DECIZIE Nr.
759 din 1 iunie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 62 alin. 3 din Legea nr. 58/1934
asupra cambiei si biletului la ordin
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 508 din 21 iulie 2010
Ion Predescu - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Simona Ricu - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 62 alin. 3 din Legea nr. 58/1934
asupra cambiei şi biletului la ordin, excepţie ridicată de Societatea
Comercială „Prokagif" - S.R.L, din Timişoara în Dosarul nr.
18.179/325/2008 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia comercială.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, invocând
jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 15 decembrie 2009, pronunţată în
Dosarul nr. 18.179/325/2008, Curtea de Apel Timişoara - Secţia comercială a
sesizat Curtea Constituţională cu soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 62 alin. 3 din Legea nr. 58/1934
asupra cambiei şi biletului la ordin, excepţie ridicată de Societatea
Comercială „Prokagif - S.R.L, din Timişoara.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul consideră că textul de lege criticat, potrivit căruia
exercitarea căii de atac împotriva hotărârii pronunţate asupra opoziţiei la
executarea somaţiei de plată se face într-un termen de 15 zile de la
pronunţare, contravine flagrant principiului constituţional al garantării
dreptului la apărare, precum şi principiului egalităţii cetăţenilor în faţa
legii. Astfel, pe de o parte, persoana interesată este ţinută să exercite o
cale de atac fără să cunoască considerentele care au stat la baza pronunţării
hotărârii atacate şi, pe de altă parte, în condiţiile în care Codul de
procedură civilă, dreptul comun în materia executării silite, prevede procedura
contestaţiei la executare împotriva oricărui act de executare, inclusiv împotriva
somaţiei de plată, dispoziţiile criticate contravin liberului acces la
justiţie, întrucât introduc o cale de atac specială, numită opoziţie la
executare. Existenţa unei proceduri speciale, paralele, este de natură a crea
confuzii şi o practică neunitară.
Curtea de Apel Timişoara - Secţia comercială apreciază că excepţia este neîntemeiată,
întrucât dispoziţiile legale criticate nu înfrâng dispoziţiile constituţionale
invocate de autor.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernul şi Avocatul Poporului nu au
comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul
întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile
legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr.
47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2,3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie prevederile art. 62 alin. 3 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi
biletului la ordin, text de lege care are următorul cuprins: „Hotărârea
pronunţată asupra opoziţiei va putea fi atacată cu apel în termen de 15 zile de
la pronunţare."
In opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate
prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse
în art. 16 alin. (1) şi art. 24 alin. (1), precum şi prevederilor art. 6 din
Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că asupra constituţionalităţii acestor dispoziţii de lege s-a mai
pronunţat, exemplu fiind Decizia nr. 792 din 9 noiembrie 2006, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 5 ianuarie 2007. Cu acel
prilej, Curtea a reţinut că, potrivit textelor de lege criticate, debitorul
poate face opoziţie la executare în termen de 5 zile de la primirea somaţiei şi
judecătoria va judeca opoziţia potrivit Codului de procedură civilă, de urgenţă
şi cu precădere, înaintea oricărei alte pricini.
Curtea a stabilit că prin alin. 3 al art. 62 se
instituie o normă specială, ce derogă de la prevederile referitoare la
executarea silită cuprinse în Codul de procedură civilă. Instituirea unei norme
speciale cu privire la momentul de la care începe să curgă termenul privind
declararea căii de atac, prin care se derogă de la norma generală cuprinsă în
art. 284 alin. 1 din Codul de procedură civilă, nu are semnificaţia unei
atingeri aduse dreptului la apărare aparţinând autorului excepţiei. Aceasta,
deoarece prevederile art. 62 alin. 3 din Legea nr. 58/1934 trebuie interpretate
în coroborare cu prevederile art. 287 alin. 2 din Codul de procedură civilă,
potrivit cărora motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază apelul,
precum şi dovezile invocate în susţinerea acestuia pot fi depuse inclusiv la
prima zi de înfăţişare.
Totodată, Curtea a mai reţinut că exercitarea unui
drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru,
prevăzut de legiuitor, cu respectarea anumitor exigenţe, între care şi
stabilirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului
drept nu mai este posibilă.
Pe de altă parte, Curtea constată că specificul
domeniului supus reglementării a impus adoptarea unor soluţii diferite faţă de
cele din dreptul comun, una dintre acestea constituind-o consacrarea opoziţiei
la executare, care reprezintă o cale de atac împotriva somaţiunii de executare
adresate debitorului, Imprejurarea că legiuitorul a instituit o cale de atac cu
o fizionomie juridică diferită de aceea a căilor de atac de drept comun nu
relevă niciun aspect de neconstituţionalitate, fiind în deplină concordanţă cu
prevederile art. 129 din Constituţie.
Intr-adevăr, în măsura în care textul constituţional de
referinţă foloseşte termenul generic de „căi de atac", fără a le
identifica şi caracteriza, respectiv fără a se referi in terminis la
apel şi recurs, ipoteză în care respectarea acestor date de identificare ar fi
fost convertită într-un criteriu de constituţionalitate, legiuitorul ordinar
este deplin îndreptăţit ca în considerarea anumitor particularităţi să opteze
pentru o cale de atac cu o identitate proprie, alta decât a celei de drept
comun.
O asemenea concluzie rezultă, de altfel, din chiar
formula redacţională adoptată de legiuitorul constituţional, potrivit căreia
stabilirea regimului juridic al căilor de atac este de competenţa exclusivă a
legiuitorului ordinar, care, potrivit atribuţiilor prevăzute de art. 126 alin.
(2) din Constituţie, stabileşte competenţa şi procedura de judecată, evident cu
condiţia ca nicio normă de procedură să nu contravină vreunei dispoziţii
constituţionale.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 62 alin. 3 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului
la ordin, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Prokagif" - S.R.L,
din Timişoara în Dosarul nr. 18.179/325/2008 al Curţii de Apel Timişoara -
Secţia comercială.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 1 iunie 2010.
PREŞEDINTE,
ION PREDESCU
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu