23 din Legea nr. 47/1992,
republicata, Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta sa
solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Din examinarea incheierii de sesizare, precum si a motivelor formulate in
dosarul cauzei de autorul exceptiei rezulta ca acesta a ridicat exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 146 din Codul penal, solicitand
Curtii Constitutionale sa se pronunte asupra modalitatii de apreciere a
cuantumului de 50.000.000 lei, stabilit de acest text, fara insa a se indica
nici o norma constitutionala in raport cu care aceste dispozitii sunt
considerate neconstitutionale.
1. Analizand aceasta sesizare, Curtea retine ca, potrivit art. 2 alin. (2)
din Legea nr. 47/1992, republicata, "Sunt neconstitutionale prevederile
actelor normative prevazute la alin. (1), care incalca dispozitiile sau
principiile Constitutiei", iar art. 12 alin. (2) din aceeasi lege prevede
ca "Sesizarile trebuie facute in forma scrisa si motivate".
In speta insa exceptia de neconstitutionalitate nefiind motivata,
examinarea constitutionalitatii textului criticat nu ar putea fi facuta decat
prin incalcarea dispozitiilor legale mentionate. Jurisprudenta Curtii
Constitutionale este constanta in acest sens. Astfel, in considerentele
Deciziei nr. 341 din 12 septembrie 1997, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 38 din 29 ianuarie 1998, se arata ca "neindicarea
de catre autorul exceptiei a normelor constitutionale in raport cu care
considera ca sunt neconstitutionale dispozitiile legale atacate constituie, de
asemenea, un motiv de respingere, intrucat exceptia ridicata nu constituie, in
sensul constitutional al termenului, o exceptie de neconstitutionalitate. Daca
instanta de contencios constitutional s-ar socoti competenta sa se pronunte
asupra unei asemenea exceptii, ea s-ar substitui partii in ceea ce priveste
invocarea motivului de neconstitutionalitate ridicat, exercitand astfel din oficiu
controlul de constitutionalitate, ceea ce este inadmisibil".
De asemenea, in Decizia nr. 29 din 10 februarie 1998, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 146 din 10 aprilie 1998, Curtea
Constitutionala a aratat ca "potrivit art. 144 lit. c) din legea
fundamentala si art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, Curtea
Constitutionala se pronunta asupra prevederii legale atacate numai in limitele
sesizarii". In consecinta, constituie un motiv de respingere a exceptiei
neindicarea dispozitiei constitutionale in raport cu care textul de lege atacat
este criticat. Controlul din oficiu este inadmisibil, atata timp cat examinarea
pe calea exceptiei de neconstitutionalitate nu se poate exercita decat la
sesizare.
2. Indiferent insa de considerentele de mai sus, Curtea Constitutionala
retine ca art. 146 din Codul penal prevede: "Prin consecinte deosebit de
grave se intelege o paguba materiala mai mare de 50.000.000 lei sau o
perturbare deosebit de grava a activitatii, cauzata unei autoritati publice sau
oricareia dintre unitatile la care se refera art. 145 ori altei persoane
juridice sau fizice."
Din analiza acestor dispozitii rezulta ca art. 146 din Codul penal cuprinde
o norma cu caracter explicativ prin care se lamureste intelesul expresiei
consecinte deosebit de grave. Aceasta reglementare este necesara cu atat mai
mult cu cat legiuitorul a prevazut consecintele deosebit de grave ca element
circumstantial in continutul agravant al mai multor infractiuni, cum ar fi:
furtul calificat, talharia, inselaciunea, delapidarea, distrugerea calificata
etc.
Sustinerile autorului exceptiei cu privire la reaprecierea criteriului
valoric de 50.000.000 lei corespund realitatii. In conditiile actuale, ca
urmare a devalorizarii monedei nationale, limita de 50.000.000 lei prevazuta la
art. 146 din Codul penal care determina intelesul expresiei consecinte deosebit
de grave nu mai constituie o valoare in raport cu care se impune un regim
sanctionator mai sever. Rezolvarea acestei situatii se poate realiza prin
modificarea acestei norme juridice, in sensul adaptarii ei la realitatile
sociale actuale. Modificarea continutului unei norme juridice este insa o
prerogativa exclusiva a autoritatii legislative in lumina dispozitiilor art. 58
alin. (1) din Constitutie, potrivit carora: "Parlamentul este organul
reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a
tarii".
De altfel, prevederile art. 146 din Codul penal au mai facut obiectul si al
altor exceptii de neconstitutionalitate, pe care Curtea Constitutionala le-a
solutionat. Prin Decizia nr. 148 din 27 octombrie 1998, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 99 din 9 martie 1999, Curtea a respins
exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 146 din Codul penal.
Desi a constatat ca, intr-adevar, in conditiile unei rate ridicate a inflatiei,
limita de 50.000.000 lei prevazuta la art. 146 din Codul penal nu mai
reprezinta o valoare fixa fata de care se impune un regim sanctionator mai
sever, Curtea Constitutionala a precizat ca aceasta nu inseamna ca dispozitiile
criticate contravin prevederilor Constitutiei.
Pe de alta parte, potrivit competentei sale, inscrisa in art. 144 din
Constitutie si in Legea nr. 47/1992, Curtea Constitutionala verifica, in cadrul
controlului de constitutionalitate a legilor, conformitatea acestora cu
dispozitiile constitutionale, fara a putea modifica sau completa prevederea
legala supusa controlului. De aceea, Curtea Constitutionala nu se poate
substitui Parlamentului pentru modificarea limitei valorice prevazute la art.
146 din Codul penal.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145
alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c) si al art.
23 din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 146 din
Codul penal, exceptie ridicata de Adrian Fechete in Dosarul nr. 2.299/1998 al
Curtii de Apel Oradea.
Definitiva.
Pronuntata in sedinta publica din data de 20 mai 1999.
PRESEDINTE,
prof. univ. dr. Ioan Muraru
Magistrat asistent,
Mihai Paul Cotta